Dumitru Codreanu

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea de astãzi doresc sã o adresez miniºtrilor învãþãmântului ºi justiþiei Ñ spre marea mea bucurie sunt douã distinse doamne ºi consider cã vor înþelege cu certitudine mai bine durerea ce apasã un suflet de mamã. Ca atare, vã rog sã-mi permiteþi sã aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã ºi a întregii opinii publice durerea unei femei botoºenene care din 1998 nu-ºi gãseºte..., nu-ºi poate gãsi liniºtea sufleteascã ºi nici cea fizicã, cauzate de moartea prematurã a fiului ei.

Fiind elev în clasa a IX-a la Liceul economic din Botoºani, fostul copil, Molie Cristian Florin, la mai puþin de douã sãptãmâni de la începerea anului ºcolar, mai precis pe data de 29 septembrie 1998, dintr-o nefericitã întâmplare, la începutul unei ore de educaþie fizicã, s-a agãþat împreunã cu un coleg de bara unei porþi de handbal din curtea ºcolii, ocazie cu care poarta s-a dezechilibrat ºi a cãzut peste capul nefericitului elev, zdrobindu-l.

În urma acestui eveniment elevul a fost internat în comã profundã fiind transportat la Spitalul Judeþean Botoºani unde este înregistrat, ºi vã rog sã fiþi atenþi, ca persoanã necunoscutã, cu toate cã venea dintr-o instituþie de învãþãmânt, publice, iar cei care l-au adus la spital erau profesori ºi trebuiau sã ºtie numele elevului.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la aceastã datã ºi pânã astãzi pãrinþii acestui elev au cãutat ºi vor cãuta în continuare sã afle mãcar moral, cã despre altceva nu mai este vorba, cine se face vinovat de tragicul sfârºit al copilului lor, întrucât ei nu mai au nici o speranþã cã se poate, aºa cum susþin ei, ca în justiþia româneascã sã se mai gãseascã dreptate, dreptate de care se pare cã mulþi români au nevoie.

S-au fãcut numeroase anchete, au fost procese la diverse nivele ale justiþiei din România, au scris ziarele despre nefericitul caz, dar concluzia rãmâne una ºi aceeaºi: mortul este de vinã. Vina unui copil care, din dorinþa tinereascã de a face miºcare, a avut nefericita ocazie sã fie accidentat, accident care putea sã fie evitat dacã, aºa cum susþin rapoartele prezentate, se fãcea protecþia muncii tuturor copiilor, aºa cum prevãd regulamentele ºcolare, protecþia muncii ce în liceul respectiv, ºi nu numai, s-a fãcut dupã eveniment, sau, dacã în pauza dintre ore erau acei profesori de serviciu care aveau grijã de aceºti elevi, moartea copilului poate nu se întâmpla.

Rog Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul Justiþiei sã dispunã reanalizarea cazului prezentat de cãtre persoane competente ºi care nu pot fi influenþate, pentru cã din toate rapoartele care s-au fãcut cineva a venit de la Ministerul Justiþiei, de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sub o acoperire oarecare.

Doresc sã pun la dispoziþia celor douã ministere copiile de pe toate sentinþele primite ºi dupã memoriile întocmite în cazul menþionat ºi doresc sã mi se dea un rãspuns în scris.