Stenogramă plen

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 4 iunie. ªedinþa este condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, fiind asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Paul Pãcuraru, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, electronic, pânã în acest moment un numãr de 103 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 7 domni senatori, 3 fiind plecaþi în delegaþii, un coleg este învoit ºi 3 colegi sunt membri ai Guvernului; unul este prezent, domnul ministru Cozmâncã, asta înseamnã cã 6 colegi absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului.

Programul de lucru, lucrãri în plen pânã al ora 19,30, în ordinea de zi, de asemenea, programul îl cunoaºteþi, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului. Partea finalã va fi transmisã la radio astãzi.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni?

Dacã nu sunt obiecþiuni în legãturã cu programul de lucru, vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, programul de lucru al Senatului a fost aprobat.

În legãturã cu ordinea de zi, am avut o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare pentru proiectul de lege înscris în ordinea de zi dupã rapoartele comisiilor de mediere, proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali, ºi vom prezenta, când ajungem la acel punct, discuþiile avute între liderii grupurilor parlamentare.

Dacã sunt ºi alte observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobatã ordinea de zi.

La problemele organizatorice a solicitat cuvântul domnul senator Vornicu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În urma retragerii din poziþia de lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat din Senat a domnului preºedinte Petre Roman, în ºedinþa pe care am avut-o a fost aleasã noua conducere a grupului parlamentar ºi anume: domnul senator Viorel Panã, liderul grupului,

domnul senator Iuliu Pãcurariu, vicepreºedinte, ºi doamna senator Maria Petre, secretar.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Mai sunteþi?!

Domnul senator Panã a solicitat cuvântul. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc.

Nu-i rãspund domnului senator Solcanu care a pus o întrebare cel puþin ciudatã, din punctul nostru de vedere, ºi nici altor colegi, ºi accentuez asupra acestui cuvânt, **colegi,** din Parlamentul României ºi din Senatul României, cu unii dintre dumneavoastrã suntem prieteni, nu cred cã aceasta este formula cea mai raþionalã de a ne comporta între noi, în schimb am sã mã adresez domnului vicepreºedinte Alexandru Athanasiu cãruia am sã-i solicit, având în vedere faptul cã demnitatea fiecãruia dintre noi înseamnã, în fapt, demnitatea partidelor pe care le reprezentãm, demnitatea grupurilor parlamentare ºi în ultimã instanþã demnitatea Senatului României, o sãl invit pe domnul vicepreºedinte, aºa cum am menþionat puþin mai înainte, sã-ºi cearã scuze Grupului parlamentar al Partidului Democrat faþã de poziþia pe care a avut-o Domnia sa sãptãmâna trecutã, joi, la conducerea lucrãrilor Senatului, în caz contrar, tot în acelaºi spirit de colegialitate o sã aºteptãm o poziþie din partea conducerii Senatului. În caz contrar, Grupul parlamentar al Partidului Democrat îºi va rezerva dreptul de a se retrage de la lucrãrile Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da. Vã mulþumesc.

Sigur, domnul vicepreºedinte Athanasiu va reflecta în legãturã cu poziþia pe care trebuie sã o adopte...

## **Domnul Alexandru Athanasiu**

**:**

În legãturã cu ce sã îmi cer scuze?!

**Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

DaÕ ce a fãcut?!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu ºtim ce a fãcut!

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Sã mai facã o datã, ca sã ºtim!

Îl invit pe domnul senator Viorel Panã, dacã doreºte, faþã de poziþia domnului senator Athanasiu, sã explice concret în ce constã ofensa adusã grupului parlamentar.

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Stimaþi colegi,

În ce constã abaterea ºi cu zâmbetele acestea maliþioase, nu putem sã ajungem foarte departe. Vom pune la dispoziþia colegului nostru stenograma zilei de joi ºi o sã vadã afirmaþiile pe care le-a fãcut la adresa Grupului parlamentar al Partidului Democrat ºi la adresa liderului Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Care lider?! Cel vechi sau cel nou?!

Stimaþi colegi, Sã închidem acest incident.

Nu am prezentat nici discuþiile legate de punctul 11 tocmai pentru a nu tensiona de la început ºedinþa Senatului de astãzi.

Domnule preºedinte, vã mai cer o secundã.

Vã rog.

Din pãcate, inclusiv aceste zgomote care vin din salã, aceste cuvinte demonstreazã cã ceea ce am accentuat eu: **colegialitatea** ºi ceea ce am discutat împreunã acum nu mai puþin de douã ore, se pare cã aceastã colegialitate lipseºte dintre noi.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sã intrãm în primul punct al ordinii de zi, declaraþii politice.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Adrian Pãunescu. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia domnului senator devenit lider de grup m-a deconcertat. Pur ºi simplu nu ºtiu ce s-a întâmplat ºi aº fi vrut sã auzim, daÕ... e timp. Sunt lucrãri literare care apar dupã 40 de ani de la scriere...

Ar trebui, poate, ca problema centralã a zilei acesteia de iunie a anului 2001 sã fie extraordinarã revãrsare de energii creatoare de care acest popor se dovedeºte în stare, iatã, la Horezu de Vâlcea, unde meºteri populari

din Argeº, Olt, Mureº, Hunedoara, Harghita, Vâlcea, Covasna coopereazã ºi concureazã într-o stare de absolutã fraternitate sã dea chip ”cocoºului de HorezuÒ de al cãrui þipãt apocaliptic tremurã gãinile de pe tot cuprinsul.

Iatã, se poate trãi omeneºte, sub o creastã semeaþã de cocoº zãvorât în lut, cocoº ocrotit de noi toþi ºi mai ales de autoritãþile Vâlcii de azi.

Iatã cã se poate ca un admirabil maghiar din România sã conducã naþionala de fotbal a României ºi sã se comporte loial faþã de þara lui ºi a noastrã cãreia el, Ladislau Bšlšni, i-a dedicat viaþa lui de jucãtor activ ºi îi dedicã, iatã, maturitatea lui de antrenor, mai gãsind printre lacrimi ºi tãria moralã de a spune: ”Sunt mândru cã aparþin acestei minoritãþi care face parte din poporul românÒ.

Aºa e, frate, aºa stau lucrurile. Mulþumim pentru acestea toate.

ªi eu sunt mândru cã suntem compatrioþi, Ladislau Bšlšni, ºi cã fac parte din majoritatea româneascã ºi cã am protestat în mai multe rânduri contra aberantei, nedreptei, intolerabilei lozinci Ñ am protestat ºi de la acest microfon Ñ ”afarã, afarã cu ungurii din þarãÒ. Cum þineþi, poate, minte, am afirmat cu tãrie cã patria maghiarilor din România este România ºi le ajunge ea, cum iatã, îþi ajunge ºi dumitale cinstita legitimaþie ºi legitimitate de cetãþean român. ªi mai cred, domnule doctor Bšlšni, cã dacã tot vã e dor de o echipã latinã dintr-o margine de continent, nimic nu ne împiedicã sã vã pãstrãm ºi sã vã reacreditãm aici, la noi acasã ºi la dumneavoastrã acasã, în extrema latinitate rãsãriteanã, cu toate ale ei, ca om al cetãþii, în temperamentala ºi dacica latinitate de rãsãrit. Rãmâneþi acasã ºi faceþi posibilã biruinþa ºi prin zonele baltice.

Este extraordinar cã un maghiar din România a produs încã o datã, pentru cã nu este prima oarã când se întâmplã lucrul acesta, dovada nu numai a competenþei, ci ºi a dãruirii lui faþã de cauza þãrii în care trãieºte ºi în care s-a nãscut.

Este de lãudat, dupã pãrerea mea, caracterul acestui om, dar este de lãudat ºi þara care i-a dat aceastã funcþie. Este foarte important de spus cã la cârma naþionalei României sunt doi maghiari, Jenei ºi Bšlšni, ºi cã nu a prevalat criteriul etnic, cum existã, din pãcate, în unele capitale din proximitatea noastrã, unde el pare chiar a domina. Mai conteazã legitimaþia de maghiar, în faþa acestei dovezi, cã þara este mai importantã ca etnia, ºi cã o întrecere loialã presupune dãruire pozitivã faþã de comunitatea din care faci parte?

De aceea, lãudând ceea ce s-a întâmplat cu doctorul Bšlšni, laud ce s-a întâmplat ºi cu cea care l-a numit, cu aceastã þarã. A fãcut un lucru curajos, contestat de unii, dar care s-a dovedit un fapt inspirat. ªi nu ar fi bine sã trecem peste acest moment fericit.

Sigur cã m-aº fi putut referi ºi o sã mã refer probabil, în partea de interpelãri, la un fapt absolut senzaþional ºi scandalos: pânã ºi sperma se fraudeazã în România!, dar vã las în tensiunea aºteptãrii.

Ar fi fost drept, poate, ca declaraþia mea de azi sã se refere ºi la reconfortarea pe care a simþit-o fiecare om ce a vãzut copilãria învingãtoare, într-o emisiune de care m-am învrednicit ieri, învingãtoare prin talentul, prin geniul ei. Ei bine, douã remarci dominã memoria dupã acest triumf al izvoarelor de valoare naþionalã ºi universalã. Întâi, ceea ce spuneau mai mulþi telespectatori la telefon, ºi anume: ”Sã vadã toþi cei ce ne calomniazã cum sunt cu adevãrat copiii români!Ò ºi al doilea, replica unui prieten care mi-a spus asearã: ”Românii care ieri voiau sã se sinucidã s-au rãzgândit dupã emisiunea în care i-au vãzut pe copiii României.Ò

Dar vai, nu am eu norocul sã mã pot referi numai la asemenea bucurii. Eu trebuie sã vorbesc azi despre nevoia urgentã ºi imperioasã pe care o resimte aceastã þarã de a primi din partea Guvernului ei un semnal drastic de desprimãvãrare prin deblocarea financiarã, pe care o aºteaptã toate categoriile de cetãþeni. Premierul trebuie sã intervinã cu toatã radicalitatea de care s-a dovedit în stare în destule prilejuri, spre a face posibilã circulaþia banilor ºi a valorilor în organismul naþional. Altfel trupul þãrii se rãceºte, moare, normele metodologice trebuie sã fie, ele, deblocate, pentru ca în fine sã intrãm în mult aºteptata perioadã dinamicã a economiei þãrii. Nu din penalitãþi se va salva România. Nu din blocaje vom cãpãta viteza necesarã ieºirii din marasm.

Aceasta a fost declaraþia mea izvorâtã din multe bucurii, de aceastã datã, ºi dintr-o singurã tristeþe, cea a blocajului financiar care este, dupã pãrerea mea, mortal pentru România.

Domnule premier, interveniþi acum pentru a debloca finanþele ºi valorile României.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Partidul România Mare îºi exprimã dezaprobarea faþã de un comunicat stupid pe care l-a dat în cursul zilei de duminicã Biroul de presã al M.Ap.N. Este vorba de incriminarea de cãtre cei care, temporar, conduc acest minister a unei acþiuni de frumoasã ºi de adâncã evlavie naþionalã, comemorarea a 55 de ani de la asasinarea mareºalului Antonescu.

Am întâlnit multe aberaþii în viaþa mea, am citit ºi literaturã suprarealistã, dar niciodatã nu mi-am închipuit cã un minister serios, ºi încã cel al Apãrãrii, poate debita asemenea enormitãþi, riscând o compromitere ridicolã.

În primul rând, este suspectã graba cu care a fost emis aºa-zisul comunicat, în sfânta zi de duminicã, deºi nu dãdeau turcii nãvalã ºi nu era nici o urgenþã.

În al doilea rând, surprind neplãcut expresiile ”comemorarea lui Ion AntonescuÒ ºi ”aprecierea comunitãþii internaþionale asupra lui Ion AntonescuÒ. Aºa dupã cum se vede, nici mãcar o singurã datã nu i se menþioneazã gradul de mareºal, el fiind prezentat ca un fel de sergent major, încheietor de pluton sau ca un civil oarecare. Asta denotã o rãfuialã inadmisibilã cu însuºi adevãrul istoric.

În al treilea rând, în textul cu pricina se minte fãrã jenã cã aceea a fost ”manifestarea politicã organizatã de P.R.M.Ò Cum este posibil ca într-un document oficial des-

tinat mass-media interne ºi internaþionale sã troneze o asemenea dezinformare gravã?! Þin la dispoziþia tuturor celor interesaþi invitaþia oficialã pe care am primit-o ºi eu, ca ºi alte sute de cetãþeni, pentru a participa la slujba de comemorare a 55 de ani de la moartea de martir a mareºalului Antonescu; ºi din aceastã invitaþie ºi din pliantul tipãrit cu acest prilej reiese foarte clar, ca se folosesc o expresie utilizatã pânã la saturaþie de primul-ministru, ”cã manifestarea s-a desfãºurat sub egida Parohiei Cãlãraºilor ºi a Fundaþiei ”Mareºal AntonescuÒ, statuia fiind realizatã de Fundaþia europeanã DrãganÒ, atât ºi nimic mai mult.

Hai sã admitem cã Partidul România Mare ar fi organizat aceastã manifestare. Care este problema?! Libertatea de întruniri nu mai este garantatã de Constituþie? Credinþa religioasã nu mai este liberã? De când oare ºi în ce scop vâneazã conducerea M.Ap.N-ului oameni, pânã ºi în bisericã?! Ne vom întoarce în hrube, ca întâii creºtini din secolele I-III?!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã de doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea este bazatã pe faptul cã întreprinzãtorii adevãraþi ale cãror firme ºi-au plãtit ºi îºi plãtesc corect

obligaþiile faþã de proprii angajaþi, cât ºi faþã de toate categoriile de buget se plâng din ce în ce mai des de faptul cã actuala politicã fiscalã îi descurajeazã. Este bazatã, de asemenea, pe faptul cã în acelaºi timp câteva zeci de mii de îmbogãþiþi ai tranziþiei afiºeazã o opulenþã stridentã ºi un consum de lux frivol în peisajul sãrãciei generalizate ºi în ochii a milioane de foºti membri C.A.P. care primesc azi pensii umilitoare pentru cã bugetul pe care l-au alimentat muncind din greu zeci de ani, nu a avut ºi nu are bani pentru ei.

Pentru prima categorie pe care am menþionat-o, a întreprinzãtorilor adevãraþi supuºi acestei presiuni descurajante, am efectuat o analizã simplã, plecând de la premisa cã ei trebuie sã asigure, spre exemplu, unui angajat salariul mediu brut actual pe economie.

Potrivit datelor statistice oficiale, salariul mediu brut pe economie, în luna aprilie a acestui an fiscal, a fost de 4.321.748 lei, iar salariul net echivalent acestuia, de 3.025.138 lei.

Am calculat pe aceastã bazã toate contribuþiile pe care angajatorul corect le plãteºte bugetului consolidat pentru a asigura salariul net menþionat mai sus ºi rezultatul este, în mod real, descurajant.

Costul final al acestui salariu net este de 6.097.121 lei. Mai simplu spus, pentru a putea plãti angajatului sãu 3.025.000 lei, angajatorul plãteºte în plus suma de 3.072.000 lei.

Dacã adãugãm la aceasta restul obligaþiilor fiscale de natura impozitului pe profit, T.V.A. ºi altele, vedem clar o singurã concluzie: în acest moment, în România, munca este supraimpozitatã ºi acest fapt stã în miezul unei nedreptãþi sociale grave, adãugându-se altor cauze în subminarea pieþei interne de consum, de producþie a forþei de muncã.

Pe de altã parte, instrumentele de naturã fiscalã aflate la dispoziþia Guvernului nu au fost folosite întotdeauna corect din punct de vedere economic. Sute agenþi economici au beneficiat de scutiri sau reeºalonãri ale datoriilor cãtre buget numai pe baza unor criterii subiective ºi îndoielnice.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Radu Alexandru Feldman.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ultima ºedinþã a C.S.A.T. ºi-a însuºit propunerea comisiei interne de anchetã a S.R.I. privind eliberarea din funcþie a generalului Vasile Lupu, prim adjunct al directorului S.R.I. ºi a aprobat cererea acestuia de trecere în rezervã.

Din punct de vedere procedural, este limpede cã decizia C.S.A.T. încearcã sã punã punct unui scandal care, luni de zile, a þinut treaz interesul observatorilor politici din þarã ºi din afara ei.

Din punct de vedere al adevãrurilor care trebuia spuse pânã la capãt, despre ce s-a întâmplat ºi ce se întâmplã astãzi în S.R.I., semnele de întrebare la care nu s-a primit încã un rãspuns convingãtor sunt departe de a fi epuizate.

Din lista chestiunilor care reclamã o grabnicã descifrare, am sã mã opresc doar la douã.

În urma anchetei pornite în interiorul S.R.I. pentru a se emite un punct de vedere oficial asupra pretinsei colaborãri dintre Radu Timofte, actualul director al instituþiei, ºi K.G.B., au fost eliberaþi din funcþie ºi trecuþi în rezervã generalii Lupu ºi Iamandi, ºeful Diviziei protecþie a cadrelor, dupã ce, înaintea lor, generalul Zagarin, fostul ºef al Diviziei contraspionaj, a avut aceeaºi soartã, precum ºi coloneii Sprianu, ºeful Secþiei judeþene Suceava, ºi Gheorghe, locþiitorul ºefului Diviziei contraspionaj, ºi locotenent-colonelul Vasileniuc, fost locþiitor al ºefului Diviziei de apãrare a Constituþiei.

În acelaºi caz, au fost eliberaþi din funcþie ºi puºi la dispoziþia S.R.I. colonelul Iordache, ºeful Diviziei generale contraspionaj, ºi locotenent-colonelul Corduneanu, ºeful Secþiei judeþene Neamþ.

Toþi se fac vinovaþi de aceleaºi delicte: încãlcarea Legii privind siguranþa naþionalã a României ºi a Legii S.R.I., un colectiv urmând sã se pronunþe ºi asupra oportunitãþii sesizãrii Parchetului militar.

Sancþiunile extrem de grave sunt pe mãsura faptelor incriminate.

Este, totuºi, greu de crezut cã toþi aceºti oameni, ani de zile, au avut o singurã preocupare: Radu Timofte.

Comunicatul S.R.I. din 6 mai anul curent aratã clar cã, citez: ”încã din 1993, la ordin, câteva cadre au întreprins acþiuni dirijate de discreditare a unor persoane publice, printre acestea fiind ºi Radu Timofte.Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator PŽter Eckstein-Kov‡cs.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

În ziua de joi, 31 mai a.c., s-au prezentat doi tineri în faþa ofiþerului stãrii civile din municipiul Cluj-Napoca, ca sã-ºi uneascã destinele.

Cu ocazia dãrii consimþãmântului, mirele ºi-a permis ca, alãturi de un ”daÒ hotãrât exprimat în limba statului, sã spunã ºi ”igenÒ. În ungureºte se spune la aceastã sintagmã ”da-ul fericitÒ, ”boldog’t— igenÒ, care te face fericit. Este o tradiþie, mã rog, la noi.

ªi, în condiþiile în care, ºi aici fac o destãinuire de ordin personal, eu, în anul 1991, m-am cãsãtorit spunând ”daÒ, ”igenÒ. Cãsãtoria mea s-a dovedit a fi fericitã. Statul naþional unitar român nu a avut nimic de suferit.

În schimb, acum, dupã intrarea în vigoare a Legii administraþiei publice locale care permite sã-þi foloseºti limba maternã în localitãþile unde o minoritate depãºeºte 20%, ºi-a permis un funcþionar al Primãriei, practic, sã pângãreascã familia, instituþia familiei, refuzând sã-i însoare pe cei doi.

Desigur, asta în municipiul Cluj-Napoca unde primarul îºi permite sã închidã sala de ºedinþe astfel încât Consiliul legal, ales în mod democratic, sã nu se poatã întruni.

Desigur, acest primar, Gheorghe Funar, face parte din acelaºi partid al cãrui lider a vorbit acum, înaintea noastrã ºi a vorbit, a fãcut, practic, în Senatul României Ñ ºi aici trebuie sã fac o sugestie domnului preºedinte de ºedinþã: nu prea se folosesc expresii, chiar din partea unui poet, ”comunicat stupidÒ, ”se minte fãrã jenãÒ, ”prostiile voastreÒ. Aceste expresii poate au locul în ziarul România Mare, dar nu în Parlamentul României.

Aici, articolul 70 din Constituþie prevede independenþa opiniilor. Parlamentul nu poate sã fie tras la rãspundere pentru opiniile exprimate de la acest microfon.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Scrie-mi tu discursurile!

Vã rog, domnul senator.

În limbajul juridic vechi, aceastã instituþie era numitã iresponsabilitate pentru cã nu este responsabil parlamentarul care se exprimã de la microfonul Parlamentului în legãturã cu politica.

DaÕ aici suntem într-un caz de iresponsabilitate faþã de tot ce a spus domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Sã proslãveºti pe cineva care a fost condamnat, ºi nu a fost reabilitat, pentru crime împotriva umanitãþii, esteÉ În mod normal, dacã l-ar fi fãcut un civil, atunci ar fi susceptibil de pedeapsã. Aceastã afirmare, cã cineva este persecutat pentru cã se duce la bisericã în anul Domnului 2001 în România, sã fim serioºi... Este vorba de un înalt demnitar al Armatei Române... κi permite sã dea greutate ridicãrii unui monument care a fost ridicat în onoarea unui criminal de rãzboi care este perceput ca atare în întreaga lume.

ªi sã nu vinã aici domnul Corneliu Vadim Tudor ºi nimeni sã spunã cã acest mareºal a fost apãrãtorul evreilor. Este de notorietate rãspunderea lui pentru ceea ce au pãtimit evreii din România.

Domnul coleg Vadim Tudor de multe ori spune ºi îºi etaleazã cunoºtinþele istorice. De data aceasta, _pro causa,_ nu mai aminteºte prea corect. Ungaria a fost ocupatã în martie 1944 de cãtre germani ºi deportarea evreilor din Ungaria nu a fost sub perioada hortistã, ci dupã. Pe de altã parte, în Ungaria Ð ºi mie nu-mi prea place sã vin cu exemplul Ungariei Ñ acest general Horthy, pe care eu îl consider o figurã maleficã pentru Ungaria ºi pentru unguri, a fost îngropat în pãmântul natal, în comuna natalã, dar nu existã nici un bust al fostului dictator în Ungaria.

Mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Drept la replicã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog, stimaþi colegi, la declaraþii politice niciodatã nu s-a luat cuvântul.

Dacã doriþi sã interveniþi, o sã vã dau cuvântul în final.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Nu existã dreptul la replicã la declaraþii politice? Mi s-au adus niºte jigniri.

La declaraþii politice nu s-a acordat niciodatã dreptul la replicã. Rugãmintea este, însã, sã ascultãm toþi colegii pentru cã, pânã în prezent, nici unul dintre colegi nu a fost întrerupt.

Sã epuizãm lista colegilor care sunt înscriºi, iar în final vom discuta ce avem de fãcut.

Invit la tribunã pe doamna senator Elena Sporea, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Grupul parlamentar mai are 22 de minute.

## **Doamna Elena Sporea:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi.

Copilul se numeºte viitorul. Atunci când creºtem un copil contribuim la progresul viitorului. De aceea, stimaþi colegi, vã rog sã mã sprijiniþi în a recompensa efortul depus de minorii integraþi în Cãminul-ºcoalã Slobozia, copii cu deficienþã mintalã moderatã ºi severã. Cãminulºcoalã Slobozia este locul unde minorii au vârste cuprinse între 7 ºi 16 ani, din judeþele: Ialomiþa, Cãlãraºi, Brãila, Buzãu, Prahova, Constanþa, unde aceºti copii gãsesc siguranþã afectivã, necesarã pentru integrarea în societatea normalã.

Majoritatea copiilor cu handicap manifestã interes pentru muzicã, pentru picturã, pentru dans, pentru unele activitãþi practice, care le pot aduce satisfacþii majore ºi prin care ei se pot realiza mai bine decât în activitãþi cu caracter cognitiv, cu grad ridicat de dificultate.

Acesta este motivul pentru care conducerea ºcolii, cu ajutorul Fundaþiei Sšršs, a încredinþat inimoaselor învãþãtoare Valentina Dima ºi Felicia Pavel desfãºurarea proiectului cu titlul ”Terapia educaþionalã complexã ºi integratãÒ care urmãreºte, adapteazã ºi aplicã principiile ºi metodologia step by step la particularitãþile deficienþei mintale ºi care, aºa cum puteþi observa în expoziþia din holul Senatului, au obþinut rezultate extraordinare în dezvoltarea capacitãþii de expresie prin artã, culoarea sentimentului, a trãirilor acestor copii, care provin din familii dezorganizate sau ai cãror pãrinþi nu sunt cunoscuþi.

Compensarea ºi recuperarea socialã nu poate avea loc decât în activitate ºi prin activitate. În afara activitãþii, a muncii, a educaþiei, recuperarea ºi reechilibrarea organismului uman nu se poate realiza. De aceea, vã rog sã mã ajutaþi în menþinerea ºi dezvoltarea acestui centru de educaþie prin a alege o parte din sufletul acestor copii. Fiecare copil are dreptul la educaþie, aºa stipuleazã ºi legea fundamentalã a statului român, iar aceºti copiiÑprin cele cinci expoziþii judeþene Ñ au dovedit abilitãþi în picturã ºi graficã. Talentul lor este cu atât mai mult de apreciat cu cât ei nu pot depãºi mai mult de nivelul cognitiv al vârstei de 12 ani. Ajutaþi aceºti copii sã poatã desena ºi visa în continuare.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamen-

tar P.R.M., domnul senator Corneliu Bichineþ. Aveþi cuvântul.

Grupul parlamentar mai are 3 minute.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Este o onoare sã vorbesc dupã senatorul Adrian Pãunescu, dupã senatorul Corneliu Vadim Tudor ºi un risc, risc pe care mi-l asum.

Cum nu ºtiu limba maghiarã, domnule Kov‡cs, ºi cum dumneavoastrã aþi fãcut niºte afirmaþii despre liderul nostru politic, care, oricum, o sã vã rãspundã, ºi cum am sesizat cã nici dumneavoastrã nu stãpâniþi prea bine limba românã, o sã vã spun douã vorbe Ñ la modul prietenesc Ñ în limbajul delicat al lui Mãdãlin Voicu, care v-ar sugera într-o astfel de împrejurare cam în felul urmãtor: ”mai puhales, mai puhalesÒ. Asta într-o traducere literalã Ñ ºi nu literarã Ñ ar însemna ”mai uºor, mai încetÒ, vã rugãm.

Intervenþia mea are urmãtoarea sorginte: în primul rând, un gând din Adrian Pãunescu, care în urmã cu douã sãptãmâni spunea cã în þarã este iadul. ªi, într-adevãr, în þara noastrã este iadul nu numai pentru þigani, cei despre care vreau sã vorbesc astãzi, ci ºi pentru o parte dintre români.

Al doilea fapt ce m-a determinat sã fac aceastã declaraþie politicã vine din cunoaºterea realitãþii din judeþul Vaslui, unde sunt senator.

În urmã cu trei sãptãmâni au fost reprezentanþii Bãncii Mondiale, care reabiliteazã ºcolile în mediul rural. Sigur cã am fost în mai multe localitãþi ºi, cu acei oameni, cu cei de la Inspectorat, am încercat sã le vorbim celor din sate despre importanþa educaþiei, despre importanþa ºcolii. O þigancã, care dacã ar fi trãit în condiþii normale ar fi fost frumoasã ºi ar fi incitat la multe, a fãcut o remarcã celui de la Banca Mondialã ºi i-a spus cam în felul urmãtor: ”Domnule director, vãd cã grijã de noi, vreþi sã ne faceþi magazine, vreþi sã ne faceþi ºcoli. V-am ruga, dacã puteþi, sã faceþi în comuna noastrã ºi o puºcãrie, cã sã avem mai aproape, aºa, un loc, unde sã ne trimitem toamna copii dupã ce furã. Pentru cã furã mult þiganii în aceastã þarã, din pricina lipsei locurilor de muncã.Ò

Noi am considerat problema þiganilor o problemã strict româneascã. Dar ea este o problemã care trebuie sã intereseze întreaga Europã ºi aº considera, aºa cum spun sociologii, politologii, cã problema aceasta face parte din problemele globale ale Europei, în care trebuie ºi bãtrâna Europã sã se implice în a le rezolva. Niciodatã þiganii Ñ ºi eu nu le spun romi, pentru cã în þara noastrã aºa trebuie sã le spunem, ”þiganiÒ, ºi nu este o jignire Ñ nu au ºanse mai mari de a-ºi rezolva problemele decât le au acum. Pentru cã, dacã ar fi sã-l credem pe Corneliu Vadim Tudor Ñ ºi eu îl cred Ñ din etnia aceasta s-au ridicat la vârf câþiva oameni care pot sã reprezinte bine interesele romilor. Noi trebuie sã încercãm a spulbera câteva mituri, câteva prejudecãþi care bântuie în lumea noastrã româneascã contemporanã.

Vã rog sã continuaþi, dar sã ºi concluzionaþi.

...care este nevoit sã convieþuiascã cu þiganii, acolo, cu cei care muncesc alãturi de el pãmântul, dar care, ca ºi lupii în timpul iernii, dijmuiesc recoltele toamna, dijmuiesc animalele celor care într-adevãr muncesc. De asemenea, aº vrea sã mã învãþaþi cum sã spulber prejudecata unui plutonier care ia de trei ori pe sãptãmânã bãtaie de la þiganii din Bârlad pentru cã îºi face datoria.

Pentru cã cel care conduce ºedinþa îmi atrage atenþia cã timpul a expirat, aº vrea sã vã spun cã în toiul prãºitului, acum, când este nevoie de muncã, un inspirat al locului din judeþul Vaslui a inscripþionat, ca la Delphi, pe frontisipciul unui restaurant din centul oraºului cam în felul urmãtor: ”Toþi românii sunt pe câmp, iar þiganii beau de stâng!Ò

Aº vrea sã vã spun cã problema aceasta a þiganilor trebuie rezolvatã din interior de cãtre ei, prin muncã, prin ºcoalã, prin educaþie, de cãtre noi, prin seriozitate, prin asimilare, prin foarte multã educaþie, ºi de Europa, prin sprijin financiar.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Dreptul la replicã, domnule preºedinte.

Vã rog sã aºteptaþi sã ofer cuvântul tuturor colegilor înscriºi ºi apoi o sã vã ofer dreptul la replicã, cum sã nu.

Îl invit la tribunã pe domnul senator... Mai doriþi, domnule senator Panã? Grupul parlamentar mai are douã minute ºi eraþi înscris.

Ioan Pop D. Popa, ultimul coleg înscris pentru declaraþii politice în ziua de astãzi. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Pop D. Popa:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã are ca scop sensibilizarea onoratului Senat despre situaþia medicilor pensionari din România, caracterizatã într-un cuvânt ca fiind îngrijorãtoare. A fi medic pensionar nu este o situaþie plãcutã, atât din punct de vedere financiar, cât ºi al sãnãtãþii, care s-a deteriorat cu trecerea anilor, într-o activitate desfãºuratã în mediu microbian agresiv, cu responsabilitate deosebitã ºi a stresului din nopþile de gardã. Un

calcul fãcut aratã cã din 35 de ani de activitate cel puþin 10 ani au fost gãrzi de noapte petrecute în stres, activitãþi de 36 de ore continuativ, inclusiv în sala de operaþie, deplasãri pe jos, în teritoriu, zeci de kilometri, în perioada de iarnã sau varã ºi multe altele. Un sondaj fãcut în luna februarie 2001 pe 300 de medici pensionari a arãtat cã 65% din medicii pensionari, pensionaþi pânã în anul 1997, cu o pensie lunarã, cu activitate completã, medic primar gradul III ºi medic specialist, în sumã de 1.300.000 de lei pânã la 1.600.000 de lei ºi 20% din medicii primari gradul I ºi profesori universitari, inclusiv, au ieºit la pensie cu 1.700.000 pânã în 2.000.000 de lei. Fãrã comentariu. Situaþia deosebitã este atunci când un medic pensionar rãmâne singur, prin decesul soþului sau al soþiei, ºi de multe ori este grav bolnav, chiar handicapat ºi nu are cine sã îl ajute.

Da. Îi rog pe domnii senatori sã facã ordine în salã ºi sã îl ascultãm pe domnul senator.

Tot din sondajul fãcut reiese cã, din cauzele de mai sus, au ajuns unii medici pensionari sã nu mai poatã plãti întreþinerea, sã nu îºi procure medicamentele necesare, cu toate cã acestea îi costã lunar între 500 pânã la 600.000 de lei, iar dacã au nevoie de o curã balnearã, la costurile atât de mari, nu se mai pune problema sã le poatã face. Nu se þine cont de titlurile ºtiinþifice pe care le-a obþinut în perioada funcþionãrii ca bugetar, titluri care se conferã pe toatã viaþa ºi care în trecut erau retribuite, de doctor, doctor docent în ºtiinþe, membru al unei academii ºi aºa mai departe, realizând, practic, încã un salariu pentru aceastã categorie de pensionari.

S-a creat o atmosferã neplãcutã pentru situaþia materialã a unor medici. Sã nu se uite cã aceste situaþii nu se pot incrimina medicilor pensionari pânã în 1997. 90% din aceºtia au trãit numai din leafã ºi au reuºit sã îºi facã un apartament în rate, iar acum, din cauza neachitãrii întreþinerii, pot fi siliþi sã îºi vândã ºi aceastã realizare.

Pentru remedierea acestor situaþii în care au ajuns medicii pensionari, mi-am permis sã contactez Asociaþia medicilor pensionari din România ºi sã le cer soluþii privind problemele pe care le-am ridicat mai sus. Dânºii au propus: a) asigurarea unei protecþii sociale reale ºi de apãrare a drepturilor legitime ale medicilor pensionari, prin acordarea de asistenþã medico-socialã gratuitã ºi cu prioritate în asistenþa medicalã de ambulator ºi staþionar, gratuitatea investigaþiilor paraclinice, a tratamentelor, a materialelor tehnico-sanitare, proteze, bilete de tratament în staþiunile balneare climaterice pentru pensionarii cu afecþiuni cronice, iar în cazul handicapaþilor ºi pentru însoþitor, medicamente gratuite conform prescrierii medicului curant; b) promovarea ºi susþinerea iniþiativelor menite sã ofere medicilor pensionari ºanse egale, de a putea lucra în policlinicile cu platã, fãrã a fi limitaþi la vârsta de 70 de ani, dacã aceºtia sunt în deplinãtatea facultãþilor fizice ºi mentale; organizarea de cursuri de pregãtire elementarã sau ca diriginþi în clase, la licee, care sã fie retribuite pentru a le acorda noi sporuri la pensie. ªi, în fine, înfiinþarea Casei medicului, în fiecare centru de judeþ ºi în capitalã, care sã poatã ajuta pensionarii care au probleme deosebite ºi, mai ales, pe cei singuri, prin ajutoare materiale sau internãri în Casa medicului, pentru recuperarea fizicã ºi psihicã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deci toþi colegii înscriºi la declaraþii politice le-au prezentat în plenul Senatului.

Înainte de a trece la urmãtorul punct din ordinea de zi, domnul senator Corneliu Vadim Tudor a solicitat dreptul la replicã. Vã adresez rugãmintea, doar, sã nu tensionaþi...

Stimate domnule Eckstein-Kov‡cs,

Un proverb latin spune aºa: ”Si tacuisses, philosophus mansisses!Ò, ”Dacã tãceai, filozof rãmâneai!Ò. Colegul nostru a sãrit de la una la alta. Nu am înþeles nimicÉ Cã i s-a dat voie lui, în 1991, sã se cãsãtoreascã ºi a zis ”igenÒ, îl felicit; cã a vrut o altã pereche maghiarã sã se cãsãtoreascã la Cluj-Napoca ºi e vinovat primarul nostru Gheorghe Funar... Totuºi, limba oficialã a statului român este limba românã.

Ce îl costã sã spunã ”daÒ? Eu nu înþeleg. În America spunea ”igenÒ? Nu, spunea ”yesÒ, vã spun eu.

Sã trec la chestiunea serioasã. Dumnealui îmi face un proces de intenþie aici ºi nu îmi dã dreptul la libertatea de opinie. Nu existã nici un discurs imperativ, cum nu existã nici un vot imperativ. Îmi aduc aminte cã acum câteva zile postul radio BBC l-a hãrþuit, efectiv, la telefon pe senatorul Ilie Ilaºcu, ameninþântu-l cã îi va fi rãu la Strasbourg. Ilaºcu a plecat azi la Strasbourg unde va fi procesul, la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului. Îi rog pe colegii de presã, dacã e cineva de la BBC, bine, dacã nu, sã transmitã colegii de presã ca acest post de radio sã nu cadã de la o extremã la alta, sã nu ne hãrþuiascã senatorii. BBC-ul nu a luat locul comisarilor sovietici sau ruºi. BBC-ul am înþeles cã e condus de un personaj numit Mititelu. E cam ”mititelÒ pentru rãzboiul ãsta. E prea mare rãzboiul pentru Mititelu.

La Biserica ”Sfinþii Împãraþi Constantin ºi ElenaÒ au fost ºi numeroºi cavaleri ai Ordinului ”Mihai ViteazulÒ, oameni de peste 80 de ani. Eu cred cã au ºi ei dreptul la opinie, au dreptul la viaþã ºi au dreptul sã cinsteascã memoria mareºalului sub ordinele cãruia au luptat, au luptat pentru þara lor.

Eu nu am zis cã Antonescu a fost un sfânt. Ce Dumnezeu! A avut mari greºeli, foarte mari greºeli, dar asta a fost istoria noastrã chinuitã. Aºa a fost. Am fost rupþi între cãmile, cam cum a fost Ioan Vodã cel Cumplit. Eu nu am venit sã îi aduc un omagiu, dar nici sã fim puºi la stâlpul infamiei cã am dezvelit un monument.

Eu vã aduc aminte cã în istorie numai barbarii s-au rãfuit cu statuile, sã ºtiþi, ºi cu cãrþile. ªi barbarii care au ocupat Roma ºi aveau sã distrugã Imperiul Roman de Apus în 476, ºi barbarii care au ocupat Constantinopole, Imperiul Roman de Rãsãrit, în 1453, ºi barbarii naziºti din secolul XX s-au rãfuit cu statuile ºi cu cãrþile.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senatorÉ

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã îl consult pe domnul senator EcksteinKov‡cs dacã doreºte ºi Domnia sa drept la replicã. Este un drept prevãzut în regulament ºi cred cã trebuie sã avem aceeaºi unitate de mãsurã.

Vã rog.

Nu cunosc, mã rog, acel simbol care a fost fluturat de cãtre suporterii presupuºi a fi veniþi din Ungaria. În orice caz, sunt categoric împotriva folosirii oricãror însemne, bannere, sloganuri de tentã rasistã pe stadioane, din orice parte ar veni.

De altfel, am un bãiat, îmi pare rãu, îl cheamã Balaci, nu Vadim. Dar, am greºit!

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sã considerãm închis acest incident. Vã rog sã mergem mai departe.

Permiteþi-mi sã vã aduc la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi care au trecut prin Parlamentul României ºi cã aveþi posibilitatea, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, sã sesizaþi aceastã instanþã, în situaþia în care apreciaþi cã una dintre aceste legi ar conþine prevederi neconstituþionale. Deci sunt mai multe legi. Daþi-mi voie sã vi le reamintesc.

Ð Legea pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2000 privind unele mãsuri pentru diminuarea datoriei publice interne;

Ð Legea pentru ratificarea Acordului multianual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001;

Ð Legea pentru ratificarea Acordului anual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/1999 privind sistemul de monitorizare a cheltuielilor de personal din bugetul de stat pe anul 1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2001 privind producþia de apã grea în perioada 2001-2004 la Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare ºi acumularea acesteia de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective;

Ce sã votãm, dacã este varianta noastrã?

Este raportul comisiei de mediere. El trebuie sã fie acceptat ºi de plenul Camerei noastre. Deci colegiiÉ

De ce sã votãm dacã dânºii sunt de acord cu noi?

Deci Senatul trebuie sã ia act de acest raport fãcut într-o comisie de mediere, nu trebuie sã facã altceva. Iar acest act nu se poate realiza decât prin vot. Altfel nu se poate în plen. Sigur cã ar fi o situaþie absurdã atunci când, de data aceasta, Senatul ar respinge.

Vã rog sã vã pronunþati prin vot.

Dar sunt modificãri?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu. La acest raport nu este nici o modificare. Deci, cu 83 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi 3 abþineri, Senatul a luat act de raportul Comisiei de mediere.

La punctul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1994, aprobatã prin Legea nr. 136/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificãrile ulterioare.

Deci avem, dacã nu mã înºel, doar o singurã chestiune, ca în tot cuprinsul ordonanþei sintagmele Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi Ministerul Finanþelor sã fie înlocuite cu titulatura actualã a ministerelor.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt,

Punctul 6 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999.

Deci îi invit pe reprezentanþii noºtri.

Aici avem douã sau trei intervenþii.

Din partea Senatului au participat: doamna senator Rodica ªelaru, domnul senator Ciocârlie Alin Theodor, domnul senator Cornel Filipescu, domnul senator Bucur Dionisie, domnul senator Bichineþ Corneliu, doamna senator Marinescu Simona, doamna senator Norica Nicolai. Vã rog, doamnã senator Simona Marinescu, sã daþi colegilor explicaþiile necesare în momentul în care le vor solicita.

Deci, la poziþiile 1, 2, 3 sunt textele Senatului, la poziþia 4, textul Senatului, la poziþia 5 din raport, la art. 3, este un text comun.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori la textul comun propus de comisia de mediere?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 89 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri, art. 3 este aprobat în varianta prezentatã de comisia de mediere. Deci poziþia 5 din raport.

Poziþia 6 este textul Senatului. Poziþia 7 este, din nou, text comun.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Vã rog.

Aº vrea sã spun doar cã s-au eliminat unele paragrafe care nu mai aveau sens, pentru cã, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001, acest fond nu mai este un fond extrabugetar, ci este un capitol de buget. Prin urmare, reportarea soldului existent la sfârºitul anului nu mai are sens ºi acest lucru a dus la un text comun în câteva articole.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului comun propus de comisia de mediere la poziþia 7 din raport.

Aprobat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

- Poziþiile 8, 9, 10 ºi 11 sunt textele Senatului.

- Dacã mai sunt alte intervenþii la acest raport?

Dacã nu sunt,

Punctul 7 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizãrii Unitãþii 2 din cadrul obiectivului de investiþii ”Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã Ð 5 x 700 MweÒ.

Sunt, în totalitate, textele Senatului.

Deci vã propun ca Senatul sã ia act de acest raport al comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Aprobat cu 87 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi douã abþineri.

Punctul 8 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2000.

Din partea Senatului au participat: doamna senator Elena Sporea, domnul senator Matei Viorel, domnul senator Mocanu Vasile, domnul senator Codreanu Dumitru,

domnul senator Pãtru Nicolae, domnul senator Panã Aurel ºi domnul senator Pete ªtefan.

Invit pe unul dintre colegi la pupitrul rezervat membrilor comisiei de mediere, pentru a da explicaþii dacã se impun.

La poziþia nr. 1 din raport este adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi douã abþineri.

La poziþia 2, textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, 10 voturi contra ºi 3 abþineri.

Poziþia 3, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi 3 abþineri.

La punctul 9 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinþarea Companiei Naþionale ”Imprimeria NaþionalãÒ Ð S.A.

Avem la art. 7 alin. 3 un text comun propus de colegii noºtri în comisia de mediere.

- Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi o abþinere.

Cel de-al doilea punct din raportul comisiei este varianta Senatului.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, 11 voturi contra ºi 3 abþineri.

Punctul 10 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2001 privind unele mãsuri pentru susþinerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru S.C. ”Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ð TAROMÒ Ð S.A.

Avem douã texte în divergenþã. Comisia ne propune textele în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã la poziþia nr. 1 din raport sunt intervenþii? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Text aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi douã abþineri. Poziþia 2 din raportul comisiei. Observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Text aprobat de plen cu 103 voturi pentru, 7 voturi contra ºi 3 abþineri.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plen cu 100 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi,

Avem în ordinea de zi o solicitare din partea Guvernului privind aprobarea procedurii de urgenþã pentru adoptarea cu procedurã de urgenþã a proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind unele mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente.

Cum trebuie sã votãm?

Ca procedurã de urgenþã. Procedura de urgenþã, reglementatã în Regulamentul Senatului, înainte de a ajunge un proiect de lege la comisii, trebuie aprobatã de cãtre plen, ca dezbaterile în comisii, reducerea numãrului de zile în care se pot depune amendamente, în care se poate depune raportul comisiei sesizate în fond ºi avizele de la celelalte comisii. Toate acestea trebuie aprobate de plen.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Procedura aprobatã de plen cu 92 de voturi pentru, 12 voturi contra ºi 5 abþineri.

La punctul 11 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali.

V-aº ruga, stimaþi colegi, sã ne permiteþi sã vã informãm în legãturã cu discuþiile avute între liderii grupurilor parlamentare, întrucât, în afara întâlnirii de joia trecutã, ne-am întâlnit ºi astãzi.

Dacã îmi permiteþi sã o fac eu? Dacã doreºte un alt colegÉ

Doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog. Domnul senator Dumitru Badea.

## **Domnul Dumitru Badea:**

Noi am avut câteva întâlniri, aºa cum ne-a mandatat, de fapt, plenul Senatului, respectiv întâlniri ale liderilor de grup, ultima având loc astãzi, în jurul orei 13,00, în care s-a hotãrât ca grupurile parlamentare, pânã joi, la ora 15,00, sã trimitã observaþiile, respectiv amendamentele pe care doresc sã le facã la aceastã lege, în ideea ca, dupã ce se va da votul final în Senatul României, în urma acestei înþelegeri politice sau a unei înþelegeri politice, o parte din amendamente sau, poate, chiar toate sã fie avute în vedere la dezbaterea din Camera Deputaþilor.

Aflãm acum Ñ ºi probabil cã aºa se va întâmpla Ñ cã se doreºte sã dãm, totuºi, votul final. Noi considerãm cã este un act neamical, din moment ce în salã senatorii

dumneavoastrã, ºtiind despre acest vot, sunt prezenþiÉ

Consideraþi cã este un gest frumos, un gest corect? Dacã aºa consideraþi, e bine. În timp ce unii senatori din grupurile parlamentare, în urma informãrii pe care am fãcut-o, nu sunt prezenþi, în totalitate, în salã. Dacã doriþiÉ

Vã rog, domnilor colegi, sã îl ascultãm pe domnul senator.

Dacã doriþi sã se meargã pe aceastã linie incorectã ºi neprietenoasã în care nu se poate colabora pentru realizarea unor deziderate ºi, respectiv, a adoptãrii legilor, procedaþi în acest mod. În situaþia în care dumneavoastrã veþi hotãrî cã trebuie dat votul final acum, contrar înþelegerii care a avut loc, noi vom pãrãsi lucrãrile. Cerem, în acelaºi timp,É

Le-aþi mai pãrãsit o datãÉ

Da, le mai pãrãsim o datã. Nu-i nici o problemã. Nu. Nu lucraþi corect. Nu lucraþi frumos. Deci înþelegem sã pãrãsim lucrãrile plenului ºi, în acelaºi timp, vã rugãm sã procedaþi conform regulamentului ºi sã voteze, la fel cum am cerut ºi data trecutã, parlamentarii care sunt în salã. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Invit pe toþi colegii senatori Ñ numai puþin, cã au dreptul sã vorbeascã liderii de grup, câte unul din partea fiecãrui grup parlamentar Ñ, invit în salã pe toþi domnii senatori prezenþi în Senat.

Vã rog sã îmi permiteþi ca sã expun punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am participat la discuþiile între liderii grupurilor parlamentare, atât pe considerentul cã sunt ales în cadrul grupului Ñ îl rog ºi pe colegul meu Octav Cozmâncã sã mã asculte, pentru cã Domnia sa este iniþiatorul proiectului de lege Ñ, în calitate de vicelider al grupului parlamentar, cât ºi datoritã faptului cã am condus ºedinþa atât la dezbaterile generale, cât ºi la dezbaterile pe articole.

Întrucât în momentul în care am procedat la votarea raportului comisiilor sesizate în fond am constatat refuz din partea a cel puþin trei grupuri parlamentare de a vota proiectul de lege, am constatat cã, într-adevãr, proiectul de lege a determinat o atitudine politicã din partea unor grupuri parlamentare, atitudine care îi determina sã voteze contra.

Tocmai de aceea am amânat votul în prima sãptãmânã.

Am solicitat o întrunire a liderilor de grup parlamentar, iar în sãptãmâna urmãtoare am încercat sã identificãm nemulþumirile majore din partea partidelor politice, din partea grupurilor parlamentare care ar determina un vot final negativ pe lege.

Am fost mandataþi de cãtre plenul Senatului sã ne întâlnim ºi astãzi, situaþie pe care am realizat-o, ne-am întâlnit în sala Biroului permanent ºi am discutat urmãtoarele douã situaþii.

Sigur cã în momentul de faþã existã o anumitã situaþie de impas determinatã de solicitarea mea, fãcutã în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., solicitare neagreatã însã nici în plenul Senatului ºi nici în discuþia de astãzi, ca proiectul de lege sã fie returnat comisiilor sesizate în fond, pentru a încerca sã facem un raport suplimentar în situaþia în care am cunoaºte nemulþumirile majore, respectiv amendamentele din partea grupurilor parlamentare.

Totuºi, la nivelul liderilor de grup, astãzi am ajuns la înþelegerea sã propunem grupurilor parlamentare sã accepte ca legea sã nu fie votatã în aceastã ºedinþã, ci sã fie votatã, eventual, lunea viitoare, în condiþiile în care Domniile lor ar fi procedat la înmânarea unor amendamente din partea grupurilor parlamentare atât cãtre noi, ceilalþi, cât ºi mai ales cãtre iniþiator, cãtre domnul ministru Cozmâncã, amendamente care sã nu conducã la elaborarea unui raport suplimentar datoritã refuzului ca proiectul de lege sã se reîntoarcã în comisii, dar care sã fie agreate, luate în dezbatere în comisiile ºi în plenul Camerei Deputaþilor.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Cele relatate de domnul vicepreºedinte Doru Ioan Tãrãcilã sunt în deplinã conformitate cu adevãrul ºi cu hotãrârea pe care am luat-o astãzi la întâlnirea liderilor, la ora 13,30.

Faþã de cele spuse de Domnia sa, mi-aº permite însã o observaþie. Am participat la trei întâlniri ale liderilor de grup. Toate cele trei întâlniri ale liderilor de grup au fost solicitate de partidul de guvernãmânt, respectiv de P.D.S.R. Toate au avut o singurã concluzie: disponibilitatea opoziþiei de a colabora la un proiect de lege care sã dea într-adevãr satisfacþie tuturor partidelor parlamentare din punct de vedere al corectitudinii, pentru cã pânã ºi astãzi, la întâlnirea la care am fost onoraþi de prezenþa domnului ministru Cozmâncã, Domnia sa a spus: aºa cum se prezintã, legea nu ne satisface nici pe noi, pe noi, P.D.S.R.-ul.

Deci în momentul de faþã suntem în situaþia unui ”gentlemen agrementÒ, o înþelegere între toate partidele parlamentare, sã nu procedãm astãzi la vot, sã dãm

pânã la sfârºitul sãptãmânii fiecare grup parlamentar observaþiile, amendamentele noastre ºi, funcþie de opinia iniþiatorului, sã convenim dacã luni procedãm la votul final sau care va fi concluzia care decurge din studiul acestor amendamente.

Deci nu conform prezumþiei de nevinovãþie, ci în spiritul deplinei încrederi pe care o am faþã de toþi colegii din Parlament ºi, fireºte, faþã de grupul parlamentar, eu nu îmi imaginez cã se pune problema ca astãzi sã votãm.

Pânã joi sau vineri, cel mai târziu, Grupul parlamentar al P.N.L. va depune la cabinetul domnului ministru Cozmâncã observaþiile noastre ºi urmeazã ca luni, la întâlnirea pe care o avem convenitã la ora 13,00, sã aflãm punctul de vedere al iniþiatorului. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat doreºte cineva sã ia cuvântul? Domnul senator Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Suntem pentru a respecta înþelegerea de la întâlnirea de astãzi ºi vom proceda în consecinþã cu decizia pe care o luaþi dumneavoastrã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Decizia este a plenului.

Vã rog, numai puþin, sã epuizãm grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar U.D.M.R., vã rog. Domnul senator Verest—y.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Sigur cã, de fapt, nu existã o deosebire de fond între a vota astãzi sau a vota luni, dacã este vorba de a înþelege o amendare posibilã la nivelul Camerei Deputaþilor.

În acest sens, noi suntem pentru a face aceastã negociere politicã, pentru cã ºi noi avem, aºa cum are ºi Guvernul, anumite mici rezerve privind anumite articole din aceastã lege, le vedem corectabile la Camera Deputaþilor.

Noi considerãm cã a vota astãzi nu împiedicã punerea în aplicare a acestei înþelegeri politice la nivelul Camerei Deputaþilor.

Da, vã rog, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Aceastã lege noi considerãm cã este proastã în ansamblul ei, dar intenþia ei este majorã, adicã vizeazã reglementarea unor probleme de ordin teritorial ºi chiar naþional.

Cel mai mult ne deranjeazã prevederea existenþei acelui colegiu sau consiliu care ar urma sã fie condus de un judecãtor sau de consilieri locali, nici acum nu se ºtie prea bine, dar subordonat Guvernului, dupã cum a spus la o întâlnire recentã colegul nostru de Senat ºi ministru în acelaºi timp, domnul Octav Cozmâncã.

Noi am spus-o ºi o repetãm, este în interesul P.D.S.R.-ului sã stea la dialog cu noi. Legea este prea importantã ca sã vã grãbiþi.

Cine spune cã trebuie votatã acum, în speranþa cã la Camera Deputaþilor se vor introduce amendamentele partidelor, înseamnã cã nu ºtie totuºi, care este rolul Camerei superioare a Parlamentului, înseamnã cã noi ne adunãm degeaba aici.

Vom bloca, la finalul procesului legislativ din aceastã sesiune, pentru cã în trei sãptãmâni se terminã sesiunea, activitatea colegilor din Camera Deputaþilor ºi nu este corect.

Unde vã grãbiþi în felul acesta?! Ce am cerut noi?! Ceva rezonabil, care intrã în buna funcþionare a raporturilor dintre putere ºi opoziþie, pentru cã altminteri nu se poate, fãrã noi nu puteþi!

ªi nu aº vrea ca presa sau altcineva sã speculeze în mod facil cã s-a creat o alianþã artificialã între noi ºi celelalte partide, dar ãsta e punctul nostru de vedere!

Trebuie sã þineþi cont ºi de punctul nostru de vedere, nu vã puteþi purta de parcã numai dumneavoastrã aþi fi în Senatul României, cu ochii pe tabelul electronic: dacã aþi fãcut 71 de voturi, ura, Senatul suntem noi!

Mai spunea cineva aºa, vã rog mult, nu vã vrem rãul ºi nu vã suntem adversari, nu vã suntem duºmani! De ce nu þineþi cont ºi de propunerile noastre, care ar fi fost fãcute dacã ar fi avut timpul util, dar le vom face pânã joi ºi peste o sãptãmânã vom vota! Încã mai este timp!

Eu cred cã aici P.D.S.R.-ul a greºit cã nu þine cont chiar de opiniile unui coleg de-al nostru, domnul Ion Predescu, care într-o recentã ºedinþã a spus de la unul din microfoanele Camerei cã sunt unele prevederi neconstituþionale.

Dumneavoastrã vã pregãtiþiÉ nu, de bine!

Noi ºtiam cã nu se va da votul final! Avem ºi noi profesori universitari, avem ºi noi, cum e profesorul

Gheorghe Buzatu care e preºedintele Ligii ”Mareºalul AntonescuÒ, ºi are niºte doctorate. Cum lipsesc unii dintre dumneavoastrã de atâtea ori ºi nu le þinem noi evidenþa, cã suntem colegi, daþi-ne voie sã lipseascã ºi unii dintre noi care sunt mai ocupaþi astãzi ºi poate luni vor fi unii dintre dumneavoastrã.

Deci, în timp ce dumneavoastrã v-aþi imobilizat exemplar, pe noi ne-aþi lãsat la un program m lejer!

Eu vã întreb Ñ ºi cu asta am încheiat Ñ ce rost mai au negocierile dintre liderii grupurilor parlamentare?

Negocierea politicã face parte din una dintre instituþiile importante ale Parlamentului. Ne vedem, vorbim, ca dumneavoastrã sã veniþi cu o idee preconceputã, sã ºtiþi bine ce aveþi de fãcut, sã nu ne spuneþi ºi sã ne puneþi în faþa faptului împlinit.

Dacã nu respectaþi voinþa unui partid important din opoziþie Ñ vedeþi bine cã nu zic cel mai mare, cel mai important partid, suntem ºi noi o parte a acestui mecanism democratic Ñ, dacã nu respectaþi ºi doleanþa noastrã de a face o lege bunã, îngãduiþi-ne sã pãrãsim lucrãrile Senatului.

Vã mulþumesc.

Da, vã rog, a solicitat cuvântul domnul senator Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului ºi de aceea îmi cer scuze colegului Ion Solcanu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este foarte interesant modul cum derulãm dialogul aici.

Iacã cã vine domnul preºedinte Corneliu Vadim Tudor cu propunerea pe care insistãm de douã sãptãmâni, în sensul sã dãm un timp pentru a se face din nou amendamente, sã se elaboreze un raport suplimentar ºi sã ieºim cu o lege bunã din Senat.

Colegii din grupul parlamentar au refuzat categoric

, prin intermediul domnului Badea care a fost aici!

DomnuÕ Badea, mã ascultaþi o secundã?! DomnuÕ Badea, vã rog eu sã mã ascultaþi!

Vã rog, stimaþi colegi!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Încã am fost atacaþi cu vehemenþã: încãlcaþi procedurile, ca ºi cum noi nu vrem acum sã iasã o lege bunã!

Dacã domnul preºedinte Vadim, pe propunerea pe care a fãcut-o acum, este de acord Ñ domnule preºedinte Vadim, mã ascultaþi, da? Ñ, ca pânã joi sã se depunã amendamente, comisia sã le analizeze ºi sã facã un raport suplimentar ºi dupã aceea sã dãm votul, mi se pare cã totul este OK.

Dar haideþi sã ne pronunþãm pentru retrimiterea la comisie pentru a se elabora raportul suplimentarÉ

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu am zis sã fie retrimisã la comisie, domnule!

Pãi, atunci nu existã altã procedurã, decât peste o sesiune sã reluãm procedura! Înþeleg cã reveniþi la ceea ce aþi spus dumneavoastrã de la tribunã, asta aþi spus de la tribunã pânã acum! DomnuÕ preºedinte Vadim, sã nu ne jucãm cu cuvintele, asta aþi susþinut de la tribunã!

Dacã nu, stimate domnule preºedinte de ºedinþã, vã propun sã trecem direct la votul final, aºa cum au solicitat colegii data trecutã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun, mai doreºte cineva sã ia cuvântul?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Eu am fost înþeles greºit, domnule preºedinte! Nu vreau sã mi se rãstãlmãceascã opiniile.

Vã rog, aveþi cuvântul un minut. Vã rog.

## Domnule senator Vãcãroiu,

Dumneavoastrã aþi avut ºedinþa trecutã 57 de senatori, aþi mai avut 62, 63É Aþi pierdut votul atunci, asta e realitatea!

Cã nu vã convine, acum ne trimiteþi înapoi la comisie! Eu cred cã este împotriva Regulamentului Senatului! Poate m-am exprimat greºit, ãsta e punctul de vedere al grupului nostru parlamentar.

Da, domnul senator Solcanu ºi apoi mai solicitã cuvântul o datã domnul senator Pãcurariu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Conform regulamentului, nu existã decât o singurã modalitate, dacã dorim îmbunãtãþirea proiectului de lege, ºi anume retrimiterea la comisie, discutarea în comisie, amendamentele se fac acolo, sunt adoptate de comisie ºi un raport suplimentar pentru un alt vot.

Dacã nu se acceptã acest lucru solicitãm votul în acest moment.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu e regulamentar!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, domnul senator Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Astãzi, la discuþia avutã între liderii grupurilor parlamentare, s-a stabilit un lucru, ºi anume ca votul sã aibã loc luni ºi pânã luni sã înaintãm, grupurile, niºte amendamente.

În situaþia în care dumneavoastrã nu respectaþi acest lucru, Grupul P.D. se va retrage de la dezbateri.

Stimaþi colegi,É

Eu v-aº ruga, aº fi dorit sã amintesc momentul moþiunii depuse de cãtre P.R.M., referitor la Legea administraþiei locale, ºi atunci, probabil, aº fi aºteptat, ca un semn de respect în viaþa parlamentarã a României, ca domnul prim-ministru sã adreseze niºte scuze actualei opoziþii pentru acuzele aduse de patru ani de dumneavoastrã, care sunteþi azi partidul de guvernãmânt, referitor la guvernarea cu reprezentanþii U.D.M.R.-ului. ªtiþi foarte bine, trãdare naþionalã, enclavizare ºi aºa mai departeÉ

Da, bãnuiesc cã nu este legat de ordinea de zi ºi mai ales de program.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã reamintesc cã, potrivit Regulamentului Senatului, liderii grupurilor parlamentare se întâlnesc atunci când sunt probleme deosebite pentru a identifica soluþii pe care le propun grupurilor, iar plenul este cel care decide întotdeauna în legãturã cu soluþiile discutate.

Deci nu puteau sã decidã cei cinci lideri, nu poate decide Biroul permanent. Senatul poate accepta sau poate respinge punctul de vedere propus de lideri.

Vã rog, domnul senator Radu Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnule preºedinte,

La ora 13,45É

Vã rog, domnilor senatori!

La ora 13,45 când ne-am întâlnit în sala Biroului permanent, atât dumneavoastrã, cât ºi domnul senator ºi domnul ministru Cozmâncã v-aþi prezentat mandataþi de grup, la fel cum ne-am prezentat fiecare dintre noi.

Vã reamintesc, cu tot respectul, cã ne-am despãrþit joi tocmai pentru ca punctele noastre de vedere sã fie însuºite ºi acceptate de grupurile parlamentare pe care le-am reprezentat la aceste întâlniri.

Nici o clipã, nici o clipã nu s-a pus astãzi problema la întâlnirea la care aþi participat ca, eventual, grupurile noastre reunite în plen sã aibã un alt punct de vedere decât cel pe care l-am exprimat noi la acea întâlnire. Nici o clipã nu s-a pus problema ca, eventual, sã supunem la votul plenului dacã trecem la votul final.

Mie mi se pare cã cele trei întâlniri pe care le-aþi provocat s-au consumat într-un spirit de desãvârºitã cooperare.

Dacã încãlcaþi ceea ce am hotãrât în urmã cu trei ore, înseamnã cã de acum încolo nici o întâlnire între partidele de opoziþie ºi partidul majoritar nu mai poate fi abordatã cu încredere ºi cu sentimentul lucrului convenit de comun acord. Vã rog mult de tot, nu creaþi un precedent care compromite dialogul în Senatul României pe urmãtorii trei ani ºi jumãtate.

Am convenit de comun acord, fãrã nici un fel de ezitare, fãrã nici un fel de presiune asupra unui lucru: tot ce urma sã se facã în salã, în momentul în care se ajungea la punctul 11, era ca cineva dintre noi sã informeze decizia care s-a luat ºi sã se treacã mai departe la celelalte puncte ale ordinii de zi.

A se încãlca aceastã înþelegere, repet, compromite orice ºansã, pe viitor, de dialog ºi de cooperare între partidele din opoziþie ºi partidul pe care l-aþi reprezentat la aceastã întâlnire.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Eu aº dori sã descifrãm întrucâtva lucrurile pentru a vedea dacã au finalitate sau nu.

Eu am reþinut cã astãzi liderii grupurilor parlamentare au convenit sã se depunã amendamente, sã se amâne cu o sãptãmânã, interval de timp în care se depun aceste amendamente, sã fie observate ºi trimise sau deferite Camerei Deputaþilor pentru soluþionare.

## Domnilor,

Nu vã supãraþi, pledaþi pentru un lucru inutil ºi chiar e jenant pentru Senat! Cum adicã, Senatul constatã cã legea este susceptibilã de perfecþiune, adicã mai exact ºi mai clar este greºitã, trebuie amendatã, dar nu facem noi amendarea, o acceptãm ca atare ºi o trimitem la Camera Deputaþilor sã o amendeze.

Vã onoreazã?! Ne onoreazã aºa ceva?!

Nu vã spupãraþi, douã soluþii existã.

Este susceptibilã de amendare, de modificare, de îmbunãtãþire legea? Dacã spunem da, numai comisiile noastre pot sã o facã, prin reexaminare, comisiile sesizate în fond, cu raport suplimentar ºi cu exprimarea plenului asupra acestor soluþii pe care le preconizeazã comisiile sesizate în fond.

Dacã nu, vot final. Nu ne facem de râs, eu nu accept sã se ajungã la amendamente care sã fie diferite de Senat, pentru a perfecþiona legea, a o îmbunãtãþi, de cãtre Camera Deputaþilor.

Niciodatã nu am fãcut aºa ceva! Sunt ferm împotriva unei asemenea mãsuri care ne dezonoreazã în faþa Camerei Deputaþilor, ne dezonoreazã ca Senat, Camerã componentã a Parlamentului României...

Nu putem accepta un asemenea punct de vedere! Este inutil...! Oricâte amendamente ºi oricine le-ar accepta din Senat, liderii grupurilor, grupurile ca atare, nu produc efecte juridice pentru Camera Deputaþilor, domnilor! Nu produc efecte asupra legii ca atare decât dacã plenul acceptã restituirea la comisii, comisiile le examineazã, acceptã, nu acceptã, fac raport suplimentar, se pronunþã plenul asupra raportului suplimentar ºi apoi se dã votul final.

Repet, operaþiunile acestea se pot face pânã la darea votului final. Votul final, daþ-mi voie sã vã reamintesc ºi stãrui, înþelegeþi, vã rog foarte mult sã înþelegeþi, este actul juridic de dezinvestire a Senatului asupra proiectului de lege asupra cãruia s-a pronunþat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Doar o informaþie sã vã dau ca sã nu rãstãlmãcim susþinerile din plen.

În momentul în care noi am discutat astãzi, dar ºi sãptãmâna trecutã la acele întâlniri, aceste amendamente reprezentau punctele de vedere ale partidelor care criticã proiectul de lege în acest moment, iar prezenþa domnului ministru Cozmâncã la aceastã întâlnire de astãzi tocmai în acest sens a fost, de a le prelua ca nemulþumiri ale partidelor ºi a accepta discutarea lor pe fond, nu în sensul sã facem suplimentar nu ºtiu ce în Senat, pentru cã noi nu putem decât dacã ne întoarcem la comisii, cum am solicitat eu în mod constant. Dar pentru a fi informaþi ºi pentru a-ºi spune punctul de vedere Ñ de aceea s-a ºi discutat de întâlnirea de sãptãmâna viitoare cu domnul ministru Cozmâncã Ñ, pentru a le prelua ºi a nu le respinge ... sau fãrã sã le punã în discuþia Camerei Deputaþilor.

Vã rog, domnul senator Radu Alexandru ºi apoi încercãm sã tranºãm între noi, pentru cã avem douã...

## Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal cerem o consultare de un sfert de orã la nivelul liderilor de grup.

Cerem o consultare de un sfert de orã la nivelul liderilor de grup.

Da, este o solicitare legalã, stimaþi colegi, ºedinþa se suspendã, ne revedem în plen...

O jumãtate de orã!

Nu, nu, zece minute, doar.

Zece minute, vã rog, consultarea este...

Nu este de ajuns!

Nu are nimic!

La orele 17,40 ne revedem.

Zece minute consultãri, vã rog, invit în spate liderii de grup.

L-aº ruga ºi pe domnul ministru Cozmâncã sã fie prezent.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mie personal, ca preºedinte de ºedinþã, îmi este greu sã vã informez dacã în urma discuþiilor care au avut loc în ultimele 45 de minute s-a ajuns la vreun acord sau care este punctul de vedere al liderilor de grup parlamentar, pentru cã ceea ce a deranjat cel mai mult este prezenþa P.D.S.R.-ului astãzi la ºedinþã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Vã rog sã îmi permiteþi.

Rugãmintea este..., da, din partea liderilor de grup parlamentar, pentru a putea sã continuãm dezbaterile conform ordinii de zi, sigur, sã informeze Senatul de poziþia pe care o adoptã.

Vã rog.

Am auzit acum o frazã, în drum spre microfon, cã am vrea sã tragem de timp.

V-aº ruga sã vã þineþi ironiile pentru dumneavoastrã, nu vrea nimeni sã tragã de timp! Mie mi se pare cã P.D.S.R.-ul a practicat jocul acesta pânã acum.

Tot rãul acestui vot pleacã de la faptul cã partidul de guvernãmânt nu recunoaºte faptul cã acum o sãptãmânã a pierdut la vot! A pierdut la vot, nu se mai poate contesta! Suntem trei partide parlamentare serioase de opoziþie.

Nu vorbesc ºi în numele lor, dar vã reproduc ce s-a discutat la negocierea de acum.

A da înapoi o lege care a cãzut la vot în aceeaºi sesiune eu ºtiu cã este împotriva Regulamentului de funcþionare a Senatului.

Am înþeles cã la ora 13,00 au fost niºte negocieri, azi, între liderii sau adjuncþii de lideri pe grupuri parlamentare, eu nu am participat, poate de aceea s-a nãscut confuzia între mine ºi Nicolae Vãcãroiu.

Vrem sã ajutãm P.D.S.R.-ul sã se deblocheze aceastã situaþie, formulãm în aceastã perioadã amendamentele

respective, dar cred cã în aceastã sesiune nu se mai poate întoarce la Senat aceastã lege.

Poziþia Partidului România Mare este sã respectaþi regula jocului democratic Ñ aþi pierdut o lege la vot! Ñ, pentru cã în felul acesta, dacã forþaþi votul astãzi, prin maºina de vot, sau luni, prin aceeaºi maºinã de vot, eu vã întreb cu cât înapoi în timp ne întoarcem ºi câte legi mai luãm la mânã, care au cãzut odinioarã la vot?! Câte mai vreþi sã dezgropaþi pentru a ne arãta cã sunteþi un mare partid?!

Sunteþi un mare partid, dar sunteþi nu numai numeric, ci ºi prin valenþele democratice care v-au adus la guvernare. Respectaþi regulamentul pe care dumneavoastrã l-aþi fãcut în primul rând! Þineþi bine minte! Mai mult de atâta ce pot sã spun?! S-au avansat tot felul de idei: sã se facã amendamente, sã se trimitã la Camera Deputaþilor...

Senatorul Ion Predescu a zis bine: ar fi o jignire pentru Senat sã rezolvãm noi problema acolo.

S-a mai pus problema sã se voteze în plen forma actualã a legii ºi sã avem un protocol adiþional, ceva de genul acesta, politic, între partide, pentru ca în corpul legii, de fapt o altã lege ar trebui sã fie, care se va duce la Camera Deputaþilor, sã fie cuprinse ºi amendamentele noastre. O asemenea practicã, din câte ºtiu, e fãrã precedent în relaþiile dintre cele douã Camere ale Parlamentului.

Da, din partea altor grupuri parlementare?!

Mi se pãrea interesant de ºtiut poziþia Grupului parlamentar P.D.S.R., cã doar am fost împreunã la aceste discuþii în sala de ºedinþã ºi era foarte interesant sã vedeþi... cã dumneavoastrã aþi spus, domnule preºedinte, îmi permiteþi sã citez: ”nici eu nu ºtiu Ñ aþi spus la un moment dat Ñ ce aº putea sã vã transmit de la aceastã întâlnire a liderilor grupurilor parlamentareÒ.

Aceastã confuzie domneºte, presupun, la toþi cei care au fost prezenþi la aceastã întâlnire. Poziþia noastrã rãmâne aceeaºi ca ºi joi, aºa cum a fost manifestatã joi, prin retragerea de la lucrãrile ºedinþei. Nu ne-am schimbat punctul de vedere de joi ºi pânã acum, în ciuda faptului cã la întâlnirea de astãzi, menþionatã puþin mai devreme, am ajuns, am considerat eu, la un punct de vedere comun, pe care l-am împãrtãºit, ºi mi se pãrea firesc a fi într-o înþelegere politicã sã depãºim un moment delicat din aceastã sesiune. N-am reuºit s-o facem, ca atare Partidul Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Democrat îºi pãstreazã poziþia menþionatã ºi joi în cadrul Senatului.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog.

Domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

## Mulþumesc.

Dacã erau aplauze pentru cã vin la microfon, vã mulþumesc, dar nu sunt convins cã merit. Mulþumesc.

Deci, domnule preºedinte, exact în urmã cu o sãptãmânã, în plenul Senatului s-a pus la vot, într-o ºedinþã pe care cu onoare aþi condus-o, acest proiect de lege. Fiind vorba de o lege organicã, proiectul de lege nu a întrunit numãrul de voturi necesar pentru a trece. S-a observat atunci un amãnunt. S-a observat atunci cã nu s-a votat raportul, aþi revenit, ulterior au fost câteva negocieri. Poziþia Grupului parlementar al Partidului Naþional Liberal se sprijinã în totalitate pe litera regulamentului. Un proiect de lege, un proiect de lege care a cãzut la votul final în Senat nu poate sã treacã de Camerã, se reîntoarce în sesiunea urmãtoare din nou în Senat. În spiritul...

Vã rog, domnilor senatori, sã-l ascultãm pe domnul senator Alexandru.

...În spiritul opoziþiei constructive pe care am promis-o, suntem gata, aºa am declarat, sã dãm o sumã de amendamente, pentru ca într-adevãr proiectul legislativ pe care-l veþi supune în toamnã votului Senatului sã fie un proiect de lege care ne exprimã pe toþi ºi faþã de care se anuleazã toate rezervele pe care le-aþi avut ºi dumneavoastrã, partid de guvernãmânt, ºi partidele din opoziþie.

Deci nu existã decât o singurã soluþie: respingerea proiectului de lege ºi, þinând cont de amendamentele pe care le vom supune atenþiei iniþiatorului, sã revinã în atenþia Senatului, eventual, în procedurã de urgenþã în sesiunea din toamnã.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul senator Verest—y.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Aproape cã are dreptate antevorbitorul meu. Într-adevãr, dacã dânsul solicitã respingerea, asta se poate rezolva prin vot. Asta este soluþia în toate parlamentele lumii. Dacã se doreºte o respingere, acest lucru

se realizeazã prin votul asumat al fiecãruia. Noi credem cã anumite probleme nu se pot soluþiona altfel, întradevãr. Iar legea este perfectibilã, legea trebuie perfectatã, de aia existã sistemul bicameral în România, legea pe care noi am elaborat-o nu este varianta finalã, mai sunt câteva etape, pânã când vom ajunge ca legea, dupã promulgare ºi dupã eventuala discutare la Curtea Constituþionalã, sã fie valabilã. Noi considerãm cã aceste lucruri se pot tranºa prin vot, acum. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vorbesc ºi în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., dacã nu doreºte nici un coleg.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Se pare cã astãzi parte dintre noi a uitat ce-am discutat în urmã ºi cu cu o sãptãmânã, ºi cu douã sãptãmâni, ºi la întâlnirea de astãzi de la prânz. Pentru cã niciodatã, atunci când noi ceream, în urmã cu o sãptãmânã, joia trecutã, retrimiterea proiectului la comisii, punctul dumneavoastrã de vedere n-a fost acesta. Aþi cerut constant vot final. Vã rog sã citiþi în proiectul de ordine de zi, care a devenit ordinea de zi astãzi, aprobat de plen, ºi n-aþi fãcut niciodatã observaþii în sensul cã proiectul de lege ar fi cãzut în Senat. Este adevãrat cã în urmã cu douã sãptãmâni, atunci când am votat raportul final, am constatat cã proiectul de lege nu a întrunit numãrul de voturi, ca lege organicã, ºi nu am supus în final votului proiectul de lege. Este adevãrat acest lucru. La acea datã cvorummul în Senat este redus. Sã nu spun cã nu eram în cvorum. Deci, de atunci ºi pânã astãzi, nicicând nu s-a pus problema cã proiectul de lege a cãzut în Senat, pentru cã el nu a fost supus votului final. Sigur cã, dacã-l va respinge plenul Senatului, proiectul de lege va fi respins, dar dacã nu s-a supus votului, atunci cum justificãm faptul cã dorim sau am dorit douã sãptãmâni ºi am mai dori încã o sãptãmânã sã discutãm anumite amendamente, care sã reprezinte punctul de vedere politic al fiecãrui grup parlamentar prin raportare la un proiect de lege. Deci noi de douã sãptãmâni batem pasul pe loc, discutãm despre ceva care spuneþi cã deja s-a petrecut de douã sãptãmâni.

Aceasta a fost motivaþia pentru care am spus, în momentul în care am ieºit din aceastã întâlnire a liderilor de grup, cã efectiv îmi este greu sã vã transmit o decizie, care nu s-a luat. Pentru cã astãzi, dacã la prânz ne-am înþeles sã observãm punctele dumnevoastrã de vedere ºi sã procedãm la votul final, pentru cã astãzi la întâlnirea liderilor de grup nimeni nu a spus cã s-a dat vot final în Senat, în plenul Senatului. Astãzi, spuneþi cu totul altceva. Deranjeazã mobilizarea P.D.S.R.-ului la aceastã ºedinþã. Nu uitaþi cã aceastã mobilizare se poate face ºi într-o altã zi, atunci când se va stabili, practic, vot final. Pentru cã votul final pe proiectul de lege nu s-a dat. Deci, dacã vã deranjeazã faptul cã noi ne-am mobilizat astãzi ºi cumva am creat sentimentul, am creat sentimentul, spun, pentru celelalte grupuri cã nu vom intra în discuþia pe fond ºi cã se va amâna, ºtiu eu, o sãptãmânã votul final, sigur cã aceasta este o înþelegere politicã pe care noi putem s-o realizãm în plenul Senatului ºi sã nu votãm astãzi, ci sã votãm la o datã ulterioarã, care va fi stabilitã.

Procedurã.

Da, vã rog, domnul secretar Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnilor colegi,

Intervenþia mea priveºte procedura, pentru cã suntem într-o situaþie specialã din cauza unei crize datorate nerespectãrii regulamentului. Aceastã nerespectare a regulamentului este veche, din ianuarie încoace. Are autori ºi coautori; în principal, sunt preºedinþii de ºedinþã. Eu vreau sã vã atrag atenþia cã azi am votat ca procedurã cã la ora 6,00 încheiem dezbaterile ºi cã s-a trecut peste asta, ºi cã suntem la ora 6,25 ºi eu cer respectarea votului dat la începutul ºedinþei, sã intrãm în interpelãri ºi întrebãri. Se se continue aceastã dezbatere mai târziu. ªi încã o datã vreau sã vã spun cã este necesarã respectarea regulamentului.

Dar ºedinþa liderilor de grup cât a þinut?

45 de minute, deºi s-au aprobat de cãtre plen 10 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Mã surprinde atitudinea domnului senator Ungheanu, care, de altminteri, este un om de mare eleganþã, sã vinã cu asemenea observaþii, atâta vreme cât a fost la consultãri ºi în loc de 10 minute, cât a aprobat plenul, a stat la consultãri 45 de minute. Deci ceea ce de fapt s-a cerut în permanenþã, s-a cerut votul final pe lege. S-a cerut votul final pe lege. Noi cerem votul final pe lege, vot nominal

Da, domnilor senatori. Tot procedurã?

Domnul senator Radu Alexandru.

Deci ultimul coleg, pentru cã voi supune votului întreruperea discuþiilor.

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Este limpede cã nu existã altã soluþie pentru a încheia acest subiect, decât votul final. Astãzi, la începutul programului, la ora 3,00, s-a votat programul de pe ordinea de zi. Deci, vã rugãm sã ne încadrãm în programul votat astãzi de plen ºi la data la care veþi conveni, programaþi votul final pe lege.

Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupului U.D.M.R. solicitãm prelungirea acestei perioade a dezbaterilor ºi a voturilor pe ordinea de zi pânã la exercitarea votului deschis, nominal, ca sã nu existe dubii cã cineva a votat în locul altuia.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

În primul rând

În al doilea rând, întrucât în urma discuþiilor dintre liderii grupurilor parlamentare nu s-a degajat o soluþie politicã, legatã de retrimiterea proiectului la comisie, sunt nevoit sã

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Procedurã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Am votat mai devreme, de aceea nici n-am stins aparatul, cu 94 de voturi pentru, 22 contra ºi 6 abþineri, sistarea discuþiilor.

Deci, înainte de asta,

## **Domnul Mihai Ungheanu** _(din salã):_

Prima propunere e a mea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da, deci, sunt de acord, domnul senator Ungheanu a fãcut prima propunere, sã sistãm dezbaterile, întrucât suntem în afara programului de lucru. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Este diametral opusã celeilalte. Ba da, vã rog sã votaþi, sã o susþineþi.

Deci propunerea a fost respinsã, întrucât a întrunit doar 57 de voturi pentru, 67 de voturi contra.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Nu am dreptul la procedurã?

Pãi, aþi epuizat toate procedurile, nu vã supãraþi.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

S-a votatÉ Nu am dreptul procedural?

Pânã acum ce-am discutat? N-am discutat acest lucru?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Pãi, acum aþi fãcut o propunere de vot final. Un senator n-are dreptul sã ridice o problemã de procedurã? Ce fel de ºedinþã conduceþi dumneavoastrã, domnule Tãrãcilã?

La fel cum am condus în ultimii 8 ani.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Aþi condus-o prost, pentru cã de la dumneavoastrã a plecat toatãÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunt de acord. Îmi însuºesc aceastã criticã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Datoritã felului cum aþi condus, aþi pus Senatul în ilegalitate, de ce nu se recunoaºte treaba asta? Deci un ºef de grup parlamentar solicitã un vot de procedurã.

ne vom þine de cuvânt, pentru cã o datã a cãzut legea la vot, acum douã sãptãmâni, ºi nu puteþi la nesfârºit sã siluiþi Regulamentul Senatului cum vreþi dumneavoastrã. Grupul parlamentar al Partidului România Mare pãrãseºte lucrãrile Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord cu dumneavoastrã, dar cu scuzele de rigoare, sigur, din partea mea, aceasta nu era o chestiune de procedurã.

Deci, stimaþi colegi, sunt nevoit sã

Pãi, staþi puþin. Deci, dumneavoastrã aþi spus, în urmã cu 3 minute, cã aþi pãrãsit lucrãrile Senatului.

Domnule preºedinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a anunþat cã îºi pãstreazã poziþia de joi, aceasta înseamnã pãrãsirea lucrãrilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Înainte de a pãrãsi sala, domnilor colegi, sunteþi 69, nu 71.

O sã vedem. Deci, stimaþi colegiÉ

Domnule senator, susþineþi amendamentul? Pãi, staþi puþin. Votãm între noi vot nominal.

Domnule preºedinte,

Susþinem, în continuare, vot nominal pe acest proiect de lege, pentru a nu se spune cã au fost manevrate cartelele celor în lipsã. Acesta este argumentul pentru care Grupul parlamentar al P.D.S.R. solicitã vot nominal pe aceastã lege.

L-aþi solicitat de cincisprezece ori ºi sunt convins cã cunoaºteþi foarte bine regulamentul. Poftiþi, aveþi cuvântul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Asta e glumã, cã am solicitat de 15 ori cuvântul?

Nu, vi l-am dat de câte ori l-aþi cerut. Nici vorbã, am spus cã vi l-am dat pe procedurãÉ Vã rogÉ Tot pe procedurã am discutat de la ora 5,00, de fapt.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Grupul Partidului România Mare constatã instaurarea dictaturii P.D.S.R.-ului în Senatul României.

În aceastã situaþie, noi apreciem cã e prea mare preþul pe care-l plãtiþi dumneavoastrã colaborãrii cu U.D.M.R.-ul. Îmi pare rãu cã un partid atât de important cum este P.D.S.R.-ul cade în aceastã capcanã. În aceastã situaþie,

Fiind o propunere formulatã, eu sunt obligat sã o

Invit secretarii prezenþi în salã ºi care sunt de acord sã participe în continuare la dezbateri sã vinã în prezidiu, dacã nu vreþiÉ

Rãmâneþi la dezbateri?

Da, sigur cã da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, în aceastã situaþie, adresez rugãmintea domnului secretar Ungheanu ca Domnia sa sã citeascã lista, ca sã nu fie nici un fel de dubiu.

Vã rog, deci, adresez rugãmintea colegilor senatoriÉ

Domnilor colegi, nu voi citi numele senatorilor din grupurile parlamentare care au pãrãsit sala.

Îi citiþi, ºi-i puneþi absenþi. Vã rog, strigaþi catalogul în conformitate cu Regulamentul Senatului.

|Acatrinei Gheorghe<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor|Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent.| |---|---|

Apostolache Victor, prezent. Deci este prezent, voteazã pentru. Deci rugãmintea esteÉ

ÉSã zic ºi votul.

Nu dumneavoastrã, rugãmintea este pentru domnii senatori, sã spuneþi dacã votaþi pentru lege sau contra legii. Vã rog sã faceþi liniºte.

Ñ prezent, voteazã pentru Ñ prezent ºi pentru Ñ absent Ñ prezent ºi pentru Ñ prezent ºi pentru Ñ absentã

Domnul Apostolache Victor

Athanasiu Alexandru Ñ prezent ºi pentru Badea Dumitru Ñ absent Balcan Viorel Ñ prezent ºi pentru Bãdulescu Doru Laurian Ñ prezent ºi pentru Bãlan Angela Mihaela Ñ absentã Bãlãlãu Constantin Ñ absent Belaºcu Aron Ñ absent Belu Ioan Ñ absent Bîciu Constantin Ñ absent Bichineþ Corneliu Ñ absent Bindea Liviu-Dorel Ñ prezent ºi pentru Brãdiºteanu ªerban Ñ prezent ºi pentru Bucur Dionisie Ñ prezent ºi pentru Bunduc Gheorghe Ñ absent Buzatu Gheorghe Ñ absent Cârciumaru Ion Ñ absent Ciocan Maria Ñ absentã Ciocârlie Alin Theodor Ñ prezent ºi pentru Codreanu Dumitru Ñ absent Constantinescu Eugen Marius Ñ absent Constantinescu Dan Ñ absent Cozmâncã Octav Ñ prezent ºi pentru Crãciun Avram Ñ prezent ºi pentru Cristolovean Ioan Ñ absent Dina Carol Ñ absent Dinescu Valentin Ñ absent Dinu Marin Ñ prezent ºi pentru Dobrescu Maria Antoaneta Ñprezentã ºi pentru

|Dumitrescu Viorel|Ñ absent| |---|---| |Duþã Vasile<br>EcksteinÐKov‡cs PŽter<br>Fabini Hermann Armeniu<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent| |Filipaº Avram|Ñ absent| |Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin <br>Flutur Gheorghe|Ñ prezent ºi pentru<br> Ñ absent<br>Ñ absent| |Frunda Gyšrgy|Ñ absent| |Gãucan Constantin<br>Gherman Oliviu<br>Gogoi Ion|Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru| |Guga Ioan|Ñ prezent ºi pentru| |Hanganu Romeo Octavian|Ñ absent| |Hîrºu Ion|Ñ prezent ºi pentru| |Hoha Gheorghe|Ñ prezent ºi pentru| |Honcescu Ion|Ñ prezent ºi pentru| |Horga Vasile|Ñ absent| |Hriþcu Florin<br>Ilaºcu Ilie<br>Iliescu Ion|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru| |Ionescu-Quintus Mircea<br>Iorga Nicolae Marian<br>Iorgovan Antonie|Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru| |Iustian Mircea Teodor|Ñ absent| |Kereskenyi Alexandru<br>Leca Aureliu<br>Lupoi Mihai<br>Maior Liviu|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezet ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru| |Marcu Ion<br>Marinescu Simona Anamaria <br>Mark— BŽla<br>Matei Vintilã<br>Matei Viorel<br>Mãrgineanu ªtefan Gheorghe <br>Mihordea Mircea|Ñ absent<br> Ñ absentã<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br> Ñ absent<br>Ñ absent| |Mocanu Vasile<br>Munteanu Tudor Marius<br>Nedelcu Mircea|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent| |NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Ioan<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>Nicolai Norica|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Nicolescu Constantin|Ñ absent ºi pentru|

Este prezent. Cum absent ºi pentru? Vã rog, vã rog. Haideþi sã nu facem glume. Este prezent ºi pentru. Deci adresez rugãmintea domnilor senatori sã spunã în primul rând prezent ºi apoi sã spunã modul în care voteazã.

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Nicolescu Constantin|Ñ prezent ºi pentru| |Novolan Traian|Ñ prezent ºi pentru| |Onaca Dorel-Constantin|Ñ absent| |Oprescu Sorin Mircea|Ñ prezent ºi pentru| |Opriº Octavian|Ñ prezent ºi pentru| |Otiman Pãun-Ion|Ñ absent| |Paleologu Alexandru|Ñ absent| |Panã Aurel|Ñ absent| |Panã Viorel Marian|Ñ absent| Vornicu Sorin Adrian Ñ absent Zanc Grigore Ñ prezent ºi pentru Zlãvog Gheorghe Ñ absent

Paºtiu Ioan Ñ absent Pãcurariu Iuliu Ñ absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton Ñ absent ºi nu voteazã A, eºti aici. Da, domnule, nu l-am vãzut.

N-aþi zis de domnul Ungheanu.

Este prezent. Vã rog sã consemnaþi cã este prezent, dar refuzã sã voteze. Deci aºa trebuie consemnat în procesul-verbal de ºedinþã.

Am zis: Ungheanu, prezent ºi contra.

A zis, prezent ºi contra. Nu, a spus: prezent ºi contra.

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Pãtru Nicolae<br>Pãunescu Adrian|Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru| |Penciuc Corin|Ñ absent| |Pete ªtefan<br>Petre Maria|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absentã| |Petrescu Ilie|Ñ absent| |Plãticã-Vidovici Ilie<br>Pop Dumitru Petru<br>Pop de Popa Ioan<br>Popa Nicolae-Vlad<br>Popescu Dan-Mircea<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>Predescu Ion<br>Prichici Emilian<br>Pricop Mihai-Radu<br>Prisãcaru Ghiorghi|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru| |Pruteanu George Mihail|Ñ prezent ºi pentru| |Pujina Nelu<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>Radu Constantin<br>Rahãu Dan Nicolae<br>Rebreanu Nora Cecilia<br>Rece Traian<br>Roibu Aristide<br>Roman Petre<br>Rus Ioan Aurel<br>Sârbulescu Ion<br>Seche Ion<br>Seres DŽnes|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ absent| |Sin Niculae|Ñ prezent ºi pentru| |Sporea Elena<br>Solcanu Ion|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru| |S—gor Csaba|Ñ prezent ºi pentru| |Stãnoiu Rodica Mihaela|Ñ prezent ºi pentru| |Stoica Fevronia<br>Sazb— K‡roly Ferenc<br>ªelaru Rodica<br>ªtefan Viorel|Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru<br>Ñ prezent ºi pentru| |Tãrãcilã Doru Ioan|Ñ prezent ºi pentru| |Theodorescu Emil Rãzvan|Ñ prezent ºi pentru| |Toma Constantin|Ñ prezent ºi pentru| |Tudor Corneliu Vadim|Ñ absent| |Ungheanu Mihai|Ñ prezent ºi contra| |Vajda Borb‡la|Ñ prezent ºi pentru| |Vasile Radu|Ñ absent| |Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent| |Vela Ion|Ñ absent| |Verest—y Attila|Ñ prezent ºi pentru| |Voinea Melu|Ñ prezent ºi pentru|

71 pentru ( _Aplauze_ .)

Deci vã rog, vã rog sã consemnaþi. Rog stenografa sã consemneze anunþul fãcut de domnul senator Mihai Ungheanu, în sensul cã pentru lege au votat 71 de colegi senatori ºi cã au fost prezenþi doi colegi care nu ºi-au exprimat votul: Domnia sa ºi domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã mulþumesc.

Proiectul de lege este adoptat de cãtre Senat în cvorumul stabilit de Constituþie pentru lege organicã. ( _Aplauze_ .)

Deci, stimaþi colegi...

## Domnule preºedinte,

Am o propunere. Întrucât este ora 7 fãrã 10 minute ºi lucrãrile pe care noi venim la microfonul Senatului sã le spunem ºi întrebãrile pe care le punem, rãspunsurile care ne vin reprezintã un fapt foarte important al democraþiei, vã propun sã amânãm pentru mâine la aceeaºi orã interpelãrile ºi întrebãrile în aceleaºi condiþii, cerând, în numele dumneavoastrã Ñ Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã s-ar putea ocupa de asta Ñ Radiodifuziunii Române sã transmitã...

Putem, domnule preºedinte?

Eu sunt de acord cu dumneavoastrã, dar mâine avem lucrãri în comisii.

Pentru aceste interpelãri pe care le amânãm am putea, de la ora 6,00 la 7,30 mâine...

Deci putem eventual joi sã începem la 8,30 pânã la 9,30 sã facem întrebãri-interpelãri. Dar vã invit sã vã ocupaþi puþin locurile.

## Stimaþi colegi,

Întrucât practic aceastã ultimã parte a ºedinþei noastre care efectiv nu a început la orele 18,00, în calitate de conducãtor de ºedinþã, dacã dumneavoastrã insistaþi în sensul de a fi formulate întrebãrile ºi interpelãrile adresate reprezentanþilor Executivului, sigur cã noi putem stabili o altã zi, dar nu cunosc dacã joi nu cumva existã ºedinþã de guvern, cumva.

## Domnule preºedinte,

Evident cã existã ºedinþã de guvern. La toate acestea m-am gândit propunând ca mâine de la 6,00 la 7,30 sau la altã orã, dar mâine sã programãm, pentru cã suntem aici ºi putem hotãrî aceastã ºedinþã care, în mod excepþional, nu s-a putut încheia cu întrebãri ºi interpelãri.

Pãi, practic, noi putem sã continuãm dezbaterile, pentru cã mai avem 45 de minute astãzi program. Deci vã rog sã vã ocupaþi locurile, pentru cã mai avem 45 de minute program votat de plen.

Vã rog.

Au plecat ºi atâþia dintre colegiÉ Mã rogÉ

Miniºtrii sunt prezenþi, vor formula întrebãri ºi interpelãri colegii senatori care sunt înscriºi în acest moment.

## Domnule preºedinte,

Eu am pus întrebarea nu ca sã-mi rãspundeþi dumneavoastrã, ci ca s-o supuneþi la vot ºi eu cred cã era normal ca atunci când colegii erau încã în salã, nu plecau, uite, cum pleacã în momentul ãsta, sã o supuneþi la vot.

Pãi o supuneam la vot dacã erau rãmaºi. În momentul în care am anunþat votul la Legea aleºilor locali, practic, parte din colegi s-au ridicat ºi au plecat din salã, aþi observat.

Au plecat ºi mai mulþi dupã ce dumneavoastrã mi-aþi rãspuns personal, ceea ce sigur cã este interesant, dar nu asta cerusem. Cerusem aprobarea plenului pentru ca ºedinþa noastrã sã continue în acelaºi fel în care ar fi trebuit sã continue de la 6,00, mâine la aceeaºi orã, la 6,00 dupã-amiazã.

Vã rog, domnilor senatori, sã vã ocupaþi locurile.

Nu mai e nimeni, au plecat aproape toþi.

Reprezentanþii Executivului sunt prezenþi, vã rog sã-i observaþi în primul rând.

Deci, stimaþi colegi, sã trecem la formularea de întrebãri ºi interpelãri cãtre reprezentanþii Executivului. Invit la tribunã reprezentantul Grupului P.D.S.R.

În mapa pe care o am eu, la întrebãri, Grupul parlamentar P.D.S.R. nu are înregistrat nici un coleg.

La interpelãri domnii senatori Adrian Pãunescu, Mocanu Vasile ºi Sporea Elena.

Vã rog, îl invit la tribunã pe domnul senator Adrian Pãunescu.

## Domnilor senatori,

Domnilor miniºtri.

Domnule preºedinte,

Sunt probleme în þarã, sunt probleme în toate judeþele, dar mã voi referi la cererea pe care mi-o fac sindicatele învãþãmântului preuniversitar din Dolj ºi care ne roagã sã pledãm pentru drepturile lor normale, legitime, pentru asigurarea fondurilor necesare la plata concediilor cadrelor didactice, acum, când începe vacanþa de varã, pentru corelarea locului ocupat de învãþãmânt, pe grila salarizãrii bugetare cu importanþã socialã prioritarã a acestui sector ºi pentru prevederea de fonduri suplimentare care sã facã posibilã acordarea tichetelor valorice de masã tuturor salariaþilor din învãþãmânt, în preconizata rectificare bugetarã de varã. Acestea ar fi urgenþele învãþãmântului preuniversitar din Dolj ºi cred cã nu numai din Dolj.

O altã problemã pe care voiam sã v-o ridic este ceea ce mi-am formulat sub un titlu pe care-l anunþam încã din momentul în care am formulat declaraþia mea politicã: dreptate pentru tauri!Ò

Absurdul, doamnelor ºi domnilor senatori, respirã firesc printre noi. Ceea ce ar putea fi obiectul ºi subiectul unui istoric hohot de râs devine motiv de dramã. Conducerea Societãþii private SEMTEST din Craiova ne sesizeazã repetat cã sperma pentru bovine, adicã pentru vaci, a ajuns obiect de nedreptate. ªi sperma! SEMTEST acuzã directorul Direcþiei generale strategii ºi politici în zootehnie din Ministerul Agriculturii, domnul Gheorghe Vaida, cã este, conform Registrului comerþului din Timiºoara, ºi administrator al S.C. SEMTEST Timiºoara. ªi, cicã, domnul Vaida, în mod neloial, trimite controale la celelalte societãþi SEMTEST din þarã, concurente cu firma domnului Vaida ºi care nu au subscris politicii duse de acest domn director, controale menite sã-i defavorizeze pe ceilalþi ºi sã terorizeze sperma din subordinea lui. Spermã sub teroare! Nemaiauzit!

Domnilor din conducerea Ministerului Agriculturii, opriþi abuzurile în materie de lichid seminal pentru vaci, nu lãsaþi sã prolifereze neloialitatea ºi în delicata ºi pofticioasa însãmânþare artificialã a cornutelor mari! Restituiþi dreptul egal la materie seminalã tuturor bovinelor!

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Rus Ioan Aurel, dacã este prezent.

Lipseºte.

Nu este prezent?

Îl invit pe domnul senator Radu Alexandru.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Radu Timofte, directorul Serviciului Român de Informaþii.

Pe Domnia sa nu-l vãd în salã, însã vreau sã ºtiu dacã este cineva din partea Serviciului Român de Informaþii.

Nu este în salã nici domnul director Radu Timofte ºi nu e nimeni din partea Serviciului Român de Informaþii.

Atunci întreb dacã are sens sã rostesc lectura interpelãrii care a fost transmisã în scris, în timpul cuvenit, celui cãruia mã adresez.

Sigur cã puteþi. Cum credeþi dumneavoastrãÉ Dacã o enunþaþi ºi o depuneþi în scris, noi o înaintãm Serviciului Român de Informaþii.

Mi-aº permite rugãmintea sã mã reprogramez la interpelare ºi rog serviciul tehnic sã invite pe cineva, dacã nu poate domnul director, atunci cineva din partea Domniei sale care sã reprezinte instituþia. Aº prefera, fireºte, sã fie domnul director.

Da, dar domnul director ne aude.

ªi acesat punct de vedere este corect ºi poate fi folo-

sit.

Sã ne audã, sã ne dea mãcar senzaþia cã ne aude. Bine, deci solicit sã mã reprogramez.

Deci, în situaþia în care doriþi sã fiþi reprogramat rugãmintea este sã anunþãm reprezentanþii Serviciului Român de Informaþii pentru a avea un demnitar prezent pentru a putea oferi rãspuns domnului senator.

Vã mulþumesc foarte mult.

Poate ne ascultã deja.

Nu în mod obligatoriu.

Cunosc tema interpelãrii care a fost transmisã. Deci nu este o problemã.

Vã rog, invit reprezentantul Grupului parlamentar

- P.R.M., nu ºtiu dacã este prezent.

- Altcineva? Au fost înscriºi doar domnul Constantinescu

- ºi domnul Rus.

- Domnul Constantinescu?

CodreanuÉ AiciÉ Eu.

La interpelãri nu sunteþi înscris. Domnul senator Codreanu, vã rog.

Nu vã sunt simpatic.

Nu, aþi fost trecut ultimul pe aceastã listã ºi am avut sentimentul cã dupã domnul Constantinescu se terminã lista.

Domnule preºedinte,

Mulþumesc foarte mult cã m-aþi gãsit pe listã, totuºi...

Da, vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea de astãzi doresc sã o adresez miniºtrilor învãþãmântului ºi justiþiei Ñ spre marea mea bucurie sunt douã distinse doamne ºi consider cã vor înþelege cu certitudine mai bine durerea ce apasã un suflet de mamã. Ca atare, vã rog sã-mi permiteþi sã aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã ºi a întregii opinii publice durerea unei femei botoºenene care din 1998 nu-ºi gãseºte..., nu-ºi poate gãsi liniºtea sufleteascã ºi nici cea fizicã, cauzate de moartea prematurã a fiului ei.

Fiind elev în clasa a IX-a la Liceul economic din Botoºani, fostul copil, Molie Cristian Florin, la mai puþin de douã sãptãmâni de la începerea anului ºcolar, mai precis pe data de 29 septembrie 1998, dintr-o nefericitã întâmplare, la începutul unei ore de educaþie fizicã, s-a agãþat împreunã cu un coleg de bara unei porþi de handbal din curtea ºcolii, ocazie cu care poarta s-a dezechilibrat ºi a cãzut peste capul nefericitului elev, zdrobindu-l.

În urma acestui eveniment elevul a fost internat în comã profundã fiind transportat la Spitalul Judeþean Botoºani unde este înregistrat, ºi vã rog sã fiþi atenþi, ca persoanã necunoscutã, cu toate cã venea dintr-o instituþie de învãþãmânt, publice, iar cei care l-au adus la spital erau profesori ºi trebuiau sã ºtie numele elevului.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la aceastã datã ºi pânã astãzi pãrinþii acestui elev au cãutat ºi vor cãuta în continuare sã afle mãcar moral, cã despre altceva nu mai este vorba, cine se face vinovat de tragicul sfârºit al copilului lor, întrucât ei nu mai au nici o speranþã cã se poate, aºa cum susþin ei, ca în justiþia româneascã sã se mai gãseascã dreptate, dreptate de care se pare cã mulþi români au nevoie.

S-au fãcut numeroase anchete, au fost procese la diverse nivele ale justiþiei din România, au scris ziarele despre nefericitul caz, dar concluzia rãmâne una ºi aceeaºi: mortul este de vinã. Vina unui copil care, din dorinþa tinereascã de a face miºcare, a avut nefericita ocazie sã fie accidentat, accident care putea sã fie evitat dacã, aºa cum susþin rapoartele prezentate, se fãcea protecþia muncii tuturor copiilor, aºa cum prevãd regulamentele ºcolare, protecþia muncii ce în liceul respectiv, ºi nu numai, s-a fãcut dupã eveniment, sau, dacã în pauza dintre ore erau acei profesori de serviciu care aveau grijã de aceºti elevi, moartea copilului poate nu se întâmpla.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar mai are 5 minute.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D. Este prezent domnul Hanganu Octavian? Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Douã legi cu numere foarte apropiate, 133 ºi 134, deºi din ani diferiþi, au creat multe speranþe în ceea ce

înseamnã relansarea economiei României ºi, în special, posibilitatea atragerii de investiþii.

Interpelarea mea se referã, bineînþeles, la cea de-a doua lege, este vorba de Legea privind regimul parcurilor industriale, Legea nr. 134 din 21 iulie 2000, care, adoptatã, aºa cum spuneam, în vara anului 2000, nu a devenit operaþionalã datoritã faptului cã normele metodologice care trebuiau realizate în 60 de zile nu s-au produs ºi, mai mult decât atât, atunci când s-au produs, ele nu au fost agreate de vechiul Executiv.

Deci obiectul interpelãrii este: care este poziþia actualului Guvern faþã de acest act normativ ºi care este politica în acest domeniu, în concordanþã cu dorinþa declaratã de stimulare a dezvoltãrii economice, de atragere de investiþii, realizarea transferului tehnologic ºi valorificarea resurselor umane din zonele respective?

Solicit acest lucru deoarece consider cã legea parcului industrial este una din legile cu un caracter cât se poate de european ºi agreat în toate þãrile din... în foarte multe din þãrile din Europa ºi, de asemenea, solicit acest lucru pentru cã este probabil singura care poate atrage într-adevãr investiþii noi, aºa cum declara ºi primul-ministru, investiþii în regim greenfield, deci investiþii de la zero pornite.

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea Grupului parlamentar P.N.L. este prezent domnul senator Flutur?

Vã invit la tribunã.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru a cunoaºte în amãnunt ºi pentru a fi în mãsurã sã analizãm modul în care aþi repartizat fondurile, cheltuielile de capital pentru investiþii în silviculturã. Solicitãm, domnule ministru, sã ne transmiteþi în scris repartizarea pe obiective ºi surse de finanþare a cheltuielilor din anexa 3/22 Ñ ”Alte cheltuieli de investiþii.Ò

Din datele pe care ni le veþi prezenta, dorim sã rezulte valoarea obiectivului la data aprobãrii, valoarea actualizatã în preþuri la data întocmirii bugetului, restul de executat, programul aprobat pentru anul curent pe surse de finanþare, capacitãþile ºi termenele de punere în funcþiune ale fiecãrui obiectiv.

Dorim, totodatã, sã ne prezentaþi defalcarea aprobatã a celor 28 de miliarde lei cu destinaþia ”TransferuriÒ pentru sprijinul proprietarilor de pãduri, precum ºi strategia ministerului pe care îl conduceþi în domeniul investiþiilor din silviculturã, cu precizarea prioritãþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., doamna senator Elena Sporea.

Aveþi cuvântul, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã doamnei Brânduºa Predescu, la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, ºi doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

## Domnule preºedinte,

Conþinutul interpelãrii face referire la ordinul Ministerului Educaþiei Naþionale nr. 3634 din 17 aprilie 2000, privind integrarea ºi instruirea copiilor cu deficienþe în comunitate.

Având în vedere obiectivul fundamental al societãþii româneºti cu privire la integrarea copilului deficient prin considerarea ºcolii publice ca primã ºansã de instrucþie ºi educaþie, dorind compatibilizarea sistemului de învãþãmânt românesc cu standardele europene, vã rog sã vã îndreptaþi atenþia ºi asupra Cãminului-ºcoalã Slobozia, judeþul Ialomiþa, care vã solicitã ºi prin intermediul meu menþinerea ºi dezvoltarea acestui tip de ºcoalã unic în perimetrul judeþelor Cãlãraºi, Ialomiþa, Buzãu, Prahova, Constanþa, Brãila ºi chiar atribuirea calitãþii de ºcoalãpilot.

În cãminul-ºcoalã recuperarea urmãreºte, pe de-o parte, sã valorifice la maximum disponibilitãþile copilului cu deficienþã mintalã moderatã, iar, pe de altã parte, barierele psihofizice care sunt afectate trebuie antrenate în mod compensatoriu în aºa fel încât ele sã preia activitatea funcþiilor deficitare ºi sã permitã, la absolvire, o integrare eficientã în comunitatea din care face parte.

Beneficiind de o experienþã îndelungatã, Cãminulºcoalã Slobozia fiinþeazã încã din 1975 ca una dintre cele 15 instituþii pentru copii cu nevoi speciale de educaþie existente la acea datã în România, cu un corp didactic de excepþie, având un plan de învãþãmânt ce este o componentã individualizatã în curriculum naþional, cãminul-ºcoalã are în prezent integraþi minori cu deficienþã mintalã moderatã ºi severã, cu IQ cuprins între 20 ºi 50 centile, cu vârste cuprinse între 7 ºi 16 ani. Majoritatea copiilor cu handicap manifestã interes pentru muzicã, pentru picturã, pentru dans, pentru unele activitãþi practice care le pot aduce satisfacþii majore ºi prin care ei se pot realiza mai bine decât în activitãþi cu caracter cognitiv cu grad ridicat de dificultate.

## Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Înainte de a invita la tribunã urmãtorul reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Alexandru Ionel, daþi-mi voie sã anunþ, întrucât am fãcut verificare pe voturile exprimate de senatori, rezultatul exact. Atunci am anunþat cã legea a întrunit numãrul de voturi ca lege organicã: deci s-au exprimat în favoarea legii 74 de parlamentari, 64 de parlamentari au fost absenþi, iar doi colegi care au fost prezenþi în salã, respectiv cei doi domni secretari care n-au plecat împreunã cu grupurile, votul dânºilor ori este nu, ori poate fi abþinere.

ªi sunt 74, nu 71?

Nu, 74 pentru, 64 absenþi, în sensul cã au trecut cel puþin 61. Deci am verificat modul deÉ

## Domnule preºedinte,

Totuºi trebuie fãcutã o declaraþie apropo de faptul cã domnul Ungheanu ne-a anunþat 71; existã un cântec popular în Gorj: ”Hoþule cu trei cãmãºi, una n-ai ºi douã-þi coºi.Ò

Deci nu cred cã domnul senator UngheanuÉ

Am glumitÉ

SigurÉ

Aþi câºtigat, asta am avut de spus.

Dânsul nu s-a exprimat în sensul cã au fost doar 71 de voturi, ci a oprit numãrãtoarea în momentul în care a spus 71.

Deci legea a întrunit numãrul de voturi necesar ca lege organicã, dar pentru corectitudine ºi pentru stenograma lucrãrilor de astãzi, tot Domnia sa a verificat, nu pus de mine, ºi Domnia sa face precizarea cã în favoarea legii s-au exprimat 74 de senatori, 64 de senatori au fost absenþi ºi douã voturi s-au abþinut.

Domnule preºedinte de ºedinþã.

Îngãduiþi-mi sã solicit domnului secretar sã facã aceastã precizare de la microfon ºi vã rog sã fiþi de acord.

Da, sigur cã da. Domnia sa a procedat la verificare acum, pe fiecare senator.

## Domnilor colegi,

Am anunþat numãrul de voturi câºtigãtor, 71, când am ajuns la el, dar la verificare am gãsit numãrul de 74 de voturi ”daÒ, douã voturi ”nuÒ, 64 absenþe, conform celor 140 de membri ai Senatului.

Vã mulþumesc, cu precizarea cã tot domnul senator Ungheanu, domnul secretar, a procedat din proprie iniþiativã la reverificarea tuturor voturilor. Deci nu i-a cerut nimeni acest lucru.

Deci, stimaþi colegi, sã mergem mai departe. Îl invit pe domnul senator Alexandru Ionel sã formuleze interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi, intrerpelarea mea se referã la situaþia actualã a Insulei Mari a Brãilei.

Domnul ministru Ilie Sârbu, prin mandatul special nr. 7784/25 mai a.c., dispune aprobarea contractului de management nr. 7751/24 mai a.c. dintre Agenþia Domeniilor Statutului ºi Societatea REEN-IMPORTEXPORTÑS.R.L. care în realitate reprezintã privatizarea mascatã a Insulei Mari a Brãilei. Dacã ar fi totuºi privatizare n-ar fi nimic, dar în realitate este o nouã afacere care continuã abuzurile patronate de fostul ministru Ioan Mureºan ºi de Fernando Ienciuc, patronul S.R.L.-ului sus-menþionat, patron cercetat împreunã cu fosta directoare a IMB, Monescu Graþiela, în dosarul penal 277/2000 al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Galaþi, pentru un prejudiciu de 47 de miliarde de lei, conform Notei de control nr. 7/328 din 7.03.2001 a Departamentului de Control ºi Anticorupþie al Guvernului României, semnatã de fostul ministru Ovidiu Grecea.

Pentru o mai bunã înþelegere sã facem o scurtã trecere în revistã a afacerilor. La data de 14.04.2000 s-a încheiat Contractul nr. 3465 de asociere prin participaþiune între Insula Mare a Brãilei ºi S.C.-REENIMPORT-EXPORTÑS.R.L., contract nul de drept, conform aceleiaºi note de control, deoarece nu a avut ºi aprobarea AGA de la IMB, dar care ºi-a fãcut efectul ºi prin care cele 10 acte adiþionale ulterioare reprezentând ”certificatul de decesÒ al Insulei Mari a Brãilei. Aceste acte, o adevãratã inginerie financiarã, au transferat în cascadã majoritatea patrimoniului cãtre Societatea REENÑS.R.L. fãrã nici o platã. Exemplific ºi prin faptul cã, din profitul brut, IMB primea 20%, IMB deci primea 20%, iar REEN primea 80%, în timp ce ponderea de participaþiune era inversã: 70% avea IMB ºi REEN avea doar 22,6%.

Conform experþilor contabili care au analizat contractul ºi actele adiþionale, s-au încãlcat mai multe legi ºi hotãrâri de guvern. Toatã lumea spera ca nedreptatea ºi abuzurile sã se opreascã o datã cu noua guvernare de dupã alegerile din 2000, dar, dupã cum o sã vedeþi,

domnul ministru Ilie Sãrbu continuã aceeaºi politicã. Astfel, el pune lupul paznic la oi, conform mandatului special sus-menþionat prin care firma REENÑS.R.L. primeºte dreptul de a avea managementul total asupra Insulei Mari a Brãilei.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Paul Pãcuraru.

Domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnul ministru Ilie Sãrbu.

Dupã cum vã este cunoscut, SAPARD-ul reprezintã principalul instrument prin care Uniunea Europeanã sprijinã programul de preaderare cu o alocaþie anualã de 153,2 milioane euro pentru perioada 2000Ñ2006.

1. În condiþiile în care nu se reuºeºte acreditarea Agenþiei SAPARD, preconizatã a avea loc în luna octombrie 2001, existã riscul ca finanþãrile estimate pentru 2001 sã fie încã o datã pierdute, având în vedere cã banii neconsumaþi nu se reporteazã.

Vã rog sã ne informaþi, domnule ministru, care este stadiul actual de construcþie ºi de funcþionalitate al agenþiei de implementarea proiectelor ºi agenþiei de plãþi, precum ºi stadiul de elaborare a ghidului special pentru realizarea proiectelor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Vasile Mocanu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Sãnãtãþii, doamnei ministru Daniela Bartoº.

Sunt informat cã la sugestia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei Casa Naþionalã a Asigurãrilor Sociale de Sãnãtate ar urma sã aloce Centrului de cardiologie Iaºi, prin Programul naþional de profilaxie ºi control pentru bolile cardiovasculare medicale ºi chirurgicale, sub programul II de susþinere a cardiologiei de vârf, o sumã totalã, insuficientã, de numai 15,9 miliarde lei pentru realizarea a 200 de intervenþii cu proteze implantabile, în timp ce la restul centrelor de cardiologie din þarã sumele ar fi: 35,7 miliarde pentru Timiºoara, 95,2 miliarde lei pentru Bucureºti.

Centrul de cardiologie din Iaºi, prin proziþia sa geograficã, asigurã asistenþa medicalã de înaltã specialitate în domeniu celui mai mare segment al populaþiei României, aceea din Moldova, de 5,2 milioane locuitori, ºi care are cea mai redusã mortalitate postoperatorie, sub 1%, fiind capabil ca în anul 2001 sã execute 350Ñ400 intervenþii de protezare valvularã.

Ca urmare, aceastã instituþie se cere a fi finanþatã în anul curent cu cel puþin 35 miliarde lei într-o manierã comparabilã cu celelalte centre de profil din þarã. Doresc rãspuns scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

O invit la tribunã pe doamna Mihaela Angela Bãlan. Întrebare adresatã Ministerului Educaþiei ºi Învãþãmântului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi adresa douã întrebãri Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Am în vedere urmãtorul aspect: corijenþele pentru clasa a VIII-a, care se susþin înainte de examenul de capacitate din luna iunie, în timp ce absolvenþii claselor XII-XIII au examenul de corijenþe înainte de a doua sesiune a examenului de bacalaureat.

Vã rugãm ºi solicitãm, de asemenea, sã se dea aceeaºi ºansã absolvenþilor din învãþãmântul preuniversitar, ºi anume: examene de corijenþe înainte de prima sesiune a examenului de bacalaureat, deoarece admiterea în învãþãmântul superior de stat ºi particular va avea loc în luna iulie.

A doua întrebare. Vã rugãm sã explicaþi metodologia de admitere în licee ºi ºcoli profesionale, având în vedere faptul cã aceasta are o importanþã deosebitã pentru un mare procent din populaþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

O invit la tribunã pe doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar P.D., pentru a formula o întrebare Ministerului Administraþiei Locale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi sunã astfel: cum s-au aplicat prevederile art. 30 alin. 9 din Legea nr. 219/2001 privind aprobarea bugetului de stat din acest an, precum ºi cele ale anexei nr. 7 la aceeaºi lege dacã, spre exemplu, Consiliul Judeþean Ialomiþa a alocat unei singure localitãþi, din totalul de 53, ºi anume municipiului Slobozia, sumele defalcate din impozitul pe salariu rezultate din aplicarea formulei ºi criteriilor menþionate, iar pentru restul de 52 de localitãþi sumele alocate înregistreazã mari diferenþe, în plus ºi minus, faþã de cele rezultate din calcul? Solicit rãspuns scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator. Îl invit la tribunã pe domnul senator Popa NicolaeVlad.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Silvia Ciornei, Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii, ºi domnului Mihai Tãnãsescu, Ministerul Finanþelor Publice.

Dupã cum vã este cunoscut, subsemnatul a propus amendamente la ordonanþa de urgenþã ce reglementeazã facilitãþile pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, în sensul simplificãrii sistemului de impozitare pentru ca aceastã categorie de întreprinzãtori sã scape de birocraþie fiscalã ºi sã li se recunoascã cheltuielile în sumã forfetarã. Amendamentele nu au fost acceptate, dar reprezentantul Guvernului a precizat cã un proiect de lege care va cuprinde aceste amendamente este în lucru. Vã rog sã-mi comunicaþi stadiul în care se aflã acest proiect ºi, eventual, data când va putea fi prezentat Legislativului. Am solicitat rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mircea Iustian, Grupul parlamentar P.N.L.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Ioan Rus, ministru de interne.

Potrivit art. 134 din Constituþie, una din prerogativele sociale pe care trebuie sã le îndeplineascã statul este ºi protecþia concurenþei loiale, în contextul intereselor naþionale în activitatea economicã financiarã ºi valutarã. În ultimul timp însã sunt provocate discuþii aprinse pe seama faptului cã piaþa româneascã este în continuare dominatã de contrabandã.

Majoritatea companiilor care activeazã legal sunt foarte nemulþumite de liniºtea care domneºte în lupta cu contrabanda. Acestea declarã cã pe unii contrabandiºti îi cunoaºte toatã lumea, atâta vreme cât operaþiunile acestora se desfãºoarã la vedere.

Un exemplu elocvent stã la îndemâna oricãrui cetãþean afla în marile oraºe ale þãrii. Aici, fie pe trotuarele marilor bulevarde, fie în perimetrele cu o mare densitate, comerþul ilegal cu þigãri fãrã timbru, la preþuri mult inferioare celor stabilite de comercianþii care opereazã în mod licit, este la el acasã. În aceste zone nu pot fi întâlniþi aproape niciodatã poliþiºti, nici patrule mixte, iar atunci când, din întâmplare, un poliþist, se trezeºte în faþa acestor imagini, acesta îºi îndreaptã jenat privirea în direcþia opusã, grãbindu-ºi pasul.

Oare lipsa prezenþei poliþiºtilor în aceste perimetre nu se datoreazã complexului lor de vinovatã complicitate la actele ilegale de comerþ cu þigãri fãrã timbru?

Domnule ministru,

Când se vor lua mãsurile drastice necesare pentru a curma comerþul stradal de contrabandã, ºtiut fiind cã amenzile prevãzute pentru activitãþi de comerþ ilegal pot rotunji bugetul ministerului dumneavoastrã ºi, astfel, poliþiºtii, care þin la prestigiul uniformei lor, vor putea trece pe aceste strãzi fãrã teama de a fi asimilaþi colegilor lor care, în prezent, tolereazã cu complicitate acest flagel pãgubos economiei de piaþã?

Solicit rãspunsul în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pentru a rãspunde pe domnul ministru Leonard Cazan. Interpelarea a fost formulatã de domnul senator Hanganu Romeo.

**Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan Ñ** _ministrul dezvoltãrii ºi prognozei:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Obiectul interpelãrii a fost neaplicarea Legii privind regimul parcurilor industriale nr. 134/21 iulie 2000, datoritã neîntocmirii în termen de 60 de zile a normelor metodologice de aplicare. Este interpelarea domnului senator Romeo Octavian Hanganu adresatã domnului primministru Adrian Nãstase.

În legãturã cu aceastã interpelare, fac urmãtoarele precizãri.

Fosta Agenþie Naþionalã de Dezvoltare Regionalã a elaborat, în conformitate cu art. 19 din lege, în termenul legal, proiectul de Hotãrâre a Guvernului privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi. Proiectul a fost trimis la ministerele interesate pentru avizare în prima parte a lunii septembrie 2000. La data de 7 septembrie 2000, Ministerul Afacerilor Externe al României a primit o scrisoare din partea Comisiei Europene Ñ Direcþia Extindere Uniune Europeanã Ñ prin care se semnala neconcordanþa acestei legi cu acquis-ul comunitar în domeniul ajutoarelor de stat, impozitãrii ºi al concurenþei.

Ulterior, la data de 10 septembrie 2000, Ministerul Afacerilor Externe a remis Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltare un memorandum referitor la poziþia Comisiei Europene, însoþit de punctele de vedere ale Ministerului Finanþelor, Oficiului Concurenþei ºi Consiliului Concurenþei.

În memorandum era inseratã ºi propunerea ca Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare Regionalã sã iniþieze o ordonanþã de urgenþã pentru modificarea Legii nr. 134/2000, în colaborare cu Ministerul Finanþelor Publice ºi Oficiul Concurenþei. În acest context, în cadrul fostei Agenþii Naþionale pentru Dezvoltare Regionalã a demarat elaborarea unui proiect de ordonanþã de urgenþã pentru modificarea legii, în vederea compatibilizãrii acesteia cu prevederile legislaþiei româneºti ºi cu acquis-ul comunitar, dar nu s-a transmis în afara A.N.D.R.-ului pânã la sfârºitul anului.

Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu** _(din salã):_

Da.

Domnul senator este mulþumit de rãspuns.

Domnul secretar de stat, aþi spus cã aþi oferit rãspunsul scris?

Vã rog.

Domnul secretar de stat Vasile Molnar, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. **Domnul Vasile Molan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Rãspund la interpelarea doamnei senator Bãlan. Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a stabilit o sesiune de corijenþe pentru absolvenþii clasei a VIII-a, în perioada 11Ñ13 iunie 2001, înainte de examenul de capacitate, deoarece aceºti elevi nu mai au a doua sesiune de examene în acest an. Absolvenþii claselor a XII-a ºi XIII-a nu pot beneficia de aceastã sesiune pentru cã mai au o sesiune de bacalaureat în toamnã. Ei dau corijenþe în zilele de 8Ñ9 august, înainte de a doua sesiune de bacalaureat.

Anul viitor, dacã iese legea în care se menþioneazã cã absolvenþii claselor a VIII-a pot da în acelaºi an de douã ori capacitatea, atunci, sigur, nici ei nu vor mai beneficia de aceastã sesiune, care este pentru ”feþiÐfrumoºiÒ care pot sã rezolve niºte probleme în 3 zile, deºi nu au învãþat un an. Deci ei nu vor mai avea aceastã sesiune de sprijin.

De asemenea, vã informãm cã admiterea în învãþãmântul superior nu este în luna iunie.

A doua întrebare: metodologia de înscriere în licee ºi ºcoli profesionale a fost datã publicitãþii din 31 mai, a fost trimisã în 30 mai tuturor inspectoratelor ºcolare ºi doamna ministru Ecaterina Andronescu a prezentat-o pe douã posturi de televiziune în seara zilei de 31 mai. La aceastã datã, toatã lumea cunoaºte aceastã metodologie. Dacã existã vreun director care nu cunoaºte nu trebuie sã fie director.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat, pentru prezenþa dumneavoastrã aici.

Întrebãrile adresate nu vizeazã activitatea directorilor de ºcoli, ci, efectiv, sã vã faceþi dumneavoastrã mai bine cunoscut în marea masã a elevilor ºi pãrinþilor acestora, elevi care vor susþine examen de admitere în licee. Aceasta era problema, nu cã nu o ºtim noi, directorii, sau oamenii care lucreazã efectiv în tãrâmul învãþãmântului. Pentru marea masã a copiilor ºi a familiilor lor.

Prima mea întrebare avea referire directã la aceºti copii, absolvenþi de clasa a XII-a ºi a XIII-a, care nu au egalitate de ºansã. Când spun egalitate de ºansã, domnule secretar de stat, cunoaºteþi mai bine ca mine problemele învãþãmântului, cã de multe ori se gãsesc niºte profesori mai intransigenþi ºi copilaºilor Ñ la o materie, fie istoria, pe care o predau eu, sau educaþia fizicã Ñ nu li se permite sã intre în examenul de bacalaureat, chiar dacã acea materie copiii nu o vor susþine la bacalaureat.

Aceasta era problema. Sã le dãm o ºansã tinerilor noºtri!

Vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi sã precizez ...

Vã rog.

Sunt de acord cu ceea ce spuneþi, dar noi trebuie sã acþionãm asupra cazurilor acelea izolate, sã nu dãm acest drept la nivel naþional. În legãturã cu cunoaºterea metodologiei la nivelul pãrinþilor, tot în documentul respectiv se menþioneazã cã începând cu data de 31, când au primit-o, directorii sunt obligaþi sã facã ºedinþe cu pãrþinþii, cu elevii ºi sã facã cunoscut tot demersul metodologiei privind înscrierea la liceu.

Deci cine a fost director adevãrat cred cã pânã acum a început.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gheorghe Oanã.

## **Domnul Gheorghe Oanã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am plãcerea sã rãspund la întrebarea domnului senator Nicolae-Vlad Popa, care se referã la simplificarea sistemului de impozitare pentru întreprinderile mici ºi mijlocii ºi care ne-a fost transmisã ministerului nostru la data de 31 mai.

Ministerul Finanþelor Publice, împreunã cu Ministerul Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei, a elaborat un proiect de ordonanþã de urgenþã prin care se simplificã în mare parte sistemul de impozitare la întreprinderile mici ºi mijlocii, în sensul cã acel calcul de impozit ºi plata lui se fac printr-o cotã procentualã aplicatã asupra cifrei de afaceri care, dacã vreþi detalii, reprezintã 2%. Se va simplifica foarte mult sistemul de întocmire a bilanþului contabil, se va simplifica evidenþa contabilã. În acest proiect de ordonanþã am introdus ºi posibilitatea pentru întreprinzãtorii care desfãºoarã activitate în relaþia cu populaþia de a instala maºini fiscale de marcat, deductibile fiscal din veniturile care se încadreazã, astfel încât sã nu mai existe obiecþiunea cã nu se pot achiziþiona astfel de bunuri ºi nu pot fi instalate într-un timp redus. În acest fel, ceea ce spunea domnul senator se rezolvã în mare parte. Proiectul se aflã la Guvern. Credem cã în zilele urmãtoare el va fi dezbãtut, astfel încât ordonanþa de urgenþã sã poatã intra în vigoare de îndatã.

Este discutat ºi cu patronatul acestor societãþi, ºi cu asociaþiile ºi alte grupuri de societãþi, astfel încât forma în care este întocmit satisface toate interesele acestor întreprinderi.

Vã mulþumesc.

Vã rog, dacã doriþi sã comentaþi.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã nevãzând proiectul nu pot sã-l comentez. Cred eu Ñ poate ºi colegii Ñ cã ar fi de preferat sã fie o iniþiativã legislativã pe care sã o trecem în procedurã de urgenþã prin Parlament, ºi nu o ordonanþã. Dar vom vedea ºi vom încerca, cu prilejul trecerii ordonanþei prin Parlament, sã ne impunem punctele de vedere. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul secretar de stat Oniºoru. Este prezent, dar nu ºtiu pentru cineÉ Pentru domnul senator Pãunescu. Nu sunteþi trecut în tabelul de rãspunsuri. Vã rog. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

**Domnul Gheorghe Oniºoru Ñ** _directorul Colegiului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii:_

## Vã mulþumesc.

Am o interpelare din partea domnului senator Adrian Pãunescu, legatã de o serie de articole apãrute în revista ”Plai cu boiÒ, condusã de poetul Mircea Dinescu, membru în Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii.

Deoarece este foarte târziu, am sã încerc sã fiu foarte concis ºi sã dezvolt doar 3 chestiuni aici.

Prima dintre ele este legatã de aceste arhive ale fostei Securitãþi, preluate dupã 1990 de Serviciul Român de Informaþii. Vreau sã spun cã, începând cu 1993Ñ1994 pânã în 2000, când, prin Legea nr. 187, a fost înfiinþat organismul pe care îl conduc, aproape 200 de cercetãtori au avut acces la arhivã ºi s-au xerografiat câteva zeci de mii de pagini.

O parte din aceste pagini au fost folosite pentru lucrãri ºtiinþifice, altele, scoase din context, au fost folosite pentru acþiuni josnice ºi murdare, aºa cum a fost

celebrul caz Catalan, când, din nefericire, un om care era chiar angajatul nostru a folosit câteva pagini din context pentru a-l ataca pe patriarhul României. Noi am fost extrem de fermi ºi i-am desfãcut contractul de muncã angajatului nostru, deºi acesta folosise, repet, pagini la care avusese acces înainte de înfiinþarea instituþiei noastre. Am cosiderat însã cã atât atacul împotriva patriarhului, cât ºi atacul la imaginea C.N.S.A.S.-ului au fost atât de puternice încât sã justifice aceastã extremã.

În legãturã cu poetul Mircea Dinescu. Cei 11 membri ai colegiului au fost numiþi anul trecut pe un mandat de 6 ani de cãtre Parlamentul României. Fiind numiþi de Parlament, noi rãspundem în faþa lui pentru acþiunile noastre. Ca preºedinte al colegiului, eu sunt ordonator de credite, semnez în numele colegiului ºi reprezint aceastã instituþie, însã nu pot lua nici un fel de mãsuri împotriva colegilor mei. Parlamentul care ne-a numit este organismul abilitat sã stabileascã dacã noi am încãlcat sau nu legea.

## **Domnul Gheorghe Oniºoru:**

”RedactorulÒ ºi ”AmericanulÒ. Acestea erau numele lui de cod.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

## Mulþumesc, domnule Oniºoru.

Vreau sã mãrturisesc Senatului ca instituþie ºi opiniei publice sentimentul reconfortant pe care îl am când un om de calitatea ºi echilibrul Ñ de toate felurile, inclusiv politic Ñ ca domnul Oniºoru conduce acest serviciu deloc plãcut, de arhivare ºi etalare a unor rãni.

Eu gãsesc încã o datã sã spun inamicilor mei cã eu am fãcut, desigur, multe erori în viaþã, dar când apãr pe cineva de un atac infam, din perspectiva unui dosar în care omul respectiv a fost obligat sã toarne, nu o fac pentru cã eu aº fi fost vreodatã în aceastã situaþie de a turna. Eu am fost turnat, lucru confirmat de dumnealui ºi pe care îl poate confirma însuºi cel cãruia i-am cerut sã nu mai foloseascã în mod murdar un acces Ñ pe care i l-a dat Parlamentul! Ñ la niºte dosare. Sã se astâmpere ºi sã-ºi vadã de propriile lui necazuri, care nu sunt puþine, pentru cã este vorba de un om cu psihic bogat. Eu am sentimentul cã, deºi nu e plãcut ceea ce trebuie sã parcurgem în aceste dosare, ºi am citit oripilat niºte lucruri despre mineÉ Incredibile! Am citit de exemplu cã m-am întâlnit în secret cu No‘l Bernard ºi cã eu am acþionat de atunci încoace pentru a pune în primejdie pe conducãtorul statului ºi aºa mai departe. Mã rogÉ

Deºi nu e plãcut sã parcurgi lucrurile acestea, este important cã elementul de echilibru este chiar în preºedintele C.N.S.A.S.-ului. Nu ºtiu cum s-a fãcut alegerea atunci când s-a fãcut, dar dacã este instituþie care trebuie pãstratã cu acest preºedinte, este instituþia pe care o conduce domnul Oniºoru.

Trebuie sã spunem lucrurile acestea, dacã tot am început discuþia. Trebuie sã spunem deoarece prea s-au aruncat în seama unor oameni Ñ repet, care nu au fost nici perfecþi ºi nici nu au nimerit-o întotdeauna în tonul lor, în opþiunile lor Ñ, prea s-a aruncat cu noroi ºi prea li s-a spus exact ceea ce a dorit un nenorocit care ne turna.

La un moment dat, am aflat cã într-o perioadã datã aveam 43 de turnãtori.

43, domnule preºedinte?

43. da.

Vorba tatei, când aveam altã opinie decât el: ”Bã, eu am fost om important în þara asta!Ò El a fost un învãþãtor liberal. Aºa ºi eu. Am fost un om important, domnule preºedinte, domnilor colegi! Aveam 43 de turnãtori într-o perioadã datã! Costa mult supravieþuirea mea!

De aceea îi mulþumesc domnului Oniºoru ºi îl rog Ñ sigur cã dacã nu are prerogative nu i le putem cere noi Ñ sã pãstreze în continuare echilibrul acolo ºi sã facem cât mai puþine victime. Pentru cã eu continuu sã cred cã a acuza un bãtrân liberal de niºte erori la care a fost obligat sau de niºte fapte care sunt judecate eronat azi Ñ întrucât e alta perspectiva, ºi spun asta din perspectiva mea, de om care a fost turnat, nu care a turnat Ñ ºi a-l incrimina este o mare ruºine ºi un mare pãcat. S-ar putea sã ne moarã în mânã la un moment dat acel om ºi sã ne simþim vinovaþi toatã viaþa.

De aceea, repet a treia oarã, e bine cã este un om de echilibru acolo unde pot începe sã curgã dejecþiile, sã curgã murdãriile, sã curgã nenorocirile, ca sã se poatã

pãstra acea linie civilizatã de asumare a erorilor, dar ºi de vindecare a lor.

Mulþumesc, domnule Oniºoru.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Ministerului Justiþiei, domnul secretar de stat Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_

Am un rãspuns mai vechi pe care nu l-am putut prezenta lunea trecutã deoarece am rãmas singur la Ministerul Justiþiei ºi a trebuit sã fiu în timpul în care se derula acest program în altã parte.

Am onoarea sã prezint rãspunsul doamnei ministru Rodica Mihaela Stonoiu domnului senator Ionel Alexandru, la interpelarea pe care a formulat-o dumnealui referitoare la declararea recursului în anulare împotriva sentinþei de condamnare la moarte a mareºalului Ion Antonescu.

Aspectele referitoare la promovarea unui recurs în anulare împotriva sentinþei de condamnare la moarte a mareºalului Ion Antonescu depãºesc, în opinia noastrã, cadrul unei probleme strict juridice, aceste aspecte având conotaþii de naturã politicã internã ºi internaþionalã.

În rezolvarea acestei chestiuni, ar fi necesar, în opinia noastrã, sã se iniþieze eventual o dezbatere cu caracter naþional, prin care sã se stabileascã dacã este sau nu oportun ca, în cazul unei personalitãþi ale cãrei acþiuni au fost condamnate vehement de cãtre comunitatea internaþionalã, sã se declare recurs în anulare prin care sã se solicite achitarea sa post-mortem pentru faptele pentru care a fost condamnat.

Precizãm cã în anul 1998, urmare unor memorii ale rudelor, a fost declanºat un recurs în anulare pentru o parte din membrii Guvernului Antonescu, fapt care, dupã cum este cunoscut, a atras o reacþie energicã negativã a unor reprezentanþi ai Congresului American, care a determinat retragerea recursului în anulare de cãtre fostul procuror general al României, domnul Sorin Moisescu, decedat.

Pe de altã parte, noi considerãm cã examinarea unei asemenea probleme trebuie fãcutã avându-se în vedere ºi eforturile pe care România le depune în prezent pentru a-ºi realiza obiectivul naþional pe care ºi l-a propus, de a se integra în Uniunea Europeanã ºi în Alianþa NordAtlanticã ºi deci este necesar sã se þinã cont de opiniile oficiale ale reprezentanþilor naþiunilor respective, care fac parte din aceste organizaþii.

Mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Referitor la rãspuns, eu am un cu totul alt rãspuns, primit tot de la domnul ministru ºi care sunã cu totul astfel. Mi se solicitã un termen util, în cadrul cãruia sã se poatã întocmi un rãspuns documentat ºi complet la prezenta interpelare.

Aici nu este vorba despre ce documente discutãm. Problema este dacã Ministerul Justiþiei ºi procurorul general sunt în stare sã ia o astfel de mãsurã, în condiþiile în care ºi în þãrile vecine au avut loc o serie de reabilitãri. Aºa cum aþi vãzut, chiar Horthy a fost readus ºi reînhumat în patria sa.

Nu existã nici o paralelã între Antonescu ºi Horthy. Discuþia este foarte mare, nu vreau sã intru în amãnunte, însã, în condiþiile în care, recent, regele Mihai a primit calitatea de fost ºef de stat, nu vãd de ce mareºalul Antonescu, o personalitate eminentã ºi remarcabil militar al poporului nostru, sã nu fie ºi el reabilitat, sã nu i se acorde consideraþia necesarã.

Eu nu am înþeles, pânã la urmã, ce a spus reprezentantul Ministerului Justiþiei. Se va promova sau nu un astfel de recurs? Îl întreb încã o datã.

Eu v-am explicat foarte clar cã problema nu este numai juridicã. Un om ca Antonescu ºi faptele sale nu pot sã fie doar la decizia a doi sau trei judecãtori de la Curtea Supremã ºi a unui procuror general care declanºeazã recursul în anulare. Problema este mult mai complexã ºi, aºa cum s-a arãtat în acest rãspuns, se pun o serie de probleme foarte importante, cu conotaþii ºi reverberaþii externe.

Deci, în condiþiile în care s-a întocmit un recurs în anulare care a privit persoane de grad inferior, deci personalitãþi de gradul doi, sã spunem, din Guvernul Antonescu, ºi acest recurs a primit o reacþie atât de energicã, de promptã ºi de negativã din partea Congresului American, din partea altor personalitãþi ale lumii internaþionale ºi a fost necesar sã se retragã acest recurs în anulare, semnalul, dupã mine, nu poate sã fie interpretat decât într-un mod foarte clar.

Dumneavoastrã sunteþi om politic ºi aveþi posibilitatea, în opinia noastrã, sã declanºaþi o dezbatere pe plan naþional ºi sã puneþi aceastã chestiune în discuþia opiniei publice. Noi considerãm cã doar aºa problema ar putea sã capete o soluþie, ºi nu cea datã de doi sau trei judecãtori sau de un complet de nouã judecãtori de la Curtea Supremã, care se ocupã nu de probleme politice, ci de probleme juridice.

Nu-mi rãmâne decât sã constat cã acele autoritãþi internaþionale nu pot fi decât tot staliniste, pentru cã cei care l-au condamnat pe Antonescu au fost niºte staliniºti, kaghebiºti ºi au înscenat, aºa cum toatã lumea ºtie, un proces tipic de acest gen, pe care noi l-am refuzat ºi, ºtiþi foarte bine, au fost reabilitate numeroase persoane, din acest punct de vedere.

Deci este clar cã acele personalitãþi se încadreazã în acest aspect. Eu ºtiu cã stalinismul a dispãrut. Nu cred cã în Statele Unite avem aºa ceva. Sau, eu ºtiu, unde aþi mai spus dumneavoastrã cã ar fi unii care sunt contra reabilitãrii mareºalului Antonescu.

Deci eu solicit É ºi vã rog sã vã mai gândiþi, la minister, pentru cã aceastã poziþie pe care o aveþi nu este corectã, sã ºtiþi.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Domnule preºedinte,

Eu am dorit sã intervin, pentru cã se discutã un lucru important ºi n-aº vrea sã ne facem cã nu observãm una din componentele politicii mondiale, care este prezenþa evreilor, a evreilor de vârf, care, în cazul Antonescu, nu din stalinism fac contestaþia pe care o fac, ci din informaþii greºite, pornite din zona noastrã, pornite ºi din laºitatea unora dintre noi, ºi din neputinþa de a se bate cu ceea ce ajunge sã fie, la un moment dat, un loc comun Ñ cum s-a întâmplat ºi aici, cineva a ºi spus asta Ñ un loc comun care nu poate intra în discuþia ºi în prerogativele secretarului de stat de la Ministerul Justiþiei sau în discuþia unor judecãtori.

Într-adevãr, domnul secretar de stat spune un lucru corect. Noi trebuie sã declanºãm o cercetare adâncã a lucrurilor respective. Voi da un exemplu. Se vorbeºte despre masacrul de la Odessa. Acest lucru s-a întâmplat ºi el este profund regretabil, sub specia umanã. E cumplit. Nimeni nu poate justifica omorârea unei furnici, cu voia, darãmite masacrul de la Odessa. Dar masacrul de la Odessa trebuie judecat astãzi ºi prin grila a ceea ce se întâmplã în Orientul Apropiat, unde, pentru un fapt rãu, pentru cã dã un palestinian cu praºtia ºi loveºte sau pentru cã se duce un grup de palestinieni ºi creeazã o situaþie de moarte acolo unde o ceeazã, Guvernul israelian dã o replicã de 15, de 20, de 1.000 de ori mai puternicã. ªi nimeni nu judecã lucrurile acestea cu asprime, cu nedreptate, ci încearcã sã înþeleagã, deºi ambele pãrþi sunt îndreptãþite sã fie înþelese, încearcã sã înþeleagã necesitatea care apare într-un moment ca acesta, într-un moment în care un copil, în lume, este victima unei bombe nespecifice, a unei bombe care omoarã orice, numai ca sã omoare. Lucru profund regretabil, cum regretabilã este ºi replica.

La fel sunt ºi lucrurile la Odessa. Nu trebuia sã se întâmple asta, dar au fost omorâþi ofiþeri români. Aºa au stat lucrurile ºi în Basarabia ºi în Bucovina. Dar, întradevãr, nu un judecãtor poate pune acum aceastã problemã. Trebuie voinþã politicã, trebuie sârguinþã ºi trebuie negociatori, care sã meargã cu adevãrul acesta în faþa lumii, pentru cã evreii americani, nu cã au ei ceva cu noi Ñ eu cred cã noi trebuie sã încetãm sã gândim aºa, pentru cã este o gândire pãguboasã, profund pãguboasã Ñ, nu cã au ceva cu noi, dar sunt intoxicaþi, în aceastã direcþie, de ani ºi ani de zile. Or, despre chestiunea aceasta, într-adevãr, oamenii de autoritate, oamenii publici trebuie sã dea referinþe ºi sã încerce sã facã dreptate nu lui Antonescu, care este un mare personaj complex, ci þãrii lor, pentru cã, ori de câte ori intrã în discuþie un orizont rãsãritean european, nouã ni se aduce aceastã imputare. În numele acestei chestiuni, într-adevãr, trebuie sã acþionãm cu mult calm, cu multã inteligenþã ºi cu multe argumente, nu pentru a spãla monumentele, cã nu mai putem noi sã le spãlãm de acum încolo, ci pentru a spune adevãrul aºa cum a fost el, despre el. Ce s-a fãcut rãu, s-a fãcut rãu, dar ce s-a fãcut bun, s-a fãcut bun. Altfel, într-adevãr, tânãra generaþie nu va înþelege niciodatã de ce suntem în situaþia de a primi aceeaºi replicã ºi de la staliniºti, ºi de la cei pe care Stalin, oricum, i-a prigonit Ñ de la evrei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov:**

## Domnule preºedinte,

Mai am un rãspuns, tot întârziat, la o interpelare. A fost formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu ºi priveºte problema imobilului în care a stat, cu domiciliu obligatoriu, scriitorul Petre Pandrea.

Ministerul Justiþiei nu este în mãsurã sã rãspundã la interpelarea domnului senator, pentru cã ne lipsesc datele cu privire la acest imobil ºi, eventual,É

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Vã vom face, în mod concret, domnule ministru, toate precizãrile necesare.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov:**

Bun. Eu am telefonul dumneavoastrã ºi am sã vã sun, ca sã mi le daþi.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Bine. Mulþumesc încã o datã.

Eu vã mulþumesc foarte mult.

O altã întrebare ne-a fost adresatã de domnul Sergiu Nicolaescu, care nu este prezent aici.

Deci vã rog sã consemnaþi cã oferiþi rãspunsul scris. Am înþeles cã este bolnav domnul senator Sergiu Nicolaescu. Vã rog sã-l lãsaþi colegilor noºtri din Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul.

Îl invit pentru rãspuns pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Prima întrebare mi-a fost adresatã de domnul senator Flutur. Întrebarea dumnealui, chiar dacã nu este prea lungã, dar este foarte complexãÉ Am senzaþia cã nici nu mai este în salã ºi atunci trec peste ea.

A doua întrebare a fost adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor de cãtre domnul senator Paul Pãcuraru.

Programul SAPARD este pentru agriculturã, dar ºi pentru România un lucru foarte important în procesul de pre- ºi aderare la Uniunea Europeanã. Este adevãrat cã el a întârziat pânã acum, nu în primul rând datoritã conducerii actualului Minister al Agriculturii Ñ ºi domnul senator ºtie foarte bine care au fost discuþiile ºi care au fost momentele neplãcute pentru noi.

Vã informez cã am venit de la Bruxelles alaltãieri ºi am avut mai multe întâlniri cu factori de rãspundere de la Uniunea Europeanã. Vã informez, tot cu plãcere, cã, începând din 12 iunie ºi pânã pe 16 iunie, o echipã de experþi ai Uniunii Europene în Programul SAPARD vor fi prezenþi în România pentru o evaluare exactã a stadiului de îndeplinire a calendarului de activitãþi de pânã acum, cã, în momentul de faþã, s-au luat câteva mãsuri destul de eficiente în ceea ce priveºte declanºarea acestui program. ªtiþi cã ºi din punct de vedere legislativ, cu excepþia faptului cã trebuie sã revenim cu Legea nr. 157, care a fost abrogatã, celelalte legi au parcurs circuitul normal, inclusiv Ordonanþa nr. 142, cã, prin hotãrâre de guvern, primul-ministru a numit Comitetul de monitorizare, care se va ocupa, s-a înfiinþat Unitatea de management a proiectului SAPARD, pedinte de Ministerul Integrãrii Europene, la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, în primul rând, s-a rezolvat o problemã care trena, respectiv un sediu adecvat, pentru cã cei de la Uniunea Europeanã nu admit sã se lucreze în improvizaþii, cã, din 150 de persoane care trebuie sã funcþioneze la centru ºi în teritoriu, s-au încadrat pânã acum 125. Urmeazã alte examene, dar, pentru etapa în care ne aflãm, numãrul de personal este suficient. Datoritã unor antecedente, aceºti oameni chiar ne-au atenþionat cã ºi ei vor sta de vorbã cu câþiva responsabili din Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru Agenþia SAPARD, ca sã vadã dacã, din punct de vedere al calitãþii ºi al profesionalismului, aceºti oameni pot sã susþinã Programul SAPARD.

Vã mulþumim, domnule secretar de statr. Vã rog sã înaintaþi ºi rãspunsul scris domnului senator, ca sã nu intraþi în foarte multe amãnunte.

Pentru toatã lumea am rãspuns scris.

Pentru domnul senator Ionel Alexandru am un rãspuns. Problema Insulei Mari a Brãilei, într-adevãr, a fost ºi este o problemã. Ea trebuie soluþionatã, dar, având în vedere cã, la data când s-a instalat conducerea Ministerului Agriculturii, firma REEN însãmânþase 25.000 de hectare de culturi, nu se puteau ocoli toate aceste realitãþi, exista un contract de asociaþiune în participaþiune ºi trebuia atacat în justiþie, primãvara a venit, nu puteam sã lãsãm în continuare pãmântul nelucrat. Sigur cã, poate, unele din problemele pe care eu am sã vi le spun dumneavoastrã nu vã satisfac. Eu sunt dispus sã stãm de vorbã în continuare, sã mergeþi, dacã vreþi, facem împreunã o discuþie ºi la Agenþia Domeniilor Statului, dar, încã o datã vã amintesc cã ºi noi vom declanºa din nou o verificare, pentru cã mai avem ºi alte informaþii acum, dar, în momentul de faþã, în Insulã sunt semãnate cele 58.000 de hectare. În acest contract de asociaþiune în participaþiune sunt prevãzute mai multe investiþii Ñ dacã vreþi, le enumerãm, dacã nu, eu vi le dau dumneavoastrã ºi le confruntaþi, ºi discutãm în continuare, având în vedere ora Ñ, dar, ca sã nu existe nici un dubiu, valabilitatea acestui contract înceteazã la 31 decembrie 2001.

Pânã atunci, noi vom pregãti o variantã de funcþionare a acestui important teritoriu, pe care nu-l are nici o þarã din lume Ñ sã ai o asemenea suprafaþã de pãmânt bun, pãmânt de luncã, irigat Ñ ºi pentru care noi trebuie sã creãm o strategie efectivã, aparte, pentru acest pãmânt.

Dacã doriþi, eu vã las acest material, cã nu e un secret, e semnat Ñ cine l-a semnat rãspunde Ñ ºi, dacã vreþi, vom continua dialogul. Dacã dumneavoastrã dispuneþi ºi de alte informaþii care ne pot ajuta, vã rugãm sã ni le puneþi la dispoziþie.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Ultima informaþie dateazã de acum vreo patru ore ºi se referã la faptul cã acest mandat special pe care l-a semnat domnul ministru Sârbu a fost respins de Adunarea generalã a acþionarilor. Deci, dumnealui nu a avut câºtig de cauzã ºi, în aceste condiþii, vreau sã vã spun cã s-a întâmplat bine ce s-a întâmplat, pentru cã se producea o pagubã ºi mai mare, pe lângã cea deja existentã, iar aceastã firmã urma sã aducã pânã la urmã în faliment aceastã importantã unitate, aºa cum bine aþi precizat, ºi care sã poatã sã satisfacã jumãtate din þara noastrã, numai din producþia pe care o realizeazã în cursul unui an.

Eu vã mulþumesc. Am sã reþin ºi documentele pe care le aveþi.

Vã mulþumesc.

Îl invit la rãspuns pe domnul ministru Ionel Fleºariu.

Vreau sã intervin ºi eu, domnule preºedinte.

Vã rog.

Eu am tot aºteptat sã vinã domnii de la A.P.A.P.S.

Am observat cã nu este nimeni prezent.

Am observat ºi eu. Am primit aici un text, foarte ”hoþÒ, în linia pe care am mai demascat-o, în care mi se spune ceva ce eu nu am cerut niciodatã. Voi studia stenograma ºi, dacã nu se poate sã le rãspund aici, le voi rãspunde în presã.

Ce credeþi cã mi se spune, domnule preºedinte?! Cã eu aº fi cerut sã mi se rãspundã în scris.

Spune aºa: _”Stimate domn, în plenul Senatului ne-aþi interpelat în legãturã cu evoluþia procesului de privatizare a É É, solicitându-ne, totodatã, un rãspuns oficial scrisÒ._

Nu pronunþ eu cuvintele astea împreunã! Nu am spus niciodatã aºa! Eu aveam nevoie de interlocutori aici care sã vorbeascã, nu sã pãstrãm secret ce s-a întâmplat cu Sovata. Este o mare pungãºie naþionalã ºi internaþionalã ºi eu vã rog, domnule preºedinteÉ Mã folosesc de prilej pentru a vã felicita pentru felul cum aþi condus cea mai grea ºedinþã a Senatului, pentru modul strãlucit în care v-aþi descurcat ºi aþi dus lucrurile la capãt, cu consumare de energie, cu consumare de rãbdare, dar, mã rog, asta e soarta conducãtorilor, fie ei ºi de ºedinþe de Senat.

Vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã dispuneþi mãsurile necesare, pentru ca domnii sã vinã sã rãspundã aici, sã rãspundã cu subiect, cu predicatÉ Ñ mergem pânã acolo, încât acceptãm ºi complementul, ºi atributul Ñ ºi sã putem dezbate, pentru cã nu este, aºa, o chestie, cã au vândut dânºii trei nasturi ai bunicii dânºilor! Asta este averea poporului român ºi nu se joacã dânºii cu, sã zic, dânsa!

Rog mult sã se reþinã. Asta este o ºmecherie absolut incredibilãÉ ”Ne-aþi cerut un rãspuns oficial, în scrisÒÉ Eu, în scris, cer rãspunsuri de la Shakespeare, de la Rilke, de la Esenin. Aici sã vinã A.P.A.P.S. sã spunã: _”Domnule, am dat pe urmãtoarele sume, am fãcut cutareÉ Sunteþi mulþumit, domnule senator?Ò_ ªi sã spun eu atunci ce am aflat între timp. ªi nu numai eu.

Vã rog, domnule preºedinte, ca, data viitoare É Eu am mai insistat asupra acestei chestiuni. S-a vorbit un sfert de orã astãzi la radio. Numai eu am prins ºansa aceasta. E un mare pãcat cã exerciþiul democratic cel mai larg, care este cel din Parlament, nu ajunge la oameni ºi nu-i încurajeazã în direcþia de a fi în stare de veghe, de a vedea ce se întâmplã ºi de a acþiona. Vã rog, domnule preºedinte, sã ne unim eforturile ºi sã cerem Radiodifuziunii Române sã-ºi facã datoria faþã de popor. Faþã de noi, poate, mai puþin. Noi, împreunã, avem sã ne facem datoria faþã de oameni, care trebuie sã ºtie ce se întâmplã. ªi sã rugãm sã se transmitã în direct interpelãrile ºi rãspunsurile.

## Vã mulþumesc.

Sunt convins cã poate va veni ziua când vom reuºi sã avem în fiecare sãptãmânã aceste transmisiuni la radio ºi ar fi foarte bine, ºi din punctul de vedere al celor care interpeleazã, dar ºi al celor care dau rãspuns, pentru cã am fost, în ultimii zece ani, în ambele ipostaze.

Vã adresez rugãmintea Ñ deºi sunt conducãtor de ºedinþã Ñ sã reiteraþi cererea cãtre A.P.A.P.S., sã se prezinte cu rãspuns în ºedinþa Senatului de sãptãmâna viitoare.

O reiterez, corect, domnule preºedinte, ºi rog sã se treacã în stenogramã ºi sã se comunice de cãtre Secretariatul general Ministerului Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Aºa se va face, dar eu, ºi atunci când eram ministru ºi ordonam, spuneam ”vã rogÒ, pentru cã nu existã cale de întoarcere la o astfel de rugãminte.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Am de dat douã rãspunsuri, unul la o întrebare formulatã de doamna senator Maria Petre cu privire la aplicarea unor prevederi ale Legii bugetului de stat pe anul 2001 în judeþul Ialomiþa.

Doamna senator ºi-a exprimat dorinþa de a i se da rãspuns scris. O sã-i înmânez rãspunsul, care este semnat de domnul ministru Octav Cozmâncã.

Mai am de rãspuns la interpelarea domnului senator Paul Pãcuraru. I l-am formulat, semnat de domnul ministru Octav Cozmâncã. M-am înþeles ºi cu domnul senator sã-i dau rãspunsul scris, aºa încât nu mai dau citire acestor rãspunsuri.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna senator, sunteþi mulþumitã de rãspuns?

Vã daþi seama, domnule preºedinte, cã nu pot sã rãspund pânã nu îl citesc.

Eu credeam cã l-aþi vãzut, de aceeaÉ Altfel, nu îmi permiteam sã vã întreb, fãrã sã cunoaºteþi conþinutul.

În acest moment am primit rãspunsul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur. Înseamnã cã veþi gãsi soluþii ºi pentru viitor. ªi pentru o interpelare viitoare veþi gãsi rãspuns ºi soluþii în cel primit astãzi.

Deci, stimaþi colegi, daþi-mi voie sã închid ºedinþa Senatului. Mâine avem lucrãri în comisii. Ne revedem în plen, joi, la ora 9,00.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Dacã pleacã ultimii trei, obþineþi unanimitate.

În orice caz, eu nu plec pânã nu sting lumina. Vã mulþumesc ºi mulþumesc ºi domnilor secretari care au rãmas pe baricade, deºi grupurile parlamentare au pãrãsit sala de ºedinþe.

## _ªedinþa se încheie la ora 20,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 92/14.VI.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei