Corneliu Ioan Bucur

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnule preºedinte al Autoritãþii Naþionale de Turism,

Pentru mine este motivul unei surprize de mari proporþii felul în care se discutã în legãturã cu acest fond în Senat, la noi, astãzi. Aceasta datoritã faptului cã suntem martori, chiar ºi noi, parlamentarii României, de multã vreme, cu privire la eºecurile notabile pe care le înregistreazã România la toate competiþiile turistice internaþionale, competiþii de imagine, competiþii de mediatizare, competiþie care urmãreºte vizibilitatea maximã pe care fiecare naþiune trebuie s-o realizeze cu privire la oferta turisticã ºi culturalã a þãrii.

M-am întors recent dintr-o delegaþie parlamentarã a Senatului, însoþindu-l pe domnul preºedinte Quintus la Berlin. La întâlnirea cu parlamentarii nemþi, care ne-au asistat pe parcursul celor trei zile de ºedere în Germania, am schimbat opinii cu privire la felul în care s-a prezentat România chiar ºi la Târgul Internaþional de Turism de la Berlin. Impresiile au fost extrem de critice, tocmai ca urmare a faptului cã oferta noastrã la nivelul acelei competiþii de oferte internaþionale, care ºtim cã este superlativã din partea acelor þãri care au înþeles cã turismul este o strategie naþionalã sau un obiectiv strategic de importanþã maximalã, ne dã ºi de aceastã datã ocazia sã constatãm cât de puþin investim în mod real, în situaþia concretã pe care o traverseazã România cu privire la privatizare, cu privire la trecerea la o economie capitalistã rentabilã, cu privire la situaþia unui buget naþional care sã fie solvabil pentru tot ceea ce reclamã þara.

În aceste zile constatãm cã n-avem bani nici sã ne reparãm sistemele de irigaþii ºi am ajuns pradã unei secete devastatoare, n-avem bani sã ne plãtim medicii rezidenþi, în general, n-avem bani pentru nimic. Ministerul Educaþiei se plânge, Ministerul Apãrãrii Naþionale se plânge, ºi acum constatãm cã ne opintim cu toþii sã blocãm ºi cursivitatea unei legi care prin caracterul de ordonanþã a funcþionat, ºi prin care se încearcã amendarea unui sistem de susþinere financiarã pentru tot ce însemneazã propagandã, în sensul acelei comunicãri internaþionale prin care sã punem în evidenþã cu maximã transparenþã sau vizibilitate ce avem. Ne gãsim în situaþia unei alte competiþii internaþionale Ñ Târgul de la Hanovra Ñ nu ºtiu dacã Parlamentul României este încunoºtinþat la modul foarte concret ºi obiectiv cu privire la felul în care se prezintã România la acest târg. În calitate de reprezentant al unui oraº care are un capitol distinct la Târgul de la Hanovra, pot sã vã comunic cã nu avem pânã la ora actualã nici un fel de material pregãtit în mod expres, nici mãcar despre monumentele istorice din Sibiu, cã nu s-au gãsit resurse nici la nivelul Primãriei Sibiului ºi ale consiliului local, cã pavilionul despre Sibiu, din cadrul Pavilionului general al României, este închis, începând cu data deschiderii Târgului de la Hanovra, cã tocmai zilele astea am fãcut demersuri speciale pe lângã Autoritatea Naþionalã de Turism în vederea realizãrii unui pachet de materiale care sã salveze imaginea României ºi a principalelor obiective ale României la aceste târguri, iar noi gãsim fel de fel de tertipuri, cunoscând foarte exact situaþia în care ne gãsim cu restructurarea economiei naþionale ºi trecerea de la socialism la capitalism, ne gãsim în situaþia sã blocãm un asemenea fond care ar putea amenda, nu rezolva pe fond niºte lucruri. Sã încercãm sã rezolvãm precipitând mai mult problemele de privatizare ºi de realizare a unei economii a turismului în sistem privat, eliberând în felul acesta responsabilitãþile statului român, dar pânã vom rezolva în mod strategic, naþional o asemenea problemã, sã dãm ºansa, chiar în competiþiile despre care vorbeam, ca România sã aparã cel puþin cu o þinutã demnã, dacã tot vorbim atât de mult, inclusiv în plan politic, de integrare euroatlanticã.