Stenogramă plen

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Domnilor colegi,

Vã propun, cu îngãduinþã, ºi sperând cã ceilalþi colegi ai noºtri ne vor completa, v-aº propune totuºi sã facem câte ceva.

O primã întrebare asupra programului zilei de astãzi de lucru în Senat, aveþi vreo observaþie?

Sunt douã secþiuni în acest program: plen de la 9,00 la 13,00, ºi de la ora 15,00 activitate în comisiile permanente, iar pe ordinea de zi... Aveþi vreo observaþie?... Nu aveþi...

Vã rog, votul dumneavoastrã, cu privire la ordinea de zi.

ªefii de grupuri parlamentare, dupã vot, vã rog sã faceþi demersurile necesare sã ne acompanieze ºi ceilalþi colegi.

79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, am adoptat acest program.

V-aº propune, pentru cã avem în salã iniþiatorii, sã începem cu dumneavoastrã.

Domnilor colegi, întrucât avem aici ºi de la Ministerul Finanþelor ºi de la Banca Naþionalã, v-aº propune ºi v-aº solicita îngãduinþa sã începem cu punctul 5 de pe ordinea de zi.

Vã rog sã luaþi loc, iniþiatorii ºi Comisia buget, finanþe ºi bãnci.

Este lege ordinarã. Fac apel încã o datã la ºefii de grupuri parlamentare, vã rog frumos sã interveniþi la grupuri sã pofteascã în salã colegii care sunt în Senat.

Vã rog, iniþiatorul, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mihai Bogza Ñ** _viceguvernator al Bãncii Naþionale a României_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Numele meu este Mihai Bogza, sunt viceguvernator la Banca Naþionalã a României, ºi alãturi de mine se aflã domnul Ionuþ Costea, secretar general adjunct la Ministerul Finanþelor.

Fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar a fost înfiinþat în anul 1996. Scopul sãu a fost sã asigure garantarea rambursãrii depozitelor constituite de persoanele fizice la bãnci.

Fondul a funcþionat în primii doi ani fãrã sã fie pus în situaþia de a rambursa depozite, întrucât nu au existat falimente bancare. În anul 1999 fondul a efectuat o primã platã, pentru Banca ”AlbinaÒ, ºi în acel moment s-a constatat cã resursele sale sunt insuficiente pentru a face faþã unui nou faliment, mai ales dacã banca respectivã ar fi avut dimensiuni mai substanþiale.

Ca atare, având în vedere faptul cã la mijlocul anului 1999 se contura deja o perspectivã clarã privind falimentul ”BankcoopÒ-ului, unde volumul depozitelor populaþiei depãºea 2.700 miliarde lei, a fost necesarã modificarea ordonanþei de constituire a fondului, în urmãtoarele direcþii: întâi ºi întâi, în sensul majorãrii contribuþiilor anuale ale bãncilor la sursele fondului, respectiv de la 0,3% din suma totalã a depozitelor persoanelor fizice în sold la data de 31 decembrie a fiecãrui an la 0,8%; majorarea contribuþiei speciale a bãncilor prin efectul majorãrii contribuþiei obiºnuite, a contribuþiei anuale, întrucât contribuþia specialã se ridicã la dublul acestei contribuþii anuale; majorarea limitei pânã la care fondul urma sã colecteze, în continuare, contribuþiile bãncilor, de la 10% din totalul depozitelor persoanelor fizice, aflate în sistemul bancar, la 30%; autorizarea ca Banca Naþionalã a României sã acorde un credit de 2.000 miliarde lei într-un termenlimitã de un an de la data ordonanþei, cu specificarea condiþiilor în care urma sã fie acordat acest credit; stabilirea unui termen de 10 zile în care lichidatorul unei bãnci sã punã la dispoziþia fondului de garantare listele privind situaþia persoanelor fizice îndreptãþite sã beneficieze de rambursare ºi modificarea locului de situare a contului curent al Fondului de garantare de la Banca Naþionalã la o bancã comercialã. Separat de aceasta, au mai fost niºte modificãri mai puþin importante care se refereau la momentul în care depozitele erau considerate disponibile, respectiv la data începerii procesului de faliment ºi la subrogarea Fondului de garantare a depozitelor pentru depozitele pe care le rambursa persoanelor fizice, subrogarea sa în drepturi ca creditor la banca comercialã aflatã în faliment.

Mai rar... mai rar!...

Deci, spuneam, caracterul de urgenþã al ordonanþei, la momentul în care a fost aprobatã, era dat tocmai de fap-

tul cã falimentul ”BankcoopÒ se anunþa iminent ºi, în acel moment, fondul trebuia sã aibã la dispoziþie resurse necesare pentru a evita panica populaþiei. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule viceguvernator. Vã rog, raportul comisiei.

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi a elaborat un prim raport, cu numãrul 286, în data de 9 septembrie 1999. Dupã depunerea acestui prim raport, comisia a fost sesizatã cu unele propuneri pentru îmbunãtãþirea proiectului de lege, rezultate în urma modului de aplicare a ordonanþei de urgenþã în activitatea de lichidare a Bãncii ”AlbinaÒ Ñ S.A.

Comisia a analizat ºi dezbãtut ºi aceste propuneri, iar cele care au fost reþinute sunt prezentate sub formã de amendamente, conform anexei. Deci, acuma am prezentat un raport suplimentar care cuprinde ºi aceste propuneri fãcute cu ocazia funcþionãrii, deja, a ordonanþei de urgenþã.

Drept pentru care, vã propunem spre dezbatere ºi adoptare aceastã ordonanþã, cu amendamentele care sunt prevãzute în anexã.

Domnul senator Andreiu, mergem pe raportul suplimentar...

Da, pe raportul suplimentar...

Deci aþi înglobat ºi prima variantã...

Da, în raportul suplimentar sunt prinse ºi amendamentele iniþiale...

Consult iniþiatorii... Dumneavoastrã aþi consultat propunerile comisiei?...

Domnule preºedinte, am vãzut propunerile comisiei. Nu avem observaþii la aceste amendamente. Sunt acceptabile pentru iniþiatori.

Bine. Mulþumesc. Un moment, domnule senator!

Discuþii generale.

Domnul senator Buruianã, ºi dupã aceea domnul senator Popa.

Aº dori sã capãt rãspuns la urmãtoarea întrebare: dacã am înþeles corect cã acest fond de garantare urmeazã sã fie mutat din punct de vedere al deþinerii lui de la Banca Naþionalã la o bancã comercialã... Este adevãrat?

Vã rog sã rãspundeþi.

Este vorba de contul Fondului de garantare a depozitelor. În general, în contul Fondului de garantare a depozitelor sunt numai acele surse care sunt temporar disponibile între momentul încasãrii lor, colectãrii lor de la bãnci sau provenind din lichidarea unei bãnci ºi momentul în care acestea sunt plasate în titluri de stat. Conform ordonanþei constitutive a Fondului de garantare a depozitelor, singura sursã de plasament pentru sursa aceasta, fondul care existã, o constituie plasamentele în titluri de stat.

Deci fondul colecteazã, strânge sumele respective într-un cont, lasã în contul respectiv o sumã simbolicã, necesarã pentru funcþionarea sa în activitatea de zi cu zi, de restul sumelor respective se cumpãrã titluri de stat, care sunt þinute ca atare pânã când este necesarã utilizarea sumelor în vederea rambursãrii deponenþilor.

Întrebarea, de fapt, principalã, abia acum urmeazã: dacã pe aceastã cale nu se introduce o cotã crescutã de risc în raport cu situaþia anterioarã. Aceasta era, de fapt, întrebarea.

Teoretic, plasamentul la o bancã comercialã, teoretic, este mai riscant decât la Banca Naþionalã a României, în mod evident.

Ce pot sã vã rãspund este cã alegerea bãncii respective la care s-a deschis contul s-a fãcut pe o procedurã competitivã, pe baza unor analize la care specialiºtii din Banca Naþionalã ºi-au adus contribuþia în legãturã cu siguranþa bãncii respective, ºi, în final, aºa cum am menþionat, sumele care stau în permanenþã în contul respectiv sunt extrem de reduse. Pot sã vã spun, pentru informarea dumneavoastrã, cã respectivul cont este deschis la Banca Românã de Dezvoltare.

Da. Nu m-am referit, adicã nu suspectez o anume bancã sau nu mã refer la o anume bancã preferatã pentru aºa ceva, ci numai de principiu, dacã aceastã procedurã nu creºte cota de risc a operaþiunii.

Atât am avut de spus.

Problema care s-a pus de cãtre Banca Naþionalã a României atunci când a solicitat aceastã modificare a fost cã prin natura sa Banca Naþionalã nu trebuie sã facã plãþi de naturã comercialã din cont.

Deci din acest cont se plãtesc, practic, salariile salariaþilor fondului ºi alte cheltuieli de acest gen, de exemplu cheltuieli de poºtã pentru transmiterea plãþilor care se fac cãtre deponenþii rambursaþi ºi care solicitã plata prin poºtã.

Deci sunt niºte plãþi mici, de naturã, sã zicem, pur comercialã ºi s-a considerat cã nu este cazul sã facã Banca Naþionalã aceste plãþi din contul respectiv.

Deci nu vedem ca fiind un risc substanþial mãrit. Evident, am spus-o clar, Banca Naþionalã este cea mai sigurã din România, iar riscul a crescut foarte puþin prin operaþia aceasta.

Domnul senator Popa, vã rog, aveþi cuvântul!

Am douã întrebãri pentru domnul viceguvernator.

1. Care este ”meritulÒ Bãncii Naþionale în falimentele bãncilor de pânã acum, care au falimentat pânã acum?

Domnule preºedinte, dacã doriþi, pot sã rãspund la aceste întrebãri.

Vã rog sã rãspundeþi la partea tehnicã, cealaltã este o chestiune de interpelare.

Exact. Aceste întrebãri ºtiu cã fac subiectul unei interpelãri pentru care ºtiu cã urmeazã sã ne prezentãm sãptãmâna viitoare sã rãspundem...

Vã rog, acesta este rãspunsul, sãptãmâna viitoare... partea a doua a întrebãrii veþi rãspunde, fiind ºi baza unei interpelãri, dar acum rãspundeþi la partea tehnicã.

Pãi n-am vãzut care e partea tehnicã...

Da, bine, mulþumesc. Vã rog, domnul senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte,

## Domnule viceguvernator,

Care este proporþia sumelor rãmase în titluri de stat ºi aºa mai departe ºi cele virate la o bancã comercialã, în speþã, Banca Românã de Dezvoltare, având în vedere cã în situaþia de faþã, când sistemul financiar din România are atâtea probleme, apariþia unei asemenea transferãri a sumelor garantate de cãtre bãnci la o bancã comercialã, oricare dintre bãncile comerciale poate sã aibã probleme, sã nu cumva sã adânceascã aceste probleme ºi neîncrederea populaþiei.

Haideþi sã specificãm. Din cele 500 miliarde sau câte sunt în momentul de faþã la acest fond, cam cât la sutã se vireazã la o bancã comercialã?

Punctul 2 din ordonanþã, cu privire la alin. 5 al articolului 9.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 3 din ordonanþã, cu privire la art. 10. Vã rog sã vã uitaþi în raport. E vorba de reformularea din raport cu privire la punctul 3.

Aveþi observaþii faþã de aceastã formulare? Nu. Iniþiatorul e de acord cu ea.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri,

- s-a adoptat.

Punctul 4 din ordonanþã, cu privire la art. 12, douã alineate. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog, domnule viceguvernator.

Sã luãm o situaþie concretã în care bãncile fac plata contribuþiei normale, plata contribuþiei pe care o fac de obicei pânã la data de 1 martie a fiecãrui an. Sã zicem cã aceastã sumã a fost de 500 miliarde ºi cã momentul în care trebuiau sã înceapã plãþile pentru o bancã în faliment nu era previzibil la momentul acela cu aproximaþie de zile, deci se putea estima cã se vor face plãþile peste douã luni, peste trei luni sau ceva de acest gen.

Din momentul în care au venit cele 500 miliarde la Fondul de garantare în contul sãu de la B.R.D., Fondul de garantare a depozitelor a participat la prima emisiune de titluri cu o proporþie care înseamnã peste 99% din suma respectivã, pentru cã suma care se pãstreazã în cont la bancã este efectiv numai suma necesarã asigurãrii funcþionãrii fondului pânã la urmãtoarea încasare, fie încasare de dobândã din titluri, fie încasare de titluri în sine, fie bonitare. Deci e o sumã absolut simbolicã cea care rãmâne acolo. Ca sã vã dau un ordin de mãrime, poate fi 100Ñ200Ñ300 de milioane de lei dintr-un total, sã zicem, de 500 de miliarde lei.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc.

Domnilor colegi, am încheiat discuþiile generale din întrebãrile care le-aþi adresat.

Vã rog, votul dumneavoastrã la titlul legii.

Vã rog sã vã exercitaþi votul.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog sã mergem pe ordonanþa de urgenþã.

Punctul 1 din ordonanþã, cu referire la alin. 1.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 5 din ordonanþã, cu privire la art. 14, patru alineate. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri,

- s-a adoptat.

- Punctul 6 din ordonanþã, cu privire la art. 15 alin. 1.

- Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

- Punctul 7 din ordonanþã, cu privire la alin. 2 al

- art. 16. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog, votul dumneavoastrã.

- Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri,

- s-a adoptat.

Cu privire la punctul 8, alin. 1 al art. 17, aºa cum este reformulat în raportul comisiei. Mai sunt alte precizãri? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Punctul 9 din ordonanþã, cu privire la alin. 1 al art. 18, aºa cum este el formulat în raport, pe pagina a doua, la punctul trei. Sunt alte observaþii, precizãri? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la art. 19, aºa cum e formulat în ordonanþã. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Pe ce articol din regulament vreþi sã merg, cã vãd cã... Vã rog frumos sã repetãm votul.

Nu au fost atenþi!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, vã rog frumos sã repetãm votul. Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã privind legea, cu modificãrile pe care le-am discutat.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Mulþumesc iniþiatorului, mulþumesc domnului coleg Oprea.

Ministerul Industriilor, vã rog.

Revenim la punctul 1, pe care l-am început ieri. Caracterul legii: ordinarã.

Ordonanþa nr. 104/1999. Discuþiile generale s-au fãcut. Articolul 1 l-am votat.

Trebuie sã mergem în continuare cu votul la articolul 2.

Deci, domnilor colegi, resupun votului dumneavoastrã art. 2.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Art. 3.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Art. 4. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Art. 5. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Art. 6, trei alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Art. 7, douã alineate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã repetaþi votul, domnilor colegi.

Cu 77 voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri,

s-a adoptat. Art. 8. Observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 6 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul pe lege, în ansamblu. Caracterul legii, ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dacã dumneavoastrã aveþi ceva de spus, domnilor colegi ai mei din Senat?!

**Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Mulþumesc tare mult. Eu cred cã mai am ºi alte puncte...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Punctul doi, da?

Ce aveþi? Ce punct de pe ordinea de zi? Punctul 3. Punctul 2 e meteo.

”MetrologieÒ nu ”meteorologieÒ.

A, metrologie. Da. Deci la punctul 2, da?!

Da.

Mulþumesc. Bine. Iniþiatorul, aveþi cuvântul!

Biroul Român de Metrologie a fost înfiinþat printr-o ordonanþã a Guvernului din 1992 ºi are, în principiu, ca domeniu de activitate controlul, din punct de vedere metrologic, al tuturor activitãþilor desfãºurate. Prin Ordonanþa nr. 20 din Õ92 s-au dat aceste competenþe Biroului de Metrologie. Ulterior Biroul Român de Metrologie a fost trecut în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului. Prin tendinþa de omogenizare a activitãþilor de metrologie atât pe plan european, cât ºi mai departe, pe plan mondial, s-au constatat neconcordanþe între prevederile Ordonanþei nr. 20 ºi celelalte recomandãri. În acest sens, s-a propus preluarea din vocabularul internaþional a unor noi definiþii pentru etaloane primare ºi care determinã trasabilitatea acestor etaloane mai departe. În acest sens a fost formulatã o ordonanþã privind modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 referitor la activitatea de metrologie.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Vã rog, comisia.

Cu menþiunea cã existã avize favorabile atât de la Comisia pentru buget, finanþe, cât ºi de la Consiliul Legislativ, Comisia economicã a Senatului este de acord cu forma pe care a trimis-o Guvernul.

Mulþumesc foarte mult.

Domnilor colegi, trecem la discuþii generale. Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vreau de la început sã precizez cã aceste completãri sunt necesare pentru ca reglementarea respectivã sã fie cât se poate de coerentã ºi racordabilã cu prevederile din Uniunea Europeanã.

Problema pe care vreau s-o ridic este însã alta ºi priveºte o chestiune de principiu, legatã de modul în care Senatul se considerã îndreptãþit sã ia niºte hotãrâri în raport cu propunerile Guvernului, ºi anume Ordonanþa de urgenþã nr. 18 din 1999, ordonanþã care este completatã prin ordonanþa de faþã, a fost retrimisã, în plenul Senatului, la comisie pentru a se îmbunãtãþi conþinutul ei, ºi anume se avea în vedere trecerea Biroului Român de Metrologie din subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului Ñ aºa cum era prevãzut acolo Ñ în subordinea Guvernului. Deci acest birou sã nu fie subordonat principalului minister pe care trebuie sã-l controleze. Aceastã chestiune este chestiune de esenþã, de principiu în organizare ºi în conducere: nu poþi sã te controlezi singur fãrã sã existe suspiciuni sau, cel puþin, dificultãþi în aplicarea reglementãrilor.

Aºa cum se prevede chiar ºi în articolul 21 al reglementãrii de faþã ”dispoziþia prezentei ordonanþe...Ò, deci

privind metrologia ”...se aplicã tuturor persoanelor fizice ºi juridice care fabricã, construiesc, importã, reparã, modificã, încearcã, etaloneazã, verificã, închiriazã, vând, monteazã sau utilizeazã mijloace de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statuluiÒ. Ministerul Industriei ºi Comerþului, în actuala lui formulã, face toate aceste chestiuni mai mult decât oricine altcineva în aceastã þarã. Deci este firesc ca activitatea sã nu fie subordonatã ministerului, cel puþin deocamdatã. Dacã Ministerul Industriei ºi Comerþului ar fi un minister de reglementare, aºa cum este în þãrile dezvoltate din lume, atunci lucrurile ar avea cu totul alt aspect. Deocamdatã, câtã vreme el este proprietarul celor mai multe dintre fabricile sau unitãþile care trebuie sã aplice aceste reglementãri, cred cã noi ar trebui, înainte de a completa aceastã ordonanþã de urgenþã Ñ ºi repet, aceste completãri sunt utile ºi necesare Ñ, sã clarificãm cealaltã problemã, care, prin abandonare, continuã sã certifice în mod tacit o situaþie care, dupã pãrerea mea, ºi probabil ºi a altora care cunosc bine problema, nu este corectã în þara noastrã.

Iniþiatorul, vã ascultãm punctul de vedere.

Presupun cã Ministerul Industriei ºi Comerþului nu mai este chiar proprietarul tuturor întreprinderilor, fabricilor ºi aºa mai departe ºi cã treptat, treptat ºi cele care mai sunt vor dispãrea. Aºa cã ”conflictul de intereseÒ Ñ cum îl declarã domnul senator Ñ probabil se va stinge treptat. Nu este exclusã nici posibilitatea plasãrii Biroului de Metrologie la Guvern. Nu pare însã imperios necesar în acest moment. Nu existã, cred eu, conflicte foarte grave între poziþia lui ºi domeniul de activitate. Mulþumesc.

Domnul senator Ghiþiu.

Aº dori sã vin în completarea celor spuse de domnul senator Buruianã. Îmi aduc aminte cã ºi cu câtva timp în urmã, când am discutat precedenta ordonanþã, am venit cu aceleaºi motivaþii. În plus faþã de ceea ce a spus Domnia sa existã câteva argumente. E adevãrat cã acest birou nu se ocupã numai de ceea ce este subordonat Ministerului Industriei. ªi în agriculturã, transporturi ºi în multe alte domenii mari ale economiei acest birou are implicare. În plus deci faþã de ceea ce a spus domnul senator Buruianã, aº vrea sã mai ridic o obiecþie, ºi anume posibilitatea ca prin menþinerea sub tutela Ministerului Industriei a acestui birou, care are efecte ºi asupra altor ministere sau domenii, sã se dea Ministerului Industriei ºi Comerþului o poziþie privilegiatã în cadrul Guvernului, ceea ce, iarãºi, nu este un lucru normal. Posibilitatea ca un minister sã intervinã în activitatea altora sau în activitatea din alte domenii nu este un lucru normal, aºa cum se întâmplã ºi acum cu alte forme de organizare care trec peste limitele normale ale activitãþilor. De aceea, susþin cererea domnului senator Buruianã, de clarificare a acestui punct ºi de plasare a biroului sub o formã în care sã-ºi poatã exercita activitatea în toate domeniile în care are autoritatea s-o facã, dar sã nu fie sub autoritatea sau sub tutela, sau încorporat într-un minister, cum este Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Domnilor colegi, îmi permit numai sã vã atrag atenþia, e adevãrat ceea ce spuneþi, este un punct de vedere pe care îl aveþi, numai cã subiectul acestei ordonanþe...

E altceva!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

...dacã ne uitãm pe textele articolelor în cauzã, nu e acesta.

## **Domnul Paul Ghiþiu**

**:**

Pãi, nu e, dar nu s-a rezolvat ordonanþa precedentã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi nu s-a rezolvat aia, dar asta nu înseamnã cã... Prin urmare, nu putem sã introducem o chestiune al cãrei subiect nu îl avem azi. Eu am reþinut-o, sigur cã da.

## **Domnul Florin Buruianã**

**:**

Vreau sã fac o precizare.

Vã rog, domnuÕ senator!

Domnule preºedinte,

Aºa cum accentuam încã de la începutul cuvântului meu, nu punem în discuþie utilitatea acestor completãri.

Am înþeles, mulþumesc.

Deci nu se discutã utilitatea acestor completãri. Problema este însã alta. Cã noi completãm o ordonanþã de urgenþã pe care plenul Senatului a trimis-o pentru

îmbunãtãþire la comisie acum ºase luni ºi nici pânã acum nu a mai venit îmbunãtãþitã, ºi continuã sã se aplice în forma ei neagreatã de plenul Senatului ºi noi, acum, o mai ºi perfecþionãm. Aceasta este problema.

Da, domnule senator. Îmi aduc aminte discuþia. Tot eu am condus atunci ºi am trimis-o pentru lãmurirea acestei chestiuni.

De aceea, consider cã discutarea acestei pãrþi nu trebuie sã aibã loc înainte de terminarea discutãrii ordonanþei vechi. Aceasta a fost propunerea, nu alta.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi...

Vã rog.

Dacã acest aspect al problemei ridicate de cei doi colegi ai mei pare foarte important ºi pentru dumneavoastrã, cred cã este foarte important, vã fac propunerea, din partea comisiei, sã reluãm rapid, cât se poate de rapid aceastã problemã. ªi eu sunt de acord cã acest birou ar trebui sã fie un Birou Naþional de Metrologie, care sã aibã în jurisdicþia lui tot ceea ce înseamnã metrologie, pentru cã ºi sãnãtatea pot sã spun, aºa cum spunea domnul senator... peste tot sunt aparate de mãsurã ºi control. Este un important birou Ñ ºi ar trebui sã fie naþional Ñ de metrologie ºi sã fie în subordinea, aºa cum sunt ºi alte agenþii, în subordinea directã a Guvernului. Cred cã noi, la Comisia economicã, colegii mei sunt de acord sã reluãm aceastã treabã cât se poate de repede ºi s-o rezolvãm.

Mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.

Sunt de acord cu propunerile care au fost rostite aici, dar ca sã retrimitem comisiei trebuie sã avem un amendament pe care comisia sã-l discute. Vã rog sã formulaþi amendamentul, ca sã aibã ce îmbunãtãþi comisia. Numai aceastã singurã problemã? Nu am înþeles.

Articolul 1 din ordonanþa de bazã. Despre asta e vorba.

Am fãcut o propunere clarã ºi dacã nu a fost înþeleasã o repet.

S-o retrimitem ºi sã le discutãm simultan. Am înþeles.

Retrimiterea la comisie ºi discutarea ei simultan cu cealaltã, în aºa fel încât sã fie ºi corectatã din punctul acela de vedere ºi completatã cu aceste lucruri. Ãsta e amendamentul.

Da, da. Facem treaba asta.

Cred cã un singur raport unde sã propuneþi cele douã ordonanþe...

Un singur raport, sigur.

De acord.

Corect.

Urma ca eu sã formulez aceastã chestiune, era obligaþia mea. Aþi formulat-o dumneavoastrã. Domnilor colegi, având în vedere problema care a fost ridicatã privind raportul Ministerului Industriei, Institutului de Metrologie ºi a faptului cã ordonanþa de bazã este încã la comisie, s-a formulat urmãtoarea propunere: sã retrimitem aceastã ordonanþã în cauzã astãzi comisiei ºi sã se prezinte amândouã în cadrul aceleiaºi ºedinþe ºi cu amendarea pe baza susþinerilor dumneavoastrã. Asta este propunerea. Am înþeles cã ºi dumneavoastrã aþi propus acelaºi lucru.

Exact. Domnilor colegi, în acest fel sã facem pachetul de discuþii. Se propune retrimiterea la comisie pentru compatibilizare între cele douã ordonanþe.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru retrimitere.

Sã sperãm cã nu rãmâne dupã noiembrie!

Sãptãmâna viitoare se poate.

## Se poate, evident.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a hotãrât retrimiterea la comisie ºi prezentarea acestei ordonanþe cu ordonanþa de bazã, în acelaºi moment. DomnuÕ senator, dar, ca procedurã, noi am putea, deci, pe ordonanþa de bazã, cã o avem Ñ îmi permit acum o chestiune, sã nu o uit Ñ, sã introducem prevederile acestei ordonanþe ºi discutãm o singurã ordonanþã ºi sã avem un articol final prin care sã anulãm aceastã ordonanþã, facem acolo un doi roman, ”legea de aprobare a ordonanþeiÒ Ñ, ºi atunci o clarificãm toatã. În felul acesta ar trebui sã faceþi raportul, cu aceastã propunere. De ce? Cã atunci discutãm ordonanþa aia, pe urmã ordonanþa de completare ºi, la publicare, la asta... vã daþi seama, e cu publicare, cu republicare ºi atunci...

Da. Ministerul, sunteþi de acord cu aceastã procedurã, da? Cam într-o sãptãmânã.

Da.

## Bine, mulþumesc.

Trecem la punctul 3 de pe agendã, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuãrii ºi finanþãrii activitãþilor de cercetare, dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferentã suportului tehnic naþional pentru domeniul de energeticã nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã.

S-a terminat aºa, brusc...!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da. Atâta e! O jumãtate de paginã titlu.

Iniþiatorul, vã rog, punctul dumneavoastrã de vedere.

Domnilor senatori, activitatea în domeniul nuclear din România se desfãºoarã strict în scopuri paºnice ºi Ministerul Industriei ºi Comerþului considerã una din alternativele de rezolvare a problemei energetice punerea în funcþiune ºi a celui de al doilea grup de la Cernavodã. O alternativã, considerãm, favorabilã din punctul de vedere economic pentru acest moment.

Existenþa unitãþilor nucleare în þara noastrã, precum ºi continuarea acestei activitãþi, se face cu respectarea anumitor convenþii ºi înþelegeri la care statul român este parte: Convenþia privind securitatea nuclearã de la Viena, Convenþia comunã asupra securitãþii ºi managementului combustibilului ars ºi administrarea resurselor radioactive, un memorandum de înþelegere între ministerul nostru ºi Departamentul de resurse naturale din Canada, furnizorii de tehnologie pentru noi, un acord între CONEL ºi diverse instituþii similare atât din Statele Unite, cât ºi din Canada.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 90/27.VI.2000

În consecinþã, controlul acestor activitãþi presupune un anumit gen de tehnologie, presupune un anumit mod de implementare a acestei tehnologii.

În acest sens, prezenta ordonanþã îºi propune sã stabileascã continuarea ºi condiþiile de finanþare a activitãþilor de cercetare ºi dezvoltare pentru aceste activitãþi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Comisia, vã rog, prezentaþi concluzia raportului.

Comisia economicã a Senatului a analizat Ordonanþa nr. 144. A luat în consideraþie observaþiile fãcute de Consiliul Legislativ ºi a fost în unanimitate de acord cu forma propusã de Guvern.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc.

Domnilor colegi, discuþii generale.

Sunt observaþii, doriþi precizãri, aveþi întrebãri de ridicat? Nu.

Solicit votul dumneavoastrã pentru titlul legii.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la art. 1 sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 2, douã alineate.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la art. 3 sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 68 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Art. 4.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Art. 5.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Art. 6, douã alineate, sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã repetãm votul, domnilor colegi.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Art. 7. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Articolul unic.

Sunt observaþii asupra formulãrii acestuia? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Vot final pe lege. Legea este ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege, în întregul sãu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la punctul 4, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 165/1999 pentru completarea alin. 1 al art. 5 al Ordonanþei Guvernului nr. 29/1994 privind construirea ºi utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Sistemul energetic este un sistem de o deosebitã importanþã ºi, în condiþiile actuale Ñ actuale însemnând o perioadã ceva mai lungã de timp, 10 ani Ñ, dezvoltarea acestui sistem era foarte greu de realizat, chiar menþinerea lui prin finanþare de la bugetul de stat sau alte surse.

În acest sens, s-a constituit un aºa-numit Fond special de dezvoltare a sistemului energetic, care a fost legiferat prin Ordonanþa Guvernului nr. 29/1994.

Ulterior, pe lângã activitãþile care puteau fi finanþate din acest fond ºi prevãzute în acea ordonanþã la art. 1, s-a impus ca necesarã finanþarea ºi a activitãþii în domeniul energeticii nucleare, legatã, în special, de construirea celui de al doilea agregat de la Cernavodã.

În acest sens, prezenta ordonanþã îºi propune sã îmbogãþeascã lista activitãþilor care pot fi finanþate de la acest fond cu încã câteva domenii. Trei dintre ele sunt legate strict de unitatea a 2-a de la Cernavodã, ºi anume activitãþi de cercetare, dezvoltare în domeniu, finanþarea stocului de uraniu necesar atât pentru prima, cât ºi pentru cea de a doua unitate ºi finanþarea stocului de apã grea, în special pentru cea de a doua unitate.

Pe lângã aceasta, se adaugã lucrãrile de transport ºi distribuþie a energiei termice, inclusiv pentru domeniul aflat în patrimoniul administraþiei publice locale.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnule senator, care sunt concluziile comisiei?

Mai avem ceva...

Comisia economicã a analizat aceastã ordonanþã de urgenþã, a luat în consideraþie observaþiile Consiliului Legislativ, avizul Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci ºi a dat aviz favorabil conform celor prezentate în ordonanþa de urgenþã, fãrã modificãri.

Domnule secretar de stat, vreau sã vã pun o întrebare, e pusã de acord formula aceasta a ordonanþei cu ceea ce s-a aprobat prin Legea bugetului?

Da, sigur cã da.

ªtiþi de ce vã întreb? Pentru cã tot eu am condus bugetul ºi ºtiu ce judecatã a fost.

Da, da. Sunt capitole din Legea bugetului care sunt...

Deci sunt compatibile. Dacã nu, trebuia sã avem acum grijã sã le compatibilizãm.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Buruianã.

Dacã acest lucru este rezolvat ºi la sfârºitul acestei perioade, când este constituit stocul, nu se asigurã punerea în funcþiune sau condiþiile de punere în funcþiune a agregatului nr. 2, atunci aceastã marfã este stocatã fãrã utilizare ºi conduce la oprirea automatã a capacitãþilor de fabricaþie.

Deci esenþial pentru economia româneascã este cã aceastã mãsurã, care, în principiu, este corectã ºi asigurã o rezolvare sau o justã valorificare a unor mari investiþii fãcute în România, trebuie cuplatã, neapãrat, cu strategia de punere în funcþiune a agregatului nr. 2 de la Cernavodã.

Dacã acest lucru nu se rezolvã, problema este blocatã ºi conduce la rezultatele pe care le-am amintit mai înainte.

Întrebarea mea este când ne va prezenta Ñ pentru cã nu e pentru prima oarã când cer acest lucru Ñ când ne va prezenta Guvernul aceastã strategie, pentru cã fãrã de ea mergem în gol.

Sunt de acord cu aceastã mãsurã, dar cu condiþia ca, în termen cât mai scurt, Parlamentul sau Senatul sã poatã examina ºi strategia de punere în funcþiune a agregatului nr. 2, strategie care sã justifice scopul mãsurii de acum. Altfel, este o mãsurã inutilã sau chiar dãunãtoare.

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Se cer fãcute ºi aici niºte completãri care mie mi se par esenþiale ºi care, cu siguranþã, dacã vor fi luate în considerare, vor contribui la clarificarea efortului financiar care se face cu aceastã ocazie.

Finanþarea aspectelor legate de energetica nuclearã, ºi anume a apei grele ºi stocului de uraniu din acest fond, are sens numai dacã existã, prin strategia energeticã în general ºi a energeticii nucleare din România în special, un program care sã coroboreze constituirea acestor stocuri cu punerea în funcþiune a agregatului nr. 2 de la Cernavodã.

Dacã acest lucru nu se face, atunci, în aceastã poziþie, noi vom îngropa mii de miliarde de lei, fãrã a fi o investiþie eficientã.

Vreau sã fiu foarte explicit în ceea ce spun, ºi anume cu capacitatea de fabricaþie de apã grea ºi de uraniu de la noi din þarã în 5 ani se poate completa o înzestrare pentru un agregat. Hai sã zicem cã se merge excepþional, în 3 ani, eu zic în 5, totuºi, dar dacã domnul ministru spune cã în 3, admit cã ºi în 3.

Mulþumesc ºi eu. Alte observaþii?

Domnul senator Ghiþiu.

În completarea celor spuse de domnul senator Buruianã, eu, ca un prim punct, aº propune chiar sã nu luãm în discuþie aceastã ordonanþã pânã când nu avem aceastã strategie prezentatã, pentru ca sã nu bifãm aºa, un act, pur ºi simplu, ca sã zicem cã am fãcut treabã.

În al doilea rând, al treilea punct de aici ridicã câteva semne de întrebare. Lucrãri de transport ºi distribuþie a energiei termice, inclusiv pentru cele aflate în subordinea administraþiei publice locale...

Dar ºtii cã dã cãldurã la Turnu Severin!

Da, dar se referã la toatã þara...

Am înþeles cã U.F.D.-ul nu face campanie electoralã acolo.

Nu face. Pãi, dar ce, asta-i pentru Turnu Severin? Nu-i pentru Turnu Severin, este pentru toatã þara.

Din câte ºtim, suntem în cursul privatizãrii acestor unitãþi de producþie de energie termicã de transport ºi de distribuþie. Pãi, ce facem, le privatizãm sau adunãm bani la fondul special pentru ca sã le menþinem, sã le îmbunãtãþim ºi aºa mai departe?!

Deci, în completare la ceea ce a spus domnul senator Buruianã, iar este vorba de niºte bani care se vor aduna acolo, vor sta sau, în final, vor fi distribuiþi preferenþial, pentru o acþiune sau alta.

Eu, în plus faþã de cele spuse, solicit scoaterea din cele 4 obiective a obiectivului nr. 3.

Care alineat?

Lucrãri de transport ºi distribuþie a energiei termice, inclusiv pentru cele aflate în subordinea administraþiei publice locale.

Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Sigur, dacã revenim la problema noastrã de bazã, care s-ar putea rezuma în câteva cuvinte, în delegarea aceasta legislativã extrem de largã pe care Constituþia o prevede ºi care, oricum, ar trebui corectatã cu timpul, mai devreme sau mai târziu Ñ, desigur, mai bine ar fi mai devreme Ñ aduce cu sine un alt element care acum poate fi valorificat în favoarea Parlamentului, atunci când se pune problema aprobãrii unei ordonanþe care ºi-a fãcut anumite efecte, pentru cã ea opereazã, nu-i aºa, aºa cum cunoaºtem, pe parcurs ºi acest parcurs are o duratã de circa 1 an în cazul de faþã. În alte cazuri este chiar mai mare.

Ar putea interveni ca un element în favoarea Parlamentului, atunci când reglementarea prin ordonanþe este, evident, în defavoarea acestei instituþii, ar putea interveni urmãtorul element, pe care am sã încerc sã-l formulez aici, ºi anume o prezentare detaliatã a efectelor de pânã acum ale ordonanþei. Cu alte cuvinte, la cât se ridicã aceastã sumã. Sigur, cu ocazia alegerii bugetului se pot face diverse speculaþii pe aceastã temã, dar noi intervenim mereu post factum ºi legiferãm lucruri.

Deci, întrebarea concretã este Ñ bãnuiesc cã prezintã anumite dificultãþi acordarea de îndatã a rãspunsului Ñ ce anume efecte ºi-a fãcut pânã acum aceastã ordonanþã, la cât se ridicã suma colectatã în cursul anului trecut ºi, respectiv, în cursul anului acesta, pe primele 5 luni, sã folosim un termen curent, ºi în ce direcþie au fost utilizate sumele, pentru cã aici este problema pe care o vãd eu în legãturã cu un caracter formal pe care îl are legiferarea noastrã post factum atunci când nu poate interveni legiuitorul asupra direcþionãrii utilizãrii unor fonduri care, altminteri, capãtã o bazã legalã prin însãºi ordonanþã, iar mai apoi prin legiferarea, prin ratificarea acestor ordonanþe.

Concret, aceasta ar fi întrebarea care ar trebui sã fie o condiþie pentru aprobarea oricãrei ordonanþe, nu numai a aceleia de faþã, atunci când a trecut o vreme de la intrarea ei în vigoare ºi ne aflãm în faza aprobãrii ei în Parlament. Ar trebui prezentatã aceastã situaþie.

Pe de altã parte, nu vãd relaþia dintre preþul plãtit de public ºi caracterul de piaþã, care tare greu îºi face loc în lumea noastrã, în sfera aceasta a producþiei, distribuþiei ºi a consumului de energie electricã ºi termicã.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Domnule secretar de stat, vã rog sã formulaþi rãspunsurile la întrebãrile care v-au fost ridicate. Sintetic.

Cât pot de repede.

În primul rând, domnul senator Buruianã are dreptate, pãstrarea în funcþiune a Uzinei de Apã Grea de la Halânga, fãrã þinta celui de al doilea grup de la Cernavodã, nu are nici o raþiune.

La ora actualã, Regia pentru Activitãþi Nucleare se gãseºte în faza de efectuare a unui montaj pentru suportarea celor 700 de milioane de dolari, cât costã partea care a mai rãmas din grupul de la Cernavodã, eu personal ºi colegii mei din minister fiind convinºi cã acest lucru se va pune în miºcare cu sprijinul unitãþilor din Europa care se ocupã cu aºa ceva ºi cu sprijinul pãrþii canadiene.

Deci, din partea mea, sunt convins cã acest lucru va fi foarte posibil ºi cã la nivel de anul 2002, 2003 centrala va fi în probe.

Aº menþiona, în mod expres, cã ceea ce mai existã acum ºi cu ceea ce se produce în mod curent la Halânga, cam în 3 ani, stocul necesar pentru ambele grupuri în funcþiune de la Cernavodã ºi rezerva care se cere pentru aºa ceva s-ar acoperi ºi, în consecinþã, uzina de la Halânga ar trebui închisã ºi dezafectatã.

Þin sã spun, în mod expres, cã oprirea acelei uzine ºi dezafectarea ei nu este o operaþie simplã, ea în sine costând 800 de miliarde de lei.

Deci, dacã vrem s-o oprim acum, nu dãm 400, cât dãm pe apa grea pe care o face în acest an, ci dãm 800 ca s-o închidem ºi fãrã posibilitatea ulterioarã de a o mai porni.

Eu sunt convins cã se va face. Din acest fond special se suportã stocul de apã grea produsã anul acesta, care este cam o treime din stocul de la grupul 2 de la Cernavodã, ºi se suportã circa 130 milioane de dolari partea de combustibil nuclear de la uzina de preparare.

Fondul acesta de care vorbeam reprezintã 10% din preþul de producþie al energiei ºi este încasat ºi gestionat de acum doi ani de cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Nu ºtiu sã spun pe anul trecut, dar ºtiu sã spun cã, în conformitate cu Legea bugetului, pentru anul acesta fondul este de circa 2.200 de miliarde. Din aceste 2.200 de miliarde, am înþeles cã 200 sunt luate ca rezervã cãtre bugetul de stat, iar celelalte sunt împãrþite.

Din acest fond se suportã, în principal, lucrãri de continuare a unor investiþii începute în perioada trecutã. Este vorba de multe hidrocentrale care însumeazã circa 900 de MW, a cãror producþie ar fi 2.300 GWh/an, dar nu sunt suficienþi bani astfel încât continuarea sã fie într-un ritm susþinut, încât sã se vadã repede punerea lor în funcþiune, ºi sunt finanþate ºi alte operaþii, fiind unii din puþinii bani lichizi de care sistemul energetic dispune la ora actualã ºi a cãrui funcþionare efectiv se bazeazã pe aceºti bani.

Domnilor colegi, de fapt, punctul de vedere care rezultã din toatã aceastã discuþie vizavi de strategie ºi vizavi de acel alineat, vizavi de faptul cã dacã ne-am uita puþin Ñ dar noi uitãm cã am aprobat 200 de miliarde fond suplimentar, subvenþie de la buget, tocmai cã resursele colectate sunt insuficiente.

Pentru a nu face o greºealã, cred eu, de fapt s-a propus retrimiterea pentru o reexaminare a acestei ordonanþe la comisie.

Aceasta a reieºit din toatã discuþia, domnule preºedinte al comisiei, da?

Da.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Prin urmare, domnilor colegi,

Domnilor colegi, vã rog sã repetãm votul.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a retrimis.

Punctul 6.

Iniþiatorul este? Vã rog.

ªi domnul senator Oprea, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Iniþiatorul, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ionuþ Costea Ñ** _secretar general-adjunct în Ministerul Finanþelor_ **:**

Voi prezenta proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/1999 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Timiºoara privind finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban Timiºoara, în valoare de 19.000.000 euro, semnat la Bucureºti, la 20 august 1999, ºi la Luxemburg, la 18 august 1999 Ñ articol unic + ordonanþã, 5 articole + contract, 12 articole + 4 anexe.

Deci Consiliul Local al Municipiului Timiºoara a iniþiat un proiect de reabilitare ºi modernizare a reþelei de tramvai. Acest mod de transport asigurã în municipiu cea mai mare parte a serviciului de transport public, dar parametrii sãi calitativi ºi tehnico-economici nu sunt la nivelul posibilitãþilor reale. Eficienþa recunoscutã a transportului electric pe ºinã nu poate fi pusã integral în valoare, datoritã nivelului tehnic depãºit.

Realizarea acestui proiect prezintã urmãtoarele avantaje: eliminarea sau reducerea degradãrii construcþiilor

care se aflã pe sau în imediata vecinãtate a liniilor de tramvai va conduce la reducerea volumului de reparaþii.

Domnule preºedinte,

Am impresia cã este vorba de proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 101/1999 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Termoficare Cluj-Napoca, în valoare de 3,5 milioane euro, destinat finanþãrii Proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca, semnat la Bucureºti, la 20 august 1999, ºi la Luxemburg, la 18 august 1999 Ñ articol unic + ordonanþã, 9 articole + contract, 12 articole + 4 anexe, de la pct. 6.

Da, eu m-am referit la Ordonanþa Guvernului nr. 102/1999, care era urmãtoarea. Le-am inversat.

Bine. Vã rog, atunci, pct. 7.

Pe ordinea de zi este pct. 6, referitor la Proiectul de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca ºi apoi Proiectul de reabilitare a transportului urban Timiºoara.

Facem ºi Clujul. Dacã am început pct. 7, sã îl facem pe acesta ºi dupã aceea revenim la pct. 6.

Vã rog sã continuãm.

Domnule preºedinte Oprea, tot dumneavoastrã sunteþi

- la ambele ordonanþe. Deci mergem pe pct. 7, da? Vã rog, continuaþi.

## Da.

Modernizarea cãii de rulare ºi a lucrãrilor conexe de dirijare a circulaþiei tramvaielor vor contribui la fluidizarea traficului general. Se va înregistra o reducere a consumului de combustibil cu circa 10% ºi a gradului de poluare chimicã ºi fonicã cu circa 30%, efecte puse în evidenþã de lucrãri similare realizate în oraºe având dimensiunile Timiºoarei.

Modernizarea substaþiilor electrice ºi refacerea reþelei de cabluri ºi conexiuni vor permite eliminarea curenþilor vagabonzi care distrug instalaþiile subterane ale oraºului.

În contextul încheierii Contractului-cadru cu România, Banca Europeanã de Investiþii ºi-a manifestat disponibilitatea de a susþine Proiectul de reabilitare a transportului urban Timiºoara.

Costul total al proiectului este de 38.400.000 de euro, din care împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii Ñ 19.000.000 de euro ºi transferul de la bugetul de stat cãtre bugetul local, în baza Legii nr. 189, de 19,4 milioane.

Împrumutul este pe o perioadã de 20 de ani, cu 5 ani graþie ºi cu costuri foarte mici. Este la nivelul la care Banca Europeanã de Investiþii îºi atrage sumele de pe piaþa internaþionalã de capital. Banca are un rating de triplu A, deci cel mai bun, cel mai scãzut risc. Aºadar, costurile sunt foarte scãzute ºi sunt foarte avantajoase. Atât costurile, cât ºi perioada de rambursare sunt foarte avantajoase.

Da.

Pãi de ce m-aþi întors? Vã rog.

A fost greºeala mea cã am început cu pct. 7.

Vã mulþumesc.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Raportul comisiei noastre este favorabil.

Existã avize din partea Consiliului Legislativ, din partea Comisiei de administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Cu menþiunea cã legea este ordinarã, propunem spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, discuþii generale. Nu sunt.

Vã rog, atunci, votul dumneavoastrã asupra titlului legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat titlul legii.

Articolul unic.

Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra legii, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã repetãm votul.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, legea s-a adoptat.

Mulþumesc.

Mai aveþi?

Da, pct. 6.

Proiectul de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca este tot al dumneavoastrã?

Da.

Clujul?

Vã rog.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 101/1999 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Termoficare Cluj-Napoca, în valoare de 3,5 milioane euro, destinat finanþãrii Proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare Cluj-Napoca.

Cum spuneaþi, sunt aceleaºi condiþii de împrumut. Împrumutul este de la Banca Europeanã de Investiþii, pe o perioadã foarte bunã, ºi este benefic pentru autoritatea localã a Clujului.

Mulþumesc. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Din partea Comisiei de buget, finanþe, bãnci, proiect favorabil.

Vã propunem acest proiect de lege spre dezbatere ºi adoptare.

Da, mulþumesc. Dezbateri generale, domnilor colegi. Nu sunt observaþii. Nici mãcar pe textul ordonanþei. Nu, nimic. Deci, domnilor colegi, mergem atunci pe propunerea de lege.

Titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, titlul legii s-a adoptat.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra legii, în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, legea s-a adoptat.

Domnule preºedinte, vã rog, o listã, sã vãd cine s-a abþinut.

Domnilor, ºi hârtia costã bani, nu aþi vãzut? Aveþi grup?

## **Domnul Victor Fuior:**

Domnule preºedinte, vã rog, dorim o listã.

Sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra titlului legii.

Ia votaþi împotrivã ºi cu abþineri, cã aici dau listã! Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, titlul legii s-a adoptat.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, articolul unic s-a adoptat.

Legea, în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Deci, punctul 8, da, acesta cu ”Steinway & SonsÒ. Aºadar, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/1999 privind scutirea de la plata taxei vamale aferente importului unui pian de concert marca ”Steinway & SonsÒ Ñ articol unic + ordonanþã, articol unic.

Doamnã secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul!

## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Finanþelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Filarmonica ”MoldovaÒ Ñ Iaºi, instituþie publicã de culturã, finanþatã de Consiliul judeþean, a beneficiat de 735.000.000 de lei pentru achiziþionarea unui plan de concert.

Aceastã investiþie a fost justificatã de faptul cã aceastã instituþie nu mai are, în stare de funcþionare, decât un singur pian, cu un avansat grad de uzurã, ceea ce a condus ºi conduce la prestaþii nesatisfãcãtoare ºi la reducerea numãrului de concerte.

Am înþeles, doamnã secretar de stat. Mulþumesc. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia a fost de acord cu aceastã scutire ºi pianul, probabil, deja cântã acum.

A ajuns pianul?

Da, domnule preºedinte.

Cu pianist cu tot sau fãrã?

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, legea s-a adoptat.

Punctul 9: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 (articol unic + ordonanþã; 3 articole, cu 7 modificãri).

Doamnã secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Legea nr. 9 din 1998, a fost reglementatã acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Pentru o mai bunã aplicare a acestei legi, s-au impus câteva modificãri în acest act normativ.

La ce se referã aceste modificãri pe care le supun atenþiei dumneavoastrã?

Se propune ca plãþile sã se efectueze, în toate situaþiile, de cãtre Direcþiile generale ale finanþelor publice ºi controlului financiar de stat judeþene sau ale municipiului Bucureºti atât în ceea ce priveºte plata despãgubirilor, cât ºi în ceea ce priveºte remunerarea comisiilor judeþene ºi a comisiilor tehnice de evaluare constituite de acestea.

De asemenea, prin normele propuse a fi adoptate, se conferã un cadrul juridic riguros ºi sigur, necesar efectuãrii evaluãrii despãgubirilor ºi plãþilor cãtre cei îndreptãþiþi, precum ºi remunerãrii specialiºtilor comisiilor tehnice de evaluare.

Pentru aceste considerente, vã supunem acest proiect de act normativ spre analizã ºi aprobare.

Domnilor, pianiºti avem de export, nu de import, sã ºtiþi.

Da, domnilor colegi, discuþii generale.

Mulþumesc. Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia de buget, finanþe, bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea acestei ordonanþe, în forma prezentatã de iniþiator.

Da, mulþumesc. Discuþii generale.

Salariile specialiºtilor comisiilor tehnice de evaluare sunt mai mari decât despãgubirile?

Nu sunt.

Nu sunt înscrieri la dezbateri generale.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã asupra titlului legii.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat titlul legii.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, articolul unic s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra legii, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, legea s-a adoptat.

Mulþumesc.

Punctul 10. Nu avem iniþiator.

Punctul 11.

Domnul preºedinte Moinescu, vã rog.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Moinescu Ñ** _preºedintele Autoritãþii_

## _Naþionale pentru Turism:_

Deci avem în discuþie proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului. Articol unic + ordonanþã; 4 articole, cu 6 modificãri.

Raportul, aºa cum este el alcãtuit de Comisia de buget, finanþe, bãnci a Senatului, corespunde spiritului în care noi am alcãtuit aceste proiecte de ordonanþe care urmeazã sã devinã legi.

Suntem de acord cu raportul Comisiei de buget, finanþe, bãnci.

În finalul raportului, avem de adãugat ceva, ºi vã voi spune ce este de adãugat acolo în momentul în care se discutã pe articole.

Deci punctul nostru de vedere este cã raportul a fost alcãtuit în spiritul intenþiei noastre ºi suntem de acord cu el.

Sunteþi de acord cu amendamentele propuse, da?

Da, suntem de acord.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia de buget, finanþe, bãnci vã prezintã acum un raport suplimentar la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului.

Comisia de buget, finanþe, bãnci a prezentat raportul de fond nr. 291 din 9 septembrie 1999, care a fost pus pe ordinea de zi a plenului Senatului în data de 16 noiembrie 1999.

Plenul Senatului, atunci, a hotãrât returnarea proiectului de lege la comisie, pentru o nouã analizã ºi pentru a prezenta un nou raport.

Pentru ducerea la îndeplinire a acestei hotãrâri, Comisia de buget, finanþe, bãnci a analizat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1998, corelat ºi cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998.

Comisia de buget, finanþe, bãnci, cu majoritate de voturi, a hotãrât sã supunã plenului Senatului, pentru dezbatere ºi adoptare, proiectul de lege menþionat, cu amendamentele din anexã.

Precizãm cã domnii senatori Marin Stelian, ªtefan Viorel ºi Mihai Matetovici au votat împotriva proiectului de lege, pe considerentul cã Ordonanþa Guvernului nr. 43/1998 pentru constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului contravine Legii nr. 72/1996 privind finanþele publice, care, la art. 19 pct. 1 ºi 5, prevede urmãtoarele: ”Constituirea ºi utilizarea de mijloace financiare aparþinând statului, în afara bugetului de stat, sunt interziseÒ. ªi, ”Pe mãsura stabilirii ºi restructurãrii sectoarelor economice ºi bugetare, Guvernul analizeazã ºi propune Parlamentului desfiinþarea fondurilor speciale, constituite în afara bugetului de stat ori a bugetului asigurãrilor sociale, sau includerea acestora în bugetele respectiveÒ.

În baza prevederilor art. 73 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, Comisia de buget, finanþe, bãnci propune, în baza votului pe care vi l-am spus mai sus, propune plenului Senatului pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege menþionat, cu amendamentele prevãzute în anexã. Deci, fac încã o datã precizarea cã prezentul raport suplimentar înlocuieºte raportul nr. 291 din 9 septembrie 1999.

Am înþeles. Mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale.

Domnul senator Marin Stelian, vã rog, aveþi cuvântul!

Am arãtat în raport de ce senatorii din Grupul parlamentar al P.D.S.R. sunt împotriva unei asemenea ordonanþe, pentru cã ea contravine Legii finanþelor publice. Dar, cum guvernele de dupã 1 ianuarie 1997 ne-au obiºnuit cu ignoranþa asupra Constituþiei ºi a legii, nu am ce sã mai spun. În orice caz, nu am sã votez nici o ordonanþã prin care se multiplicã fondurile speciale, respectiv prin care nu se respectã legea de cãpãtâi a finanþelor din România.

În al doilea rând, dacã ne uitãm la bugetul de stat pe anul 2000, vedem cã nici jumãtate din veniturile realizate pe seama cheltuielilor suplimentare suportate de societãþile de turism nu sunt cheltuite. Ele rãmân în excedent pentru finanþarea deficitului bugetar. Ori este necesar, ori nu este necesar. Vrem sã dezvoltãm turismul, cheltuielile de propagandã, reclamã sã fie suportate de cãtre stat. Deocamdatã, asistãm la o reducere drasticã a acestei activitãþi. ªi noi venim, prin constituirea de fonduri, cu noi poveri fiscale asupra societãþilor din turism.

Deci nu voi vota. ªi îi rog ºi pe colegii mei sã nu voteze.

Mulþumesc.

De ce greºiþi?

Domnul senator Gherman, vã rog.

Domnule ministru, Domnule secretar de stat,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã mã credeþi cã sunt într-o situaþie extrem de neplãcutã, deoarece, ca la unele dintre disciplinele la care nu am avut aptitudini, nu pricep nimic în cazul de faþã.

Am aflat din spusele domnului prim-ministru cã se depun eforturi pentru reducerea numãrului ºi a cuantumului fondurilor speciale. Este Ñ dupã ºtirea mea Ñ o declaraþie oficialã fãcutã de Domnia sa ºi, ca orice cetãþean disciplinat, am crezut ºi cred în cele ce spune primul-ministru. În ultima vreme, am avut în Senat trei, cel puþin trei, dacã nu patru proiecte de lege, evident pe marginea unor ordonanþe de urgenþã, pentru crearea de fonduri speciale.

Acum, vã rog sã mã lãmuriþi, ca pe orice cetãþean, este cãldurã mare, într-adevãr, vorba lui Caragiale, dar lãmuriþi-mã cam ce ar trebui sã fac? Pentru cã, dacã l-aº lua în serios, ºi îl iau în serios pe domnul prim-ministru, aº vota împotriva formãrii oricãrui nou fond special. ªi aici este vorba de modificarea unei ordonanþe pe marginea unui fond special existent.

Dar am senzaþia cã destul de multe dintre aceste fonduri speciale sunt, dacã vreþi, surse de hemoragie bugetarã, adicã deschid niºte portiþe spre niºte direcþii în care nu ºtim unde ajungem ºi cu ce eficienþã.

Desigur, am citit ºi proiectul de ordonanþã, adicã ordonanþa ºi proiectul de lege, ºi mie argumentaþia mi se pare cel puþin subþire, dacã nu total neacoperitoare.

De aceea, dacã nu voi primi informaþii pertinente referitoare la necesitatea adoptãrii acestei ordonanþe, în cel mai bun caz mã voi abþine, dacã nu voi vota împotrivã.

Da. Alte puncte de vedere?

Vã rog, domnul senator Ioan Creþu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnule preºedinte al Agenþiei Naþionale pentru Turism,

Stimaþi colegi,

Nu este vorba de înfiinþarea unui fond, de înfiinþarea unui fond nou, ci de modificare, de clarificare a unui fond existent. Sigur cã, din 1992 încoace, noi Ñ cei care suntem mai vechi Ñ am asistat la multe, la înfiinþarea multor fonduri, ºi din 1992 pânã în 1996, ºi dupã 1996. Aºa cã problemeleÉ

Sigur, acest fond nu este decât, sã zic, o modificare a unui fond existent, care este folosit în primul rând pentru un management, pentru servicii, ridicarea calitãþii din turism, prin care RomâniaÉ pentru mediatizarea turismului românesc pe plan european ºi mondial, care ar fi benefic. Dacã unele þãri, ca sã dau un exemplu, Elveþia, dacã vreþi, Spania, sau Ñ eu ºtiu? Ñ alte þãri, tot europene, obþin din turism niºte venituri mult mai mari decât România, ºi România are posibilitãþi suficiente pentru turism. Oare de ce noi, parlamentarii, sã ne opunem acestui fond, care ar fi benefic pentru România, ar fi benefic pentru economia româneascã? Ar fi o sursã importantã de venit pentru România. Poate ar deveni una din cele mai importante surse de venit. Industria merge cum merge. Agricultura, datoritã secetei ºi condiþiilor nefavorabile, în acest an va fi deficitarã ºi va necesita un import, um import, poate, de produse agroalimentare. De ce sã ne opunem acestei posibilitãþi de dezvoltare?

Consider cã nu ar fi o mãsurã potrivitã în momentul de faþã. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susþine ºi va vota.

Rog ºi pe ceilalþi colegi, indiferent de culoarea politicã, sã sprijine aceastã ordonanþã, acest proiect de lege, care, în mare, indiferent cã este un fond modificat, existent deja, este benefic pentru economia naþionalã.

Eu vã mulþumesc pentru rãbdarea cu care m-aþi ascultat.

Slabã motivaþie!

Mulþumesc.

Domnul senator Bleahu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnule preºedinte al Autoritãþii Naþionale pentru Turism,

## Stimaþi colegi,

Problema turismului a intrat, ca o problemã, în atenþia statului în anii Õ30, când s-a înfiinþat Oficiul Naþional de Turism, care era special fãcut pentru promovarea turismului peste graniþã, edita o revistã splendidã, ”RomâniaÒ, ºi, din pãcate, nu am mai avut de atunci o revistã de turism scoasã de stat, la nivelul acela.

În momentul de faþã trebuie sã privatizãm turismul, este foarte clar. Statul trebuie sã se dezangajeze total din activitatea de turism. Deci turismul este o chestiune a F.P.S. El trebuie sã se ocupe, sã ne scape de turism. În momentul când am avut un minister al turismului, tot turismul era în mâna statului. Era de înþeles. Nu mai este! Deja un minister a devenit agenþie. Agenþia aceasta se justificã numai pentru o activitate cum a avut-o Oficiul Naþional de Turism în anii Õ30.

În momentul de faþã, noi avem nevoie, cel mult, pentru a gospodãri puþinul care a mai rãmas, dar dupã aceea nu vãd deloc ce amestec are un astfel de organism. În strãinãtate, propaganda turisticã o fac la nivel local, al câte unei comunitãþi, fie cã este echivalentul judeþului, cum ar fi cantonul, în Elveþia, fie al unui oraº, interesaþi sã promoveze turismul. ªi atunci este o asociaþie localã sau este comunalã, care se numeºte pentru promovarea turismului, ºi ei tipãresc tot felul de broºuri. Dar, ca sã facem noi aceasta, la nivelul statului, nu vãd nici o utilitate, decât sã scoatem ceva de propagandã peste hotare. Din pãcate, când exista chiar aceastã preocupare, în anii comunismului, în strãinãtate, întotdeauna, aceste birouri de turism erau doar o agenþie a Securitãþii ºi nimic mai mult. Niciodatã nu s-a fãcut nimic. Era penibil sã vezi o vitrinã a unei astfel de agenþii, când te uitai ce aveau ungurii ºi ce avem noi. ªi nu s-a îmbunãtãþit situaþia.

ªi mã întreb: ce face aceastã agenþie, în definitiv?

Sã o lãsãm, deocamdatã, sã trãiascã, sã moarã de la sine ºi sã îi luãm orice preocupare, care trebuie sã intre în mâna particularilor.

ªi acum, sã mai creãm încã ºi un fond? Ca sã susþinem ce?

Domnul senator Bucur.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnule preºedinte al Autoritãþii Naþionale de Turism,

Pentru mine este motivul unei surprize de mari proporþii felul în care se discutã în legãturã cu acest fond în Senat, la noi, astãzi. Aceasta datoritã faptului cã suntem martori, chiar ºi noi, parlamentarii României, de multã vreme, cu privire la eºecurile notabile pe care le înregistreazã România la toate competiþiile turistice internaþionale, competiþii de imagine, competiþii de mediatizare, competiþie care urmãreºte vizibilitatea maximã pe care fiecare naþiune trebuie s-o realizeze cu privire la oferta turisticã ºi culturalã a þãrii.

M-am întors recent dintr-o delegaþie parlamentarã a Senatului, însoþindu-l pe domnul preºedinte Quintus la Berlin. La întâlnirea cu parlamentarii nemþi, care ne-au asistat pe parcursul celor trei zile de ºedere în Germania, am schimbat opinii cu privire la felul în care s-a prezentat România chiar ºi la Târgul Internaþional de Turism de la Berlin. Impresiile au fost extrem de critice, tocmai ca urmare a faptului cã oferta noastrã la nivelul acelei competiþii de oferte internaþionale, care ºtim cã este superlativã din partea acelor þãri care au înþeles cã turismul este o strategie naþionalã sau un obiectiv strategic de importanþã maximalã, ne dã ºi de aceastã datã ocazia sã constatãm cât de puþin investim în mod real, în situaþia concretã pe care o traverseazã România cu privire la privatizare, cu privire la trecerea la o economie capitalistã rentabilã, cu privire la situaþia unui buget naþional care sã fie solvabil pentru tot ceea ce reclamã þara.

În aceste zile constatãm cã n-avem bani nici sã ne reparãm sistemele de irigaþii ºi am ajuns pradã unei secete devastatoare, n-avem bani sã ne plãtim medicii rezidenþi, în general, n-avem bani pentru nimic. Ministerul Educaþiei se plânge, Ministerul Apãrãrii Naþionale se plânge, ºi acum constatãm cã ne opintim cu toþii sã blocãm ºi cursivitatea unei legi care prin caracterul de ordonanþã a funcþionat, ºi prin care se încearcã amendarea unui sistem de susþinere financiarã pentru tot ce însemneazã propagandã, în sensul acelei comunicãri internaþionale prin care sã punem în evidenþã cu maximã transparenþã sau vizibilitate ce avem. Ne gãsim în situaþia unei alte competiþii internaþionale Ñ Târgul de la Hanovra Ñ nu ºtiu dacã Parlamentul României este încunoºtinþat la modul foarte concret ºi obiectiv cu privire la felul în care se prezintã România la acest târg. În calitate de reprezentant al unui oraº care are un capitol distinct la Târgul de la Hanovra, pot sã vã comunic cã nu avem pânã la ora actualã nici un fel de material pregãtit în mod expres, nici mãcar despre monumentele istorice din Sibiu, cã nu s-au gãsit resurse nici la nivelul Primãriei Sibiului ºi ale consiliului local, cã pavilionul despre Sibiu, din cadrul Pavilionului general al României, este închis, începând cu data deschiderii Târgului de la Hanovra, cã tocmai zilele astea am fãcut demersuri speciale pe lângã Autoritatea Naþionalã de Turism în vederea realizãrii unui pachet de materiale care sã salveze imaginea României ºi a principalelor obiective ale României la aceste târguri, iar noi gãsim fel de fel de tertipuri, cunoscând foarte exact situaþia în care ne gãsim cu restructurarea economiei naþionale ºi trecerea de la socialism la capitalism, ne gãsim în situaþia sã blocãm un asemenea fond care ar putea amenda, nu rezolva pe fond niºte lucruri. Sã încercãm sã rezolvãm precipitând mai mult problemele de privatizare ºi de realizare a unei economii a turismului în sistem privat, eliberând în felul acesta responsabilitãþile statului român, dar pânã vom rezolva în mod strategic, naþional o asemenea problemã, sã dãm ºansa, chiar în competiþiile despre care vorbeam, ca România sã aparã cel puþin cu o þinutã demnã, dacã tot vorbim atât de mult, inclusiv în plan politic, de integrare euroatlanticã.

Domnul senator Ghiþiu.

Nu se pune problema ca astãzi noi sã desfiinþãm acest fond, cã nu asta este discuþia. E adevãrat însã cã ºi eu voi discuta, ºi nu e prima oarã când o fac, despre utilitatea acestui fond. Dupã cum vedem, el a fost înfiinþat printr-o ordonanþã, Ordonanþa Guvernului nr. 8/1998. Deci este o ordonanþã de la începutul anului. Au trecut doi ani ºi jumãtate de când existã acest fond. Nu am auzit ca în aceºti doi ani ºi jumãtate turismul românesc sã fi crescut, sã i se fi întâmplat turismului românesc ceva bine pentru cã a existat acest fond ºi pentru cã a existat agenþia. Din pãcate, ultimele date legate ºi de ceea ce se petrece pe litoralul românesc, lucruri vãzute de mine, la faþa locu-

lui, în staþiuni odatã frecventate de lumea bunã a Europei, aratã cã nu se întâmplã nimic bine în turismul românesc ºi cã aceste fonduri se duc nu se ºtie unde, pentru cã noi nu avem în momentul de faþã o strategie prezentatã de cãtre agenþie, nu avem un bilanþ al acestei agenþii.

Haideþi puþin sã ne uitãm în direcþiile pentru care ar fi folosiþi banii din acest fond:

Ð programe ºi activitãþi de creare ºi dezvoltare de produse turistice;

Ð activitãþi de cercetare a pieþei turistice interne ºi internaþionale, informare, programe speciale de promovare;

Ð acordarea de credite pe termen mediu, cu dobândã preferenþialã, egalã cu rata inflaþiei; aici ar mai fi ceva de luat în seamã;

Ð acþiuni de conºtientizare, educare ºi formare a turiºtilor ºi a populaþiei cu privire la turism ºi protecþia ºi conservarea mediului înconjurãtor;

Ð programe de informatizare;

Ð programe pentru îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor în turism ºi testarea calitãþii acestora;

Ð programe ºi acþiuni de instruire ºi formare profesionalã de specialitate.

Alte cheltuieli...

Pãi, domnilor, domnilor care susþineþi cu aºa tãrie acest fond, pe care, am spus, nu putem sã-l desfiinþãm astãzi, pentru cã trebuie sã avem o iniþiativã în sensul ãsta, dar ceea ce citesc eu aici îmi aduce aminte de lucruri pe care le citeam ºi înainte de 1990, sunã extraordinar. Pãi, noi vrem sã avem un turism socialist, un turism de stat sau vrem un turism eficient? Pãi nu se poate act fãrã privatizare! Ce a fãcut în aceºti zece ani? Ce se întâmplã de câþiva ani? S-au vândut niºte hoteluri ºi alea s-au vândut cum s-au vândut, s-au certat, s-au pãruit, s-au luat înapoi... Ãsta este turismul românesc? Unde se duc aceºti bani? Vã asigur cã aceºti bani intrã în niºte buzunare ºi le cãptuºesc foarte bine. Pãi asemenea tipuri de conºtientizare ... a turiºtilor! Pãi daÕ turiºtii români au nevoie de conºtientizare, educare ºi formare a populaþiei sau altele, sau altele, sau prospectarea pieþei internaþionale? Hopa, extraordinar! Pãi, vorbea domnul senator Bucur de lipsa noastrã de imagine în exterior. Pãi ºi ce imagine sã facem? Cã dacã nu ne ducem ºi ne lãudãm cu ceva, când sosesc oamenii ãia aici fug ca iepurii, ca potârnichile. Ce sã vadã aici, ce sã facã? Monumente sunt, e adevãrat, avem locuri foarte frumoase. Dar hotelurile, câte oferã serviciile pe care ar trebui sã le ofere? ªi în afarã de câteva ºosele care au fost fãcute, câteva trasee, restul ... cum sunt drumurile? ªoseaua BraºovÑSighiºoaraÑTârgu-Mureº în aceastã primãvarã era Ñ ºi una din ºoselele principale, nu? Ñ, era ca bombardatã, ºi aºa a stat luni de zile! Maºinii pe care o am de la Senat i s-a spart cutia de viteze din cauza ºoselei ãleia. Astea sunt! Unde avem puncte medicale în satele sau comunele sau locurile unde ar trebui sã vinã turiºtii? Avem telefonie, avem ce ne trebuie? Existã hanuri, existã...? Nu existã nimic. În schimb, banii se duc pe astfel de lucruri. Dupã doi ani ºi jumãtate eu consider cã nu s-a întâmplat nimic bun. Nu a fãcut nimic nici ministerul, nici agenþia ºi acest fond. ªi banii noºtri unde sunt? N-avem bani pentru aia... n-avem bani ºi stau blocaþi sau se cheltuiesc pe astfel de lucruri, în loc sã se ducã la rezidenþi, sã se ducã la alte lucruri! Aºa cã, îmi pare rãu cã nu pot sã propun acum anularea, am mai propus-o, din pãcate n-aþi fost de acord când s-au mai discutat anumite lucruri legate de Ministerul Turismului, dar asta este realitatea.

Domnul senator Fuior. ...ªi tu, Brutus!?!

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Sunt adeptul fondurilor, pentru cã sunt adeptul managementului pe proiecte. Orice fond, în opinia mea, constituie un proiect, de aia sunt de acord pentru fonduri pentru sãnãtate, fonduri pentru drumuri, fonduri pentru dezvoltarea sistemului energetic. Dar acest Fond special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului este împotriva concepþiei mele în ceea ce priveºte susþinerea fondurilor. Deci, dacã noi, Parlamentul, când s-a propus ºi adoptat desfiinþarea Ministerului Turismului ºi înfiinþarea agenþiei, aveam ca tezã: turismul românesc este salvat de privatizarea unitãþilor ºi a managementului în turism, iar noi venim acum ca statul sã salveze reclama în turism...

Deci, domnilor senatori, domnule preºedinte, vom fi împotriva acestui fond, care considerãm cã nu se justificã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Csap—.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În cadrul Comisiei de buget, finanþe, bãnci am fost de acord cu acest proiect de lege ºi am votat ºi pentru modificãrile care au fost propuse. Consider cã din unele explicaþii reies anumite confuzii, pentru cã fondul respectiv nu are sursã bugetarã, ci are surse extrabugetare. Într-adevãr, Legea finanþelor publice propune restrângerea numãrului fondurilor ºi în final eliminarea fondurilor speciale. Acest fond a fost realizat în 1998, propunerea de a modifica aceastã ordonanþã se referã la anumite surse, la procentul respectiv din beneficiul realizat de unitãþile de turism ºi atragerea unor surse externe prin care se poate crea un fond adecvat, cvasiadecvat, pentru ajutorul acor-

dat unitãþilor de turism ºi dezvoltarea infrastructurii ºi sistemul mai ales al turismului montan ºi al agroturismului. Deci în acest sens, dacã s-ar putea gãsi sursele externe ºi interne extrabugetare pentru a asigura un sprijin adecvat celor care iniþiazã o activitate în turism, chiar ºi prin educarea celor care vor deveni agenþi în acest domeniu, consider cã este de folos, ºi în momentul de faþã va fi o sursã ºi o reglementare adecvatã.

În ceea ce priveºte dispoziþia Legii finanþelor publice de a elimina fondurile speciale, vizeazã paralelismul în domeniul impunerilor, pentru cã statul, prin legile adoptate, obþine venituri pentru bugetul de stat. Prin fondurile speciale se creeazã un alt domeniu al impunerilor, nu prin cele stabilite prin legile respective, ci, de exemplu, în cazul acestui fond, un anumit procent din beneficiul agenþiilor respective se va vãrsa la acest fond.

Unde este efectul asupra contribuabilului? Este efectul cã aceastã valoare poate sã aparã în costurile, în preþurile de funcþionare ºi care reprezintã plata serviciilor. Deci în mod indirect contribuabilul este influenþat prin aceste fonduri ºi de aceea se propune în continuare, eliminarea acestor fonduri. Dar, în momentul de faþã, având în vedere necesitãþile respective ºi având în vedere experienþa celor doi ani ºi jumãtate, cã nu are un efect determinant în preþurile realizate la aceste agenþii sau aceºti agenþi economici, consider cã aprobarea prezentei ordonanþe de urgenþã este beneficã ºi este necesarã. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã rog, domnule senator.

Eu nu sunt specialist în turism, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, însã discuþiile de astãzi m-au lãmurit foarte exact cã ne aflãm în situaþia pe care-o citisem acum 30Ð40 de ani într-o carte, cineva propunea Ñ ºi am mai spus-o de la acest microfon Ñ sã se înfiinþeze o întreprindere de tras vapoarele cu rechini, pentru a se face economie de combustibil.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Oprea.

Evident cã argumentele pro ºi contra par sã stea în echilibru. Þin sã vã precizez sau sã vã atenþionez cã deja suntem aproape în faþa unui fapt împlinit. Acest fond existã, existã de doi ani, are surse ºi are ºi cãi sau, mã rog, direcþii de finanþare sau de cheltuire ºi acum aº vrea sã rãspund problemelor ridicate de domnul senator Ghiþiu. La comisia noastrã am îmbunãtãþit substanþial acel capitol, ºi anume modul de cheltuire a sumelor. Dacã observaþi dumneavoastrã, pe coloana a 2-a nu mai existã pânã la punctul h) Ñ Modalitãþi de cheltuire prin programe, prin instruire ºi alte chestiuni mãrunte Ñ ne-am limitat doar la patru puncte pânã la litera d): ”...cu acordarea de credite pe termen mediu cu dobândã preferenþialãÒ. Deci, domnilor colegi, acum, evident cã Guvernul s-a exprimat prin cuvântul prim-ministrului în sensul reducerii sau restrângerii activitãþii fondurilor speciale ºi probabil cã o va face, Guvernul propunându-ne o iniþiativã legislativã în acest sens. Dar deocamdatã suntem la doi ani dupã iniþiativa legislativã a Guvernului nostru de înfiinþare ºi de perfecþionare a funcþionãrii acestui fond deja existent, iar noi suntem acum în situaþia de a decide dacã ratificãm sau nu hotãrârea Guvernului de acum doi ani. Nu se pune în nici un caz situaþia înfiinþãrii acum de noi fonduri. Deci, pãrerea mea este cã trebuie ºi este înþelept sã votãm acest proiect de lege, urmând ca Guvernul, eventual, sã ne propunã în perioada urmãtoare modificãri în sensul restrângerii acestor fonduri.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, da, dumneavoastrã îmi spuneþi: ”La vot!Ò, dar suntem oarecum, aºa, într-un fel de procedurã semiineditã. Discuþiile sunt, într-adevãr, pro ºi contra, nu vreau sã estimez eu, votul va spune, numai cã pe baza propunerii de lege la ordonanþa în cauzã existã un raport care s-a fãcut ºi, dupã cum dumneavoastrã v-aþi exprimat opþiunile, pentru a putea sã ajungem pe fond ºi sã discutãm titlul legii ºi conþinutul ordonanþei de urgenþã pe mai departe, cu amendamentele care s-au adus, în mod normal ar trebui sã vã expuneþi punctul de vedere: dacã acceptaþi sau nu raportul. Dacã respingeþi raportul, s-a încheiat toatã chestiunea. Domnule senator Predescu, e corect, da?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Da.

De asta v-am spus eu procedurã semiineditã, e o situaþie semiineditã. Mai avem ºi urmãtoarea propunere: dacã se respinge raportul, s-a încheiat, ordonanþa se blocheazã în ziua în care s-a respins, apare lege de respingere ºi cu asta s-a încheiat chestiunea. Sau, dacã opþiunile dumneavoastrã sunt pro ºi contra, aºa cum au fost, am mai avea ºi posibilitatea s-o retrimitem la comisie, o mai reexaminãm o datã, rãspundem la problemele ridicate de domnul senator Ghiþiu privind utilizarea surselor dincolo, ne mai uitãm o datã pe amendamentele din text... pentru cã este un domeniu care are nevoie, fãrã doar ºi poate, de un anume ajutor, dacã vrem într-adevãr sã modernizãm puþin, sã ajungem cu el la o privatizare cât de cât rentabilã ºi aºa mai departe...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Tot de aici, aºa este. Iniþiatorul, am dorit eu sã spun acest lucru ca sã înþelegeþi cã este o situaþie semiineditã, dar aceasta este situaþia.

Deci e corectã, domnul senator Predescu, aceastã poziþie, da?

Dar, de fapt, fondurile astea care se duc acolo, ce sunt? Sunt aºa, niºte felii, care se pun tot acolo. Vã rog, domnule...

Dacã-mi îngãduiþi, vã voi prezenta câteva explicaþii care sã vã fie suport pentru o decizie în susþinerea promovãrii acestui raport special ºi a luãrii unor poziþii favorabile aprobãrii ordonanþei. Vreau sã vã spun cã Autoritatea Naþionalã pentru Turism gestioneazã douã bugete. Este un buget de 29 de miliarde, care înseamnã activitatea curentã a autoritãþii, ºi mai existã bugetul constituit conform acestui fond special, care acoperã nevoile de promovare a României ca destinaþie turisticã, ºi este obligaþia statului sã acopere acest lucru. În susþinerea obligaþiei României de a acoperi aceastã activitate invoc practica europeanã în care fiecare din statele care au turism serios au alocaþii bugetare între 40 ºi 60, se ajunge pânã la 80 de milioane de dolari în activitatea de promovare a þãrii respective ca destinaþie turisticã. În România aceastã activitate se acoperã la un buget care anul trecut a fost de aproximativ 5 milioane de dolari, anul acesta este de aproximativ 5,5 miloane de dolari. Deci discutãm despre Fondul special pentru promovarea României ca destinaþie turisticã. În situaþia în care se ajunge ca aceastã ordonanþã sã fie respinsã, deci sã aparã o lege de respingere, suntem în situaþia în care anul 2000 va fi primul an în care România nu va mai beneficia de promovare internaþionalã pentru ea ca destinaþie turisticã. Suplimentar faþã de aceste lucruri aº vrea, dacã e momentul acum sau dacã nu, mai târziu, sã spun câteva lucruri legate de felul în care aceste fonduri se constituie, felul în care aceste fonduri se cheltuiesc, pentru cã au fost întrebãri pe acest domeniu, ºi dacã aceste fonduri, excedentul la aceste bugete acoperã deficitul bugetar.

Le voi rãspunde domnilor senatori Sabin Gherman ºi Marin Stelian...

Oliviu Gherman...

Vã rog sã nu intraþi în polemicã.

## **Din salã:**

Tot de aici se iau...

Mã scuzaþi, mã scuzaþi pentru eroare! Da, vã mulþumesc frumos.

Realitatea turismului este acoperitã nu de prezenþa unei persoane, ci de felul serviciilor pe care le oferim noi. ªi vreau sã vã spun cã încerc sã vã fac dacã nu partizanii acestui fond, cel puþin sã nu fiþi adversarii lui, pentru cã nu este al autoritãþii, este fondul de promovare a României. Faptul cã dumneavoastrã invocaþi o dispoziþie a Legii finanþelor care împiedicã constituirea fondurilor speciale, vã aduc în memorie faptul cã acest fond este constituit în 1998, acoperã realitatea legislativã ºi economicã a acelui an, cã astãzi acea realitate economicã ºi legislativã, prin decizia Guvernului, trebuie sã ajungã la decizia Parlamentului. În legãturã cu cheltuielile excedentare, conform acestei legi pe care dumneavoastrã urmeazã s-o discutaþi astãzi, cel care gestioneazã fondul este obligat sã raporteze soldul pentru exerciþiul anului urmãtor. Deci, dacã diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli este cu plus, acei bani nu pot cãpãta altã destinaþie decât transferul cãtre cheltuielile anului urmãtor. Deci nu se pune problema acoperirii deficitului bugetului de stat.

Promovarea... aveþi dubii legat de cine trebuie sã facã promovarea. Promovarea este în toate statele a Guvernului, pentru cã el promoveazã nu un agent economic, nu o staþiune turisticã, el promoveazã þara respectivã ca destinaþie turisticã.

În legãturã cu reducerea fondurilor speciale, este ºi preocuparea Autoritãþii Naþionale de Turism de a gãsi altã formã de finanþare a acestei acþiuni la care România nu poate renunþa, acþiunea de promovare a ei, ºi încercãm în momentul de faþã sã identificãm aceastã soluþie ºi s-o propunem pentru ca ea sã fie aplicabilã la bugetul din anul viitor. Vreau sã vã spun cã în momentul de faþã agenþii economici din turism suferã de o suprafiscalitate, pentru cã ei au regimul comun în toate celelalte impozite ºi iau aceastã suprataxã de 3% care este pentru acest fond, deci ei sunt suprataxaþi. Din punctul nostru de vedere este o discriminare negativã pe care n-o putem accepta ºi încercãm sã gãsim o altã soluþie pentru a trata acest subiect. S-a discutat despre dezangajarea statului din turism, este foarte adevãrat. Este necesarã în momentul de faþã aceastã separare, este chiar fãcutã, ºi aº vrea sã-i spun ºi domnului senator Ghiþiu cã lucrul acesta se întâmplã. Autoritatea Naþionalã pentru Turism se ocupã numai de funcþia publicã, business-ul este deja distinct în activitatea de turism, el capãtã pondere din ce în ce mai mare ºi încep sã se vadã ºi efectele, inclusiv pe litoral. Statul va rãmâne sã acopere numai activitatea de elaborare a regulilor pe care agenþii economici din turism trebuie sã le respecte ca sã protejãm consumatorul, adicã pe beneficiarul serviciului turistic, sã vegheze prin U.A.C.T., instituþia noastrã specializatã, la felul în care agenþii economici din turism respectã aceste reguli ºi sã aplice sancþiuni, dacã ele nu sunt respectate, ºi sã dezvoltãm activitatea din fondul special, activitatea de promovare ºi activitatea de dezvoltare. ªi pentru cã v-aþi referit la programe sã ºtiþi cã ãsta este ºi gândul nostru,

Dacã nu era eclipsa ºi sfârºitul de mileniu, alte programe mai puteþi sã ne daþi exemplu?

Mai vine o eclipsã acum, mai vine una de soare...

Da, da, vã spun ce avem în pregãtire. Vã spun ce avem în pregãtire, dacã aveþi îngãduinþa sã mã ascultaþi. ªi aþi mai pus o problemã legatã de eficienþã. Vreau sã vã spun cã în România s-au cheltuit anul trecut pe dezvoltare 5 milioane de dolari ºi s-au încasat venituri de 550 milioane de dolari, deci la fiecare dolar investit în promovare s-au câºtigat 50 de dolari, ºi fac o comparaþie cu Spania care a cheltuit anul trecut 60 milioane în promovare ºi a încasat 3,6 miliarde din turism. Eficienþa lor este la un dolar investit Ñ 60 de dolari cãpãtaþi, noi avem la un dolar investit Ñ 50 de dolari cãpãtaþi. Rugãmintea mea cãtre Senat, daþi ºansã României sã aibã în continuare funcþia de promovare acoperitã din fondul special.

Vã rog, oricum, am spus care este procedura.

## Domnule preºedinte,

Nu este primul proiect de lege care naºte dezbateri cu teze pro ºi contra. Aici s-au adus argumente de respingere a proiectului de lege. Douã dintre argumentele aduse de domnul senator Ghiþiu nu pot primi precumpãnirea argumentelor împotrivã, care luate în raport de raportul pozitiv al comisiei sesizate în fond... cred cã este cazul sã invitãm Comisia pentru buget, finanþe, bãnci sã reexamineze proiectul cu toatã temeinicia pe fondul problemelor ºi apoi sã vinã cu un raport temeinic motivat ºi, dacã este cazul, domnule preºedinte, domnilor colegi, sã consulte ºi alte comisii cu competenþe în materie, cum ar fi Comisia economicã, comisia care are în competenþã turismul ºi aºa mai departe. Prin urmare, sã nu se limiteze la examinarea, de felul cum a fost fãcutã, a acestui proiect de lege. Cred cã cea mai înþeleaptã soluþie e retrimiterea la comisie cu îndrumãrile rezultând din dezbaterile purtate.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Dumneavoastrã aþi sesizat fondul problemei, care este ºi limita de tratament.

Domnilor colegi, existã între cele douã alternative o propunere concretã care solicitã retrimiterea pentru reexaminare la comisie, fãcând apel ºi la celelalte comisii de specialitate ºi, eventual, reformularea raportului. V-aº ruga sã fiþi de acord cu aceastã...

Sã ne dea balanþa, sã ne dea un raport de activitate!

O cereþi când vine la comisie, domnule senator, atunci, la comisie cereþi balanþele, cereþi investiþiile.

Vã rog, votul dumneavoastrã privind retrimiterea la comisie pentru reexaminare ºi reformularea unui alt punct de vedere. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 73 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a retrimis la comisie.

Domnilor colegi, aº fi trecut ºi la punctul 12, dar nu aveam nici iniþiatorul ºi nici ºeful comisiei de faþã...

Comisie avem, nu avem iniþiator.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Comisie avem, nu avem iniþiator.

Vã propun sã ne oprim aici. Ne-am rezolvat agenda pe ziua de astãzi.

Începând de la ora 15,00, lucrãri în comisiile permanente.

Ne vedem luni, în ºedinþa normalã de lucru. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 90/27.VI.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei