Liviu Maior

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum, probabil, ºtiþi, în cursul sãptãmânii trecute Biroul permanent al Comisiei de integrare europeanã a Parlamentului României a participat la prima sa ºedinþã cu Biroul permanent al Parlamentului European în relaþia cu România.

Problemele care s-au discutat acolo Ñ ºi dumneavoastrã trebuie sã le cunoaºteþi cu toþii Ñ au însemnat o readucere în prim-plan a unor probleme rãmase nerezolvate de foarte multã vreme ºi care atârnã ca un balast de picioarele noastre. Este o problemã care depinde de noi ºi în primul rând de Parlamentul României, al cãrui efort în vederea adoptãrii ºi armonizãrii legilor este extrem de important.

Eu vã enumãr câteva din problemele care vor reapare cât de curând ºi care nu ºi-au gãsit pânã acum rezolvarea: protecþia copiilor, în special a celor instituþionalizaþi, protecþia minoritãþilor naþionale, îndeosebi a romilor, protecþia minoritãþilor sexuale, restituirea proprietãþilor, corupþia.

Dacã aceste probleme nu vor fi dezbãtute ºi însoþite de legi care sã soluþioneze o datã pentru totdeauna aceste chestiuni care treneazã, noi nu ne apropiem de Uniunea Europeanã, ci ne depãrtãm de ea.

Toatã lumea, în campania electoralã, ºi-a împodobit manifestele electorale cu stelele Uniunii Europene, cu emblemele respective. Am impresia cã existã o tendinþã de a rãmâne tot cu ochii spre ele ºi de a face mai eficient acest proces. În general, discuþiile care se poartã în mediile parlamentare sunt încurajatoare.

Am reuºit ºi, de fapt, acesta este lucrul cel mai important pe care doream sã-l prezint astãzi, ca în recomandãrile Comitetului Mixt care va avea loc, aºa cum v-am spus, la sfârºitul acestei luni, cu participarea comisarului pentru lãrgire, domnul GŸnther Verheugen, sã fie repusã problema aceasta a scoaterii României de pe ”lista neagrãÒ a vizelor.

Aceastã atitudine a Parlamentului European este încurajatoare, mai cu seamã cã el a mai fãcut un asemenea demers, care s-a finalizat însã parþial, ºi nu din vina lor, ci din vina noastrã.

Aceastã recomandare a Parlamentului European va fi însoþitã ºi de o declaraþie politicã în sprijinul României, în aceastã direcþie. Apoi, România ºiÉ în primul rând, Parlamentul va trebui sã dezbatã într-o ºedinþã comunã Ñ ºi aici apelez la toate grupurile parlamentare ºi la Biroul permanent Ñ Legea privind regimul strãinilor în România. Legea a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în 1998. A fost adoptatã de cãtre Senatul României în februarie 2000. Este momentul ca aceastã lege sã fie mediatã ºi sã putem s-o aducem ca argument al demersului nostru în vederea soluþionãrii unei probleme care îi preocupã pe toþi cetãþenii acestei þãri ºi, în general, problema aceasta a liberei circulaþii în spaþiul Schengen, care a constituit subiect în campania electoralã trecutã. Aceastã lege trebuie însoþitã ºi de Legea pãstrãrii secretului de stat, care este cerutã de cãtre instituþiile euroatlantice ºi sã lãsãm la o parte sensibilitãþile noastre ºi tendinþa aceasta continuã de a ne afirma niºte orgolii sau tendinþe de a avea o recunoaºtere a celui de lângã noi a acestor dorinþe care nu sunt întotdeauna ºi ale întregii comunitãþi naþionale.