Stenogramă plen

Nu este domnul senator aici.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã vã luaþi locurile în salã ºi sã începem ºedinþa plenului de astãzi.

În raport cu verificarea cvorumului, suntem în cvorum, aºa cã lucrurile pot decurge regulamentar. V-aº ruga sã supunem la vot ordinea de zi pentru ºedinþa noastrã, amintindu-vã cã programul de lucru al acestei sãptãmâni a fãcut obiectul votului dumneavoastrã în ºedinþa de lunea trecutã.

Deci vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra ordinii de zi ce v-a fost înmânatã.

Dacã sunt observaþii sau comentarii? Nu sunt.

Mai votaþi o datã, vã rog, e grea tehnica asta.

Din 104 senatori prezenþi, în favoare au votat 90, 12 împotrivã, abþineri Ð doi. Deci s-a aprobat ordinea de zi.

La al doilea punct de pe ordinea de zi, cum bine ºtiþi, în ºedinþa comunã a celor douã Camere de miercurea trecutã, prin vot, domnul senator Radu Timofte a fost ales ca director al Serviciului Român de Informaþii. În legãturã cu acest aspect, l-aº ruga pe domnul senator, dacã este prezent, sã-ºi susþinã oral demisia din funcþia de parlamentar.

Nu este.

Colegul, fostul coleg al nostru, domnul senator Timofte, a prezentat o demisie în scris. Fiind preºedintele Serviciului Român de Informaþii, fireºte cã nu poate veni decât invitat de Senatul României aici, deci trebuie luat act de demisia în scris pe care Domnia sa a înaintat-o.

De acord, sã se prezinte.

Deci, domnule preºedinte al grupului, domnul Solcanu, totuºi, potrivit procedurilor, ar trebui sã-ºi susþinã demisia pe care a prezentat-o ca urmare incompatibilitãþii sau sã se dea citire demisiei scrise.

## Domnule preºedinte,

Îngãduiþi-mi sã intervin. Dacã se prezintã ºi stãruie în cerere sau nu se prezintã la dezbatere, ipoteza a doua e scrisã în regulament, dumneavoastrã luaþi act cã a depus cererea de demisie ºi nu se prezintã în plen ºi e suficient.

Sigur, e a doua soluþie, ºi atunci sã se facã cunoscut conþinutul demisiei, sã fie citit conþinutul demisiei.

Sã dea citire vicepreºedintele comisiei.

Nu, pentru plen, ca plenul sã ia cunoºtinþã de existenþa formalã a demisiei.

Pentru ce anume?

Domnule preºedinte, ne aude oricum, vine imediat.

Credeþi?

Se pare cã domnul senator Frunda e mai informat ca noi.

Probabil.

Dacã-mi îngãduiþi: ”Domnului Nicolae Vãcãroiu, preºedintele Senatului României,

Subsemnatul Ñ nu e vorba de mine Ñ AlexandruRadu Timofte, senator P.D.S.R. în circumscripþia electoralã Neamþ, ca urmare a numirii ºi validãrii mele în funcþia de director al Serviciului Român de Informaþii, conform Hotãrârii Parlamentului nr. 5/7 februarie 2001, vã rog sã luaþi act de demisia mea, ca senator.Ò

## Vã mulþumesc.

Invitãm pe domnul preºedinte Aristide Roibu, al Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, sã prezinte raportul Comisiei juridice în legãturã cu validarea unui mandat de senator privind pe domnul TudorMarius Munteanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

În urma demisiei domnului senator Timofte AlexandruRadu din Circumscripþia electoralã nr. 29, Neamþ, aparþinând Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România, Senatul României declarã vacant locul de senator deþinut de acesta. Prin Adresa nr. 18/26 din 8 februarie 2001, Grupul parlamentar P.D.S.R. solicitã ca în locul rãmas vacant sã fie validat mandatul domnului Munteanu Tudor Marius, membru al P.D.S.R. ºi pe care-l susþinem.

De asemenea, organizaþia judeþeanã P.D.S.R Neamþ, cu Adresa nr. 10 din 8 februarie 2001, atestã cã domnul Munteanu Tudor Marius de profesie inginer, director SIF Moldova Ñ Filiala Neamþ, a ocupat locul III pe lista de candidaþi a P.D.S.R. la Senat, în Circumscripþia electoralã nr. 29 judeþul Neamþ.

Domnul Munteanu Tudor Marius a depus declaraþia de acceptare a validãrii mandatului de senator în legislatura 2000Ð2004 în Circumscripþia nr. 29 Neamþ.

Comisia juridicã, în temeiul articolului 14 din Regulamentul Senatului, propune validarea mandatului de senator pentru domnul Munteanu Tudor Marius în Circumscripþia electoralã nr. 29 Neamþ.

## Vã mulþumim.

Dacã sunt observaþii, comentarii, întrebãri? Dacã nu sunt, potrivit regulamentului, v-aº ruga sã vã exprimaþi votul.

Pentru validarea mandatului noului senator.

Cu 107 voturi pentru, 7 împotrivã ºi o abþinere, dintr-un total de 114 votanþi, a fost validat raportul Comisiei juridice.

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Este prezent domnul Tudor Marius Munteanu? Dacã doriþi sã vã adresaþi plenului, folosiþi microfonul din apropiere.

Domnule preºedinte, Domnilor vicepreºedinþi, Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc pentru votul pe care astãzi l-aþi exercitat pentru validarea mandatului meu. Vã asigur cã experienþa ºi calitatea muncii pe care am depus-o pânã astãzi va dovedi în mandatul pe perioada 2000Ð2004, pe deplin, satisfacþie activitãþii mele viitoare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Trecem acum într-o ordine inversã, ºi-mi cer scuze, la niºte chestiuni organizatorice.

O sã vã prezentãm noi câteva aspecte, dupã aceea am înþeles cã ºi alþi colegi senatori au câteva aspecte la acest punct de pe ordinea de zi.

Chestiunea organizatoricã pe care v-o supun atenþiei se referã la constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei locale.

Este vorba de reprezentanþii Senatului în comisia de mediere, comisie paritarã, din care Biroul permanent a stabilit, potrivit regulamentului, sã facã parte 7 senatori care sã exprime configuraþia politicã a Senatului. Propunerea este urmãtoarea: din aceastã comisie vor face parte 3 senatori P.D.S.R., doi senatori P.R.M., un senator P.N.L. ºi un senator U.D.M.R.

Vã rog sã vã exprimaþi eventualele observaþii legate de acest aspect.

Pentru propuneri, da?

Dacã nu existã observaþii asupra aplicãrii algoritmului, dacã nu produce durere algoritmul.

Grupul P.D.S.R. din Senat propune pentru comisia de mediere pe domnii senatori Florin Hriþcu, Viorel Balcan ºi Mihai-Radu Pricop.

De acord.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Rugãm pe domnul preºedinte al grupului.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune pentru comisia de mediere pe domnul senator Mihai Ungheanu ºi pe domnul senator Dumitru Pop.

Mulþumim.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România.

U.D.M.R. propune pe domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumim.

Rog colegii, dacã au alte probleme de naturã organizatoricã, sã le facã cunoscute plenului. Legat de acest aspect nu mai aveþi nimic, da?

Supuneþi la vot.

Ce s-a întâmplat, s-a votat?

Anunþaþi!

Bine, deci repetãm votul.

Deci cu 103 voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri din totalul de 117 voturi exprimate, s-a votat pentru propunerile fãcute de fiecare grup parlamentar.

Domnilor senatori, la probleme organizatorice Partidul România Mare simte nevoia unei intervenþii punctuale într-o chestiune sensibilã, fiind determinaþi de un gest care s-a produs în presã.

Existã practici parlamentare vechi, existã cutume parlamentare, existã deci înþelegeri între grupurile parlamentare, negocieri ºi în cadrul lor au avut loc, dupã aceste alegeri, negocierile între grupuri, ele s-au desfãºurat conform tradiþiei ºi s-a ajuns la stabilirea atribuþiilor în mod algoritmic, pe comisiile pe care Senatul le are. Or, importanþa respectãrii acestor înþelegeri rãmâne evidentã pentru toatã lumea, este necesar ca noi sã ne înscriem atât în cutumele, cât ºi în regulile, în normele Parlamentului. Am avut atâta grijã sã revizuim regulamentul senatorial, care este foarte clar, dacã nu respectãm aceste cutume vom ajunge în situaþia pe care, glumind, o prezenta cuiva senatorul Adrian Pãunescu, spunând cã, dacã nu mai respectãm cutumele, într-o zi vom avea puºca în piept de la paznicii de la uºã, pentru cã, altfel, noi trebuie zilnic sã ne prezentãm acolo cu legitimaþiile de Senat.

Care este problema?

Am avut surpriza sã vedem, în presã, în ziarul ”LibertateaÒ, o declaraþie a domnului senator Sorin Oprescu cum cã este preºedintele Comisiei de sãnãtate. Aceastã afirmaþie se repetã de 4 ori în acest text, ori aceastã afirmaþie contravine unor realitãþi, contravine negocierilor, contravine lucrurilor stabilite, contravine votului din Senat, care a stabilit cum sunt împãrþite comisiile, cui aparþin ca partid ºi aici este vorba de faptul cã la Comisia de sãnãtate este un preºedinte al Partidului România Mare. Partidul România Mare are, deci, preºedinþia acestei comisii ºi noi nu înþelegem de ce se poate întâmpla ceea ce am citit cu toþii, sã vedem cã domnul senator Sorin Oprescu se prezintã ca preºedinte al comisiei. Mai mult decât atât, la un Birou permanent, am vãzut cã existau douã persoane de la comisia permanentã, ºi domnul Constantin Gãucan de la P.R.M., ºi domnul Sorin Oprescu, atunci când a fost convocatã comisia. Este o depãºire, o încãlcare a cutumelor ºi a normelor Parlamentului ºi dorim sã semnalãm în plen acest lucru, pentru cã noi dorim o colaborare colegialã, o colaborare de altfel stabilitã prin gesturi tradiþionale, prin vot în Parlament ºi considerãm cã acest mod de lucru nu este cel mai bun pentru colaborare.

ªi eu vã mulþumesc.

În legãturã cu aceastã chestiune l-aº ruga pe domnul senator Oprescu, dacã vrea sã dea o replicã, fiindu-i numele amintit.

Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint faptele în ordinea lor cronologicã.

La data de 27 decembrie 2000 a fost supus la vot, în urma înþelegerilor dintre liderii de grup, postul de preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. A fost ales senatorul Cârciumaru Ion, în majoritate.

În sesiunea extraordinarã care a avut loc, domnul senator Cârciumaru ºi-a dat demisia. A doua propunere, senatorul Gãucan, domnul senator Gãucan.

În sesiunea ordinarã, fãrã sã întârziem alegerea preºedintelui comisiei, senatorul Gãucan a fost supus la vot ºi a fost invalidat a doua oarã cu trei voturi pentru ºi 7 împotrivã, în condiþiile în care unul dintre membrii comisiei, domnul senator Cârciumaru, a lipsit. Aº vrea sã înþelegeþi cã în acel moment am sesizat printr-o notã preºedintele Senatului ºi liderul de grup, preºedintele Grupului P.D.S.R., pentru a ruga grupul Partidul România Mare sã facã o altã propunere, respectând absolut regulamentul în litera ºi în spiritul lui.

În privinþa celor afirmate de dumneavoastrã, cum cã eu aº fi declarat în ziarul Libertatea, eu v-aº ruga respectuos sã citim cu multã atenþie, nu este o declaraþie a mea, iar prezenþa mea la Biroul permanent a fost în calitate de vicepreºedinte al comisiei atunci când nu exista ales un preºedinte.

Mai mult decât atât, eu am luat notã ºi de scrisoarea care-mi este adresatã, prin care se spune cã: ”Nu înþelegem de ce domnul senator P.D.S.R., dr. Sorin Oprescu, vicepreºedintele comisiei, gãseºte mereu motive pentru a-i convinge pe ceilalþi domni senatori sã tergiverseze aceastã alegere.Ò

Aº vrea sã înþelegeþi cã eu, personal, sunt un individ disciplinat, respect hotãrârile ºi negocierile pe care le-a avut liderul Grupului P.D.S.R. ºi, prin nota pe care am adresat-o preºedintelui Senatului ºi liderului de Grup P.D.S.R., am cerut desemnarea din partea Partidului România Mare a altui reprezentant care sã fie supus votului comisiei.

Nu-mi aparþin nici un fel de declaraþii din ziarul ”LibertateaÒ, sunt numit preºedinte de comisie de cãtre cea care semneazã acel articol, nu mi s-a luat nici un interviu ºi vã rog sã credeþi cã sunt exact aºa cum sunteþi ºi dumneavoastrã, doritori sã pãstrãm cutumele care ne organizeazã viaþa noastrã de zi cu zi. Este vorba de cutumele bune.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul senator Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Nu aº fi intervenit în aceastã chestiune organizatoricã dacã nu ar fi plusat domnul senator Sorin Oprescu, cu temperamentul flegmatic pe care i-l ºtim ºi care nu este o chestiune jignitoare, face parte din cele patru tipuri de temperament, statornicite chiar de medicii Antichitãþii.

Nu îi aduc aminte domnului Oprescu faptul cã în douã rânduri noi l-am ajutat în mod cu totul dezinteresat: la alegerile locale pe care le-a pierdut cu brio ºi în faþa lui Viorel Lis, nu?, ºi al doilea care a mai fost... ãsta... Bãsescu, aºa. Deci în mod dezinteresat l-am ajutat, pentru cã aºa am considerat cã este fair-play. Acuma, Domnia sa nu procedeazã fair-play cu noi ºi vã spun, tocmai în dorinþa de a construi punþi între cele douã partide importante ale þãrii. Domnul senator Oprescu a spus cã la ºedinþa din 27 decembrie a fost ales domnul senator Ioan Cârciumaru, asta este prima mare greºealã comisã de parlamentarii P.D.S.R. majoritari în aceastã

comisie. La care comisie, domnilor, a mai fost votat vreun preºedinte ºi sã cadã la vot? Este dreptul partidului care deþine preºedinþia sã precizeze, sã indice ce parlamentar preia aceastã preºedinþie ºi în asta constã cuvântul cutumã, domnule, poate dumneavoastrã nu ºtiþi, poate la Spitalul Municipal pe care-l pãstoriþi, probabil bine, pentru cã vã menþineþi în aceastã funcþie importantã, dumneavoastrã nu ºtiþi ce înseamnã cutume. În Parlament noi suntem la a treia legislaturã, unii chiar la a patra ºi respectãm aceste tradiþii, aceste înþelegeri. Pãi, arãtaþi-mi la care comisie, la apãrare, la culturã, la externe, s-a mai supus la vot voinþa unui partid deþinãtor al preºedinþiei ºi acel om sã cadã! ªi cum a cãzut ulterior, domnul senator Gãucan, ºi dumneavoastrã aþi fost ales vicepreºedinte, domnule Oprescu! Nu cumva vreþi dumneavoastrã sã conduceþi din umbrã aceastã comisie? Uitaþi-vã în ochii mei adânci ca marea!

Vreþi s-o conduceþi dumneavoastrã?

Nici gând!

Pãi atunci, în ce calitate participaþi la negocieri, la ºedinþe de grup, la Biroul permanent, tot timpul? P.D.S.R.-ul are un numãr de comisii, 7, 8, 10, vrea sã mai aibã una în plus? Nu se poate aºa ceva. Eu vreau sã vã spun cã în cazul acesta noi putem sã abandonãm în folosinþa dumneavoastrã Comisia de sãnãtate, dar cerem Comisia de apãrare, cerem Comisia de politicã externã. Vã convine sã ne-o daþi? Lãsaþi-o aºa, fac eu politica de cadre a acestui partid, o fac eu ºi conducerea partidului. Cum nu mã amestec eu în politica de cadre a partidului condus pânã acum de domnul Ion Iliescu ºi, mai nou, de domnul Adrian Nãstase, vã rog mult, nu faceþi vrajbã în partidul nostru! Noi îl iubim cu toþii pe senatorul Ioan Cârciumaru, este un om eminent, a condus 4 ani foarte bine aceastã comisie, însã Domnia sa are alte însãrcinãri, este ºi la o vârstã... Nu bãgaþi vrajbã între noi, pentru cã dacã... cunoaºteþi terminologia ”invidia medicorumÒ, da?, pentru cã ea este din Evul mediu, dacã nici la medici nu mai acþioneazã invidia, nu mai acþioneazã în nici un domeniu. Haideþi sã n-o alimentãm noi de pe margine. V-aþi referit la adresele pe care le-am trimis. Noi am trimis trei adrese, pentru cã nu înþelegeam ce se întâmplã, vorbisem cu senatorul Nicolae Vãcãroiu, vorbisem cu senatorul Adrian Pãunescu, vorbisem cu alþi colegi, nu puteam înþelege de ce se fãcea mereu un lobby împotriva senatorului Constantin Gãucan care vã asigur eu cã este un om eminent, toatã lumea a auzit de marele doctor, de inventatorul Gãucan, de faptul cã e membru în atâtea academii, ºi fundaþii, ºi comisii internaþionale. Pãi, e în interesul Comisiei de sãnãtate a Senatului sã fie condusã de o asemenea somitate medicalã! Aº vrea, stimate domnule Oprescu, asigurându-vã de preþuirea sincerã pe care o am faþã de lumea medicalã, dacã nici eu nu iubesc lumea medicalã n-o mai iubeºte nimeni, ºi faþã de oamenii luminaþi din P.D.S.R. de care mã leagã relaþii de cooperare vechi de 10 ani, aº vrea sã fie ultima oarã când discutãm pe tema aceasta. Sã ni se spunã dacã ni s-a luat dreptul sã conducem aceastã comisie. Mergem înapoi la negocieri ºi eu sunt convins cã ºi alte partide, acum, în virtutea celor douã luni ºi mai bine care s-au scurs de la alegeri, poate au alte opþiuni. Vã rog sã mã iertaþi cã m-am simþit dator sã pun aceastã problemã, dar pe undeva se ºtirbeºte autoritatea conducerii unui partid parlamentar. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Grupului Partidul Democraþiei Sociale din România.

Domnule preºedinte,

Vreau sã asigur Grupul P.R.M. cã noi nu dorim sã luãm nici o comisie dintre acelea care i se cuvin Partidului România Mare sau oricãrui altui partid, în urma negocierilor politice.

Deci preºedinþia Comisiei de sãnãtate revine P.R.M.-ului ºi noi nu emitem absolut nici o pretenþie la aceastã preºedinþie.

Deci, conform regulamentului, urmeazã ca dumnealor sã înainteze o altã propunere la conducerea acestei comisii...

Care regulament?

## **Domnul Ion Solcanu:**

Deci, conform regulamentului, deci repet foarte clar, conform regulamentului, în urma a douã voturi succesive, urmeazã ca dumnealor sã înainteze o propunere ºiÉ fireºte, comisia, din cei 3 reprezentanþi ai partidului în comisia respectivã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Unde scrie asta în regulament, domnule?

Vã rog sã nu întrerupeþi. Vã rog sã continuaþi.

Am venit la microfon, cu rugãmintea, domnule preºedinte, sã îngãduiþi Grupului P.D.S.R. din Senatul României sã-ºi completeze cu reprezentanþi o serie întreagã de comisii unde, ca urmare a plecãrii unor colegi, au rãmas posturile vacante.

La Comisia de apãrare propunem Ñ în locul celor doi colegi care au plecat: Timofte Radu ºi Radu Constantin Ñ pe domnii senatori Munteanu Marius ºi Sergiu Nicolaescu.

La Comisia de agriculturã, în locul rãmas vacant prin plecarea domnului senator Radu Constantin, propunem pe doamna senator Sporea Elena.

La Comisia de privatizare, prin plecarea domnului senator Sergiu Sechelariu, propunem pe domnul senator de Bacãu, Voinea Nelu.

La Comisia pentru drepturile omului o propunem pe doamna senator Stoica Fevronia, care îl înlocuieºte pe domnul senator Buzã Constantin.

La Comisia pentru politicã externã o propunem pe doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta.

La Comisia de culturã o propunem pe doamna Nora Rebreanu.

La Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci îl propunem pe domnul senator Ion Hîrºu, care îl înlocuieºte pe domnul Nicolae Mischie.

Rog Senatul sã ia act de aceste propuneri ºi vã rog pe dumneavoastrã sã supuneþi votului plenului Senatului aceste completãri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V-aº ruga sã

Domnule preºedinte, îmi pare rãu. Domnul senator Solcanu face o confuzie în legãturã cu prevederile regulamentare. Nicãieri în Regulamentul privind funcþionarea comisiilor Senatului nu scrie aºa ceva. În ceea ce priveºte o propunere, dupã al doilea vot prin care se respinge candidatulÉ este vorba de Biroul permanent. Noi nu înþelegem totuºi de ce atâta urã împotriva domnului senator doctor Gãucan, pentru cã noi nu am ridicat nici un fel de obiecþiuni. Acele negocieri au avut loc, s-a stabilit, ne-am þinut de cuvânt, au fost votaþi senatorii propuºi de formaþiunea politicã, de grupul parlamentar. Nu înþeleg de ce se întâmplã treaba aceasta.

2. V-aº ruga, ca ºi domnul senator Solcanu, sã supuneþi la vot câteva propuneri privind...

Vã rog.

...înlocuirea unor membri ai comisiilor permanente.

Domnul senator Ilie Petrescu a fost ales în Comisia Serviciului Român de Informaþii, conform regulamentului nu poate face parte ºi dintr-o comisie permanentã ºi propunem în locul dânsului la Comisia economicã pe domnul senator Mircea Nedelcu.

În locul domnului senator Mircea Nedelcu, la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului propunem pe doamna Angela Mihaela Bãlan.

În comisia de mediere privind unele mãsuri pentru asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar, propunem în locul domnului Pop Dumitru pe domnul senator Constantinescu Eugen Marius. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Laurenþiu Popescu.

ªtiþi? Eu sunt mai nou aici în Senat ºi am o nelãmurire. Preºedintele unei comisii se face prin desemnare sau prin alegeri?

Este o întrebare cu rãspunsul conþinut. Domnul senator Adrian Pãunescu. Vã rog.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnilor colegi, eu voi ridica o problemã de principiu care decurge din ceea ce se întâmplã în acest caz. Este clar cã e o nedreptate fãcutã unui om eminent, doctorul Gãucan. Se întâmplã sã fiu cel care în anii Õ70 i-a descoperit valoarea ºi l-a susþinut împotriva birocraþiei vremii. Dar nu despre caz vreau sã vorbesc, ci despre principiu. Dacã lucrurile vor merge aºa, în Senat se va lucra foarte greu de acum încolo. ªi eu vreau sã atrag atenþia cã ºi asupra celorlalte comisii va începe sã acþioneze, revanºard, aceastã eroare, eroarea de a crede cã ºtim mai multe decât ºtim ºi cã avem mai multe drepturi decât cei care îºi desemneazã reprezentanþii. Este adevãrat cã nu este vorba numai de desemnare, ci ºi de alegere. Dar asta este cutuma. ªi eu, pentru cã nu vreau sã pierdem vremea cu acest lucru care este evident ºi este strigãtor la cer, îi rog pe colegii mei de partid sã voteze în aºa fel încât sã gãsim de îndatã calea ºi sã mergem mai departe, pentru cã avem enorm de multe probleme. În primul rând, strigã dupã noi mizeria þãrii pe care vãd cã suntem prea puþin dispuºi sã o întâmpinãm cu legi urgente. Ceea ce se întâmplã în acest caz se întâmplã ºi într-un alt fel: se influenþeazã în mod terorist conduceri de grupuri parlamentare pentru a fi scoºi oameni incomozi din comisii de mediere. Aºa ceva este inadmisibil. Pânã la urmã va trebui sã mergem în genunchi sã cerem unor partide mici, ºi eventual etnice, dreptul nostru de a ne exprima ºi dreptul nostru de a ne apãra.

Eu cred cã nu trebuie sã pierdem vremea ºi sã cheltuim muniþie pentru a dovedi evidenþa: cã atunci când un partid îºi desemneazã un senator ales în fruntea unei comisii la care are dreptul, cutuma spune cã trebuie sã facem în aºa fel încât sã-l lãsãm sã-ºi exercite drepturile.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai e cineva? Da.

Mai am un anunþ foarte scurt. În urma alegerii propriei persoane în Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii, trebuie sã-mi prezint demisia din Comisia de petiþii unde am fost desemnat ºi, în urma hotãrârii grupului, vã rog sã luaþi act cã domnul senator Szab— K‡roly va participa la lucrãrile acelei comisii.

Mulþumesc.

Mai e cineva? Poftiþi.

Sunt Mircea Iustian, Grupul parlamentar P.N.L. În cu totul altã ordine de idei, în presa de astãzi suntem informaþi cã 5 parlamentari români se aflã în Irak. Rog conducerea Senatului României sã ne informeze în ce condiþii se aflã aceºti doi senatori în Irak. 2. În cazul în care rãspunsul vine de la dumneavoastrã, cum se motiveazã absenþele celor doi senatori?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Cred cã putem încheia dezbaterile pe aceastã temã. V-aº ruga sã procedãm la vot în legãturã cu persoanele nominalizate pentru a înlocui alþi colegi care au devenit incompatibili datoritã prezenþei în alte comisii.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

O problemã organizatoricã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnule preºedinte, aveþi bunãvoinþa ºi toleranþa pentru un debutant. Sã supunem la vot...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dar îmi daþi voie dupã aceea?

Sigur, sigur, dar dupã aceea ne lasã memoria, uitãm ºi nu-i mai nominalizãm, inclusiv pe colegii dumneavoastrã. V-aº ruga atunci sã procedãm la vot.

Cu 106 voturi pentru, 8 împotrivã, douã abþineri din totalul de 116 exprimate, toate propunerile fãcute de grupurile parlamentare ale partidelor care au dorit modificãri în structurã s-au adoptat.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte al P.R.M., sã luaþi cuvântul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Este o chestiune de ordin organizatoric. Înainte de asta, vã rog sã-mi permiteþi sã rãspund colegului din partea stângã a sãlii, în douã propoziþii, întrucât senatorii fac parte din Grupul parlamentar al Partidului ”România MareÒ.

Ei au plecat pe cheltuialã proprie, în nume personal, nu au angajat Parlamentul României sub nici o formã. Este vorba de o deplasare autorizatã de cãtre Consiliul de Securitate al O.N.U. în cadrul programului umanitar. Este vorba de peste o tonã de seringi, aparaturã de perfuzare ºi aºa mai departe. Ei mi-au cerut mie permisiunea Ñ ca preºedinte al partidului Ñ nu vãd cui ar mai fi trebuit sã cearã permisiunea! Nu prevede Regulamentul Senatului cã un vot sau o decizie a Biroului permanent sau a plenului poate sã împiedice libera circulaþie a persoanelor. Unul din drepturile fundamentale ale omului, sunã aºa: ”libera circulaþie a persoanelorÒ. Pentru cei care sunt mai în vârstã sau din generaþia a doua, amintesc cã înainte de decembrie Õ89 trebuia sã ceri aprobare la Cabinetul 2, da?, sau la Departamentul Securitãþii Statului. Nu cred cã Biroul permanent al Parlamentului a ajuns în situaþia sã dea...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Timofte nici nu era ales.

Timofte nici nu era ales. Bineînþeles. Prin urmare, eu cred cã se exagereazã. Poate ºi presa pe care o respect ºi din care provin nu a avut în aceastã perioadã de week-end alt subiect, însã eu vã asigur cã ei nu vor face de râs þara acolo ºi au fost pânã acum peste 260 de deplasãri similare de la þãri care au tradiþii democratice mai cu pretenþii, în frunte cu Franþa, Germania ºi Spania.

În privinþa chestiunii mult mai serioase, stimate domnule preºedinte, vreau sã vã informez cã Grupul parlamentar al Partidului România Mare doreºte sã introducã azi aceastã moþiune privind armonizarea ºi corelarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã privind protecþia ºi folosirea limbilor regionale sau minoritare. Moþiunea a fost iniþiatã ºi semnatã de un numãr de 36 de senatori, toþi aparþinând Grupului parlamentar România Mare.

Am studiat ºi noi Regulamentul Senatului, nu trebuie mai mult, nu trebuie nimic în plus decât sã vã informãm, dumneavoastrã sã luaþi act ºi, dacã aveþi bunãvoinþa, sã primiþi acest document.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Supun colegilor decizia de a închide dezbaterile legate de problemele organizatorice ºi, permiteþi-mi, fãrã a fi un comentariu, în legãturã cu problema care s-a discutat, ea trebuie rezolvatã potrivit cutumelor ºi procedurii regulamentare în legãturã cu preºedintele comisiei. Cred cã preºedinþii grupurilor parlamentare trebuie sã mai aibã o discuþie în zilele care vin pentru a rezolva aceastã chestiune care a inflamat puþin spiritele, pentru cã, oricum, nu plenul, potrivit regulamentului, decide alegerea preºedinþilor de comisii. Deci nu are rost sã mai dezvoltãm subiectul în acest cadru.

În legãturã cu moþiunea pe care a depus-o preºedintele Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Vadim Tudor, potrivit regulamentului ea nu mai trebuie cititã. Avem un termen de cel mult 6 zile în care ea trebuie dezbãtutã. Propun plenului sã fie de acord ca aceastã moþiune sã fie dezbãtutã luni. Dat fiind programul de lucru deja probat de plenul Senatului lunea trecutã, cred cã ne-am încadra foarte bine dacã ar fi dezbãtutã luni. Dacã sunteþi de acord, putem merge mai departe.

Sã votãm.

Nu. Cred cã nu se voteazã. Cred cã este pe consens. Nu spune... Noi trebuie sã fixãm un termen, l-am propus... Da. De acord.

Mai avem o sesizare din partea Curþii Constituþionale. Nu, de sesizare a Curþii Constituþionale legatã de câteva acte normative adoptate în ultima vreme de noi.

Este vorba de urmãtoarele proiecte de lege. În termen de 5 zile, dupã cum ºtiþi, potrivit reglementãrii din Legea Curþii Constituþionale, se poate sesiza aceastã legãturã cu proiectele de lege adoptate de ambele Camere, înainte de a fi promulgate ºi publicate în Monitorul Oficial. Este vorba de urmãtoarele acte normative:

Ñ Legea privind aprobarea O.G. nr. 122/2000 pentru acceptarea amendamentelor la Convenþia internaþionalã privind standardele de pregãtire a navigatorilor, brevetare, atestare ºi efectuare a serviciului de cart, adoptatã la Londra la 7 iulie 1978 ºi a Codului privind pregãtirea, brevetarea, atestarea ºi efectuarea serviciului de cart, adoptate prin Actul final al Conferinþei pãrþilor la aceastã convenþie la Londra la 7 iulie 1995, precum ºi amendamentele ulterioare, adoptate prin rezoluþii ale Comitetului Securitãþii Maritime al Organizaþiei Maritime Internaþionale. Mai mult titlul decât textul legii;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/2000 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia Internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra, la 1 noiembrie 1974;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1999 privind aderarea la unele protocoale ºi acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974 pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974, la Convenþia internaþionalã din 1966 asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966 ºi la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1999 pentru ratificarea Convenþiei nr. 147/1976 pri-

vind standardele minime la bordul navelor comerciale ºi a Protocolului din 1996 la aceastã convenþie;

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

În ceea ce voi spune, plec de la sentimentul de amãrãciune ºi deznãdejde pe care îl încerc cu fiecare ocazie în care merg în circumscripþia în care am fost ales, în care am fãcut promisiuni, în care am jurat un anumit tip de comportament ºi în care mã întorc fãrã prea mari ºi prea importante rezultate, e drept, dupã puþine sãptãmâni de la alegeri.

Constat cu bucurie cã Guvernul îºi continuã încercarea de punere în ordine a unor pârghii pentru oprirea dezastrului în economie, dezastru care are influenþa lui evidentã ºi marcatã în toate domeniile vieþii sociale, în învãþãmânt, în culturã, în sãnãtate ºi în toate celelalte domenii.

Cred cã suntem la ora de faþã Ñ ºi acesta poate fi un titlu de epocã Ñ o þarã a dezordinii, a mizeriei ºi a surzeniei. Ne rãmâne sã punem de urgenþã lucrurile la locurile lor (ºi ne rãmâne, desigur, ºi sã-i ascultãm pe cei care vorbesc de la acest microfon, chiar dacã nu-i ascultãm trãncãnind noi în salã), în limbi de circulaþie localã. Vã rog, domnule preºedinte, sã-i rugaþi pe Domniile lor (ude mereu, ca sã parafrazez un banc bun) sã vorbeascã dupã ce termin eu de vorbit.

Ce anume cred eu cã este trãsãtura de unire a eforturilor noastre necesare? Cred cã trebuie sã începem cu mai mare îndãrãtnicie ºi cu mai mare curaj sã punem lucrurile la locurile lor.

Voi porni de la un exemplu din sport. Unul dintre cei mai mari campioni ai României, unul dintre cei mai strãluciþi bãrbaþi ai sportului românesc, Ivan Patzaichin, nu este la locul lui. Reamintesc autoritãþilor care au în grija lor acest aspect cã Patzaichin a fost de 4 ori campion olimpic, de 8 ori, campion mondial, o datã, campion al Europei ºi a câºtigat alte 16 trofee de argint ºi bronz. Spre deosebire de atâþia alþi sportivi care s-au bucurat de aceastã recunoaºtere, Patzaichin nu este încã _general român_ . Cred cã, în comparaþie cu tot ceea ce se întâmplã în sportul românesc, se impune ca Ivan Patzaichin sã cunoascã, la vârsta la care se mai poate bucura de ea, recunoaºterea meritatã, sã fie fãcut general.

De asemenea, sã punem lucrurile la locurile lor în justiþie. Mi se pare cã orice eforturi am face noi legiferând, dacã nu avem o cale de a opri abuzurile din justiþie, fiecare lege se va transforma într-o fãrãdelege în realitate. Sigur, independenþa justiþiei este un fapt nobil, pentru care se poate ºi lupta, se poate ºi muri. Dar independenþa justiþiei nu trebuie sã însemne abuzul unor oameni ai justiþiei.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt 16 minute la dispoziþia P.D.S.R.

Dau cuvântul domnului senator Bunduc Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, stimaþi reprezentanþi ai presei,

Prezenta declaraþie politicã este prezentatã în nume personal ºi este o consecinþã a emisiunii difuzate de postul de televiziune ”Antena 1Ò în seara zilei de 14 noiembrie 2000.

Astfel, la emisiunea ”ObservatorÒ, difuzatã începând cu ora 19,00, prezentatorul ºtirilor a afirmat în legãturã cu persoana mea cã în legislatura 1996Ð2000 aº fi fost un ”campion al tãceriiÒ, deoarece nu aº fi avut nici o luare de cuvânt în plenul Senatului.

Aceastã afirmaþie total inexactã, tendenþioasã ºi denigratoare, fãcutã în plinã campanie electoralã, a avut un efect grav asupra mea, asupra familiei mele, a prietenilor ºi cetãþenilor, respectiv alegãtorilor din municipiul ºi judeþul Tulcea, aceºtia manifestând în toatã aceastã perioadã de dupã difuzarea ºtirii false o atitudine de rezervã ºi rãcealã faþã de mine ºi de activitatea pe care am desfãºurat-o în Senat în vechea legislaturã.

Cum stau, în realitate, lucrurile? În perioada amintitã, 1996Ð2000, am susþinut în plenul Senatului peste 50 de declaraþii politice, întrebãri ºi interpelãri adresate Guvernului. De asemenea, am luat cuvântul fie la dezbateri generale, fie pe fondul actelor legislative, ori de câte ori am considerat cã este cazul sau atunci când s-au discutat probleme de competenþa comisiilor permanente din care am fãcut parte, respectiv Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã ºi Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã. Adaug la toate acestea ºi amendamentele la legi, pe care le-am fãcut în cadrul celor douã comisii mai sus amintite, precum ºi în comisiile de mediere din care am fãcut parte. Nu în ultimul rând, menþionez cele ºapte iniþiative legislative pe care le-am avut sau la care am fost coautor.

Ca dovezi la aceste afirmaþii stau atât ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, cât ºi colecþiile publicaþiilor ”PoliticaÒ, precum ºi ziarele ”AcumÒ ºi ”DeltaÒ, ultimele douã care apar la Tulcea. Aceste ziare, ale cãror colecþii le am, au publicat intervenþiile mele din plenul Senatului.

Stau, de asemenea, mãrturie stenogramele ºedinþelor, stenograme întocmite în plenul Senatului sau în cele douã comisii de specialitate.

ªi eu vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M. mai are aproximativ 12 minute.

Îl invit pe domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate doamne senatori,

## Distinºi colegi,

Numirea de cãtre P.D.S.R. a domnului Ristea Priboi în fruntea Comisiei parlamentare pentru controlul activitãþii Serviciului de Informaþii Externe a ajuns deja un subiect îndelung comentat în mass-media. Gravitatea faptului ºi consecinþele lui Ñ nu greu de anticipat Ñ mã fac sã vin azi în faþa dumneavoastrã ºi sã vã supun atenþiei cazul în toatã complexitatea lui.

Domnul Ristea Priboi a fost angajat în structura informativã externã a fostei Securitãþi ºi a lucrat cea mai mare parte a timpului în activitãþi specifice prin excelenþã poliþiei politice, promovând pânã la funcþia de adjunct al ºefului serviciului ”Europa liberãÒ, colonelul Vasile Buha, ambii subordonaþi direct generalului Pleºiþã.

Printre performanþele de tristã amintire ale echipei PleºiþãÑBuhaÑPriboi vã readuc în memorie: atentatul asupra postului de radio ”Europa liberãÒ, soldat cu victime omeneºti, pus la cale cu Carlos ªacalul, celebrul terorist; scrisoarea-capcanã expediatã lui ªerban Orãscu ºi rãnirea gravã a acestuia; înjunghierea lui Emil Georgescu, directorul postului ”Europa liberãÒ, bãtãile teribile administrate în plinã stradã Monicãi Lovinescu ºi lui Paul Goma.

Trebuie menþionat cã în serviciul condus de Buha ºi Priboi s-au proiectat, de altfel, toate acþiunile întreprinse de-a lungul anilor împotriva celor care s-au exprimat deschis în afara þãrii împotriva regimului Ceauºescu. Ristea Priboi a lucrat deci, într-una din structurile cele mai ilustrative ale Securitãþii ca poliþie politicã ºi a fost trecut în rezervã în anul 1998, an din care devine imediat consilierul fostului vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, actualul preºedinte al P.D.S.R. ºi prim-ministru Ñ domnul Adrian Nãstase.

Pentru a ne elibera de orice urmã de subiectivism în descifrarea cazului, sã analizãm faptele din perspectiva strict a legilor.

Dezbaterile din Comisiile pentru apãrare reunite ale Parlamentului privind înfiinþarea Comisiei pentru controlul activitãþii Serviciului de Informaþii Externe, urmate de discuþiile în plen, Ñ fireºte, este vorba de fosta legislaturã Ñ au acceptat punctul de vedere cã din comisie nu pot face parte foºti lucrãtori ai Serviciului de Informaþii Externe, cu atât mai mult cei trecuþi recent în rezervã, pentru a nu li se induce o atitudine subiectivã în ceea ce priveºte exercitarea controlului. Este limpede cã un asemenea deziderat se impune cu atât mai stringent când vorbim de persoana preºedintelui comisiei.

Vã mulþumesc ºi eu.

Aþi consumat aproape în întregime timpul Grupului parlamentar P.N.L.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist), domnul senator Liviu MaiorÉ Nu-l vãd. EraÉ Poate îl anunþaþi, ca sã nu stea lucrãrile Senatului.

Deci domnul senator Liviu Maior nu este deocamdatã în salã.

Are cuvântul doamna Angela Mihaela Bãlan, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Nu este nici dumneaei în salã!

Nu am nimerit nici acum, da?

Atunci, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnule preºedinte de ºedinþã, aº avea o rugãminte. ªtiu cã dumneavoastrã aþi spus cã este aproape epuizat timpulÉ

Da, mai erau douã secunde, pentru a fi exact.

V-aº ruga sã-mi acordaþi douã minute ºi jumãtate.

Sigur.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Voi încerca sã vã captez atenþia asupra ”paradoxuluiÒ român. Nu cel al domnului Sorin Alexandrescu, ci cel care este constatat de orice privitor atent al societãþii româneºti.

Actualul paradox este format dintr-o sumã considerabilã de paradoxuri din toate domeniile. Astfel, am constatat cã, paradoxal, deºi românul þine la proprietatea sa privatã ca la ochii din cap, voteazã pe cei ce considerã aceeaºi proprietate un moft. Subliniez: încã mai voteazã.

Deºi o ducem foarte rãu, unor cetãþeni le place luxul. În parcarea din faþa hotelului Hilton veþi vedea mai multe maºini luxoase decât, poate, în toatã Viena. Abia aºtept sã vãd cele 30 de autoturisme superdotate ºi cele douã limuzine blindate care au fost cumpãrate de S.P.P. Nu mai vorbesc de cartierele de vile de lux construite din modestele salarii de bugetari! Oare ar trebui sã le mulþumim cã le-au construit aici, ºi nu în America sau pe Coasta de Azur?

Sincer, pe mine nu mã deranjeazã cã cineva este mai bogat. Aº prefera sã fie cât mai mulþi. Asta este dorinþa mea, dar aº fi preferat ca aceste miliarde sã fie investite în sectorul productiv, acolo unde bogãþia se multiplicã. P.N.L. doreºte sã încurajeze aceste investiþii active, dar mai dorim ºi o lege pentru controlul eficient al finanþãrii partidelor politice.

ªtim cu toþii cât de scumpã a fost campania electoralã. Dacã un mesaj electoral de dimensiunea de 10/10 cm costã în jur de 3 milioane de lei, pentru o apariþie, vã daþi seama câte mii de dolari costã marea publicitate, pe suprafeþe a câte 20 de metri pãtraþi! Existã un partid care, o datã ajuns la putere, nu mai are probleme cu finanþarea ºi continuã sã plãteascã o postcampanie electoralã. Peste tot, pe ºoselele naþionale, îl mai vedem pe stâlpi uriaºi pe domnul preºedinte Iliescu ºi cei trei trandafiri, arãtându-ne cât de albastrã este situaþia.

Eu m-am obiºnuit cu acest aspect, dar un oaspete din strãinãtate m-a întrebat dacã nu cumva în România a reînviat cultul personalitãþii.

Sunt multe lucruri mult mai grave. Doamna ministru al sãnãtãþii reduce personalul la direcþiile descentralizate cu 30%. Evident, nu cu 30% din ºefi, care rãmân toþi în funcþii. Mãsura s-a luat fãrã a gândi o organigramã care sã þinã în funcþiune sistemul. Dacã aceastã reducere va fi aplicatã fãrã discernãmânt, sistemul sanitar va fi distrus. Nu se vor mai face vaccinãri, nu se vor mai face analize ale apei, aerului sau altor produse, nu vom ºti dacã existã surse de radiaþii nocive. Poliþia sanitarã va

rãmâne doar cu numele. Atenþie mare, pentru cã primãvara este însoþitã de epidemii! Cineva va plãti pagubele ºi ºtim cã ºi miniºtrii pot rãspunde.

Se anunþã un buget de austeritate. Aceastã austeritate nu priveºte banii ce se cheltuiesc cu înfiinþarea de noi ministere ºi cu plata salariilor consistente ale numeroºilor secretari de stat. Austeritate, da, dar pentru alþii!

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc ºi vã anunþ cã încã nu am început sã discutãm proiectul Legii bugetului. Îl poftesc pe domnul senator Liviu Maior.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum, probabil, ºtiþi, în cursul sãptãmânii trecute Biroul permanent al Comisiei de integrare europeanã a Parlamentului României a participat la prima sa ºedinþã cu Biroul permanent al Parlamentului European în relaþia cu România.

Problemele care s-au discutat acolo Ñ ºi dumneavoastrã trebuie sã le cunoaºteþi cu toþii Ñ au însemnat o readucere în prim-plan a unor probleme rãmase nerezolvate de foarte multã vreme ºi care atârnã ca un balast de picioarele noastre. Este o problemã care depinde de noi ºi în primul rând de Parlamentul României, al cãrui efort în vederea adoptãrii ºi armonizãrii legilor este extrem de important.

Eu vã enumãr câteva din problemele care vor reapare cât de curând ºi care nu ºi-au gãsit pânã acum rezolvarea: protecþia copiilor, în special a celor instituþionalizaþi, protecþia minoritãþilor naþionale, îndeosebi a romilor, protecþia minoritãþilor sexuale, restituirea proprietãþilor, corupþia.

Dacã aceste probleme nu vor fi dezbãtute ºi însoþite de legi care sã soluþioneze o datã pentru totdeauna aceste chestiuni care treneazã, noi nu ne apropiem de Uniunea Europeanã, ci ne depãrtãm de ea.

Toatã lumea, în campania electoralã, ºi-a împodobit manifestele electorale cu stelele Uniunii Europene, cu emblemele respective. Am impresia cã existã o tendinþã de a rãmâne tot cu ochii spre ele ºi de a face mai eficient acest proces. În general, discuþiile care se poartã în mediile parlamentare sunt încurajatoare.

Am reuºit ºi, de fapt, acesta este lucrul cel mai important pe care doream sã-l prezint astãzi, ca în recomandãrile Comitetului Mixt care va avea loc, aºa cum v-am spus, la sfârºitul acestei luni, cu participarea comisarului pentru lãrgire, domnul GŸnther Verheugen, sã fie repusã problema aceasta a scoaterii României de pe ”lista neagrãÒ a vizelor.

Aceastã atitudine a Parlamentului European este încurajatoare, mai cu seamã cã el a mai fãcut un asemenea demers, care s-a finalizat însã parþial, ºi nu din vina lor, ci din vina noastrã.

Aceastã recomandare a Parlamentului European va fi însoþitã ºi de o declaraþie politicã în sprijinul României, în aceastã direcþie. Apoi, România ºiÉ în primul rând, Parlamentul va trebui sã dezbatã într-o ºedinþã comunã Ñ ºi aici apelez la toate grupurile parlamentare ºi la Biroul permanent Ñ Legea privind regimul strãinilor în România. Legea a fost adoptatã de Camera Deputaþilor în 1998. A fost adoptatã de cãtre Senatul României în februarie 2000. Este momentul ca aceastã lege sã fie mediatã ºi sã putem s-o aducem ca argument al demersului nostru în vederea soluþionãrii unei probleme care îi preocupã pe toþi cetãþenii acestei þãri ºi, în general, problema aceasta a liberei circulaþii în spaþiul Schengen, care a constituit subiect în campania electoralã trecutã. Aceastã lege trebuie însoþitã ºi de Legea pãstrãrii secretului de stat, care este cerutã de cãtre instituþiile euroatlantice ºi sã lãsãm la o parte sensibilitãþile noastre ºi tendinþa aceasta continuã de a ne afirma niºte orgolii sau tendinþe de a avea o recunoaºtere a celui de lângã noi a acestor dorinþe care nu sunt întotdeauna ºi ale întregii comunitãþi naþionale.

Vã mulþumesc.

Chiar s-o facem, nu numai sã trãim în ea.

Mai facem un apel la ultimul senator înscris pe ordinea de zi a declaraþiilor politice, doamna Angela Mihaela Bãlan, dacã este. Nu este.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi.

Rog reprezentanþii Guvernului, ca ºi ai comisiilor sesizate în fond pentru întocmirea rapoartelor, în ordinea care va fi menþionatã de aici, sã vinã la locurile rezervate.

Primul proiect de lege priveºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119 din 2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118 din 1990 privitor la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Douã observaþii înainte de a intra în dezbatere. Fac apel la memoria colegilor senatori. Este vorba de un raport de respingere. Comisia drepturilor omului, care a fost sesizatã în fondÉ am solicitat reprezentanþii comisiei sã ia loc ºi rog, de asemenea, reprezentanþii Guvernului sã se prezinte plenului Senatului, pentru a cunoaºte exact poziþia dânºilor în Executiv ºi numele.

Deci, dacã sunteþi amabil sã vã prezentaþi ºi apoi, sigur, iniþiatorul sã prezinte proiectul de ordonanþã. Vã rog, aveþi cuvântul din partea iniþiatorului.

## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Vã mulþumesc.

Legea se referã la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã

cu începere de la 6 martie, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Ordonanþa prevede în fond un drept de prelungire a termenului de depunere a cererii ºi eu cred cã trebuie sã-l menþinem. De ce? Pentru cã în Decretul-lege nr. 118/1990, la art. 4, se spune cã ”pot beneficia de aceste drepturi soþul, soþia celui decedat, din categoria celor dispãruþi sau exterminaþi în timpul detenþieiÒ.

Deci, dacã noi nu mai lãsãm acest termen, deci dupã 15 martie, respectiv 31 decembrie 2000, direcþiile generale de muncã ºi protecþie socialã judeþene, respectiv ale municipiului Bucureºti, vor primi spre rezolvare numai cererile depuse de soþii, soþiile celor decedaþi prevãzuþi la art. 4, pentru cã ei vor depune de acum înainte multã vreme, atâta timp cât, eu ºtiu, cei dinaintea lor vor dispãrea.

Mai aveþi ceva de adãugat?

Mai ales cã comisia face referire la un proiect de lege care se referã la cei persecutaþi pe motive etnice. Ei sunt prevãzuþi separat, în altã lege, ºi acolo soþii ºi soþiile pot accesa drepturilor celor care au fost persecutaþi.

Vã mulþumesc.

Da. Din partea comisiei, vã rog sã prezentaþi raportul.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului:

”Raport la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la data de 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Prin Adresa nr. 270 din 7 septembrie 2000, Comisia pentru drepturile omului a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã, cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Dezbaterile proiectului au avut loc în ºedinþa comisiei din data de 10 ianuarie 2001 care a hotãrât în unanimitate sã întocmeascã raport negativ.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege constituie modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 în sensul prelungirii termenului-limitã pentru depunerea documentaþiei pentru persoanele care beneficiazã de prevederile Decretului-lege nr. 118 din 1990, pânã la data de 31 decembrie 2000, documentaþii care se depun la direcþiile generale de muncã ºi protecþie socialã, respectiv a municipiului Bucureºti.

În urma dezbaterilor în comisie, s-a hotãrât întocmirea unui raport de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000 pentru urmãtoarele motive. 1. Întocmirea unui raport favorabil nu se mai poate pune în discuþie, întrucât aprobarea prin lege a Ordonanþei Guvernului nr. 119 din 2000 ar însemna implicit ºi repunerea în vigoare a dispoziþiilor Ordonanþei Guvernului nr. 105 din 2000, situaþii care ar crea probleme în aplicare, dar care nu poate fi primitã ºi datoritã faptului cã ar contraveni Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

2. În prezent, Ordonanþa Guvernului nr. 119 din 2000 produce efecte, întrucât obiectul sãu de reglementare a fost preluat prin Legea nr. 189 din 2000.

În consecinþã, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, în forma propusã de Guvern.

## Da, vã mulþumesc.

Rog, înscrieri la dezbaterile generale. Din partea Grupului parlamentar P.D., doamna senator Simona Marinescu; din partea Grupului parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

Vã rog, luaþi cuvântul.

Domnule preºedinte, cred cã în mod eronat aceastã ordonanþã nu a fost direcþionatã ºi spre Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Dacã acest lucru s-ar fi întâmplat, am fi tratat distinct cele douã situaþii la care se referã Ordonanþa nr. 119/2000.

Pentru titulari, într-adevãr, comisia trebui sã-ºi înceteze activitatea, pentru cã aceasta a fost ºi solicitarea asociaþiei celor care au fost persecutaþi de regimul instaurat în România dupã 1945 pânã în 1989, iar pentru urmaºii acestora, precum ºi pentru cei care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate, comisia ar trebui sã primeascã în continuare documente, aºa cum se întâmplã ºi în cazul altor categorii sociale pentru care s-au instituit drepturi reparatorii.

Dacã Ordonanþa nr. 119/2000 va fi adoptatã aºa cum este de cãtre Senat, cele douã situaþii vor fi corect tratate, ºi anume, dupã 1 ianuarie 2001, nici un titular nu ar mai putea sã solicite dreptul, urmaºii acestora, precum ºi cei stabiliþi în strãinãtate ar putea sã-ºi valorifice drepturile, aºa cum credem noi cã este corect.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Doamna senator Norica Nicolai.

Grupul parlamentar P.N.L. susþine acest proiect de lege în forma propusã de Guvern. Sigur, în plus faþã de argumentaþiile aduse de Guvern ºi de colega mea, doresc sã precizez cã textul de lege pe care îl invocaþi în raportul de respingere se referã numai la cei persecutaþi din motive etnice. Acolo, într-adevãr, avem un text care reglementeazã expres situaþia, iar dacã am respinge aceastã ordonanþã, am pune în imposibilitate pe succesorii celor care sunt în strãinãtate sã-ºi mai exercite acest drept. Este o lege tranzitorie ºi, atunci când Ordonanþa nr. 119/2000 va primi votul în plenul Senatului, ea sigur se va reglementa.

Dar, dacã acum am abroga aceastã lege, am crea un viciu în aplicarea ordonanþei, în întregime.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Consult plenul. Dupã dispoziþiile procedurale din noul nostru regulament, ar trebui, fiind vorba de o propunere de respingere, sã votãm cererea de respingere.

Înainte însã de acest lucru, v-aº învedera douã împrejurãri. Nu-i un comentariu, este o constatare, de aceea nu mã duc la tribunã.

Prima, faptul cã din raport nu rezultã cã a fost avizatã mãcar de o altã comisie. Nu rezultã, poate au existat avize, raportul nu face vorbire despre aceste avize. ªi, în al doilea rând, avizul favorabil al Consiliului Legislativ care avea în vedere ºi Ordonanþa nr. 105, existentã la acea datã, a fost, de asemenea, favorabil.

Am fãcut aceste douã observaþii, nu pentru a influenþa votul dumneavoastrã, dar pentru a vedea cã unele din argumentele de ordin formal pe care le conþine raportul nu se susþin în raport cu observaþiile conþinute.

Deci faptul cã s-ar crea dificultãþi de aplicare la ordonanþã, care oricum la 31 decembrie ºi-a încetat efectele, de la 31 decembrie anul trecut, nu pare a se susþine.

În orice caz, avem obligaþia datã de regulament sã

Ce votãm?

Respingerea ordonanþei... o explicaþie a votului.... Deci dacã se voteazã _da_ se voteazã în favoarea soluþiei din raport. Potrivit regulamentului, aceasta este obligaþia în cazul rapoartelor negative. Cine voteazã împotrivã ar fi de acord cu continuarea dezbaterilor pe fond ºi pentru adoptarea ordonanþei prin lege.

Procedãm la vot.

În favoarea raportului s-au exprimat 61 de voturi, împotrivã, 32 de voturi, cvorumul este de 93, deci s-a aprobat punctul de vedere al comisiei, de respingere a acestei ordonanþe.

Mulþumim reprezentanþilor Guvernului. Urmãtorul proiect de lege...

Domnule preºedinte, cine suportã efectele aplicãrii ordonanþei?

Cine suportã? Întotdeauna poporul român...

Trecem la al doilea proiect de lege, privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 110 din 2000 pentru aderarea României la Convenþia Internaþionalã privind salvarea, adoptatã la Londra la 28 aprilie 1989.

Rugãm reprezentantul Ministerului Transporturilor ºi Lucrãrilor Publice sã prezinte proiectul ºi, de asemenea, reprezentanþii comisiei sesizate în fond sau raportul comisiei.

Vã rog, din partea iniþiatorului. ## **Domnul Marius Sorin Bota Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prevederile Convenþiei Salvage se aplicã ori de câte ori într-un stat parte apar proceduri judiciare sau de arbitraj privitoare la reglementarea juridicã a unor activitãþi de salvare a unei nave ºi a bunurilor aflate la bordul ei.

Prin aderarea României la Convenþia internaþionalã din 1989 privind salvarea, se îndeplinesc ºi cerinþele înscrise în Rezoluþia Consiliului European nr. 393 din 8 iunie 1993 cu privire la o politicã pentru mãri sigure, prin care se recomandã statelor comunitare sã ia mãsuri în vederea aderãrii la convenþiile internaþionale adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã.

Având în vedere cele de mai sus, propunem ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu adoptarea Legii pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã din 1989 privind salvarea, în forma prezentatã de Guvern.

Da, vã mulþumim. Din partea comisiei sesizate în fond, doamna senator, vã rog.

La data de 7 septembrie 2000, cu Adresa nr. 265 am fost sesizaþi cu privire la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 110/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind salvarea.

Discutat în comisie, acest proiect de lege a fost avizat favorabil, fãrã nici un fel de modificare. Propunem Senatului adoptarea acestui text de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Dezbateri generale.

Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Întrucât prin raport nu s-au operat modificãri ºi potrivit art. 97 vã

Mulþumim iniþiatorilor, mulþumim reprezentanþilor comisiei!

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, la punctul 16 de pe ordinea de zi, mai avem un proiect de susþinut.

Consult Senatul dacã este de acord sã facem puþin atletism ºi o sãriturã pânã la punctul 16. Vã rog sã prezentaþi proiectul de lege.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 74/2000 pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea fondului special al drumurilor publice.

Art. 3 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice prevede în mod distinct cã ”drumurile publice pentru care se

aplicã prevederile prezentei legi sunt autostrãzile, drumurile naþionale, drumurile judeþene ºi drumurile comunaleÒ.

Astfel, considerãm cã repartizarea Fondului special pentru municipiul Bucureºti, aºa cum se prevede prin Ordonanþa nr. 74/2000 pentru modificarea art. 9, încalcã prevederile art. 3 din Legea nr. 118/1996 ºi clasificarea drumurilor, conform art. 8 din Ordonanþa nr. 43 din 1997.

De asemenea, se creeazã un fapt în sine cu repercusiuni grave asupra utilizãrii eficiente a veniturilor constituite pentru drumurile naþionale, judeþene ºi comunale.

Prin urmare, suntem de acord ca proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2000 sã fie respins.

Cred cã este o micã problemã datoritã decalajului. Nu e nici un membru al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului?

Vã rog, cinevaÉ oricare din reprezentanþii comisiei poate sã prezinte raportul, care este un raport de respingere.

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond, prin Adresa nr. 1.241 din 7.09.2000 cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2000, pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea fondului special al drumurilor publice.

În ºedinþa din 6 februarie 2001, Comisia a dezbãtut proiectul de lege mai sus menþionat ºi a hotãrât cu unanimitate de voturi raport negativ.

Menþionãm cã, în urma dezbaterilor ce au avut loc, s-au reþinut urmãtoarele aspecte: în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 114/1996, din Fondul special al drumurilor se repartizeazã 65% pentru drumurile naþionale, ºi 35% pentru drumurile judeþene ºi comunale.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 74/2000 se instituie un fond de 10% pentru strãzile din municipiul Bucureºti, motivat de faptul cã acestea reprezintã, din datele statistice, 8,15% din întreaga reþea de strãzi din România.

De menþionat este faptul cã, din reþeaua de strãzi a Bucureºtiului, douã treimi se aflã sub parametri normali de construcþie ºi exploatare. Având în vedere situaþia expusã, comisia considerã cã repartizarea unui fond special pentru municipiul Bucureºti ar avea un regim preferenþial, în domeniul infrastructurii, pentru capitalã, faþã de celelalte oraºe ale þãrii, ºi în acest context s-a hotãrât elaborarea raportului negativ.

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, avizul fiind dat în 19 septembrie 2000, ºi Consiliul Legislativ, avizul nr. 856 din 18 august 2000.

În conformitate cu art. 74 alin. 3 lit. o) ºi art. 74 alin. 1 din Constituþie, caracterul legii este organic.

## Da, vã mulþumesc.

O precizare, înaintea dezbaterilor generale. În mod eronat s-a fãcut precizarea cã ne aflãm în prezenþa unei legi organice. Legea privind fondul naþional al drumurilor este o lege organicã, orice modificare care ar privi aceastã lege nu poate, prin definiþie, sã fie o prevedere de natura legii organice.

Vã rog, înscrieri la dezbateri generale. Da, doamna senator Marinescu, din partea Grupului parlamentar P.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Voiam sã spun, în numele Grupului parlamentar P.D., cã un tratament special pentru municipiul Bucureºti s-ar fi justificat. Existã foarte multe argumente în susþinerea acestei declaraþii. Municipiul Bucureºti reprezintã capitala þãrii, situaþia drumurilor este bine cunoscutã de noi toþi, aceste fonduri ar fi finanþat niºte lucrãri publice care ar fi dezvoltat ºi locuri de muncã, ºi respingerea acestei ordonanþe credem cã va avea niºte implicaþii sociale serioase, mai ales cã ne aflãm deja în plinã desfãºurare a anului bugetar 2001 când municipiul Bucureºti ar trebui sã-ºi identifice alte surse pentru lucrãrile care sunt necesare.

Grupul parlamentar P.D. nu este de acord cu respingerea acestei ordonanþe. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim ºi noi.

Dacã mai existã înscrieri la dezbateri generale?

Dacã nu, potrivit regulamentului, fiind vorba iarãºi de un aviz negativ, se va vota pentru, deci în favoarea raportului, ºi împotrivã, împotriva raportului.

Cine voteazã ”pentruÒ are în vedere respingerea acestei ordonanþe. Cine voteazã ”împotrivãÒ doreºte continuarea dezbaterilor pe fondul chestiunii.

Vã rog sã procedãm la vot în sensul explicat.

95 de voturi exprimate, din care 75 pentru, 17 împotriva raportului ºi 3 abþineri Ñ cu majoritate de voturi, a fost adoptat punctul de vedere din raportul comisiei ºi, ca atare, ordonanþa se priveºte ca respinsã prin votul Senatului.

Mulþumim iniþiatorului, mulþumim reprezentantei comisiei ºi revenim la ordinea de zi, respectiv la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 218/2000 pentru completarea punctului V al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne.

Rugãm reprezentanþii Guvernului sã prezinte pe scurt conþinutul ordonanþei ºi, evident, al proiectului de lege. De asemenea, comisia sã prezinte raportul.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº susþine aprobarea ordonanþei de urgenþã, din urmãtoarele motive.

Dinamica criminalitãþii în context european a cunoscut o creºtere deosebitã ºi mai multe state au adoptat acest mod de lucru, iar noi, prin acþiunile pe care le-am întreprins, am angajat discuþii pentru a promova o asemenea instituþie.

Mai mult, în Pactul de preaderare privind criminalitatea organizatã, adoptat la 28 mai 1998 de cãtre miniºtrii întruniþi la Bruxelles, se statuteazã necesitatea implementãrii unui mecanism paneuropean menitã sã faciliteze schimbul de date ºi informaþii operative între serviciile competente pe probleme de afaceri interne din statele membre ale Uniunii Europene ºi din þãrile candidate la aderare ºi asociate, precum ºi acordarea de asistenþã reciprocã în materie.

Vã mulþumim ºi noi.

Dau cuvântul doamnei senator Nicolai Norica pentru prezentarea raportului.

Sesizatã la 29.11.2000 cu analizarea acestui proiect de lege, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã o avizeazã favorabil, fãrã nici un fel de modificare a textului.

Menþionãm cã proiectul de lege are aviz favorabil ºi din partea Comisiei juridice ºi solicitãm Senatului sã susþinã acest proiect de lege.

Vã mulþumim.

La dezbateri generale, dacã doresc sã ia cuvântul reprezentanþii grupurilor parlamentare?

Dacã nu, ºi constatând cã nu sunt modificãri în conþinutul legii propuse de comisie, vã rugãm sã votãm proiectul de lege de aprobare a ordonanþei.

97 de voturi exprimate, 92 pentru, 3 împotrivã, douã abþineri Ñ Senatul aprobã proiectul de lege cu majoritatea de voturi arãtatã.

Mulþumim iniþiatorilor ºi comisiei.

Urmãtorul proiect de lege priveºte aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2000 pentru modificarea art. 40 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ºi importurilor de produse strategice.

Rog reprezentanþii Guvernului sã ia loc pentru prezentarea acestui proiect. De asemenea, reprezentantul comisiei, doamna senator Nicolai Norica.

V-aº ruga sã vã ºi prezentaþi. Am mai rugat ºi pe colegii care au fost, nu ºtiu dacã toþi membrii Senatului vã cunosc, ºi ar fi bine ºi pentru consemnarea în stenogramele lucrãrilor noastre.

**Doamna Nineta Bãrbulescu Ñ** _preºedinte al Agenþiei Naþionale pentru Control al Exporturilor Strategice ºi Interzicerea Armelor Chimice_ **:**

Bunã seara! Sunt Nineta Bãrbulescu, preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Controlul Exporturilor Strategice ºi Interzicerea Armelor Chimice. Am fost numitã începând cu 26 ianuarie 2001. Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 2/2001, ANCESIAC a trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, deci preºedintele cu rang de secretar de stat face parte din Ministerul Afacerilor Externe.

În acest mod, introduc de altfel ºi proiectul nostru de lege pentru aprobarea ordonanþei pentru cã, deºi avem un aviz al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din 6 februarie a.c., acest aviz, evident, ne este favorabil pe fond, dar sunt unele neconcordanþe care nu au fost prinse în textul actului normativ ºi care nu iau în considerare ordonanþa de urgenþã din 4 ianuarie.

Altfel spus, sunt câteva prevederi care sunt lipsite de obiect ºi cred cã ar trebui sã consolidãm acest text pe noile coordonate legislative.

Prin intrarea în subordinea Ministerului Afacerilor Externe ºi prin pierderea calitãþii de ordonator principal de credite, preºedintele agenþiei poate deþine în aceste condiþii doar calitatea de ordonator terþiar.

Doamna secretar de stat, ca sã fie lãmurit Senatul. Spuneþi, într-un fel, cã modificãrile de organizare determinã ºi niºte modificãri în conþinutul acestei ordonanþe. Aþi fãcut cunoscute aceste neconcordanþe care s-ar crea prin adoptarea ordonanþei comisiei învestitã cu elaborarea raportului în fond?

Din pãcate, în legãturã cu susþinerea acestui proiect de act normativ Ñ comentariul este valabil ºi la punctul 9 al ordinii de zi, imediat urmãtor Ñ, am aflat abia în cursul acestei dimineþi, deci nu am putut lua legãtura în timp util, dar putem realiza în cursul acestei sãptãmâni consolidarea actelor normative pe noul context legislativ.

În acest context, potrivit procedurii, supun plenului Senatului posibilitatea retrimiterii în comisie a acestui proiect de lege, în vederea unei examinãri în baza informaþiilor ºi noilor modificãri de structurã. Deci aº ruga Senatul sã-ºi exprime prin vot, pentru ambele proiecte, e absolut identicã situaþia, ºi dacã aþi fi de acord sã procedãm la vot în sensul retrimiterii Ñ pe care ne-o permite regulamentul Ñ la comisia care nu a cunoscut aceste împrejurãri învederate de iniþiator astãzi.

Cine este pentru trimiterea la comisie?

Este vorba de 87 de voturi pentru retrimiterea celor douã proiecte de lege de aprobare a ordonanþelor la comisie în vederea refacerii raportului în legãturã cu informaþiile invederate astãzi de iniþiator.

Am o rugãminte însã la dumneavoastrã.

Vã rog!

În aceste cazuri ar fi bine sã vinã totuºi ministrul. Cred cã este ºi în asentimentul colegilor, pentru cã suntem într-o situaþie relativ delicatã, vorbesc de Senat, luând cunoºtinþã de un raport favorabil unde nu s-a consemnat nici un fel de problemã, iar dumneavoastrã spuneþi aici în faþa plenului cã trebuie operate unele modificãri.

Am ruga de acum, ºi atenþionez Secretariatul General, în asemenea situaþii, când apare necesitatea modificãrii unor aspecte din conþinutul proiectelor de lege, sã fie prezent chiar titularul portofoliului, pentru cã altfel apar diverse probleme. N-aº mai vrea sã se repete o situaþie de acest tip. Comisiile dau aviz favorabil, fãrã modificãri, ºi tocmai iniþiatorul ne spune în plen, acum, cã ar trebui modificatã...

Dacã-mi permiteþi, un singur comentariu?!

Da, vã rog!

Dacã am fi ºtiut mãcar de vineri faptul cã urma sã fie susþinutã astãzi în plen, poate cã putea sã vinã domnul ministru al afacerilor externe, domnul Mircea Geoanã. Dar, aflând abia în cursul zilei de astãzi, din nefericire, programul domnului ministru era deja stabilit. Iatã de ce, în calitate de autoritate naþionalã, am participat. Mulþumesc.

Sau, în orice caz, sã existe din partea titularului portofoliului un document în scris prin care sã susþinã anumite modificãri care sã fie cunoscute de senatori înainte de a începe dezbaterea cu privire la acel proiect, pentru cã altfel se creeazã un echivoc nu foarte plãcut. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, este însã o problemã. Aþi dispus retrimiterea la comisie. Ea este avizatã favorabil de douã comisii, inclusiv de Comisia economicã. Unde se va duce? La cele douã comisii?

Aþi avut raport comun, nu?

Nu.

Se face, potrivit regulamentului, un raport suplimentar pe baza informaþiilor care vã vor fi furnizate. Iniþiatorii, luaþi legãtura cu comisiile pentru a le prezenta.

În asentimentul colegilor, sper, trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/2000 privind modificarea articolului 45 alin. (3) ºi (4) din Legea nr. 32/2000 privind...

Aþi sãrit punctul 10!

A, OLTCHIM... Este vorba despre proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectelor ”Instalaþie de anhidridã ftalicã ºi plastifianþiÒ la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A. Râmnicu Vâlcea. Rog pe iniþiator sã prezinte proiectul de lege ºi reprezentanþii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, respectiv, domnul preºedinte Viorel ªtefan. Vã rugãm!

## **Domnul Andrei Grigorescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Bunã seara! Mã numesc Andrei Grigorescu. Sunt secretar de stat la Ministerul Industriei ºi Resurselor. Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 110/2000 pentru scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru cele douã instalaþii, pentru investiþia de la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A. Râmnicu Vâlcea.

Aceastã investiþie s-a realizat printr-un credit extern de 60.200.000 de mãrci, garantat de statul român.

Utilajele au venit. Ele sunt montate în proporþie de 85Ñ90%. Cãtre sfârºitul acestui semestru instalaþiile vor fi puse în funcþiune ºi reprezintã un suport foarte bun pentru industria pe orizontalã ºi, de asemenea, o revigorare a acestei unitãþi a industriei chimice.

Noi susþinem aceastã ordonanþã în forma elaboratã.

## **Doamna Rodica Dimitriu Ñ** _director al Direcþiei_

## _Legislaþiei, Contencios, Management în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

Îmi permiteþi?! Sunt Rodica Dimitriu, director pentru legislaþie. Cu atât mai mult cu cât aceasta a fost aprobatã, aºa cum spuneam, prin Hotãrârea Guvernului nr. 248/1998, creditul fiind garantat de stat, iar cele douã comisii au rapoarte favorabile...

Vã adresaþi Parlamentului ºi probabil vreþi sã fiþi auzitã de senatori...

Da. Deci, atât aceastã susþinere, cum spuneam, prin Hotãrârea Guvernului nr. 268 din 14 mai 1998, care garanteazã acest credit, cât ºi faptul cã în urma analizei de cãtre Comisia economicã ºi Comisia buget, finanþe ºi bãnci, au dat aviz favorabil acestui proiect care, de fapt, este în interesul economiei, aºa cum v-am spus. Mulþumim.

Mulþumim. Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Cu scrisoarea L 221 din 7 septembrie 2000, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

S-au primit avize favorabile de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ, astfel încât în baza articolului 89 din Regulamentul de funcþionare al Senatului comisia noastrã propune plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare proiectul de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dezbateri generale. Din partea grupurilor parlamentare? Domnul senator Gherman.

Mai doreºte cineva?

Domnul senator Gherman, vã rugãm!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu am un punct de vedere personal ºi nici nu sunt mandatat de grupul parlamentar sã prezint un punct de vedere. Întrebarea mea este însã urmãtoarea. Aceste scutiri de T.V.A. insulare sunt regulã sau excepþie? ªi, în al doilea rând, dacã sunt excepþie, existã o motivaþie specialã în acest caz? Deoarece, vedeþi, s-ar putea întâmpla ca toate marile întreprinderi sã solicite o scutire de T.V.A. la importurile de utilaje ºi atunci mã întreb, pe drept cuvânt, dacã T.V.A.-ul mai este sau nu o formã de operaþie în aspectele economice.

A doua problemã care vreau s-o ridic este din punctul de vedere procedural. Dacã iniþiator este din partea Ministerului Industriei ºi Resurselor, m-aº fi aºteptat ca din partea noastrã sã fie raportor Comisia economicã. Deoarece Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci poate sã aprecieze aspectul financiar dar aspectul de fond referitor la aceastã chestiune nu ºtiu dacã nu este firesc sã fie prezentat de Comisia economicã.

Sunt cele douã aspecte procedurale, nimic în plus, nimic în minus, decât întrebãri referitor la aspecte procedurale.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai existã alþi colegi care doresc sã ia cuvântul. Dacã nu, întrucât nu existã nici un fel de amendament în raportul comisiei vã supun spre vot proiectul de lege în forma sa.

Domnule preºedinte, s-au pus totuºi întrebãri ºi dacã iniþiatorul nu vrea sã rãspundã...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Doriþi acum rãspuns din partea iniþiatorilor? Pentru cã e mai greu... Din partea noastrã ar trebui sã rãspundem.

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Nu. Am ridicat ca procedurã.

Eu aº putea sã dau niºte rãspunsuri.

Mã rog.

Având în vedere cã cele puse în discuþie de domnul senator Gherman au fãcut obiectul discuþiilor ºi în cadrul ºedinþei comisieiÉ Evident cã nu este vorba de o regulã, ci este vorba despre o excepþie. Iar asupra oportunitãþii scutirii de T.V.A. a acestui import s-a pronunþat Guvernul de la acea vreme. Ceea ce nu a fost în regulã la acea vreme, nu a fost în regulã cã, atunci când Guvernul s-a pronunþat, nu a consultat Consiliul Concurenþei. Pentru cã a discriminat pozitiv un agent economic oferind aceastã facilitate. Dar astãzi ºi sãptãmâna trecutã, când noi am dezbãtut în comisie, discutam post factum. Asupra acestei facilitãþi nu se mai poate interveni de nici un fel. Ordonanþa a produs efecte, iar acum noi aprobãm sau o respingem, situaþia este cea prezentatã de iniþiator, echipamentele sunt puse în operã ºi subiectul nu mai poate suferi modificãri.

Asupra proiectului cred cã, totuºi, atunci când se discutã acte normative sau reglementãri de naturã financiarã, fiscalã, cred cã este corect sã fie sesizatã Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru cã aceasta în nici un caz nu se va pronunþa decât pe baza unui aviz dat de Comisia economicã sau Comisia pentru apãrare sau comisia care este de domeniul respectiv. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

În fond, acesta era rãspunsul. Sigur, ordonanþa ºi-a produs efectele. În cazul în care nu mai existã nici o luare de cuvânt, v-aº ruga sã votãm proiectul de lege în forma în care a fost raportat de comisia noastrã.

Cu 67 de voturi pentru, 23 voturi împotrivã, 7 abþineri dintr-un total de 97, Senatul a votat acest proiect de lege.

Mulþumim!

Mergem mai departe. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 116/2000 privind modificarea art. 45 alineatele 3 ºi 4 din Legea nr. 32/2000 privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor, precum ºi pentru stabilirea unor mãsuri tranzitorii.

Rog din partea iniþiatorului sã se prezinte ºi sã prezinte proiectul de lege. La comisie rãmâne domnul preºedinte Viorel ªtefan.

## **Domnul Ioan Niculescu Ñ** _secretar general al Ministerului Finanþelor Publice_ **:**

Mã numesc Niculescu Ioan. Sunt secretarul general al Ministerului de Finanþe.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Încã de la început vã rugãm sã ne permiteþi sã vã rugãm sã aprobaþi aºa cum a fost fãcutã ordonanþa, având în vedere...

Numai o secundã, pentru lãmurirea Senatului. Ce funcþie aveþi în Ministerul de Finanþe, cã nu am auzit bine?

Secretar general.

Potrivit regulamentului nostru, din partea iniþiatorului, prezentarea proiectelor de lege se face fie de titularul portofoliului de ministru, fie de un secretar de stat.

Domnule preºedinte, vã rog sã ne înþelegeþi cã fondul este...

Nu, nu! Nu e problema sã vã înþeleg eu. Aici nu negociem cu procedurile regulamentului. Da, vã rog!

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog, în primul rând, sã-mi permiteþi sã mã prezint în faþa dumneavoastrã, pentru cã e pentru prima datã când mã aflu aici. Sunt onorat de aceastã prezenþã.

Sunt secretarul de stat de la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul ºi situaþia în care se gãseºte domnul secretar general de la Ministerul Finanþelor este generatã de faptul cã doamna secretar de stat Manolescu se aflã la Camera Deputaþilor în susþinerea altor proiecte de lege, iar domnul ministru al finanþelor este, de asemenea, prins în alte probleme. În aceastã situaþie, vã rog, având în vedere prezenþa mea aici, sã daþi posibilitatea secretarului general de la Ministerul Finanþelor sã susþinã proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi?! Problema este cã toatã conducerea Ministerului Finanþelor este în discuþii cu Fondul Monetar Internaþional...

Nu, nu! Staþi o secundã. Luaþi cuvântul când vi-l dãm noi.

Mã iertaþi.

Problema este cã, potrivit regulamentului, orice proiect de lege se prezintã din partea iniþiatorului Ñ deci a Guvernului Ñ fie de ministru, fie de secretar de stat. Este o prevedere asupra cãreia Senatul a insistat foarte mult ºi regulamentul o ilustreazã foarte clar. Noi înþelegem dificultãþile acestea fizice a imposibilitãþii ca doamna Manolescu sã fie în douã locuri concomitent. Sigur, aþi ales Camera Deputaþilor într-o ordine, bãnuiesc, doar alfabeticã. Dar asta, ºtiþi cum se spune, nu rezolvã problema de ordin procedural.

Dumneavoastrã sunteþi secretar de stat cu problemele Parlamentului?

Sunt secretarul de stat de la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul.

Sã se amâne!

Eu cred cã poate mai aºteptãm. Nu aº vrea sã încãlcãm propriile proceduri votate chiar de curând de cãtre noi.

Vã rog, domnuÕ preºedinte!

Domnule preºedinte, domnul secretar de stat are toatã capacitatea sã prezinte, pentru cã iniþiator nu este Ministerul de Finanþe, este Guvernul României care trebuie sã fie reprezentat de un ministru sau un secretar de stat. ªi, iatã, îl avem pe domnul secretar de stat.

## Da. Vã rog, domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, în cazul ãsta propun o simplificare a lucrurilor. Sã nu mai vinã nici un ministru ºi nici un secretar de stat. Sã vinã secretarul de stat de la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul, dacã Domnia sa poate sã reprezinte pe oricine. Îl respect, ºtie foarte bine Domnia sa, dar, dacã începem sã încãlcãm procedurile, însemneazã cã se poate întâmpla orice în Senat. De aceea, rog foarte mult sã rãmânem la procedurile prevãzute în regulament.

## Corect!

Da. Dacã mai existã alte puncte de vedere referitor la acest aspect?

Existã propunerea pe care o fac plenului Senatului, eventual sã mai amânãm, poate chiar în cursul zilei de astãzi. Poate la Camera Deputaþilor secretarul de stat se elibereazã de sarcina prezentãrii proiectului ºi poate veni la Senat. Eu v-aº propune, dacã aþi fi de acord, sã mai amânãm chiar pentru ziua de astãzi. Daþi un telefon, luaþi legãtura... Sã mergem mai departe.

Doriþi sã votãm sau...

Nuuu!

De acord. ªi punctul 12 este tot Ministerul de Finanþe. E aceeaºi situaþie.

Punctul 13: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/2000 privind exceptarea de la plata accizelor a cantitãþii de 1.000 tone benzinã ºi 300 tone ulei mineral acordate ca ajutor umanitar Republicii Moldova.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã vã prezentaþi.

**Domnul Gabriel Oprea Ñ** _preºedintele Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Gabriel Oprea ºi sunt preºedintele Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat. Voi prezenta punctul de vedere cu privire la aprobarea prin lege a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192 din 9 noiembrie 2000 privind exceptarea de la plata accizelor pentru produsele petroliere acordate ca ajutor umanitar gratuit Republicii Moldova. Potrivit prevederilor art. 25 lit. e) din Ordonanþa Guvernului nr. 27 din 30.01.2000, produsele livrate la rezervele de stat sunt scutite de plata accizelor pe perioada în care au acest regim, iar în conformitate cu prevederile de la punctul 21 din Normele metodologice aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 212 din 30.03.2000 pentru produsele scoase din rezerva de

stat plata accizelor se face de cãtre unitãþile deþinãtoare ale acestor stocuri la livrarea produselor respective cãtre beneficiari. Ajutoarele umanitare fiind acordate gratuit de la rezervele de stat în conformitate cu prevederile Legii nr. 82 din 1992, republicatã, privind rezervele de stat, Agenþia Naþionalã a Rezervelor de Stat nu are alocaþii bugetare destinate plãþii cãtre buget a accizelor. Pentru reglementarea acestor situaþii Ministerul Finanþelor Publice, prin Adresa nr. 30.799 din 24.X.2000 anexatã, rãspunde cã: ”Scutirea de plata accizelor în situaþia acordãrii de ajutoare umanitare se poate face numai prin iniþierea unui act normativ cu putere de lege deoarece indiferent de destinaþia acestora se datoreazã bugetului de stat accize.Ò Ca urmare, pentru ajutorul umanitar gratuit acordat Republicii Moldova cu Hotãrârea Guvernului nr. 772 din 7.09.2000 s-a iniþiat ºi aprobat în acest sens Ordonanþa de urgenþã nr. 192 din 9.XI.2000, iar pentru ajutorul umanitar acordat Republicii Federale Iugoslavia cu Hotãrârea Guvernului nr. 163 din 11.01.2001, s-a iniþiat ºi aprobat în acest sens Ordonanþa de urgenþã nr. 8 din 2.01.2001. Pentru reglementarea în viitor a acestei speþe ºi evitarea iniþierii de ordonanþe de urgenþã la acordarea fiecãrui ajutor umanitar gratuit de la rezervele de stat, propunem ca Ministerul Finanþelor Publice, cu ocazia modificãrii Ordonanþei Guvernului nr. 27 din 2000 privind regimul produselor supuse accizelor, sã prevadã exceptarea în astfel de cazuri a obligaþiei de platã a accizelor. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim ºi noi. Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã rog prezentaþi raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci cu scrisoarea L 359 din 29 noiembrie 2000 a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. Am primit avize favorabile de la Comisia economicã, de la Consiliul Legislativ. Facem menþiunea cã, în conformitate cu dispoziþiile articolelor 72 ºi 74 din Constituþia României, acest proiect se încadreazã în categoria legilor ordinare, fapt pentru care comisia propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã existã înscrieri la cuvânt? Dacã nu, întrucât nu sunt modificãri în raport, vã rog sã procedaþi la vot.

Cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, Senatul a adoptat proiectul de lege. Mulþumim.

Vã mulþumim.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea de la taxa pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Din partea iniþiatorilor, vã rog! ## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Bunã seara!

Sunt Sorin Encuþescu, secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul la Ministerul Apãrãrii Naþionale. Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000, modificatã ºi completatã cu Hotãrârea Guvernului nr. 960, Guvernul României a autorizat Ministerul Finanþelor sã garanteze în numele ºi în contul statului pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale, prin Regia Autonomã ROMTEHNICA, împrumuturi externe în limita a 223 milioane dolari pentru realizarea unor programe de achiziþii ºi modernizarea de tehnicã militarã la care participã atât agenþii economici români, cât ºi companii strãine, partenere la realizarea programelor de modernizare a tehnicii militare.

Pentru eliminarea cheltuielilor substanþiale aferente transportului bunurilor româneºti la partenerul extern ºi a produselor finale de la partenerul extern în România, precum ºi pentru evitarea obþinerii aprobãrilor speciale privind tranzitarea ºi staþionarea de material militar pe teritoriul mai multor þãri, s-a optat pentru realizarea activitãþii de integrare a produsului final de cãtre agentul economic român în capacitãþile industriale din România.

Pentru a se putea finanþa realizarea produselor prevãzute în anexa la hotãrâre de cãtre agenþii economici români în cooperare cu partenerii externi pe suportul creditelor asigurate de aceºtia, folosindu-se în acelaºi timp cu maximã eficienþã împrumuturile externe, s-a propus aplicarea cotei zero pentru T.V.A. tuturor operaþiunilor comerciale ce se desfãºoarã pentru realizarea obiectivelor prevãzute în Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, propunere concretizatã prin adoptarea Ordonanþei de urgenþã nr. 208/2000. S-a permis astfel angajarea imediatã a contractelor comerciale ºi începerea activitãþii industriale, evitându-se totodatã sistarea activitãþii acestor agenþi cu consecinþele inerente pe plan economic ºi social.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul preºedinte al comisiei.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu scrisoarea L 372 din 29 noiembrie 2000, a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. Aº vrea sã reiau doar un singur argument pe fond care a fost prezentat ºi de iniþiator ºi care spune aºa: ”Aºa cum se aratã ºi în nota de fundamentare care însoþeºte proiectul de lege, aprobarea acestei facilitãþi nu va greva pe ansamblu realizarea veniturilor bugetului de stat din încasarea taxei pe valoarea adãugatã; deoarece aceasta, în cazul Ministerului Apãrãrii Naþionale, este finanþatã tot de la

buget. Deci a fost o soluþie de rezolvare a plãþii taxei pe valoarea adãugatã, alternativa ar fi fost sã se aloce fonduri bugetare pentru aceastã platã.

Faþã de acest argument, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã sunt înscrieri la dezbateri generale? Dacã nu, v-aº ruga sã votãm proiectul de lege de aprobare a ordonanþei.

Cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, o abþinere dintr-un total de 93, Senatul aprobã proiectul de lege discutat.

Vã mulþumim, domnule preºedinte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 253 din 2000 privind rambursarea din bugetul Consiliului Judeþean Iaºi a creditelor externe contractate de Regia Autonomã Judeþeanã ”Apã CanalÒ Iaºi, cu garanþia statului, de la banca germanã Kreditanstalt fŸr Wiederaufbau pentru finanþarea obiectivului de investiþii ”Retehnologizarea, modernizarea, completarea ºi dezvoltarea Staþiei de epurare a municipiului IaºiÒ. (Cred cã aici e o greºealã care ne aparþine sau e chiar a Guvernului Ñ ”staþie de epurare a municipiului IaºiÒ e mai complicat; ”a apeiÒ, bãnuiesc. De staþie de epurare a municipiului nici n-ar fi de dorit.)

Vã rog, din partea iniþiatorului!

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Mã numesc Fleºariu Ionel, sunt secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice.

Obiectul Ordonanþei de urgenþã nr. 253/2000 îl constituie aprobarea rambursãrii creditului pe care Regia Autonomã de Apã, Canal Iaºi l-a contractat în 1995.

Cu ocazia contractãrii acestui împrumut, BERD a impus drept condiþie ca rambursarea banilor sã nu se facã din rezultatele economice financiare ale regiei, ci din sumele alocate în mod special de la bugetul de stat prin transferuri alocate bugetului judeþului Iaºi.

Creditul a fost acordat pentru o perioadã de 15 ani cu o perioadã de graþie de 4 ani. A venit scadenþa ºi urmeazã sã înceapã rambursarea creditelor Ñ a ºi început. La 19 ianuarie s-a rambursat prima tranºã a creditului, urmând ca pânã în 19 ianuarie 2008 sã se ramburseze întreaga sumã, repet, din bugetul Consiliului judeþean Iaºi.

Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa de urgenþã a Guvernului în forma prezentatã.

## Da, vã mulþumim.

Rugãm pe domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, foarte succint, sã prezinte raportul, întrucât am fost anunþat cã la ora 18,00 avem transmisie în direct pe radio la punctul din ordinea de zi privind întrebãrile ºi interpelãrile ºi poate mai putem face un proiect de lege pânã atunci.

Vã rog!

Sesizatã pe fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în dezbatere prezentul proiect de lege ºi faþã de prezentarea fãcutã de iniþiator aº vrea sã mai aduc o singurã informaþie la cunoºtinþa Senatului. Tot prin aceastã ordonanþã, creditul contractat iniþial în mãrci Ñ la nivel de 20 de milioane de mãrci Ñ se va rambursa în euro. Deci este a doua modificare care o opereazã ordonanþa ºi despre care iniþiatorul nu a informat, printr-o omisiune.

În baza articolului 89 din Regulamentul de funcþionare al Senatului, comisia noastrã propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, vã propun sã votãm.

Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 3 abþineri din 90 de voturi exprimate, ºi acest proiect de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Rugãm iniþiatorul, foarte pe scurt, sã prezinte, dat fiind cã ordonanþa Ñ ea însãºi Ñ are douã articole.

## **Domnul Leonida Lucian Biro Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, preºedintele Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþii Nucleare_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã numesc Lucian Biro ºi sunt secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, preºedintele Comisiei Naþionale pentru Controlul Activitãþilor Nucleare.

Legea nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare, republicatã, prevede la articolul 8 alineatul 2 cã: ”Autorizaþia pentru desfãºurarea de activitãþi nucleare se elibereazã exclusiv persoanelor juridiceÒ. Ulterior, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 116/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 124/1998 se prevede cã: ”Cabinetul medical este unitatea fãrã personalitate juridicã furnizoare de servicii publice, de asistenþã medicalã umanã, preventivã, curativã, de recuperare ºi urgenþã.Ò

În acest context, a apãrut o discrepanþã între Legea nr. 111/1996 ºi aceastã ordonanþã de urgenþã. Propunerea noastrã este ca sã aparã o corecþie la Legea nr. 111, astfel încât prin articolul 8 alineatul 2 sã se poatã acorda autorizaþie de funcþionare atât persoanelor juridice, cât ºi persoanelor fizice.

Vã mulþumesc.

Susþineþi, da?

Da, susþinem aceastã modificare.

Vã rugãm, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, din partea comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

Vã mulþumim.

Dacã la dezbateri generale existã luãri de cuvânt? Dacã nu, vã rog sã procedãm la vot asupra proiectului de lege.

Cu 87 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere dintr-un total de 90 ºi acest proeict de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Aici se încheie partea din ordinea de zi dedicatã aprobãrii proiectelor ºi propunerilor legislative.

Trecem la ultimul punct din ordinea de zi a acestei ºedinþe, ºi anume, întrebãri ºi interpelãri.

Rog pe domnul secretar Ungheanu sã anunþe colegii senatori.

Da, vã rog.

Am o mare rugãminte la dumneavoastrã, am interpelare, sunt deci pe lista interpelãrilor pentru Ministerul de Interne ºi Justiþie.

Rugãmintea mea, pentru cã fac parte din Comisia de Integrare Europeanã care acum este în ºedinþã, dacã îmi permiteþi sã iau acum cuvântul la interpelare. Este scurtã.

De acord, cu plãcere, ceea ce nu este neapãrat în regulament.

Deci sunt înscriºi la acest punct al ordinii de zi: domnul senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Nicolae Pãtru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare; din partea aceluiaºi grup parlamentar, domnul Dumitru Codreanu ºi, de asemenea, domnul senator Vasile Horga; din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Sorin Vornicu; ºi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul Nicolae-Vlad Popa, cãruia îi ºi dãm cuvântul.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresatã domnilor miniºtri de interne ºi de justiþie, în urma sesizãrii primite de subsemnatul din partea domnului Grãmadã Antoniu Gheorghe, avocat stagiar în Baroul Braºov în cadrul Cabinetului individual Mihai Brebenel. Cu prezenta, vã solicit sã luaþi mãsurile ce se impun în vederea prevenirii faptelor prin care avocaþii sunt împiedicaþi de cãtre organele de cercetare penalã sã-ºi exercite în mod liber profesia ºi sã apere interesele clienþilor pe care îi reprezintã, fiind nu doar victime ale insolenþei unora dintre lucrãtorii organelor de poliþie, dar întâmpinând chiar opuneri violente din partea acestora. Raportat la cazul concret al domnului Grãmadã Antoniu, vã învederez faptul cã la cererea domnului avocat Mihai Brebenel, solicitat în data de 25.01.2001 de cãtre un client al sãu reþinut de organele de poliþie braºovene, acesta s-a deplasat la Secþia 3 Poliþie, cerând relaþii privind motivele ce au determinat luarea acestei mãsuri faþã de clientul maestrului sãu, legitimându-se ºi învederând lucrãtorilor de poliþie cã prezenþa sa era una provizorie pânã la momentul la care avocatul titular urma sã se prezinte la poliþie ºi sã depunã împuternicirea avocaþialã.

Deºi cererea sa era una legitimã, legalã ºi justificatã, efectiv domnul avocat a fost dat afarã de cãtre lucrãtorii Secþiei 3 a Poliþiei Braºov ºi, mai mult, îmbrâncit de faþã cu clientul sãu ºi de alte persoane asistente la incident, cauzându-i-se prin aceastã îmbrâncire, s-a lovit, vãtãmãri corporale ce au necesitat îngrijiri medicale de ºapte zile dovedite prin certificatul medico-legal anexat.

Deci prin aceastã atitudine nu numai cã s-a împiedicat exercitarea în condiþii normale a profesiei ºi a drepturilor pe care legea i le conferã ca apãrãtor al pãrþii ce o reprezintã, dar, mai mult, s-a adus o gravã atingere prestigiului profesiei de avocat.

În consecinþã, chiar dacã persoana efectiv lezatã prin fapta sãvârºitã a înþeles sã formuleze plângere la Parchetul Militar Braºov, o sancþiune aplicatã faptei în concret nu va avea rezonanþã ºi nu va putea contribui eficient la prevenirea unor astfel de situaþii, care doar cu sprijinul respectivilor miniºtri pot fi efectiv stopate.

Da, chiar voiam sã fac aceastã precizare, toate întrebãrile, interpelãrile se depun la cabinetul domnului secretar Mihai Ungheanu, prin voinþa Biroului permanent.

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Dacã nu, domnul Nicolae Pãtru, din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare.

Domnul preºedinte, interpelarea mea a fost adresatã doamnei ministru al justiþiei, în urmã cu aproximativ douã sãptãmâni ºi mã aºteptam ca în aceastã searã sã primesc ºi cu aceastã ocazie sã primesc rãspunsul în scris. Vã mulþumesc.

Este domnul secretar de stat, înþeleg cã aºteptaþi rãspuns din partea reprezentantului Ministerului de Justiþie, este domnul secretar de stat Trifoi.

Deci aºteptaþi rãspunsul.

Mai departe, domnul Adrian Pãunescu nu a venit? Da, domnul secretar al Biroului permanent, Sorin Vornicu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, În urmã cu douã sãptãmâni, deci perioada de dupã sesiunea extraordinarã, am trimis o scrisoare cãtre

ministrul industriei ºi resurselor, domnul Dan Ioan Popescu ºi, de asemenea, aºteptam un rãspuns pânã acum.

Întrucât nu am primit rãspunsul pe care l-am solicitat în scris, pe aceastã cale doresc sã-l întreb în legãturã cu demersul pe care îl face în acest moment, ºi dacã îl finalizeazã am sã-l felicit, de integrare a Societãþii MELANA Ñ S.A. Piatra-Neamþ în PETROM.

La rândul meu, ca senator în trecuta legislaturã, senator de Neamþ, am încercat acest lucru începând cu luna martie anul trecut ºi terminând cu luna decembrie, nu s-a reuºit în ultimã instanþã, deºi a existat avizul favorabil al Ministerului Industriei, datoritã reticenþelor ºi obtuzitãþii în ultimã instanþã a conducãtorului PETROM de atunci, acum domnul Popa, sper cã domnul ministru Dan Ioan Popescu va avea mult mai multã audienþã la domnul Popa ºi aºtept un rãspuns peste o sãptãmânã, dacã pânã atunci se va rezolva problema MELANA va fi cu atât mai bine. Dacã nu, în continuare, împreunã cu toþi senatorii de Neamþ vom sprijini acest demers.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc.

Domnul senator Vasile Horga din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al industriei ºi resurselor, domnul Dan Ioan Popescu.

Obiectul interpelãrii este dezvoltarea competiþiei de piaþã prin reducerea sferei de acþiune a monopolurilor.

În capitolul III al Programului de guvernare, Guvernul se angaja în faþa Parlamentului României, solicitând votul de învestiturã, sã relanseze economia naþionalã sufocatã de practicile aberante ºi fãrã discernãmânt ale vechii coaliþii de guvernare.

Iatã, au trecut aproape douã luni de la preluarea de cãtre noua guvernare a administrãrii economiei ºi constatãm cu regret cã cel puþin în domeniul industriei nimic nu s-a schimbat.

Ba dimpotrivã, putem spune cã boala de mai ieri a devenit incurabilã ºi în curând vom asista, fãrã putinþã de intervenþie, ca niºte simpli spectatori, la dezintegrarea a ceea ce a mai rãmas din industria româneascã.

Ascultãm în continuare aceleaºi voci perfide care ne învãþau cã un mecanism se autoregleazã numai uitându-te la el ºi cã intervenþia omului nu ar face altceva decât sã zãdãrniceascã funcþionalitatea sa.

Trebuie sã fii ori naiv ori rãu intenþionat sã crezi cã o economie naþionalã va funcþiona cu succes prin pârghii de comandã, prin proclamarea puterii celor mari asupra celor mici.

S-a creat în acest moment o castã de companii privilegiate care fac legea lor, tristã lege, impunând celor mulþi, care încã mai dau de muncã la milioane de oameni, condiþiile lor, fãrã ruºine ºi fãrã teamã de rãspundere, toate acestea sub aripa ocrotitoare a puterii.

S-a ajuns pânã acolo încât zilnic întreprinderile industriale ºi nu numai trãiesc sub spectrul ameninþãrii companiilor naþionale, de distribuþie a energiei electrice ºi a gazelor naturale, cã aceste utilitãþi vor fi sistate dacã nu se efectueazã anticipat plata acestora.

Aceasta sã însemne oare relansarea economicã cuprinsã în Programul de guvernare? Relansarea mult trâmbiþatã de cãtre partidul de guvernãmânt în timpul campaniei electorale? Cum crede domnul ministru al industriei ºi resurselor cã o întreprindere producãtoare de bunuri materiale care-ºi încaseazã preþul produselor dupã o perioadã de cel puþin 30Ñ60 de zile, indiferent dacã acestea sunt livrate în þarã sau sunt exportate, poate plãti anticipat facturile de energie electricã sau gaze naturale. Din ce surse?

ªi eu vã mulþumesc, domnul senator. Domnul senator Adrian Pãunescu.

Domnilor senatori, Domnule preºedinte de ºedinþã,

Încerc sã dau interpelãrilor mele o structurã logicã, pentru cã ele se adreseazã, în fapt, nu unui ministru sau altuia, ºi nici mãcar doar primului-ministru, ci politicilor guvernamentale care trebuie sã intervinã hotãrât ºi urgent în rezolvarea tuturor acestor probleme care, vai!, nu se pot vindeca decât împreunã.

De aceea, a vorbi despre un domeniu sau despre altul când interdependenþa dintre aceste domenii este evidentã, ar fi insuficient ºi chiar neadevãrat.

Noi putem spune toate cele pe care le ºtim ºi e obligaþia noastrã sã le spunem ºi sã militãm pentru rezolvarea lor.

Dar trebuie sã intervinã o clarificare urgentã în fond ºi sã ne întoarcem la producþie.

Astãzi, interpelãrile mele se referã în primul rând la agriculturã. Dacã ea nu merge, nimic nu merge în România.

Iatã o primãvarã aberantã (ºi ca orice lucru sosit la nevreme o primãvarã periculoasã) pare a pune mai devreme problemele agriculturii decât în alþi ani.

Constatãm cã nu suntem pregãtiþi pentru aceastã primãvarã ºi pentru lucrãrile agricole care ne pot da o speranþã pentru anul în curs.

E o mare nenorocire agricultura în 2001, nenorocire ale cãrei consecinþe ar trebui vãzute în primul rând în cauzele care le genereazã.

Întreb Guvernul, întreb pe primul-ministru ºi pe oamenii de remarcabilã calitate care constituie conducerea agriculturii româneºti ce gândesc sã facã faþã de împrejurarea cã toamna ne-a lãsat cu toate problemele agriculturii nerezolvate, cã numai îngrãºãminte chimice administrate acum ºi nu peste o lunã, ar putea ajuta la recuperarea a ceea ce nu s-a fãcut în toamnã, cã seceta ne ameninþã grav, ne loveºte grav (ca o opoziþie de nestãpânit) ºi nu sunt rezolvate probleme cheie, nu existã înrãºãminte. De exemplu, la Craiova nu se pot face îngrãºãminte pentru cã fabrica este în remont.

La Turnu Mãgurele este o înghesuialã extraordinarã. Nici unii, nici alþii nu au destule gaze naturale.

Guvernarea care a plecat în decembrie 2000 a lãsat þara, pentru prima oarã în 30 de ani, fãrã contracte cu partenerii externi tradiþionali în chestiunea gazelor naturale.

Da, mulþumim domnule senator.

Domnul senator Codreanu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Interpelarea mea de astãzi este adresatã Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare ºi Silviculturii.

Pe ordinea de zi a comisiei noastre de specialitate se aflã printre altele proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194 din 2000, pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivã a unor terenuri din fondul forestier.

În ºedinþa din 8.02.2001 am dezbãtut acest proiect de lege în cadrul comisiei, reieºind unele inadvertenþe între textul ordonanþei ºi cel al expunerii de motive.

De aceea, adresez ministerului de resort urmãtoarele întrebãri.

1. Cine este beneficiarul acestui proiect, pentru care sunt scoase din circuitul forestier aproximativ 54 de hectare?

2. Au fost respectate reglementãrile legale în vigoare privind schimburile de terenuri? În aceastã situaþie, potrivit articolului 56 din Codul silvic, beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier, care nu dispune de terenuri echivalente pentru schimb, a plãtit deþinãtorului contravaloarea acestuia? Taxa legalã pentru folosirea definitivã a terenului în alte scopuri, precum ºi contravaloarea pierderii creºterilor precizate în articolul 55 din legea menþionatã mai sus?

3. A fost achitatã contravaloarea masei lemnoase rezultatã în urma schimbãrii destinaþiei terenului forestier?

4. Cine a exploatat aceste suprafeþe, cine a valorificat masa lemnoasã rezultatã ºi care a fost valoarea acesteia?

Doresc sã primesc rãspunsul la aceste întrebãri în scris pânã pe 16.02.2001, când acest proiect de ordonanþã de urgenþã se va întoarce la comisie. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

În finalul acestui punct din ordinea de zi, ultim de altfel, amintesc colegilor senatori cã pânã joi pot depune întrebãri ºi text de interpelãri la domnul secretar al Biroului permanent Mihai Ungheanu, etajul III, camera 334.

Rog pe reprezentanþii Executivului, la problemele care s-au ridicat, sã rãspundã.

Domnul general Pavel Abraham.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul de Interne, domnul ministru, a fost interpelat de cãtre domnul senator Nicolae Vlad Popa în legãturã cu chestiunea pe care ºi dumneavoastrã aþi receptat-o aici de la Braºov.

Pânã în acest moment, Ministerul de Interne a dispus efectuarea unei anchete administrative ºi constatãrile respective doresc sã le prezint în faþa dumneavoastrã.

Vom da rãspuns scris, potrivit reglementãrilor, domnului senator.

La data de 25 ianuarie 2001, doi ofiþeri de poliþie din cadrul Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti Ñ Secþia 11 s-au deplasat la Braºov pentru identificarea ºi aducerea la sediul unitãþii din care fac parte a numitului Miclãuº Marius, învinuit de sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie.

Dupã indentificarea învinuitului, cei doi poliþiºti l-au condus la sediul Secþiei 3 Poliþie Braºov ºi i-au permis acestuia sã ia legãtura telefonic cu avocatul Brebenel Mihai.

La sediul Secþiei 3 Poliþie, ofiþerii nu au efectuat nici un act de cercetare penalã pânã la sosirea avocatului, procedând doar la controlul corporal al acestuia, potrivit dispoziþiilor legale, iar la sosirea avocatului stagiar Grãmadã Antoniu Gheorghe, în biroul în care se afla învinuitul Miclãuº ºi cei doi ofiþeri din cadrul Direcþiei Generale a poliþiei Municipiului Bucureºti era prezent ºi un martor asistent, numitul ªerbãnoiu Vasile.

Întrucât avocatul stagiar nu încheiase cu învinuitul un contract de asistenþã juridicã în formã scrisã ºi în absenþa unei împuterniciri scrise, aºa cum prevãd dispoziþiile articolul 25 din Legea nr. 51/1995 ºi articolul 93 din Statutul profesiei de avocat, ofiþerii i-au comunicat cã nu poate avea acces la datele privind cercetarea penalã aflatã în desfãºurare la Bucureºti.

Drept urmare, avocatul Grãmadã Antoniu Gheorghe i-a ameninþat pe ofiþerii de poliþie cã îi va reclama, moment în care a fost invitat sã pãrãseascã incinta, fiind condus pânã la ieºire.

La data de 26 ianuarie 2001, avocaþii Brebenel Mihai Ñ ºi o micã parantezã, domnul avocat Brebenel Mihai, fost ofiþer activ în cadrul Inspectoratului de Poliþie al judeþului Braºov, trecut în rezervã în anul 1997 pentru fapte incompatibile cu calitatea de poliþist Ñ ºi Grãmadã Antoniu Gheorghe au depus o plângere penalã împotriva maiorului Dumitru Ioan, ºeful Secþiei 3 Poliþie Braºov, a plutonierului ªandru Paul din cadrul aceleiaºi unitãþi ºi a unuia dintre ofiþerii Direcþiei Generale de Poliþie a Municipiului Bucureºti, pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei ºi purtare abuzivã.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Justiþiei, domnul secretar de stat Doru Trifoi.

## **Domnul Doru Crin Trifoi Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Stimate domnule preºedinte,

Stimate doamne ºi domnilor senatori,

Cu tot respectul, vã rog sã-mi permiteþi sã vã informez cã în urma discuþiei avute cu domnul senator Nicolae Pãtru, Domnia sa a acceptat rãspunsul nostru scris ºi totodatã, a acceptat termenul de 30 de zile pe care l-am solicitat pentru un rãspuns detaliat, la obiect în legãturã cu cele peste 12 cauze civile care se aflã pe rolul Curþii de Apel Piteºti ºi la care Domnia sa a fãcut referire.

Mulþumim.

În legãturã cu interpelarea domnului senator NicolaeVlad Popa, v-aº ruga...

În legãturã cu interpelarea domnului senator Nicolae Vlad Popa, domnule preºedinte vã rog sã-mi daþi voie sã remarc cã aceastã întrebare a fost adresatã în primul rând Ministerului de Interne, pentru cã este vorba despre activitatea organelor de cercetare penalã. Magistraþii ºi procurorii nu sunt organe de cercetare penalã.

De aceea, daþi-mi voie sã apreciez cã rãspunsul pe care l-a prezentat domnul secretar de stat Abraham este coincident ºi cu ceea ce putem sã vã comunicãm noi.

Permiteþi-mi, pe baza datelor comunicate de Parchetul militar Braºov, sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele: plângerea penalã formulatã de domnul Mihai Brebenel, avocat în Baroul Braºov ºi de domnul Grãmadã Antoniu Gheorghe, avocat stagiar în cadrul cabinetului de avocat Mihai Brebenel, a fost înregistratã la Parchetul militar Braºov cu nr. 110/2/2 din 26 ianuarie 2001. Aceasta a fost trimisã iniþial Ñ potrivit procedurii penale Ñ la Inspectoratul judeþean de poliþie Braºov pentru efectuarea de acte premergãtoare, fixându-se termen de soluþionare la 26 februarie 2001.

La finalizarea cercetãrilor, urmeazã sã prezentãm datele concrete rezultate din anchetã ºi mãsurile luate. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc ºi eu. Mulþumim colegilor. Declar închise lucrãrile ºedinþei Senatului de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 20/23.II.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei