Napoleon Pop

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Preocuparea Guvernului pentru restructurarea economicã, în general, este lãudabilã ºi ea trebuie susþinutã numai în mãsura în care, conform principiilor de democraþie economicã, aduce ºanse egale tuturor întreprinderilor din România. Statul nu poate sã fie însã bun cu unii, puþini, ºi nepãsãtor cu alþii, cei mai mulþi, cu atât mai mult cu cât resursele restructurãrii provin de la buget, adicã de la noi toþi. Existã o practicã a tuturor guvernelor de pânã acum ºi a celui actual care trebuie stopatã cu rapiditate. Ea constã, vorbind pe ºleau, în deturnarea fondurilor obþinute prin privatizare, în susþinerea repetatã ºi fãrã efect a aºa-ziselor programe de restructurare numai a unor societãþi la care statul este acþionar majoritar, cele mai recente cazuri fiind ”SidexÒ, ”TaromÒ, ”TractorulÒ, ”RomanÒ, ”AvicolaÒ Baloteºti ºi altele.

Este pãcat cã aceastã reþetã falimentarã este repetatã cu obstinaþie, creându-se impresia chiar din interiorul Guvernului cã acesta nu este capabil de soluþii de fond, respectiv atragerea unor investitori ºi debarasarea prin privatizãri profesioniste de ghiulele grele care atârnã de un executiv care trebuie sã acorde mai multã atenþie regulilor de joc bune pentru toatã lumea, ºi nu administrãrii preferenþiale a unor active în detrimentul tuturor cetãþenilor.

Constatãm urmãtoarele: Ñ derogãri administrative puse în responsabilitatea unui întreg Parlament în ceea ce priveºte redestinarea unor fonduri publice, rezultate din privatizare, numãrul acestor excepþii depãºind regula; Ñ mecanismul redestinãrii acestor fonduri duce la scãderea valorii în timp a sumelor de recuperat, statul acceptând _ab initio_ o pierdere de care se face singur responsabil. În timp ce titlurile de stat pentru acoperirea deficitului bugetar sunt emise cu dobânzi de 30-50%, creditele de recuperat sunt acordate cu dobândã de 3- 5%; Ñ de regulã, sumele acordate pentru programele de restructurare nu se întorc, acestea majorând datoria publicã care trebuie redusã tocmai prin sumele obþinute din privatizare; Ñ atribuþiile financiare ale A.P.A.P.S. sunt deturnate, creându-se sisteme de creditare, garantare ºi asigurare în afara celor legal constituite; Ñ se pun în pericol fragilele mecanisme de piaþã care pot ºi trebuie sã contribuie ºi ele la restructurarea activelor aflate în proprietatea privatã a statului; Ñ statul trebuie sã dea primul exemplu în aplicarea corectã a legilor ºi sã recurgã cât mai puþin la derogãri în beneficiul unora, a cãror selectare continuã sã se facã dupã criterii obscure. Nu cred cã liniºtirea pe moment a situaþiei unei societãþi comerciale poate echilibra frustrãrile de viitor ale tuturor cetãþenilor, care pot fi exacerbate prin acest comportament preferenþial.

Sunt convins, atât eu cât ºi mulþi alþi deputaþi din aceastã Camerã, asupra corectitudinii în ceea ce priveºte scrierea în clar, în Legea bugetului de stat pe anul 2001, a modului de utilizare a sumelor provenite din privatizare ºi mai ales a destinaþiei subvenþiilor.