Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Vã propun sã începem.

Dãm cuvântul domnului ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

”Bãncile continuã sã finanþeze cu prioritate statulÒ Ð aºa se intituleazã declaraþia mea politicã de astãzi.

Deficitul bugetar înregistrat în luna ianuarie 2001 a fost de 3.062 miliarde de lei.

Aparent, suma nu spune mare lucru. Dacã este s-o comparãm cu sumele alocate tot în acea lunã unor ministere, realizãm adevãrata dimensiune a deficitului bugetar de stat.

Cine finanþeazã acest deficit? Care este costul finanþãrii? Ce influenþe exercitã aceste finanþãri pe piaþa financiar-bancarã?

În ianuarie 2001, deficitul reprezenta deja o pãtrime din nivelul veniturilor colectate la buget. Trebuie remarcat costul aferent acestei luni, cu dobânzi la titlurile de stat care se ridicã la suma de 4.911 miliarde de lei. În câteva cuvinte, se poate spune cã bugetul continuã ºi va continua sã suporte un cost foarte ridicat al dobânzilor la finanþãrile anterioare cu titluri de stat.

Dar, pentru ca acest fenomen sã aibã o continuitate, statul a revenit în forþã la începutul acestui an cu noi emisiuni de certificate de trezorerie, depãºind deja suma de 14 mii miliarde de lei, ceea ce denotã cã fenomenul de rostogolire a datoriei publice continuã, fiind chiar uºor amplificat în aceastã perioadã.

Pentru a realiza ºi mai bine dimensiunea fenomenului în România, în luna ianuarie, dintr-un total al creditelor interne de 83,039 miliarde de lei, 26% reprezintã creditul guvernamental, în timp ce 31,21 este reprezentat de creditul neguvernamental. Nu cred cã mai existã o altã þarã europeanã în care acele elemente ale creditului sã aibã valori atât de apropiate.

În aceste condiþii, multe bãnci au optat pentru creditarea în valutã, protejându-se astfel de riscul deprecierii monedei naþionale. În aceste condiþii, este foarte greu de crezut cã actualul Guvern îºi va îndeplini obiectivul inflaþionist de 25-27%.

Cele mai optimiste previziuni din mediul financiar-bancar prevãd o inflaþie de 30-35%, ceea ce ar putea desemna refuzul temporar al bãncilor de a-ºi mai plasa banii în titluri de stat.

Atitudinea B.N.R. faþã de aceastã problemã continuã sã fie aceeaºi. Nu este nimic anormal ca bãncile comerciale sã trãiascã pe seama finanþãrii consumului public la un cost extrem de ridicat, cost care, în cele din urmã, se rãsfrânge tot la buget.

Sigur cã dobânzile pentru certificatele de trezorerie sunt prea atractive pentru bãnci, dar nu prea sunt interesate de economia realã. Viaþa trebuie sã hotãrascã scãderea, respectiv creºterea dobânzii pentru diferitele

tipuri de credite, dar asta se poate întâmpla într-o economie de piaþã cât de cât funcþionalã.

Totuºi, existã ºi un pericol. Rostogolirea datoriei publice la costuri ridicate poate genera o puternicã crizã financiarã de sistem, aºa cum s-a petrecut în 1998 în Rusia, sau în prezent în Turcia. Iar la aceste tragice cazuri atât economia realã, cât ºi investiþiile în titluri de stat ale bãncilor ar avea acelaºi destin Ð falimentul. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul Adrian Moisoiu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

De nenumãrate ori, prin comunicate de presã, intervenþii ºi declaraþii politice, Partidul România Mare a atenþionat opinia publicã internã ºi internaþionalã, precum ºi mass-media asupra pericolului declanºãrii unui nou conflict în Europa Centralã ºi de Sud-Est, datoritã acþiunii forþelor politice revizioniste ungureºti care, recurgând la tertipuri de ordin legislativ ºi diplomatic, încearcã sã-ºi punã în operã procesul de maghiarizare a locuitorilor din teritoriile pe care doresc sã le readucã între hotarele himericei Ungarii Mari.

Confirmarea apelurilor iredentiste, prin care se urmãreºte între altele ºi desprinderea treptatã a Transilvaniei de România ºi anexarea ei ulterioarã la Ungaria, este ilustratã de proiectul Legii statutului maghiarilor din afara graniþelor, aflat în dezbaterea Parlamentului de la Budapesta, prin care autoritãþile ungureºti intenþioneazã sã elibereze legitimaþii de cetãþean al naþiunii maghiare.

Partidul România Mare considerã adoptarea unei asemenea legi de cãtre forul legislativ al Ungariei drept un act de sfidare ºi ostilitate împotriva statelor vecine, iar punerea ei în practicã, o încãlcare gravã a independenþei ºi suveranitãþii acestora, a acordurilor internaþionale în vigoare.

Apreciem cã un asemenea demers duce la discriminare ºi submineazã autoritatea statelor ai cãror cetãþeni de etnie maghiarã ar urma sã beneficieze de prevederile lui, întrucât, fãrã excepþie, aceºtia se bucurã de drepturi egale cu restul populaþiei, având în plus posibilitãþi concrete de a-ºi folosi limba maternã, de a-ºi pãstra ºi conserva obiceiurile ºi tradiþiile, cultura specificã.

Este cu atât mai inexplicabilã o asemenea iniþiativã din partea autoritãþilor de la Budapesta de a sãri în sprijinul minoritãþii maghiare neameninþate în nici unul din statele în care trãieºte, în timp ce în Ungaria continuã procesul de deznaþionalizare ºi asimilare a minoritãþilor etnice.

Cel mai grãitor exemplu este cel al minoritãþii române din Ungaria, pe cale de dispariþie, în ciuda angajamentelor Guvernului maghiar de respectare a obligaþiilor asumate prin declaraþiile O.N.U. privind drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale, etnice ºi religioase, documentele aferente O.S.C.E., precum ºi prin Convenþiacadru a Consiliului Europei pentru protecþia minoritãþilor naþionale, Carta europeanã a limbilor regionale sau minoritare ºi Acordul privind colaborarea transfrontalierã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu. Se pregãteºte doamna Leonida Lari.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Fantasma Imperiului Ungar strãbate azi toate proiectele de lucru ale politicii maghiare. Culorile politice care s-au schimbat în timp n-au modificat doctrina ungarismului, care-ºi aratã esenþa atunci când îmbracã haina Casei europene.

Pe frontul politic din Ungaria se vehiculeazã o tezã bine conceputã, prin care se spune cã intrarea României în Europa ar trece prin Budapesta. Aceasta însã nu se referã la faptul cã Ungaria este situatã geografic la vest de România.

Þara noastrã se aflã în Europa ºi poporul român este stãpân pe aceste meleaguri, româneºti ºi europene în acelaºi timp, de peste 2000 de ani, când strãmoºii actualilor maghiari europeni se aflau încã în pustietatea stepelor asiatice.

Noi ºtim cã cei care au inventat aceastã tezã ºi o vehiculeazã cu obstinaþie nu se referã la geografie sau istorie. Ei þintesc cãtre scopuri cunoscute azi de cãtre toatã lumea. Sub masca interesului faþã de propriii conaþionali trãitori în þara noastrã, unde li s-au creat condiþii de viaþã ºi de dezvoltare uneori mai bune decât românilor, adicã majoritãþii, ei vizeazã scopuri revizioniste notorii, parte a obiectivului final al ungarismului, realizarea Ungariei Mari sau a Ungariei Sfântului ªtefan.

Actualmente suntem martorii unei ofensive de mari proporþii a propagandei maghiare împotriva statelor vecine. Pretextul este soarta grea a minoritãþii maghiare din aceste state ameninþate Ñ chipurile Ñ cu deznaþionalizarea ºi cu asimilarea. Minciuna ºi calomnia, amestecul grosolan în treburile interne ale altor state, inclusiv desfãºurarea unor activitãþi ilegale de incitare ºi tensionare a relaþiilor interetnice ºi de aþâþare a rãzboiului civil, cum s-a întâmplat de curând în Iugoslavia, cum sunt ºi în prezent, cu reverberaþii în întreaga lume, sunt folosite din plin în atingerea obiectivului programat, dar deocamdatã încã bine mascat, revizionismul.

Ofensiva continuã ºi în forþã susþinutã de elementele extremiste din Ungaria, de unii reprezentanþi ai organismelor internaþionale, de forþe oculte ale diasporei ungare mondiale în ceea ce priveºte revendicãrile ºi drepturile minoritãþii maghiare la autoguvernare, drepturi colective, autonomie teritorialã pe criterii etnice, contacte multiple la zonele de frontierã, reclamaþii nu numai în România, ci ºi în celelalte þãri vecine cu Ungaria nu vizeazã o mai mare deschidere sau accesibilitate a frontierelor ci, de fapt, anularea frontierelor cu statele vecine ºi, prin aceasta, dispersarea suveranitãþii ºi integritãþii teritoriale ale acestora prin crearea pe teritoriul lor, aºa cum spuneam, a unei Ungarii Mici, preludii ale unei Ungarii Mari, ce se inoculeazã tenace ºi cu grijã prin educaþia familialã, religioasã ºi ºcolarã a fiecãrui maghiar.

Vã mulþumesc ºi vã rog, pe viitor, sã aveþi în vedere cã existã un timpÐlimitã stabilit. Aþi depãºit cu foarte mult acest timp. Deci am rugãmintea la ceilalþi colegi sã-ºi revadã textele în aºa fel încât sã poatã vorbi toþi cei înscriºi pânã la ora pe care o avem în program.

Se pregãteºte domnul Napoleon Pop.

Stimaþi colegi,

Dupã 9 ani de zile, marele patriot român Ilie Ilaºcu a fost, în sfârºit, eliberat. Toþi românii de bunã-credinþã din toate partidele politice din România ºi chiar din Basarabia s-au bucurat, întrevãzând în aceastã eliberare o victorie a poporului român. ªi ar fi pãcat sã-i luãm aceastã bucurie poporului nostru, dupã atâtea pierderi pe care le-a suferit.

Totuºi, bucuria a fost întrucâtva întunecatã de comentariile unor ziariºti români, precum C.T.Popescu, care a depãºit orice normã a bunei-cuviinþe cu declaraþii de genul cã mai bine ar fi fost ca Ilie Ilaºcu sã rãmânã între zidurile puºcãriei transnistrene ca erou naþional, decât sã intre în mlaºtina politicii bucureºtene.

Tot pe 7 mai ºi la Antena 1 ºi la TVR 1 s-au perindat iarãºi diverºi ziariºti ºi politicieni, dându-ºi cu pãrerea cã, vedeþi dumneavoastrã, ce se va întâmpla oare cu Ilie Ilaºcu în mediul P.R.M.? Ce se va întâmpla în genere cu Republica Moldova mai departe, dupã gestul politic, cicã, al lui Vladimir Voronin?

Pãi, mlaºtina, de fapt, o fac chiar ziariºtii, incurabili în erorile lor, ºi anume de o asemenea zumzãialã nu are nevoie acum Ilie Ilaºcu. Chiar am vorbit zilele acestea cu el ºi mi-a spus verde în ochi cã anume despre foloasele politice n-ar avea nevoie.

Citeam ziarele, priveam emisiunile ºi mã miram de memoria scurtã a compatrioþilor noºtri pe malurile Dâmboviþei.

Sã facem un succint expozeu al evenimentelor de la Õ89 încoace.

1. În decembrie 1989, fosta U.R.S.S. a condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop ºi actul adiþional în care era avizatã Basarabia ºi þãrile baltice.

2. Urma ca România, imediat dupã revoluþie, sã ia act de rezoluþia referitoare la aceastã condamnare ºi sã-ºi revendice ceea ce îi aparþinea de drept Ð Basarabia.

3. A trecut, însã, mai bine de un an ºi în 1991 România recunoaºte un stat în stat, Republica Moldova, dar, în fond, statutul Basarabiei de colonie a Rusiei în continuare.

4. Dupã aceastã pripitã recunoaºtere, are loc solidificarea unor structuri statale, încep provocãrile organizate la Chiºinãu, apoi la Tiraspol de cãtre serviciile secrete ruseºti.

5. În 1992 începe rãzboiul cu Federaþia Rusã prin mijlocirea Transnistriei. Este arestat patriotul Ilie Ilaºcu ºi grupul sãu; este o patã în miºcarea de eliberare ºi reîntregire naþionalã din Basarabia.

6. Dupã rãzboi, cu toatã aºa-zisa colaborare de la guvern la guvern, între România ºi Republica Moldova, are loc exodul unei bune pãrþi din populaþia româneascã din Basarabia, în urma genocidului prin foame, organizat pe cale paºnicã, cât ºi o teroare asupra liderilor miºcãrii.

7. Între anii Õ92-Õ96, Õ96-2000, nici o putere politicã aflatã la conducerea României nu a întreprins nimic la modul practic pentru ajutorarea populaþiei româneºti din Basarabia ºi pentru eliberarea lui Ilie Ilaºcu ºi a grupului sãu.

8. În 2000, Partidul România Mare s-a angajat în acþiunea de salvare a patriotului român închis la Tiraspol, ocupându-se, la concret, cu actele necesare, ca el sã devinã parlamentar român ºi membru în Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei.

Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Napoleon Pop ºi se pregãteºte doamna deputat Mândrea-Muraru Mihaela.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Preocuparea Guvernului pentru restructurarea economicã, în general, este lãudabilã ºi ea trebuie susþinutã numai în mãsura în care, conform principiilor de democraþie economicã, aduce ºanse egale tuturor întreprinderilor din România. Statul nu poate sã fie însã bun cu unii, puþini, ºi nepãsãtor cu alþii, cei mai mulþi, cu atât mai mult cu cât resursele restructurãrii provin de la buget, adicã de la noi toþi. Existã o practicã a tuturor guvernelor de pânã acum ºi a celui actual care trebuie stopatã cu rapiditate. Ea constã, vorbind pe ºleau, în deturnarea fondurilor obþinute prin privatizare, în susþinerea repetatã ºi fãrã efect a aºa-ziselor programe de restructurare numai a unor societãþi la care statul este acþionar majoritar, cele mai recente cazuri fiind ”SidexÒ, ”TaromÒ, ”TractorulÒ, ”RomanÒ, ”AvicolaÒ Baloteºti ºi altele.

Este pãcat cã aceastã reþetã falimentarã este repetatã cu obstinaþie, creându-se impresia chiar din interiorul Guvernului cã acesta nu este capabil de soluþii de fond, respectiv atragerea unor investitori ºi debarasarea prin privatizãri profesioniste de ghiulele grele care atârnã de un executiv care trebuie sã acorde mai multã atenþie regulilor de joc bune pentru toatã lumea, ºi nu administrãrii preferenþiale a unor active în detrimentul tuturor cetãþenilor.

Constatãm urmãtoarele: Ñ derogãri administrative puse în responsabilitatea unui întreg Parlament în ceea ce priveºte redestinarea unor fonduri publice, rezultate din privatizare, numãrul acestor excepþii depãºind regula; Ñ mecanismul redestinãrii acestor fonduri duce la scãderea valorii în timp a sumelor de recuperat, statul acceptând _ab initio_ o pierdere de care se face singur responsabil. În timp ce titlurile de stat pentru acoperirea deficitului bugetar sunt emise cu dobânzi de 30-50%, creditele de recuperat sunt acordate cu dobândã de 3- 5%; Ñ de regulã, sumele acordate pentru programele de restructurare nu se întorc, acestea majorând datoria publicã care trebuie redusã tocmai prin sumele obþinute din privatizare; Ñ atribuþiile financiare ale A.P.A.P.S. sunt deturnate, creându-se sisteme de creditare, garantare ºi asigurare în afara celor legal constituite; Ñ se pun în pericol fragilele mecanisme de piaþã care pot ºi trebuie sã contribuie ºi ele la restructurarea activelor aflate în proprietatea privatã a statului; Ñ statul trebuie sã dea primul exemplu în aplicarea corectã a legilor ºi sã recurgã cât mai puþin la derogãri în beneficiul unora, a cãror selectare continuã sã se facã dupã criterii obscure. Nu cred cã liniºtirea pe moment a situaþiei unei societãþi comerciale poate echilibra frustrãrile de viitor ale tuturor cetãþenilor, care pot fi exacerbate prin acest comportament preferenþial.

Sunt convins, atât eu cât ºi mulþi alþi deputaþi din aceastã Camerã, asupra corectitudinii în ceea ce priveºte scrierea în clar, în Legea bugetului de stat pe anul 2001, a modului de utilizare a sumelor provenite din privatizare ºi mai ales a destinaþiei subvenþiilor.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu ºi pentru încadrarea în timp. Are cuvântul doamna Mândrea-Muraru ºi se pregãteºte domnul deputat Ioan Sonea.

## **Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:**

Mâine, de Ziua Independenþei, de Ziua Victoriei împotriva Fascismului, de Ziua Europei, ne vom sãrbãtori eroii. Coroane, parãzi, discursuri. Pentru ca totul sã capete un aspect consistent, ne-a fost dat un erou în carne ºi oase: Ilie Ilaºcu.

Eroul, simbolul uniunii forþelor celeste cu cele pãmânteºti, poate fi un zeu decãzut sau un om divinizat. Oricum, el câºtigã nemurirea. Însã cea mai mare victorie a unui erou este cea repurtatã asupra lui însuºi.

Va reuºi Ilie Ilaºcu, eroul eliberat prin stãruinþele României ºi demersurile comunitãþii internaþionale, sã devinã simbolul primei victorii a aplicãrii filozofiei drepturilor omului în rãsãritul înceþoºat european?

Venind alãturi de noi în Parlamentul României, eroul viu Ilie Ilaºcu va trebui sã-ºi suporte propria popularitate în libertate, devenind un moment important în istoria românilor, un succes al politicii externe româneºti, un rezultat al colaborãrii dintre instituþii ºi persoane, implicate deopotrivã în eliberarea sa. Tot el, eroul viu Ilie Ilaºcu, va trebui sã se adapteze jocurilor politice de la Bucureºti. Forþa lãuntricã ºi caracterul îl vor obliga sã facã faþã demersurilor de toate genurile ºi îl vor determina la un moment dat sã-ºi doreascã o temniþã a tãcerii. Astfel, cu toþii vom avea un exemplu care ne va arãta cât este de greu sã fii erou viu.

Dragi colegi prezenþi ºi absenþi,

Stã în puterea noastrã de înþelegere ºi de acþiune sã nu transformãm simbolul naþional al luptei pentru unitatea românilor în derizoriu. El nu ne-a fost dat întâmplãtor, acum, în plin proces de globalizare ºi mondializare. Sã nu-l hãrþuim cu idealurile sau interesele noastre pe Ilie Ilaºcu, sã nu-l obligãm sã-ºi construiascã o închisoare din retrageri ºi dezamãgiri, pe ai cãrei pereþi senatoriali sã-ºi scrijeleascã adânc ºi dureros dezgustul pentru politica româneascã din acest timp al încercãrilor majore. Sã-l primim pe colegul Ilie Ilaºcu alãturi de noi, în bancã, sã rãmânem împreunã cu el ºi sã învãþãm rãbdarea de a sta locului ºi de a gândi în folosul românilor care ne-au învestit cu speranþele lor de bine, crezând în înþelepciunea ºi statornicia noastrã.

Vã mulþumim.

Are cuvântul domnul Ioan Sonea ºi se pregãteºte domnul Ionel Olteanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Dupã cum se ºtie, Sistemul Energetic Naþional se constituie din totalitatea instalaþiilor de producþie, transport, distribuþie ºi utilizarea energiei electrice pe teritoriul României, având regim de funcþionare comun.

Sistemul funcþioneazã interconectat cu cele ale altor þãri, conform unor convenþii ºi acorduri. Cuprins în ansamblul transformãrilor de dupã anul 1990, sistemul energetic naþional a ajuns astãzi, dupã o nouã fazã a restructurãrilor decise politic, sã se compunã din 5 societãþi comerciale independente organizatoric ºi patrimonial: S.C.Termoelectrica S.A., S.C. Ñ Hidrotehnica S.A., S.C.Ñ Electrica S.A., S.C.Ñ Nuclearoelectrica S.A. ºi S.C. Ñ Transelectrica S.A.

Consecinþele spargerii pe verticalã a CONEL a fost pierderea bonitãþilor financiare, reducerea credibilitãþii pe piaþa financiarã, presiuni asupra garanþiilor guvernamentale pentru importurile curente de combustibili, criza energeticã din iarna anului 2000-2001, care a impus costuri suplimentare mari. Deºi între aceste societãþi comerciale relaþiile se desfãºoarã conform unor contracte supervizate de o Agenþie Naþionalã de Reglementare în domeniul Energetic, nu s-a clarificat încã situaþia patrimoniului, separarea clarã între proprietatea privatã ºi proprietatea publicã a statului, nu au fost reglementate contractele de concesiune pentru proprietatea publicã între aceste societãþi ºi Ministerul Industriei ºi Resurselor, iar circulaþia financiarã a societãþilor a fost aproape tot timpul încordatã, acumulând creanþe ºi arierate din cauza blocajului financiar, cu consecinþe, sigur, asupra agenþilor economici care beneficiazã de energie.

În acest fel, plata obligaþiilor cãtre stat, finanþarea investiþiilor ºi a importurilor de combustibili au acutizat situaþia în domeniu, cu consecinþe pentru siguranþa sistemului energetic naþional ºi, la urma urmei, siguranþa României. În þãrile Europei de Vest sunt în curs de formare mari companii integrate, de tip holding, care se impun pe piaþã; a se vedea Directiva nr 96 din 1992 care, de altfel, prevede cã în statele membre existã diferenþe structurale ºi de reglementare, permiþându-i-se fiecãruia sã opteze pentru regimul care corespunde cel mai bine situaþiei sale specifice. Iatã cã directiva Uniunii Europene nu impune un model sau o schemã rigidã. Atunci de ce programele de restructurare româneºti ale Sistemului Energetic Naþional au dus la fãrâmiþarea ºi se discutã tot mai mult de privatizarea unor activitãþi ºi în special a celei profitabile, distribuþia de energie electricã? Dacã la început intenþiile erau doar enunþate, astãzi acest lucru este componentã a programului de guvernare. Sunt prevãzute privatizãri în zona producþiei ºi în zona distribuþiei. Dacã acest proces va avea loc ºi în ce mãsurã industria energeticã din România va reuºi sã reziste în faþa megacompaniilor ºi holdingurilor internanþionale, rãmâne sã trãim noi aceastã luptã. Însã ne punem întrebarea cum vor mai putea fi protejaþi consumatorii naþionali, având în vedere alte experienþe de acest gen în România?

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ionel Olteanu ºi se pregãteºte domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist) din Camera Deputaþilor, în numele cãruia am onoarea sã mã exprim astãzi, salutã cu satisfacþie nedisimulatã eliberarea patriotului român Ilie Ilaºcu, exprimându-ºi totodatã speranþa legitimã cã ºi ceilalþi membri ai grupului Ilaºcu vor fi, de asemenea, puºi în libertate.

Dupã 9 ani de detenþie inumanã ºi degradantã, la care a fost obligat de cãtre autointitulatele autoritãþi transnistrene de la Tiraspol, în urma unei farse judiciare sinistre, demne de inchiziþia evului mediu, iatã, Ilie Ilaºcu va fi, în sfârºit, în aceste zile printre noi. Condamnat la moarte, datoritã convingerilor sale naþionale ºi politice, doar pentru faptul cã este român, Ilie Ilaºcu a devenit un simbol al dârzeniei ºi verticalitãþii, un simbol al solidaritãþii noastre, al solidaritãþii internaþionale pentru respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Contextul presiunii internaþionale exercitate în ultimul timp de Consiliul Europei ºi O.S.C.E., ca urmare a iniþiativelor promovate de membrii delegaþiei române la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, în care sens amintim propunerea de rezoluþie depusã de senatorul P.D.S.R. Ghiorghi Prisãcaru, propunerea de directivã depusã de mine însumi, în aprilie a.c., toate vizând eliberarea patriotului român Ilie Ilaºcu, au creat un context necesar. Cu toate acestea, doamnelor ºi domnilor deputaþi, este incontestabil cã, fãrã sã minimalizãm eforturile massmedia, eforturile întregii societãþi civile româneºti, eliberarea lui Ilie Ilaºcu se datoreazã demersurilor fãcute de Preºedintele României, domnul Ion Iliescu, apelurilor ºi mesajelor formulate la Strasbourg de primul-ministru al României, domnul Adrian Nãstase, ºi, nu în ultimul rând, de demersurile diplomaþiei româneºti conduse de domnul Mircea Geoanã, a diplomaþiei O.S.C.E., conduse de preºedintele Adunãrii Parlamentare a O.S.C.E., domnul Adrian Severin.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acest eveniment major, dincolo de toate semnificaþiile eliberãrii patriotului român Ilie Ilaºcu, acest eveniment înseamnã mai mult decât salvarea unui om ºi a unui destin marcat de momente emoþionale sau pline de dramatism. Acest eveniment este un simbol al solidaritãþii noastre, al solidaritãþii naþionale, din pãcate prea puþin manifestate în ultimii ani. Un bun exemplu pe care mi-l amintesc este în 1994, când toþi liderii organizaþiilor de tineret, ai tuturor partidelor reprezentate în Parlamentul României, inclusiv U.D.M.R., au semnat un Memorandum adresat Parlamentului European de la Strasbourg, pe care l-am depus instanþei europene. Acesta este un simbol cã putem fi solidari în acþiunile noastre cu privire la respectarea valorilor democratice, la respectarea democraþiei pluraliste, la respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu ºi se pregãteºte domnul Emil Rus.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Deºi actualul partid de guvernãmânt a promis în campania electoralã intervenþia sa în forþã pentru îmbunãtãþirea cât de cât a vieþii oamenilor, constatãm acum, cu stupoare, cã efectele benefice ale guvernãrii asupra nivelului de trai nu numai cã nu se vãd, dar ele adâncesc sãrãcia ºi mizeria. Urmând cu perseverenþã tradiþia nerespectãrii promisiunilor, ultima mãsurã de a opri livrarea apei calde cãtre consumatorii datornici aratã, fãrã putinþã de tãgadã, cât de socialã este o asemenea mãsurã, care sfideazã satisfacerea nevoilor de minimã igienã a oamenilor, îndeosebi ale celor sãraci.

În municipiul Iaºi au fost debranºaþi de la reþea peste 400 de mii de locuitori, pe motiv cã nu au achitat consumurile. Datoritã acestei situaþii, Regia Autonomã de Termoficare a acumulat datorii cãtre sucursala ”ElectrocentraleÒ de peste 42 de miliarde lei, fapt pentru care sucursala ”ElectrocentraleÒ opreºte furnizarea curentului electric necesar producerii agentului termic. Mãsura de a opri furnizarea apei calde o considerãm însã abuzivã, deoarece între cei care suportã consecinþele sunt ºi

foarte mulþi oameni care ºi-au achitat cu regularitate consumurile.

În al doilea rând, mãsura este ilegalã deoarece, în prealabil, nu au fost luate mãsuri tehnologice care sã dea posibilitatea separãrii datornicilor de oamenii de bunã-credinþã.

În al treilea rând, Guvernul impune aceastã mãsurã barbarã fãrã a vedea cã bugetul de stat datoreazã Regiei de Termoficare Iaºi 55 de miliarde de lei subvenþii pentru lunile ianuarie ºi martie.

Considerãm cã aplicarea acestei mãsuri în municipiul Iaºi are un caracter samavolnic, deoarece din cele 45 de puncte termice îºi au achitate consumurile la zi 30 ºi numai 15 sunt restanþiere. Efectul imediat va fi acela cã oamenii nemulþumiþi nu vor mai plãti facturile ºi, dimpotrivã, vor chema în judecatã furnizorul pentru a cere despãgubiri. Oprirea apei calde menajere va duce ºi la afectarea a 1.000 de locuri de muncã, deoarece oamenii din centralele ºi punctele termice vor fi trecuþi într-o formã de ºomaj pânã în octombrie,cu plata de numai 50% din salariu.

Având în vedere atmosfera creatã în rândurile populaþiei de mãsurile luate de un Guvern care a promis un trai decent pentru toþi locuitorii þãrii, solicitãm, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, sã interveniþi în forþã pentru soluþionarea acestei probleme nu numai pentru municipiul Iaºi, ci pentru întreaga þarã. Aveþi în vedere, domnule prim-ministru, cã lumea este tot mai sãracã, numãrul ºomerilor nu scade, pentru cã nu ºi-au gãsit locuri de muncã ºi pentru cã au ieºit din plata ajutorului de ºomaj.

Vã mulþumesc ºi eu, vã mulþumesc ºi pentru concizia intervenþiei.

Are cuvântul domnul Emil Rus ºi, ultimul vorbitor, domnul Valentin Vasilescu, care se va pregãti. Domnul Emil Rus nu este?

## **Domnul Emil Rus** _(din salã):_

Nu ºtiam cã sunt pe listã ºi nu sunt pregãtit încã, domnule preºedinte. Voi lua cuvântul dupã domnul Vasilescu.

Domnule Vasilescu, colegul nostru vã roagã sã luaþi dumneavoastrã cuvântul.

Eliberarea lui Ilie Ilaºcu dupã 9 ani de detenþie mi se pare o minune dumnezeiascã ºi e bine s-o respectãm ca atare. Ea a umplut tuturor românilor inimile de bucurie, chiar dacã involuntar a eclipsat un eveniment dinainte anunþat, sosirea în þarã a fostului suveran Mihai de Hohenzollern.

Societatea româneascã navigheazã de 11 ani ca o corabie în derivã ºi cu toþii simþim cã este foarte aproape de a eºua, în absenþa unor repere solide. Una din cãrþile scrise de Geo Bogza poartã numele de ”Paznic de farÒ. ªi, metaforic vorbind, farul ar putea simboliza setul de valori morale ale poporului român, abandonat cu bunã ºtiinþã în ultima vreme. Aceste valori au constituit coloana vertebralã a statorniciei de veacuri a poporului român pe aceste meleaguri.

De aceea, eu îl consider pe Ilie Ilaºcu ”un paznic de far al vremurilor noastreÒ. Nimeni nu poate afirma cã stãpâneºte legile care guverneazã dinamica adevãrului ºi, în consecinþã, nu poate spune cã îl va influenþa vreodatã. Aºa cã este inutil sã continuãm sã cãutãm merite în eliberarea lui Ilie Ilaºcu pentru cã, probabil, aici, la Bucureºti, ele nu prea existã. Existã ceva cu mult mai important, pe care îl simþim. Existã un simbol naþional, viu, existã un model de forþã moralã pe care alte popoare nu-l au. I-aº ruga pe toþi românii, înainte de a mânji pe fratele Ilaºcu cu diverse culori politice, sã-ºi aminteascã faptul cã printre gratiile cuºtii în care a fost judecat el agita în permanenþã tricolorul românesc, repetând de fiecare datã aceleaºi cuvinte: ”Vã iubesc, fraþi români!Ò

Mi-aº dori ca victoria condamnatului la moarte Ilie Ilaºcu sã ajute la risipirea vrajbei care ne-a orbit. Mi-aº dori ca acest eveniment sã ne ajute sã redescoperim împreunã solidaritatea ºi mândria de a fi român, pe care mizeria ni le-a gonit într-un tainic ungher al sufletului.

s-a reuºit a se înfãptui atunci se împlineºte acum, cu concursul Inspectoratului de Mediu, Direcþiei Sanitare Judeþene ºi Muzeului Judeþean care avea în administrare aceastã zonã istoricã ce ascunde un vechi cimitir românesc.

Pe vremea comunismului, din biserici am fãcut restaurante ºi din cimitire, parcuri, iar acum, din parcurile atât de necesare oamenilor, facem benzinãrii moderne, cu baruri de lux. În prezent, existã o hotãrâre a Consiliului municipal Bistriþa, nr. 183/20 decembrie 2000, prin care se aprobã trecerea din domeniul public în domeniul privat a terenului respectiv, în suprafaþã de 2.080 metri pãtraþi, din strada Calea Moldovei în scopul asocierii în participaþiune cu S.C.OMV România Mineral-Oil Bucureºti, pentru amenajarea staþiei prevãzute cu ateliere, spãlãtorie, parcare ºi baruri.

Vã mulþumesc ºi eu. Mulþumesc tuturor.

Dupã o scurtã pauzã vor fi reluate lucrãrile conform programului de astãzi.

Vã mulþumesc. Ultimul vorbitor, domnul Emil Rus.

## Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã aduc în faþa dumneavoastrã cazul de nemulþumire ºi revoltã a 350 de cetãþeni, respectiv 114 familii pe care Primãria Municipiului Bistriþa ºi Prefectura judeþului au fãcut eforturi ºi au reuºit sã nu-i înþeleagã ºi sã nu le respecte drepturile.

Este vorba de amplasarea unei staþii de alimentare cu carburanþi auto de cãtre S.C. OMV România Mineral-Oil S.R.L. Bucureºti în municipiul Bistriþa, str.Calea Moldovei, în faþa spitalului judeþean, pe suprafaþa unui spaþiu verde, cu fântânã artezianã, în mijlocul unei zone dens locuite, fapt pe care cetãþenii nu-l acceptã, întrucât le deranjeazã condiþiile de viaþã, dar lor nu li s-a cerut acordul potrivit legii.

Precizez cã la o distanþã de aproximativ 250 m spre Vatra Dornei se aflã în construcþie o altã staþie PECO, iar la încã aproximativ 100-150 m în aceeaºi direcþie se aflã în funcþiune o altã staþie PECO. O tentativã de realizare a acestui obiectiv pe acelaºi amplasament a eºuat prin opoziþia consilierilor locali în 1999, dar ceea ce nu

## DUPÃ PAUZÃ

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã poftiþi în salã sã reluãm lucrãrile în plen. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, scontând pe îmbunãtãþirea prezenþei. Vã anunþ cã din totalul de 345 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 272, fiind declaraþi absenþi 73, din care 52 participã la alte acþiuni parlamentare.

Continuãm ordinea de zi la care ne-am oprit în cursul zilei de ieri, respectiv la proiectul înscris pe lista pe care o aveþi la punctul 5: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziþii privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte acest raport ºi pe doamna preºedintã a Comisiei de muncã, Smaranda Dobrescu, sã ia loc.

Doamna preºedintã Smaranda Dobrescu doreºte o intervenþie preliminarã la acest proiect. Poftiþi, doamnã deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia are rugãmintea sã fiþi de acord sã întoarcem acest raport la comisie, întrucât anexa nr. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 52, adicã exact acest proiect de lege, a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 24/2000. Deci, în mod normal, ar trebui fãcut un raport de respingere, ceea ce vã ºi roagã sã acceptaþi Comisia de muncã.

Vã mulþumesc.

Aþi auzit propunerea doamnei preºedinte.

Cine este pentru restituirea proiectului la comisie? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

În unanimitate, s-a restituit proiectul la comisie.

La punctul 6, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 pentru modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar.

Suntem în procedurã de urgenþã ºi suntem în prezenþa unei legi cu caracter organic.

Rog Comisia pentru politicã economicã sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Propunem 5 minute pentru discuþii, un minut pentru fiecare articol.

Sunteþi de acord cu aceastã propunere de alocare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat aceastã alocare de timp.

Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul de lege adoptat de Senat ºi raportul comisiei noastre, între cele douã legi existând deja un prim punct de divergenþã: Senatul a considerat aceastã lege organicã ºi comisia noastrã o considerã lege ordinarã.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþii. Se considerã votat în unanimitate. Asupra cuprinsului articolului unic. Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei noastre.

Amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

În legãturã cu punctul 1 al art. I, cel care modificã art.6 alin.1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2 din raportul comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotriva amendamentului? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctul 2 comisia nu a avut amendamente, punctul

- 2 din ordonanþã. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 3 al art. I urmãriþi, vã rog, amendamentul

- nr. 3 din raport, cel cu privire la modificarea art.7 alin.1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3 al comi-

- siei? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 4 din ordonanþã urmãriþi, vã rog, punctul 4 din raport, cel care cuprinde amendamentul comisiei referitor la art.8 alin.1.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

La art.II al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5 din raport? Nu aveþi.

Cine este pentru amendamentul nr. 5? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Comisia vã propune un minut de intervenþie, nu mai mult de 5 minute discuþie totalã. Comisia, în acelaºi timp, a propus în unanimitate respingerea acestui act normativ, având în vedere necesitatea eliminãrii tratamentului discriminatoriu acordat persoanelor fizice care realizeazã venituri de consultanþã strãinã în raport cu restul contribuabililor români ºi þinând seama de necesitatea unei reglementãri unitare în acest domeniu, de fapt, revenirea oarecum la termenii Ordonanþei nr. 73 din 1999 ºi vã propune respingerea, de comun acord cu Guvernul, în urma discuþiilor pe care le-a purtat. Vã mulþumim.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.I, preambul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþii.

Se considerã votat în unanimitate.

Da. Mulþumesc.

Sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere? ## Cine este pentru? Mulþumesc.

## Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat acest timp de dezbatere. Rog iniþiatorul sã intervinã cu privire la propunerea comisiei. Doreºte cineva din partea iniþiatorului sã intervinã? Sunteþi de acord cu propunerea de respingere, doamna Manolescu? Da.

Iniþiatorul îºi însuºeºte aceastã propunere.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã la discuþii? Nu. Vã mulþumesc.

În aceste condiþii, vom supune propunerea de respingere votului final de joi.

La punctul 8, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

ªi aici suntem în procedurã de urgenþã. Aºteptãm propuneri cu privire la modul de dezbatere ºi timpii alocaþi din partea Comisiei pentru buget ºi Comisiei juridice.

Domnul deputat Grigoraº are o intervenþie din partea comisiilor comune desemnate sã redacteze raportul. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice existã o iniþiativã a Guvernului, este întocmit raportul ºi vã cerem ca dupã discutarea acestui raport, respectiv a modificãrii propuse de Guvern, sã luãm în discuþie aceastã Ordonanþã nr. 35, ea urmând sã fie respinsã. De altfel, ºi în ordinea de zi Comitetul ordinii de zi ne propune sã aºteptãm raportul comun al comisiilor ºi dupã aceea sã discutãm acest proiect de ordonanþã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Sunteþi de acord cu restituirea la comisie pânã când se va lãmuri situaþia celorlalte acte normative?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

S-a votat în unanimitate amânarea acestui proiect ºi restituirea lui la comisii.

La punctul 9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997.

Comisia pentru muncã este sesizatã în fond ºi propune respingere. O rog pe doamna preºedintã a comisiei sã ne propunã ºi timpii de dezbatere, aflându-ne în procedurã de urgenþã, ºi motive de propunere.

Comisia vã propune, stimaþi colegi, un minut pentru fiecare articol ºi 5 minute total dezbatere.

Comisia, în acelaºi timp, are un raport de respingere, având în vedere cã prevederile acestei ordonanþe de urgenþã au fost limitate în timp, adicã pe o perioadã pânã la intrarea în funcþiune a Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Ea nu mai are obiect, întrucât

termenul acesta a fost depãºit. Ca atare, vã rugãm sã luaþi în considerare propunerea comisiei de respingere a acestei ordonanþe de urgenþã.

Sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Iniþiatorul dacã doreºte sã intervinã pentru aceastã propunere.

Poftiþi, doamna ministru!

Ñ **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Stimate doamne ºi domni deputaþi,

Suntem de acord cu respingerea acestei ordonanþe de urgenþã care ºi-a încetat efectele la data de 31 martie 1999. Deci în prezent a rãmas fãrã obiect. Este una din multele modificãri la Legea nr. 145/1997 privind Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate. Pentru celelalte ordonanþe de urgenþã, respectiv nr. 30 ºi nr. 72/1998, nr. 155/1999 ºi nr. 180/2000 urmeazã sã lucrãm la un punct unitar, pentru cã aceste acte normative se contrazic. Vã mulþumesc.

## Da. Mulþumesc.

Dacã din partea dumneavoastrã mai doreºte cineva sã intervinã cu privire la aceastã propunere de respingere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1998? Nu.

În consecinþã, vom supune votului final propunerea de respingere în ºedinþa de joi.

La punctul 10: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 227/2000 pentru modificarea anexei nr. 2 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului bugetar din instituþiile publice, de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi acodarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituþii.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru muncã, tot doamna preºedintã Smaranda Dobrescu, o rog sã propunã timpii de dezbatere.

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte, comisia vã propune un minut ºi 5 minute per total.

Dacã suneþi de acord cu acest timp de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

S-a votat modalitatea de dezbatere, în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi proiectul de lege în paralel cu forma prezentatã de cãtre Senat ºi pe care comisia noastrã ºi-a însuºit-o. Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al legii care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 227 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Asupra art.I ºi II dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La punctul 11 avem proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate.

V-aº ruga sã urmãriþi, la punctul 11 existã în fapt douã proiecte de lege: proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000 ºi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000.

Cele douã proiecte sunt legate ºi v-aº propune sã analizãm, sã dezbatem întâi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 ºi rog comisia sã-mi infirme sau sã-mi confirme opinia cu privire la care propunerea de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 119 se bazeazã pe faptul cã s-a aprobat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000.

Doamnã preºedintã, vã rog sã ne lãmuriþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, Comisia de muncã a propus respingerea acestui proiect de ordonanþã, lucru de altfel pe care l-a fãcut ºi Senatul, întrucât reglementãrile Ordonanþei nr. 119 au fost preluate ulterior de cãtre Legea nr. 189/2000 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999, unde la art. 7 alin. 2 termenul de depunere a actelor se prelungeºte pânã la 15 martie 2001.

Ca urmare, modificarea la Ordonanþa de urgenþã nr. 119/2000, adicã alin.3 al art.8 din Decretul-lege nr. 118 rãmâne fãrã obiect.

În aceste condiþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu respingerea acestei ordonanþe de urgenþã nr. 119 ca fiind fãrã obiect.

În consecinþã, luãm totuºi în dezbatere, înþeleg, întâi proiectul de lege al Senatului pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 119. Da? Da.

Din partea iniþiatorului. Domnule ministru Bobiº, cine reprezintã Guvernul la acest proiect de lege? Nu-l puteþi dumneavoastrã reprezenta? Vã rog. Cã nu suntem în procedurã de urgenþã ºi trebuie sã prezentaþi opinia Guvernului întâi.

Deci comisia susþine aprobarea legii Senatului pentru respingerea ordonanþei.

Poftiþi! Domnul ministru Bobiº, din partea iniþiatorului.

**Domnul Theodor Bobiº** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi susþinem propunerea comisiei de specialitate, a Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, cu privire la acest proiect de lege.

Da. Mulþumim.

Comisia Aþi auzit deja propunerea ºi aveþi ºi raportul comisiei în faþã.

Dacã dumneavoastrã doriþi sã participaþi la dezbateri cu privire la acest proiect de lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 119/2000? Nu. În consecinþã, vom supune proiectul votului final de

## joi.

În continuare, proiectul de lege, tot de la punctul 11, privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Comisia de muncã este sesizatã în fond. Suntem în procedurã de urgenþã, pentru cã e vorba de aprobarea unei ordonanþe de urgenþã.

Rog comisia sã propunã timpii de dezbatere.

Comisia de muncã vã propune un minut de fiecare intervenþie, timpul total sã nu depãºeascã 10 minute.

Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã repartizare? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Poftiþi, domnule deputat!

Sunt deputatul K‡roly Kerekes, U.D.M.R. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La aceastã a doua Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 iniþiatorul a fost Ministerul Muncii. Întreb eu: este prezent astãzi iniþiatorul? Pentru cã sunt niºte amendamente atât din partea comisiei, cât ºi a subsemnatului la care trebuie sã auzim ºi opinia Ministerului Muncii, iniþiatorul acestei ordonanþe.

Dacã nu este prezent, vã propun o amânare.

Reprezentantul Ministerului Muncii este? Amânãm puþin, pânã vine reprezentantul Ministerului Muncii ºi, în consecinþã, trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal, lege adoptatã deja de Senat. Raport, Comisia pentru muncã. O rog pe doamna preºedintã sã ia locul în banca rezervatã comisiilor permanente ºi iniþiatorul sã-ºi susþinã acest proiect.

Poftiþi, doamna ministru Manolescu, din partea Ministerului Finanþelor! ## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor Publice:_

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sistemul vamal din România se aflã în plinã desfãºurare a procesului de reformã pe plan legislativ, organizatoric, de personal ºi informatic, beneficiind, pe lângã eforturile interne, ºi de unele finanþãri PHARE.

Statutul personalului vamal are în vedere, pe lângã aspectele cuprinse în nota de fundamentare, ºi o serie de cerinþe subliniate în mod expres în Carta Albã a Comisiei Europene ºi în analizele referitoare la sectorul vamal.

În acest sens, se amintesc urmãtoarele: necesitatea creãrii unui sistem vamal eficace, cu numãr suficient de personal vamal bine calificat, motivat profesional ºi o conduitã exemplarã; asigurarea condiþiilor necesare realizãrii stimulãrii materiale ºi protecþiei corespunzãtoare a personalului vamal, crearea unui cadru organizatoric propriu, care sã fie în mãsurã sã asigure pregãtirea ºi perfecþionarea personalului vamal.

Þinând cont de aceste principii, se urmãreºte, prin Ordonanþa Guvernului nr. 16/1998, consolidarea la toate nivelurile a unui management capabil sã transforme prevederile programului de guvernare în politicã sectorialã, la nivel central, ºi asigurarea coordonãrii, urmãririi controlului ºi realizãrii eficiente a activitãþii vamale, la nivelul teritoriului.

Pe baza celor prezentate, vã propunem adoptarea Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998. Vã mulþumesc.

Doamna preºedintã Smaranda Dobrescu, din partea Comisiei pentru muncã.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal, în ºedinþa din 14 martie comisia a propus ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare cu urmãtoarele amendamente: ar fi de menþionat cã aceste prevederi, toate amendamentele pe care le-a adus comisia, au venit în sprijinul uniformizãrii prevederilor salariale, în special cu legea în vigoare, care guverneazã salarizarea bugetarilor, ºi anume cu Ordonanþa nr. 24/2000.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea pe texte, urmãrind în paralel proiectul legii ºi textul ordonanþei, în paralel cu raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Se considerã votat textul în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Se considerã votate în unanimitate.

Asupra punctului 1 al articolului unic, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 1 din raport, care cuprinde uºoare ameliorãri pe care vi le-a explicat doamna preºedintã

Smaranda Dobrescu. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru amendamentul nr. 1 din raport? Vã rog sã vã manifestaþi. Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Votat amendamentul în unanimitate.

La punctul 2 comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 3 din proiectul de lege dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Se voteazã în unanimitate.

La punctul 4 vã rog sã urmãriþi, la pagina 8 din raport, amendamentul comisiei, nr. 14.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 5 al articolului unic din proiectul de lege

vã rog sã urmãriþi la pagina 9 amendamentul nr. 15. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

Trecem, în continuare, la ordonanþã.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Comisia nu a avut amendamente ºi potrivit regulamentului dacã nu sunt obiecþiuni se considerã votate în unanimitate.

Asupra titlului Capitolului I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ ºi asupra articolelor 1, 2, 3, 4, comisia nu a avut amendamente.

Rãmâne, da.

Vã rog sã daþi o explicaþie.

Am procedat la reformularea anexelor respective pentru cã ulterior apariþiei acestei ordonanþe a apãrut un alt act normativ, este vorba de Ordonanþa nr. 24, care stabileºte o altã modalitate de determinare a acestor anexe. ªi atunci noi am refãcut în întregime aceste anexe pentru a fi în concordanþã cu actul normativ enunþat.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Rog comisia sã observe dacã prezint corect lucrurile. Capitolul I Ñ ”Aparat centralÒ, lit. a) ”Funcþii de execuþieÒ rãmâne nemodificatã de cãtre comisie. Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

La punctul b), ”Funcþii de conducereÒ aveþi amendamentul 5, potrivit cãruia toate funcþiile de aici sunt reformulate aºa cum sunt prezentate la pagina 9, punctul 15. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Abþineri? Voturi contra?

Votat în unanimitate.

Capitolul II din anexa I rãmâne nemodificat, da? Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii la capitolul II din anexa 1? Nu aveþi.

Domnul Buzatu.

Este o precizare foarte simplã. La punctul 16 din raport este reformulatã, de fapt, anexa în întregime ºi noi vã rugãm sã acordaþi votul pentru aceastã reformulare, pentru cã ea a fost adusã în concordanþã cu actele normative care reglementeazã salarizarea în acest moment. Mulþumesc.

Sã înþelegem cã toatã anexa I este reformulatã potrivit amendamentului 16? Vã rog sã urmãriþi, în aceste condiþii, amendamentul 16 de la paginile 10, 11.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã?

Abþineri? Douã abþineri.

S-a adoptat, cu douã abþineri, amendamentul 16.

Vã rog sã observaþi în raport, la amendamentul 16, desfãºurarea funcþiilor de execuþie cuprinde paginile 10, 11, 12 ºi 13 din raport, care se terminã cu funcþiile de conducere.

Trecem, în continuare, la anexa II, care este reformulatã la paginile 14 ºi 15 din raport.

Dacã aveþi observaþii la noul cuprins al anexei II? Nu aveþi.

Cine este pentru anexa II, prezentatã în paginile 14, 15 din raport? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La anexa III vã rog sã urmãriþi noul cuprins al acesteia, prezentat în amendamentul comisiei de la paginile 16, 17 ºi 18.

Dacã aveþi observaþii la noul cuprins al anexei III? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Anexa IV. Comisia nu are amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi amendamente la anexa IV, care cuprinde Regulamentul pentru portul uniformei? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Cu aceasta, am parcurs toate anexele ºi toate textele acestui proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal, proiect de lege pe care-l vom supune votului final de joi.

Trecem în continuare la punctul 13, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã. Comisia pentru sãnãtate prezintã raportul.

Rog iniþiatorul sã susþinã proiectul.

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Instituþiile de medicinã legalã din România funcþioneazã în prezent potrivit unei prevederi din 1966.

Schimbãrile produse în societatea româneascã din 1966 ºi pânã în prezent impun elaborarea unor noi reglementãri în domeniul activitãþii medico-legale în mãsurã sã asigure mijloacele de probã cu caracter ºtiinþific necesare stabilirii adevãrului în cauzele penale, civile sau de altã naturã ºi sã dea o nouã dimensiune colaborãrii dintre instituþiile de medicinã legalã ºi organele judiciare.

În acest scop a fost elaboratã Ordonanþa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionãrii instituþiilor de medicinã legalã, care propune desfãºurarea activitãþii de medicinã legalã printr-o reþea coerentã de instituþii medico-legale, constituitã la nivelul întregii þãri, beneficiind de colaborarea Ministerului Sãnãtãþii ºi a Ministerului Justiþiei.

În concepþia ordonanþei, reþeaua instituþiilor de medicinã legalã cuprinde în structura sa Institutul de Medicinã Legalã ”Mina MinoviciÒ din Bucureºti, institutele de medicinã legalã din centrele medicale universitare, unitãþi cu personalitate juridicã aflate în subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, serviciile de medicinã legalã judeþene ºi cabinetele de medicinã legalã subordonate din punct de vedere administrativ direcþiilor de sãnãtate publicã.

Ordonanþa conþine o reglementare amplã privind atribuþiile care urmeazã sã fie îndeplinite de cãtre instituþiile de medicinã legalã, din cadrul cãreia nu este exclusã ºi contribuþia la dezvoltarea cercetãrii ºtiinþifice în domeniul medicinei legale ºi ale învãþãmântului medical universitar.

De asemenea, se reglementeazã ºi modalitãþile de platã a cheltuielilor necesare pentru efectuarea constatãrilor ºi expertizelor, precum ºi altor lucrãri medico-legale dispuse de organele de urmãrire penalã sau de instanþele judecãtoreºti, angajând Ministerul de Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiþiei ca principali beneficiari ai activitãþii medico-legale.

Având în vedere avizul legislativ din ianuarie 2000, raportul Comisiei de sãnãtate ºi familie din Camera Deputaþilor din 12 martie 2001 ºi raportul suplimentar al aceleiaºi comisii, din 29 martie 2001, supunem atenþiei dumneavoastrã adoptarea acestui act normativ, cu precizarea cã, pentru vacanþa parlamentarã, Ministerul de Justiþie ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei vor veni cu o soluþie agreatã, care sã cuprindã ºi normele Uniunii Europene.

Mulþumesc, doamnã ministru.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi vã rog sã urmãriþi în paralel textul adoptat de Senat, textul ordonanþei ºi cele douã rapoarte ale comisiei de fond, raportul iniþial ºi raportul suplimentar.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi dumneavoastrã observaþii? Comisia nu a avut, se voteazã, în consecinþã, în unanimitate.

Asupra articolului unic, preambulul acestuia, dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra punctului 1.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi faptul cã, în raportul comisiei, la pagina 2 punctul 2, propune renumerotarea, în sensul cã, urmare unor modificãri din ordonanþã, punctul 1 din proiectul de lege va deveni punctul 2.

- Dacã aveþi vreo observaþie la acest punct? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

La punctul 2 din articolul unic al proiectului de lege, urmãriþi, vã rog, punctul 3 din raport. De asemenea,

comisia, ca urmare a propunerii de la punctul 1, propune renumerotarea acestuia în punctul 2.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 3, vã rog sã urmãriþi punctul 6 de la pagina 4 din raport, potrivit cãruia comisia propune renumerotarea punctului 3 într-o nouã ordine, pentru a deveni punctul 6.

Dacã aveþi observaþii la aceasta? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 4 al articolului unic urmãriþi, vã rog, punctul 7 din raport, de la pagina 4. De asemenea, comisia propune renumerotarea acestuia în punctul 7.

Dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

Trecem la punctul 5, care se referã la titlul capitolului VI, ºi la punctele 6, 7 ºi 8. Vã rog sã urmãriþi punctul 8 din raport, potrivit cãruia punctele 5-8 devin punctele 8- 11, cu înlocuirea expresiei ”va deveniÒ prin verbul ”devineÒ.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

## Mulþumesc.

Din partea comisiilor? Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Numele meu este Gheorghe Tokay ºi sunt vicepreºedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale. Dau citire raportului

comun al Comisiei juridice ºi al Comisiei pentru drepturile omului.

”În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, cele douã comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1998 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor evreieºti din România, trimis cu adresa nr. 255/2 septembrie 1998. Acesta are ca obiect aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/1998 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor evreieºti din România, adoptat în temeiul art.1 punctul 17 din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Punctul de vedere actualizat al Guvernului, comunicat cu adresa nr. 243/MRP/21 ianuarie 2001, este, ºi citez: ”Continuarea procedurii de legiferare în forma actualã, fiind în concordanþã cu prevederile Programului de guvernare 2000-2004, Capitolul X ДRelaþiile interetniceÒ, referitor la protecþia minoritãþilor naþionale, respectarea drepturilor omului în conformitate cu angajamentele României de integrare europeanã ºi euroatlanticã.Ò

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, comisiile întrunite în ºedinþã comunã au examinat proiectul de lege în ziua de 6 martie 2001, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiilor, de reprezentantul Guvernului, precum ºi de cel al Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale ºi s-a apreciat cã reglementãrile din ordonanþa supusã aprobãrii sunt oportune ºi în concordanþã cu angajamentele asumate de România pe plan internaþional.

Faþã de cele expuse mai sus, membrii celor douã comisii au hotãrât cu majoritate de voturi sã supunã plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma prezentatã de iniþiator.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri generale? Dacã nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, potrivit formei care ni se prezintã, aºa cum ne-a propus ºi comisia.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se voteazã în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei dacã aveþi observaþii? Nu. Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic al ordonanþei, care cuprinde cele 3 puncte de modificare Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/1997, dacã aveþi observaþii la acest articol, cu cele 3 puncte ale sale? Nu aveþi. În consecinþã, se voteazã în unanimitate. Vom supune acest proiect de lege votului final de joi. Trecem la punctul 15, care cuprinde o lege asemãnãtoare, pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale din România. Rog reprezentantul Guvernului sã prezinte acest proiect.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 122/1998 se referã la restituirea unui numãr de 4 imobile diferitelor comunitãþi, dintre care 3 imobile se restituie comunitãþilor evreieºti ºi un imobil Eparhiei reformate din Ardeal. Ordonanþa fiind adoptatã în 1998 a fost pusã în aplicare, desigur, în momentul în care a fost publicatã ºi transmisã Parlamentului spre adoptare. A fost aplicatã în proporþie de sutã la sutã, aºa cum rezultã ºi din raportul comun al comisiilor.

Susþinem adoptarea acestui proiect în forma iniþialã. Mulþumesc.

Reprezentantul comisiei, domnul deputat Tokay?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Dau citire raportului comun asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale din România.

”În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale din România, trimis cu adresa nr. 256/2 septembrie 1998. Obiectul acestui proiect de lege îl constituie aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale din România, adoptate în temeiul art.1 punctul 17 din Legea nr. 148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Cu adresa nr. 243/29 ianuarie 2001, Guvernul actual a transmis punctul de vedere prin care solicitã continuarea procedurii de legiferare, având în vedere cã reglementarea propusã este în concordanþã cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700/28 decembrie 2000. Capitolul X al programului Ð ”Relaþiile interetniceÒ, se referã la protecþia minoritãþilor naþionale ºi respectarea drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare europeanã ºi euroatlanticã.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, cele douã comisii au dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 6 martie 2001. S-a examinat conþinutul Ordonanþei Guvernului nr. 112/1998 supuse adoptãrii, expunerea de motive, precum ºi punctul de vedere al Guvernului actual, transmis cu adresa nr. 243/RMP/29 ianuarie 2001.

Ca urmare a opiniilor exprimate de cãtre membrii celor douã comisii, de reprezentantul Guvernului ºi de reprezentantul grupurilor parlamentare al minoritãþilor naþionale, s-a apreciat cã reglementãrile din ordonanþa supusã aprobãrii cu privire la restituirea unor clãdiri cu valoare simbolicã sunt oportune, fiind în concordanþã cu angajamentele asumate de România pe plan internaþional.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã atrag atenþia asupra unei erori pe care o facem ºi prin care, adoptând aceastã ordonanþã, este posibil sã creãm un precedent extrem de periculos. În textul acestei legi se vorbeºte despre bunuri care au aparþinut ”comunitãþii minoritãþilor naþionale din RomâniaÒ. Este de precizat faptul cã în Constituþia României se vorbeºte despre ”cetãþeni care aparþin minoritãþilor naþionaleÒ, nu se vorbeºte despre ”comunitãþi ale minoritãþilor naþionaleÒ. Deci noi ne pregãtim sã restituim lucruri unor entitãþi care nu sunt recunoscute de Constituþia României.

Un al doilea aspect foarte grav este acela cã aceastã ordonanþã a fost realizatã pe baza unor minciuni, a unor falsuri grosolane. Este cazul imobilului care astãzi estesediul Liceului ”Gheorghe ªincaiÒ din Cluj-Napoca. În documentele care au fost înaintate primului-ministru, la data respectivã, se preciza cã imobilul respectiv nu este folosit, cã este într-o stare avansatã de degradare ºi cã nu a fost întreþinut. Mai mult decât atât, trebuie sã ºtiþi cã acest imobil a fost folosit la capacitate, iar prin retrocedarea sa nu s-ar face altceva decât sã se conducã la închiderea unui liceu românesc din municipiul ClujNapoca.

Aº dori sã se verifice, înainte de a face aceastã greºealã deosebit de gravã, încã o datã, afirmaþiile pe care le fac cu toatã responsabilitatea, cã aceastã ordonanþã de Guvern a fost întocmitã pe baza unor date false, pe baza unor falsuri comise în cartea funciarã ºi pe baza unor minciuni grosolane ale celor care au semnat raportul pe baza cãruia s-a decis aceastã ordonanþã. Atrag atenþia cã, dacã nu se va realiza acest lucru, se creeazã un precedent deosebit de periculos, de cesiune obedientã în faþa pretenþiilor absurde ale unor organisme care doresc sã submineze învãþãmântul românesc din Transilvania, doar pentru a-ºi satisface orgoliile lor personale.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. Vã reamintesc propunerea comisiei, de a se adopta proiectul de lege ºi ordonanþa în forma prezentatã.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. În consecinþã, acesta se considerã adoptat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 1 din ordonanþã dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 2 din ordonanþã dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra art. 3 din ordonanþã dacã sunt obiecþiuni? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra anexei dacã sunt obiecþiuni? Nu. Se considerã votatã în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La punctul 16 avem proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari. Lege organicã. Sesizatã în fond a fost Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Este aici? Nu este, vom lãsa de o parte acest proiect, pânã când se va prezenta comisia.

La punctul 17 este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”Memorial pour la PaixÒ din Caen, Franþa. Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia pentru culturã e rugatã sã prezinte timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte Mihai Mãlaimare, vã rog.

Având în vedere cã ne aflãm în faþa unei situaþii un pic mai speciale, noi vã propunem 5 minute per total, cu câte un minut pentru fiecare intervenþie.

## Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii la aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Îl rog tot pe domnul preºedinte Mihai Mãlaimare sã prezinte raportul ºi motivarea propunerii de respingere a proiectului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În anul 2000, Guvernul a emis Ordonanþa de urgenþã nr. 71 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”Memorial pour la PaixÒ din Caen, Franþa. Proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã a fost trimis la Senat. Comisia sesizatã în fond a întocmit un raport de adoptare, dar plenul Senatului a decis respingerea ordonanþei. În consecinþã, proiectul de lege pe care comisia noastrã l-a primit spre dezbatere era unul de respingere a ordonanþei de urgenþã.

Comisia a luat acest proiect de lege în discuþie în ºedinþa din 28 februarie 2001, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Culturii ºi Cultelor. Dupã o analizã atentã a conþinutului propriu-zis al ordonanþei de urgenþã, membrii comisiei au decis cã aceasta trebuie aprobatã, cu unele amendamente, decizie adoptatã cu unanimitatea voturilor.

Deoarece nu puteam sã încheiem un raport de respingere cu amendamente, am ales sã întocmim un raport de adoptare cu amendamente, primul dintre amendamente fiind chiar acela de înlocuire a sintagmei: ”Se respinge Ordonanþa de urgenþã nr. ...Ò cu aceea de: ”Se aprobãÉÒ. Celelalte amendamente se refereau la conþinutul propriu-zis al ordonanþei.

La sugestia Departamentului legislativ al Camerei Deputaþilor, care a considerat cã un proiect de lege de respingere nu poate fi adoptat cu amendamente, comisia noastrã a reluat dezbaterea proiectului de lege ºi a întocmit un nou raport, de data aceasta de respingere a proiectului de lege venit de la Senat, ceea ce ar presupune implicit aprobarea ordonanþei de urgenþã, pentru cã noi rãmânem la ideea cã Ordonanþa de urgenþã nr. 71/2000 trebuie aprobatã, dar cu unele amendamente.

Lãsãm, însã, la dispoziþia plenului Camerei alegerea celei mai bune soluþii tehnice, având în vedere opinia comisiei noastre, susþinutã de poziþia Guvernului, prin intermediul Ministerului Culturii ºi Cultelor. În fond, este vorba de aprobarea unor obiecte care nu fac parte din patrimoniu: o cravatã de pionier, niºte pixuri, niºte lucruri de genul acesta cãtre un muzeu, noi considerând cã respingerea acestei donaþii ar crea statului român mai multe probleme ºi mult mai grave decât acordarea donaþiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Doreºte cineva sã participe la dezbateri din partea Comisiei juridice, eventual? Nu.

În consecinþã, vom supune la vot propunerea Comisiei pentru culturã, de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat privind respingerea ordonanþei de urgenþã, urmând ca, în aceste condiþii, dacã propunerea de respingere va fi adoptatã, Senatul va trebui sã ia din nou în dezbatere proiectul de lege ºi, eventual, sã-ºi revizuiascã poziþia faþã de ordonanþã, pentru o eventualã aprobare a acesteia.

O sã

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

La punctul 18 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2001 privind prelungirea valabilitãþii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la platã a dreptului de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import. Suntem în procedurã de urgenþã. Rog Comisia pentru buget, finanþe, pe domnul deputat Grigoraº, sã ne prezinte timpii de dezbatere.

Având în vedere cã avem un un amendament care a fost respins de cãtre comisie ºi care poate suscita interes, vã propunem 8 minute per total, douã minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt?

Abþineri?

S-a votat repartizarea timpilor propusã de cãtre comisie. Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei, urmãrind în paralel textele acestora cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege nu existã obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

În ceea ce priveºte textul articolului unic al proiectului de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul, care nu era amendament admis, ci amendament respins.

La articolul unic dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Comisia nu a avut, respingând amendamentul care s-a fãcut. Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate articolul unic din lege.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic al ordonanþei de urgenþã dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. În consecinþã, se voteazã în unanimitate.

Vom supune, ca atare, proiectul de lege votului final de joi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea scutirii de la platã a T.V.A. a unor bunuri importate ºi servicii efectuate de prestatori cu sediul în strãinãtate, necesare înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.

Suntem tot în procedurã de urgenþã.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnule deputat Grigoraº, vã rog sã ne propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie dezbãtut ºi adoptat în forma prezentatã. Vã propunem pentru aceasta 5 minute pentru total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votatã în unanimitate.

Comisia ne-a propus adoptarea în forma prezentatã, deci nu sunt lucruri complicate.

Vã rog sã urmãriþi textul proiectului de lege.

Asupra titlului dacã aveþi vreo obiecþie? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.1 ºi 2 din proiectul de lege de aprobare a scutirii de la plata T.V.A. dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra anexei care cuprinde contractele respective dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La punctul 20 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în 2001 a unui sprijin direct de 1.000.000 lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanþare de la bugetul de stat.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, vã rugãm sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Vã propun 30 de minute total ºi douã minute pe articol.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

În unanimitate, s-au votat timpii de dezbatere. Stimaþi colegi,

Vã rog ca la titlul proiectului de lege sã urmãriþi punctul 1 din raport.

Dacã aveþi obiecþii la amendamentul de la punctul 1, care se referã la reformularea titlului legii? Nu aveþi obiecþii.

Cine este pentru amendamentul de la punctul 1? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege vã rog sã observaþi amendamentul de la punctul 2 al comisiei. Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanþei de urgenþã.

Asupra titlului comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi?

Este cineva din partea Ministerului Agriculturii?

Vã rog sã constataþi cã nu avem iniþiator ºi, în consecinþã, vom relua acest proiect dupã ce se va prezenta.

Domnule ministru Bobiº, sunt nevoit sã vã informez cã este al doilea proiect pe care trebuie sã-l amânãm. Vã rog sã informaþi premierul cã nu este admisibil, în condiþiile în care existã ministru pentru relaþia cu Parlamentul, câte un secretar de stat la fiecare minister ºi încã doi secretari de stat.

La punctul 21 este proiectul de Lege pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale, lege cu caracter organic, adoptatã de Senat. Rog iniþiatorul sã o prezinte.

Aveþi cuvântul, domnule ministru! ## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat_

Sunt secretar de stat la Ministerul Justiþiei.

Proiectul de Lege pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale vizeazã stabilirea cadrului juridic pentru dezvoltarea, lichidarea ºi radierea acelor societãþi comerciale constituite din iniþiativã privatã care nu-ºi vor fi majorat capitalul social, conform legii, pânã la data stabilitã. Deºi termenul stabilit iniþial prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/1997 pentru completarea capitalului social minim a fost prorogat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 16/1998 pânã la 30 iunie 1999, iar capitalul social minim a fost stabilit la un nivel modic, totuºi un numãr de aproximativ 200.000 de societãþi comerciale nu s-a conformat legii. Aceste societãþi comerciale, practic, ºi-au încetat existenþa din diferite motive. Unii asociaþi au dispãrut, nu mai au sedii, iar altele servesc ca paravan pentru afaceri pãgubitoare pentru creditori sau parteneri sau pentru asociaþi, sau urmãresc asociaþii sã obþinã vizã de rezidenþã în þarã.

Proiectul a fost adoptat de Senat cu unele modificãri cu care noi, iniþiatorii, suntem de acord. Vã rugãm, deci, sã aprobaþi legea, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Vida, din partea Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, în cadrul ºedinþei din 26 aprilie, a avizat favorabil acest proiect de lege, nu a fost formulat nici un amendament, fapt pentru care îl propun spre dezbaterea plenului.

Trebuie întâi sã facem dezbateri generale.

Domnul deputat Naidin a avut unele amendamente care am înþeles cã i-au fost respinse ºi pe care dorea sã le prezinte, dar le va prezenta la punctul respectiv.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã participe. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

La art.2 alin.1 domnul deputat Naidin avea un amendament.

care a primit acceptul Guvernului Isãrescu, ºi respectiv al Consiliului Legislativ. Dupã formula ºtiutã cã aici se blocheazã totul, comisia de specialitate nu a reuºit sã o analizeze în mandatul trecut, ºi evident cã guvernul actual a lansat o nouã propunere legislativã mult mai complexã ºi care sã acopere întreaga problematicã.

Voi prezenta pe scurt amendamentele care noi doream sã fie cuprinse în aceastã iniþiativã legislativã, adicã constatarea dizolvãrii de drept sã se facã ºi la cererea camerelor de comerþ ºi industrie teritoriale ºi, dupã caz, a oricãrei persoane interesate, pentru a fi o corelare perfectã cu prevederile Legii nr. 31/1990 a societãþilor comerciale, republicatã. În plus, la art.3 alin.5 era o treabã corectã ºi nu ºtiu de ce Senatul sau Guvernul nu a sesizat-o: ca cererile de recurs introduse sã fie scutite de taxa de timbru ºi timbru judiciar, ºtiut cã ne costã 800 de miliarde pentru a desfiinþa, conform legii, aceste societãþi comerciale.

La art.4 alin.3 am fi dorit sã se publice în Monitorul Oficial o listã rectificativã cuprinzând denumirea, forma ºi sediul societãþilor comerciale cu privire la care s-a admis recursul, menþionându-se numãrul dosarului, data ºi numãrul hotãrârii, iar la art.5 consideram cã era mai realist ca termenul sã fie de 9 luni de zile. Le-am prezentat fãrã a mai avea posibilitatea de a le susþine ºi prezenta plenului.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

În mod regulamentar ºi logic, mai ales având în vedere faptul cã domnul deputat Naidin a ºi spus cã nu le susþine, nu ar trebui sã punem în discuþie aceste amendamente pe care le-a formulat dupã întocmirea raportului.

Pentru a nu exista discuþii ºi nici un dubiu din partea dumneavoastrã, dau cuvântul iniþiatorului sã se exprime.

Noi considerãm cã forma adoptatã de Senat, cu amendamentele care au fost aduse în cadrul Comisiei juridice referitor la ”Denumiri, discipline, imunitãþi ºi validãriÒ, a reuºit sã completeze într-un mod fericit textul iniþial al legii ºi ne menþinem punctul de vedere cã proiectul de lege în forma în care a fost adoptat de cãtre Senat este expresia cea mai fericitã a acestei legi.

## Mulþumesc.

ªi domnul deputat Vida, din partea Comisiei economice, doreºte sã intervinã.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În raport se spune cã nu sunt amendamente respinse, dar de fapt sunt. Nu este nici o problemã. Astãzi doar le voi prezenta, fãrã sã le mai susþin, întrucât colegii nu au posibilitatea sã delibereze. De fapt vreau sã spun cu o anumitã satisfacþie cã, împreunã cu colegul meu Dan Ioan Popescu, am depus o iniþiativã similarã anul trecut,

Eu doresc sã precizez urmãtoarele: materia de drept comun care se referã la procedura de dizolvare a societãþilor este regãsitã în Legea nr. 31 din 1990, cu completãrile ulterioare, care reglementeazã regimul juridic al societãþilor comerciale.

Aceastã procedurã care este prevãzutã în prezenta lege se referã numai la cazurile când societãþile comerciale nu au respectat obligaþiile de majorare a capitalului social ºi ale clarificãrii problemelor la care au fost obligate prin prezentul proiect de lege care urmeazã sã devinã lege. Acest lucru trebuie subliniat. Deci nu se modificã prevederile dreptului comun cu privire la societãþile comerciale, ci s-a introdus în mod excepþional o procedurã, pentru a pune ordine în aceastã materie, unde s-a creat o anarhie totalã.

## Mulþumesc.

Cu aceste precizãri, trecem la dezbaterea în continuare a textelor.

La art.2 dacã dumneavoastrã aveþi vreo observaþie sau obiecþie? Nu. Se voteazã în unanimitate.

La art.3, 4 ºi 5 comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? În aceste condiþii, se considerã votate în unanimitate.

La art. 6, 7, 8 ºi 9 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi observaþii? Nu. Se considerã votate în unanimitate.

La art.10 ºi 11 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Se considerã votate în unanimitate.

În consecinþã, textele fiind dezbãtute ºi votate, vom supune proiectul de lege votului final de joi.

Trecem la punctul 22 care se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2001 privind garantarea de cãtre Autoritatea pentru Privatizarea ºi Administrarea Participaþiilor Statului a unui credit acordat Societãþii Comerciale ”TractorulÒ S.A. Braºov. Procedurã de urgenþã.

Din partea Comisiei economice, domnul deputat Vida este rugat sã ne propunã timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Propun 5 minute ºi un minut pentru luãrile individuale de cuvânt, dacã va fi cazul.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în prealabil? Poftiþi, domnule deputat Damian Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Apreciez ca mai mult decât importantã adoptarea acestei legi, pentru ca una dintre întreprinderile-fanion ale economiei naþionale sã nu disparã de pe harta economiei româneºti. Apreciez, de asemenea, cã acest ajutor este gura de oxigen de care are nevoie pentru ca activitãþile sã se desfãºoare în continuare ºi pentru ca, pe de o parte, sã se asigure tractoarele necesare agriculturii româneºti, aflatã într-o situaþie, ºi ea, criticã, iar, pe de altã parte, sã se ofere o ºansã în plus ca tractorul românesc sã fie din nou prezent pe pieþele externe.

Apreciez însã cã o foarte mare importanþã va avea nu doar garantarea de credite de cãtre Autoritatea pentru Privatizare sau alte instituþii abilitate, ci mãsuri concrete luate de cãtre Ministerul de Externe, respectiv Departamentul de comerþ exterior, care va trebui sã promoveze cu mai mare agresivitate ºi insistenþã produsele Fabricii ”TractorulÒ pe piaþa externã, mai ales în zonele unde acesta a deþinut o autoritate absolutã. Recent am discutat cu ambasadorul Republicii Islamice Iran despre aceastã posibilitate. Cunosc cã foarte curând se vor face comenzi de circa 20 de milioane de dolari, ceea ce ar

însemna în plus, pe lângã acest ajutor, posibilitatea ca ”TractorulÒ sã nu moarã.

Atrag atenþia, din acest punct de vedere, membrilor Executivului sã promoveze ideea nu doar de finanþare, de garantare a unor asemenea credite, ci ºi a unor mãsuri concrete, punctuale, pentru sprijinirea activitãþii de comerþ exterior în care ”TractorulÒ ºi-ar putea aduce o contribuþie importantã.

Mulþumesc.

Domnul secretar Niþã doreºte ºi dumnealui sã ia cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Societatea Comercialã ”TractorulÒ, pentru cei care nu ºtiu, este într-un proces de relansare, de aceea cred cã aceastã ordonanþã vine în sprijinul Societãþii ”TractorulÒ.

Pentru informarea ºi a colegului meu Brudaºca ºi a celorlalþi, spun cã este pentru prima datã în ultimii patru ani când ”TractorulÒ are în luna mai un program de 1000 de tractoare numai pentru producþie de intern, în afarã de export, urmând ca, funcþie de noile acte normative privind garantarea ºi sprijinirea exporturilor, ”TractorulÒ sã poatã sã se relanseze pe piaþa externã. De aceea, cred cã este necesar sã aprobãm acest act normativ care vine tocmai în sprijinul acestei societãþi.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat R‡duly!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cu bucurie urmãrim procesul de relansare a Societãþii Comerciale ”TractorulÒ S.A. din Braºov. Credem cã Guvernul face paºii necesari spre soluþia finalã, care nu este nicidecum o activitate de comerþ exterior din partea Guvernului sau alte servicii de acest gen, iar soluþia finalã trebuie sã fie cea pe care o aºteptãm de câþiva ani buni, ºi anume gãsirea unui investitor serios care are ºi piaþã de desfacere în acest domeniu, ºi sperãm cã în scurt timp sau într-un timp apropiat sã avem ºi bucuria de a constata cã lucrurile merg bine ºi în aceastã direcþie ºi cã se vor finaliza deopotrivã. Dar trebuie sã mai spunem un lucru: piaþa de producþie, mai bine zis producþia de tractoare din România, deºi are centrul cel mai important la Braºov, nu se concentreazã doar în acest oraº transilvãnean, ci ºi în altele, de exemplu la Craiova ºi la Miercurea Ciuc, ºi am vrea sã rugãm ºi cu aceastã ocazie onor Guvernul sã se ocupe, sã includã în spectrul vizual al dumnealor, în toate programele de ajutorare a agriculturii, prin utilaje, tractoare ºi aºa mai departe, ºi aceste unitãþi de producþie, pentru cã, în opinia noastrã, ”TractorulÒ din Miercurea Ciuc este, ”HartÒ S.A., cum se numeºte acum, de fapt o sorã mai micã a ”TractoruluiÒ din Braºov, ºi este firesc ca ºi sora mai micã sã fie deopotrivã protejatã, ajutatã ºi sprijinitã.

Vã mulþumim ºi vom susþine aceastã ordonanþã.

## Mulþumesc.

Vreau sã vã amintesc faptul cã, referitor la timpii de dezbatere aprobaþi, sã nu-i folosiþi doar pentru dezbaterea generalã ºi sã nu aveþi posibilitatea sã vã referiþi ºi la texe.

**Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat pentru_

_relaþia cu Parlamentul, sindicatele ºi Patronatul în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu aceastã ordonanþã de urgenþã, aº dori sã fac o serie de precizãri în ideea de a vã ruga sã aprobaþi aceastã ordonanþã.

Situaþia la zi, de astãzi dimineaþã, la uzina de tractoare este o situaþie îmbucurãtoare, pentru cã, practic, în ultimii ani, ”TractorulÒ nu a reuºit sã aibã mai mult de circa 1000 de tractoare comandã pe tot anul din piaþa internã. Astãzi, uzina de tractoare are 1.457 de tractoare comandate numai pentru piaþa internã, ceea ce poate sã constituie, dacã vreþi, un reviriment al întregii agriculturi româneºti. Are în plan pentru luna aceasta sã facã deja 800 de tractoare ºi în continuare sã producã, dar are nevoie de bani. Din acest motiv, vã rog foarte mult sã fiþi de acord sã se aprobe aceastã ordonanþã de urgenþã, care oricum ajutã la revitalizarea acestei uzine ºi practic a agriculturii româneºti.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 28/2001, dacã aveþi observaþii? Nu. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului art.1, 2, 3 ºi 4 din ordonanþa de urgenþã comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votate în unanimitate.

În consecinþã, vom supune ºi acest proiect de lege votului final de joi.

La punctul 23 avem propunerea legislativã de abilitare a unor ministere ºi instituþii publice în procesul de privatizare.

Din partea Comisiei economice, aveþi cuvântul, pentru a vã susþine propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

Comisia, în cadrul ºedinþei din 25 aprilie, a analizat aceastã propunere legislativã ºi a ajuns la concluzia cã nu poate sã fie promovatã, fapt pentru care s-a întocmit un raport de respingere.

Raportul, ca argument principal pentru respingere, are urmãtoarea reglementare: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 este cadrul general al activitãþii de privatizare.

Începând cu luna decembrie din anul trecut, noul Guvern a elaborat o nouã concepþie, o nouã politicã de privatizare, în sensul cã o parte din portofoliile deþinute de activitatea de privatizare au fost predate în administrarea unor ministere cu competenþa de a derula procesul de privatizare. În acest fel, aceastã transmitere a competenþei deja este materializatã prin mai multe ordonanþe, fapt pentru care aceastã propunere legislativã a rãmas fãrã obiect.

Solicitãm ca ºi plenul sã accepte aceastã respingere.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri cu privire la aceastã propunere? Nu.

În consecinþã, vom supune votului final propunerea de respingere în ºedinþa de joi.

La punctul 24, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. Suntem în procedurã de urgenþã.

Din partea comisiei? Comisia pentru muncã nu este? Dar Ministerul Muncii?

## **Domnul Ilie Neacºu** _(din salã):_

Sã mai punem câte 2 secretari de stat la fiecare minister, ca sã poatã veni!

Domnul ministru Bobiº doreºte sã facã o cerere cu privire la acest proiect.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã solicitãm sã binevoiþi a aproba amânarea discutãrii acestui proiect de lege, având în vedere cã reprezentantul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este reþinut la minister, pentru a pregãti întâlnirea de mâine cu partenerii sociali.

Acest proiect de lege intereseazã ambele pãrþi ºi, ca atare, vã rugãm sã acceptaþi propunerea noastrã. Vã mulþumim.

Aþi auzit cererea ministerului, adicã a reprezentantului Guvernului.

Vã rog sã vã pronunþaþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a amânat ºi a rãmas sã se ia o decizie dupã discuþiile Guvernului cu partenerii sociali.

La punctul 25: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apãrãrii naþionale.

Comisia de apãrare ºi ministerul sunt prezenþi? Pânã vine reprezentantul Comisiei de apãrare, sã luãm punctul 26. Tot Comisia de apãrare! Nu este. Punctul 27, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 106/2000 privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

Comisia drepturilor omului.

Din partea ministerului este? Din partea Ministerului Apãrãrii Naþionale cu privire la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

Domnule Bobiº, vãd foarte mulþi militari, dar nu înþeleg ce se întâmplã în salã. Da, bun. Nu e comisia, este ministerul, dar nu-i comisia.

Nici la punctul 28 nu-i comisia, nici la punctul 29.

La punctul 30: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor importuri de bunuri ºi servicii efectuate în anul 2000 destinate înzestrãrii Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Comisia de buget sã ne propunã timpii de dezbatere, aflându-ne în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de Senat.

Vã propunem 5 minute per total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã alocare a timpilor de dezbateri?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votatã în unanimitate aceastã modalitate de dezbatere.

Vã rog sã vã închideþi telefoanele, pentru cã suntem

puþini în salã ºi vã auzim convorbirile particulare!

- Titlul proiectului de lege.

- Dacã aveþi observaþii? Nu.

- Se voteazã în unanimitate.

Asupra articolului unic al proiectului de lege, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Se considerã votat în unanimitate.

- Asupra cuprinsului ordonanþei, care conþine art.1 ºi 2,

- dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

- Se considerã votat în unanimitate.

- În consecinþã, vom supune acest proiect de lege votu-

- lui final final de joi.

- Rugaþi Comisia de apãrare sã se prezinte în plen

- pentru a participa la dezbateri.

- Domnul deputat Tudor, care a insistat sã participe, vã

- rog sã-l anunþaþi sã vinã în salã.

Este, din partea comisiei, domnul deputat Popescu ºi, în consecinþã, ne întoarcem la toate proiectele în care este implicatã Comisia de apãrare ºi Ministerul Apãrãrii.

La punctul 25: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000 pentru modificarea art.5 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994; procedurã de urgenþã.

Domnule deputat Popescu, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Propunem 3 minute pentru dezbateri, câte un minut pentru fiecare intervenþie. Mulþumesc.

Cine este pentru aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Dacã din partea Guvernului doreºte sã se facã vreo precizare? Vã rog, foarte scurt.

**Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ _**:**_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La primul punct din raport se propunea scoaterea unui alineat prin care se luau unele din prerogativele ministrului apãrãrii naþionale de a aproba staþionarea pe teritoriul României a unor trupe.

Noi vã propunem, pentru a asigura operativitatea în cadrul Programului Parteneriatului pentru Pace, precum ºi a celorlalte acorduri de colaborare bilateralã privind tranzitarea ºi staþionarea pe teritoriul României a unor trupe din state membre NATO ºi partenere, ca acest paragraf, respectiv primul din raportul comisiei, sã fie respins.

Dorim ca ministrul apãrãrii naþionale sã-ºi pãstreze aceastã prerogativã.

## Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 13/2000, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu.

- Votat în unanimitate.

La art.5 din Legea apãrãrii naþionale, în noua redactare a comisiei, de la preambul ºi la lit.a), b) ºi c), comisia nu a avut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Pânã la lit.c), inclusiv, se considerã textul votat în unanimitate.

Cu privire la alineatul urmãtor, lit.c), vã rog sã urmãriþi cu atenþie textul legii ºi al raportului.

- La punctul 1 din raport, comisia propune eliminarea

- alin.4 din art.5.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotriva amendamentului? Nu sunt. ## Abþineri? Nu.

În unanimitate, s-a admis amendamentul ºi, în consecinþã, alin.4 al art.5 din lege a fost eliminat.

La alin.5 din proiectul de lege vã rog sã urmãriþi amendamentul 2 al Comisiei pentru apãrare care propune reformularea actualului alin.5. Vã rog sã urmãriþi amendamentul.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

S-a votat amendamentul în unanimitate ºi, în consecinþã, alin.5 a fost reformulat.

Menþionez cã acest alineat va fi renumerotat, ca urmare a eliminãrii alin.4, aceasta este treaba staff-ului tehnic.

Proiectul legii ºi ordonanþa de urgenþã au fost dezbãtute ºi aprobate pe articole. Va fi supusã votului final de joi.

## Domnule preºedinte,

Propunem 3 minute pentru dezbateri, în total. Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat acest timp.

Consecinþa spaþiului restrâns de dezbatere este cã vom trece direct la votarea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Asupra titlului Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 4/2000 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.1, 2 ºi 3 din ordonanþa de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.4, 5, 6, 7 ºi 8, care e ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Se voteazã în unanimitate.

În consecinþã, vom supune ºi acest proiect votului final de joi.

La punctul 27 avem proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 106/2000 privind constituirea ºi organizarea clerului militar. Aici nu avem procedurã de urgenþã.

Comisia pentru drepturile omului.

Poftiþi, domnule deputat, motivaþi-vã raportul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Mã numesc Wolfgang Wittstock, sunt vicepreºedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Problema pe care o avem de rezolvat la acest punct este una mai mult formalã sau de tehnicã legislativã, pentru cã, în sesiunea de primãvarã a anului trecut, plenul Camerei Deputaþilor a adoptat Legea privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

În timpul vacanþei de varã, Guvernul a adoptat aceastã Ordonanþã nr. 106, cu acelaºi subiect, pe urmã Senatul a continuat procesul de legiferare pe legea adoptatã de Camera Deputaþilor ºi aceastã lege a fost, în fine, adoptatã, a apãrut în ”Monitorul OficialÒ ºi în acea lege aceastã ordonanþã este, de fapt, abrogatã.

Noi trebuie doar sã ne descãrcãm din gestiune aceastã ordonanþã. ªi Senatul a adoptat-o deja.

Aceasta este problema, este o problemã simplã, se poate vota.

Mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult. Din partea iniþiatorului?

Domnule preºedinte,

Suntem de acord cu propunerea de respingere a acestui act normativ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Este adevãrat cã existã o Lege de organizare a clerului militar, dar care, din pãcate, nu soluþioneazã un aspect foarte important, acela al refacerii structurilor proprii ale clerului militar.

În momentul de faþã, datoritã acestui vid, nu este clarificat statutul de subordonare a clerului cãtre instituþiile aparþinând bisericii, situaþie care nu a existat în armata românã în perioada de dinainte de 1945, când instituþiile specifice au fost desfiinþate.

Precizez cã, în marea majoritate a armatelor lumii, existã ºi aceastã posibilitate ca clerul sã aibã ºi o organizaþie proprie ºi nu numai subordonarea ierarhicã pe linie militarã.

Într-un fel, cred cã ar fi bine sã se gândeascã atât iniþiatorul, cât ºi comisia la acest aspect ºi sã clarifice aceste raporturi, pentru cã ele, mai ales în cadrul specific al poporului român, nu-ºi gãsesc justificarea. Clerul militar trebuie sã aibã o structurã ierarhicã proprie, aºa cum a fost, deci sã aibã ºi episcopi, sã aibã ºi vicari ºi sã nu aibã numai ofiþeri cu sutanã.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul vicepreºedinte Wittstock.

Aº dori sã mã refer la cele spuse de colegul nostru Dan Brudaºca.

Cred cã problema nu se rezolvã aici, la acest punct de pe ordinea de zi. Printr-un proiect de lege al Guvernului, printr-o iniþiativã legislativã se poate rezolva.

Din partea ministerului, mai doriþi sã interveniþi? Bun. În consecinþã, terminându-se dezbaterile, vom supune proiectul de lege pentru respingerea ordonanþei Guvernului votului final de joi, cu menþiunea cã ºi comisia, ºi dumneavoastrã v-aþi însuºit textul proiectului de lege pentru respingerea ordonanþei, a titlului ºi a articolului unic, neexistând obiecþiuni nici din partea dumneavoastrã, nici din partea comisiei.

Deci vot final joi.

La punctul 28: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2000 privind trecerea unitãþilor militare de protecþie civilã de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Ministerul de Interne; suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru apãrare sã propunã timpii de dezbatere. Comisia de apãrare!

Domnule deputat Tudor, participaþi la ºedinþa noastrã?!

## **Domnul Marcu Tudor** _(din loja comisiei):_

Da... Nu am fost atent.

## **Domnul Alexandru Fãrcaº Ñ** _secretar de stat pentru integrare europeanã în Ministerul de Interne_ _**:**_

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã numesc Alexandru Fãrcaº, sunt secretar de stat pentru integrare europeanã la Ministerul de Interne.

Proiectul de lege aflat în faþa dumneavoastrã vizeazã completarea Legii nr. 121/1996 referitoare la organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari.

Acest proiect de lege a fost iniþiat de Ministerul de Interne ºi cuprinde un numãr de prevederi care au menirea sã asigure transformarea Corpului pompierilor dintr-o instituþie organizatã pe principii militare într-o instituþie preponderent civilã ºi profesionalizatã integral.

Modificãrile propuse vizeazã, în principal, încadrarea posturilor de militari în termen din marile unitãþi ºi unitãþi de pompieri care, în prezent, reprezintã douã treimi din efective cu pompieri profesioniºti, militari angajaþi pe bazã de contract ºi salariaþi civili care vor îndeplini funcþii operative ºi de intervenþie.

De asemenea, în proiect se prevede obligaþia comandanþilor brigãzilor ºi grupurilor de pompieri de a prezenta periodic prefecþilor, consiliilor judeþene ºi Consiliului General al Municipiului Bucureºti informãri privind activitatea de apãrare împotriva incendiilor ºi, de asemenea, se creeazã posibilitatea sprijinirii logistice a unitãþilor de pompieri de cãtre autoritãþile locale, prin transferul fãrã platã al autospecialelor ºi mijloacelor specifice, în scopul îndeplinirii activitãþii de apãrare împotriva incendiilor.

Aveam proiectul de la punctul 28, cu pompierii. Nu, nu, protecþia civilã sã treacã de la apãrare la Ministerul de Interne. Nr. 179/2000.

## **Domnul Marcu Tudor** _(din loja comisiei):_

Din nefericire nu îl am la mine.

Luãm atunci proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari, poziþia 16, peste care am sãrit.

Dãm cuvântul iniþiatorului, pentru cã nu suntem în procedurã de urgenþã. ( _Se adreseazã domnului deputat Marcu Tudor, care a venit la tribunã pentru a lua cuvântul._ )

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi vã rog sã ne iertaþi... pe cei de la Comisia de apãrare. Am fost puþin bulversaþi...

Domnule deputat, v-am rugat sã lãsaþi întâi iniþiatorul.

A, scuze, scuze, nu am fost atent!

Din partea Comisiei pentru apãrare. Poftiþi, domnule deputat Tudor!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Apucasem sã-mi cer scuze deja. Repet: noi am avut astãzi un program ºi, pânã la urmã, l-am schimbat dupã cum a fost necesar ºi, din cauza aceasta, Comisia de apãrare e împãrþitã în vreo 3 locuri. Nu mai ºtim pe unde sã ne ordonãm activitatea.

Acest proiect de lege conþine 5 articole care modificã legea anterioarã, nr. 121. Aceste 5 articole propuse de Guvern au fost completate cu 3 amendamente de Comisia de apãrare. ªi vã citesc aici: ”În urma examinãrii proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 121 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari, comisia a constatat cã, prin conþinutul juridic ºi obiectul reglementãrii, proiectul are caracter de lege organicã ºi a hotãrât, cu unanimitate de voturi pentru, sã-l supunã spre dezbatere cu urmãtoarele amendamente...Ò. ªi citeazã cele 3 amendamente.

Eu propun ca pentru articoleleÉ 5 propuse de Guvern, din care unul este modificat, plus douã separat, deci practic 7, sã acordaþi, domnule preºedinte, câte 3 minute.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La art.I, preambul, dacã aveþi obiecþii? Comisia nu a avut. Nu.

Se voteazã în unanimitate.

La punctul 1 din art.I vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei, cel cu referire la introducerea unui alineat nou, 3[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni sau observaþii la acest amendament? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

Asupra punctului 2 din art.I, cel cu privire la introducerea alin.2 ºi 3, vã rugãm sã observaþi textul amendamentului 2 din raport.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Deci repet, amendamentul 2, alin.2 ºi 3 de la art.18. La punctul 3 din art.I dacã aveþi obiecþii? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

La punctul 4 al art.I dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

La punctul 5 al art.I dacã aveþi obiecþii sau observaþii? Comisia nu a avut.

Se voteazã în unanimitate.

- La art.II dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

La art.III dacã aveþi? Nu aveþi.

S-a votat în unanimitate. ( _Rumoare în loja comisiei._ ) Existã vreo obiecþie? Am parcurs dezbaterea pe articole ºi, în consecinþã...

## **Domnul Cornel Boiangiu** _(din loja comisiei):_

Domnule preºedinte,

Existã o obiecþie. Vã rog sã-mi permiteþi, la art.38, în momentul în care...

Vã rog sã vã reluaþi argumentaþia la microfon.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de modificarea art.38 cu douã noi alineate ºi aceastã modificare, din pãcate, a fost respinsã de comisie ºi, deºi ea a fost fãcutã împreunã cu specialiºtii din cadrul Corpului Pompierilor Militari, ºi nu mã îndoiesc cã reprezentantul lor aici va susþine acest lucru, pentru cã el este în interesul bunei funcþionãri a acestei unitãþi care, nu mai departe decât zilele trecute, ne-am convins, ºi chiar azi-noapte ºi ieri, despre utilitatea ei. În acest sens, la art.38, se introduc douã noi alineate, adicã la ceea ce stabilisem cã: ”Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari colaboreazã cu organele similare din alte þãri, în baza convenþiilor internaþionale la care România este parte, sau a acordurilor bilateraleÒ, adãugãm, în baza a ceea ce noi am votat, chiar prin ordonanþa de urgenþã privind modificarea art.5 din Legea

apãrãrii naþionale a României, de fapt nu facem altceva decât, ºi aici, sã aducem acea modificare cu care am fost de acord chiar în cadrul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Adicã primul alineat priveºte participarea unitãþilor de pompieri militari cu efective ºi tehnicã la executarea operaþiunilor prevãzute la alin.2 din prezentul articol, precum ºi la exerciþii ºi aplicaþii comune desfãºurate pe teritoriul altor þãri, pe o duratã de pânã la 30 de zile, cu tehnicã specificã ºi efective care nu depãºesc 250 de persoane. Aprobarea, în acest sens, se dã de cãtre ministrul de interne, la propunerea comandantului Corpului Pompierilor Militari.

De ce este necesar acest lucru? Pentru cã noi vedem de câtã rapiditate este nevoie uneori ca acest corp sã intervinã ºi nu mai trebuie, aºa cum s-a specificat ºi în modificarea ordonanþei de urgenþã, vorbesc de art.5 din Legea apãrãrii naþionale a României, nu mai este nevoie de întrunirea Parlamentului în acest sens ºi trebuie sã fie o aprobare urgentã care nu pune în pericol cu nimic siguranþa naþionalã a României, dimpotrivã, foarte rapid acþioneazã acest corp de elitã.

Al doilea amendament se referã la desfãºurarea operaþiunilor de intervenþie a aplicaþiilor ºi exerciþiilor care implicã intrarea, staþionarea ori trecerea pe teritoriul României a unor formaþiuni de pompieri ºi salvatori din alte state cu tehnicã specificã, pe o duratã de pânã la 30 de zile, ºi care angajeazã efective mai mici de 250 de persoane, se aprobã tot de ministrul de interne, la propunerea comandantului Corpului Pompierilor Militari.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat Boiangiu.

Staþi puþin! În sprijinul amendamentului? Pãi, dacã l-aþi sprijinit, de ce l-aþi respins în comisie?

Vreau sã informez totuºi.

Vã rog.

Au fost discuþii pro ºi contra în cadrul comisiei. Este vorba de dreptul Parlamentului de a acorda votul pentru aprobarea trecerii unor trupe pe teritoriul þãrii noastre, cã aceasta era important, cealaltã, dacã noi mergeam în altã parte, nu era ceva deosebit, cu toate cã ºi aºa a suscitat discuþii pro ºi contra. Este vorba de un efectiv de 250 de membri care, în condiþiile unui corp de pompieri de câteva zeci de mii de oameni, se întinde pe mãrimea a 1.000 de militari la Ministerul de Apãrare. Noi n-am fost de acord acolo ºi nici aici. Totuºi, aici vã las pe dumneavoastrã, cu dorinþa sã judecaþi bine situaþiile, pentru cã este vorba totuºi de niºte oameni care intervin pentru salvarea unor vieþi sau pentru limitarea dezastrelor, ori din þara noastrã, ori din zonele apropiate. Sigur cã noi nu vom primi pe teritoriu pe englezi care vin aici sã ne stingã focul, ci este vorba de teritoriile vecine nouã ºi acþiunile pe care noi le preconizãm a avea, din nefericire, loc pe teritoriul altor þãri ºi la solicitarea lor, ministrul, repede, sã aprobe aceastã intrare sau ieºire pe teritoriul þãrii noastre a unor efective de pompieri.

Ca atare, cu toate cã comisia nu a fost de acord, eu las la latitudinea dumneavoastrã, într-o accepþie, aºa, de jumãtate-jumãtate, cu sufletul împãcat pe jumãtate, cã facem bine sau nu, pentru cã de obicei Parlamentul are la latitudinea lui dreptul sã aprobe intrarea sau ieºirea, intrarea cu precãdere a unor trupe pe teritoriul þãrii noastre, ºi, totuºi, pompierii sunt trupe.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc ºi rog reprezentantul iniþiatorului sã se exprime cu privire la acest amendament ºi sã ne lãmureascã care este regimul juridic al pompierilor ºi concordanþa propunerii cu regimul forþelor armate care...

Da, domnule preºedinte, mulþumim.

Din partea iniþiatorului mandatul este de a lãsa la latitudinea Camerei decizia în acest sens. Practic, ansamblul Ministerului de Interne se aflã într-un proces de apropiere faþã de comunitãþile locale ºi administraþia publicã ºi se are în vedere, conform programului de guvernare, trecerea în perspectivã a unitãþilor de pompieri în subordinea administraþiilor judeþene.

În majoritatea þãrilor, chiar ºi din jurul nostru, pompierii au statut civil. Iatã de ce sunt argumente în sensul admiterii celor douã amendamente prezentate astãzi în plenul Camerei.

Mulþumesc.

Staþi puþin, cã eu nu m-am lãmurit cu reprezentantul Guvernului. Dumneavoastrã, domnule ministru, susþineþi, în virtutea proiecþiilor guvernamentale cu privire la statutul viitor al pompierilor, cã, în perspectivã, se vor demilitariza ºi vor trece în subordinea organismelor locale ºi atunci au acelaºi regim cu trupele Ministerului Apãrãrii Naþionale cu privire la desfãºurarea unor acþiuni comune cu trupele din alte þãri? Eu v-aº ruga sã nu ne lãsaþi sã deliberãm singuri, pentru cã este o chestiune de politicã a Guvernului aici ºi ar fi bine sã vã explicaþi clar poziþia cu privire la acest amendament.

Domnule preºedinte, Onoratã Camerã,

Deci la abordarea acestei chestiuni am fost sesizaþi cu discuþia ºi decizia din comisie care s-a referit la respingerea celor douã amendamente.

Înþeleg cã nu aveþi mandat sã susþineþi respingerea amendamentelor?

Pentru respingerea amendamentelor.

Ezit sã susþin o amânare a dezbaterii ºi deci apelez la conducerea dumneavoastrã, domnule preºedinte, în acest sens.

Bun. Poftiþi, domnul... din partea Comisiei de apãrare, domnul deputat Popescu.

Mulþumesc, domnule ministru.

## Domnule preºedinte,

Spre clarificare, aceste amendamente au fost discutate în comisie, dar argumentele pentru care ele nu au fost acceptate erau tocmai cã existã o imediatã perspectivã de subordonare a pompierilor cãtre organismele civile. În aceastã situaþie, legea previne de fapt ºi pregãteºte acest teren ºi concordanþa cu viitoarea lege. În situaþia în care am admite amendamentele, va trebui dupã aceea sã venim cu un proiect de lege de modificare a acesteia prin care dispare statutul de militar ºi, în aceastã situaþie, nici aprobarea ministrului de interne nu va mai fi necesarã. Consider cã trebuie sã mergem pe varianta iniþiatorului.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

Îmi pare foarte rãu cã... eu cred cã, în totalã necunoºtinþã de cauzã, reprezentantul Corpului Pompierilor, reprezentantul care ar trebui sã susþinã acest lucru, pentru cã este în interesul dânºilor, deoarece art.38, dacã ne uitãm atent, priveºte Inspectoratul General ”al Corpului Pompierilor Militari colaboreazã cu organele similare din alte þãri, în baza convenþiilor internaþionale la care România este parte sau acordurilor bilateraleÒ, aceastã chestiune, când va trece ºi când noi vom demilitariza sau când vom ajunge sã nu mai fie în subordinea Ministerului de Interne. El a fost la Ministerul Apãrãrii Naþionale, acum a trecut la Ministerul de Interne, tocmai prin aceste modificãri pe care le aducem noi legii. Or, în aceastã situaþie, în interesul dânºilor, ca sã opereze rapid ºi cã vom modifica noi ulterior, cã îi vom face civili, cã vom modifica legea, este altceva, dar acum trebuie sã aibã posibilitatea sã ia rapid decizii ºi sã intervinã, nu, în anumite situaþii, sã ne trezim cã ne îngrãdeºte o lege care, neadoptatã, pune în pericol vieþi ºi pune în pericol avutul, al nostru sau al celor cu care avem colaborãri internaþionale. De aceea, sunt surprins de aceste argumentaþii care, pur ºi simplu, mã ... aºa cum au fost ºi la comisie, eu cred cã sunt în necunoºtinþã de cauzã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Exact. Pe de altã parte, mandatul este pentru adoptarea acestui proiect de act normativ în forma prezentatã.

Stimaþi colegi, haideþi cã discutãm ca sã amânãm. Aþi vãzut, ministerul are o poziþie nesigurã, pãreri ºi consultãri.

Existã douã propuneri de la comisie, cu care vã rog sã fiþi de acord în ordinea pe care o punem noi în discuþie.

Am fost de acord în comisie sã fie returnate aceste douã propuneri de completare a art.38, fãcute de domnul deputat Boiangiu, sã obþinã aprobarea de la Ministerul de Interne, cu justificarea de rigoare, ºi, a doua, þinând cont cã peste o lunã intrã în vigoare Legea pentru administrarea publicã localã, în aceastã lege se prevãd competenþe la consiliile locale ºi judeþene în privinþa acestui atribut al lor de a îºi desfãºura activitatea cu un pas înainte pentru trecerea la competenþele civile în cadrul trupelor actuale de pompieri ºi, ca atare, rog secretarul de stat de la Ministerul de Interne sã þinã cont cã îl rugãm noi ca la aceastã aprobare dacã o obþinem noi sã fie dat înapoi pentru justificare ºi sã fie de acord cu ea, sau de cãtre ministrul Rus, de cãtre conducerea Ministerului de Interne, cã totuºi este Guvern, noi nu vrem sã avem ingerinþe proprii în acþiunea de guvernare ºi sã argumenteze în ideea aceasta. Cum trece pentru o lunã de zile la competenþa ministrului sã facã aprobãri de ieºit sau intrat trupe de pompieri în teritoriul þãrii noastre, când peste o lunã intrã în vigoare Legea consiliilor locale? ªi cu acestea aº vrea sã-l rog pe domnul preºedinte sã punã la vot pentru aprobat, sã returnãm art.38, sub noua formã, cu completarea celor douã amendamente, ºi sã obþinem aprobarea ulterior de la Guvern.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

Având în vedere cã fie respingerea, fie aprobarea celor douã amendamente ar crea implicaþii deosebite asupra cãrora comisia cred eu cã trebuie sã mai reflecteze, inclusiv ministerul, vã propun restituirea proiectului la Comisia pentru apãrare pentru a discuta exclusiv cele douã amendamente ºi rog reprezentantul Ministerului de Interne sã reflecteze asupra acestor douã amendamente din perspectiva regimului, statutului pe care îl vor avea pompierii militari.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã dacã sunt voturi? Nu sunt. Abþineri?

În unanimitate, s-a restituit proiectul la comisie.

Stimaþi colegi,

Sesizez cã în salã s-a primit un buchet de flori pentru colega noastrã Ionescu, care presupun cã împlineºte niºte ani. Sã-mi permiteþi sã-i urez ”La mulþi ani!Ò ºi sã o aplaudãm pentru aceastã aniversare. ( _Aplauze._ ) Vã mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2000 care se aflã la poziþia 28. Ordonanþa urmeazã sã fie dezbãtutã în procedurã de urgenþã. Rog comisia sesizatã în fond sã ne propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este un proiect de lege ordinarã, având în vedere cã la Comisia de apãrare s-a înregistrat unanimitate în ceea ce priveºte prevederile ordonanþei de urgenþã. Sunt doar 8 articole, propunem 5 minute pentru dezbateri. Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere?

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Votat în unanimitate.

- Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

- Asupra titlului dacã aveþi observaþii? Comisia nu a

- avut. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi

obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate. Asupra art.I, II ºi III dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.IV dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.V dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.VI dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art.VII ºi VIII dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate. Ordonanþa are ºi o anexã. Vã rog sã o analizaþi ºi sã vã pronunþaþi dacã aveþi observaþii asupra acestei anexe, Tabel cuprinzând dizlocarea formaþiunilor de protecþie civilã. Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final de joi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2000 privind finanþarea Centrului teritorial ºi a Studioului cinematografic din cadrul Grupului mass-media al armatei din credite bugetare prevãzute în bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Comisia pentru apãrare, suntem în prezenþa unei proceduri de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, este un proiect de lege cu caracter de lege ordinarã, în procedurã de urgenþã. S-au primit avizele la comisie de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Având în vedere cã sunt doar douã articole, propunem 3 minute pentru dezbatere.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

- S-a votat în unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu. Mulþumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Asupra titlului dacã aveþi observaþii dumneavoastrã? Comisia nu a avut. Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate. Asupra cuprinsului articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se voteazã în unanimitate. Asupra art.1 ºi 2 din ordonanþa de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Vom supune acest proiect de lege votului final de joi.

La punctul 31, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice. Ministerul Finanþelor este? Suntem în procedurã ordinarã. Rog ministerul sã prezinte acest proiect de lege.

Comisia juridicã propune respingerea proiectului. Nu este nimeni din partea Comisiei juridice? Nu este nici comisia, nici ministerul.

Punctul 32, propunerea legislativã pentru modificarea Legii 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe; lege organicã. Comisia pentru apãrare propune respingerea. Comisia pentru apãrare a considerat cã ºi-a epuizat ordinea de zi pe astãzi ºi s-a dus sã sãrbãtoreascã pe doamna Ionescu înainte de termen.

Domnule deputat Tudor, sunteþi sau nu sunteþi prezent în numele Comisiei pentru apãrare? Aþi propus respingerea proiectului.

Da, ºi vreau sã susþin respingerea, pentru cã nu ne-am lãmurit ºi mai avem câteva legi în aceeaºi situaþie. Explicaþia ar fi urmãtoarea: s-au luat proiectele de legi vechi, din vechea legislaturã, cu argumentele de atunci ºi dorinþele Guvernului de atunci ºi o parte dintre ele nu s-au modificat chiar aºa cum trebuie ºi între timp au apãrut alte idei, trebuie puse de acord toate, în primul rând de cãtre membrii Guvernului ºi dupã aceea sã le judecãm ºi noi. De aceea, am propus sã fiþi de acord cu respingerea acestuia, pânã se modificã corespunzãtor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din partea ministerului sau a Guvernului? Poftiþi, domnule ministru!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrucât respingerea Ordonanþei nr. 55/1998 a fost propusã având la bazã un motiv de fond, faptul cã aceasta ar fi fost abrogatã prin Ordonanþa nr. 118/1999 privind achiziþiile publice, totuºi trebuie sã avem în vedere faptul cã aceastã Ordonanþã nr. 118 nu se aplicã. Neaplicarea acestei ordonanþe creeazã dificultãþi în special pentru unitãþile militare de construcþii care, practic, rãmân fãrã cadrul legal de a participa la achiziþiile publice. De aceea, noi vã rugãm sã respingem propunerea fãcutã de comisie, pentru ca totuºi unitãþile de construcþie sã poatã participa la licitaþiile publice. Ele, prin abrogarea lui 118, au rãmas practic fãrã cadrul legal.

Stimaþi colegi, faþã de aceste propuneri contradictorii ºi faþã de nesiguranþa comisiei, eu vã propun restituirea legii la comisie pentru o nouã dezbatere.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu un vot împotrivã, care este un vot de protest împotriva nesiguranþei celor douã pãrþi. Vã mulþumesc. Deci s-a restituit proiectul.

Urmeazã o pauzã de un ceas. Aº ruga sã vã anunþaþi colegii cã la ora 14,00 începem ºedinþa cu apelul nominal. Îmi pare foarte rãu ºi simt un disconfort sã anunþ acest lucru, dar nu se poate sã nu putem adopta nici o lege.

Poftiþi, domnule R‡duly! Vreþi sã facem acum apelul nominal?

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

## Domnule preºedinte,

Dacã se poate sã facem apelul nominal în primul rând în banca iniþiatorilor, ca sã nu sãrim proiecte de legi, ºi dupã aceea sã facem apelul nominal pe banca noastrã, a Parlamentului, pentru cã aºa este colegial ºi aº ruga chiar Executivul sã se organizeze un pic mai bine ca sã fie reprezentanþii dumnealor prezenþi la proiectele de lege când vin, cã sunt mai mulþi secretari de stat câþi au fost în Guvernul anterior, deci se pot organiza mai bine decât am reuºit noi pe vremea noastrã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc ºi cred cã reprezentanþii Guvernului au înþeles aluzia dumneavoastrã.

## PAUZÃ

## * * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

În salã se aflã 132 de deputaþi, doar o singurã comisie a avut aprobare de a lucra în paralel ºi a terminat lucrul. Din câte vãd, domnul Tudor este prezent.

În consecinþã, aºa cum am fost nevoit sã vã ameninþ, facem apelul nominal. Domnule secretar, vã rog.

Eu cred cã trebuie sã ne respectãm ºi pe noi, ºi pe cei care ne-au trimis sã-i reprezentãm. Nu este admisibil sã se înregistreze 272 de deputaþi ºi sã fie prezenþi în salã 132.

## **Domnul Radu Stroe:**

|Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Anastasescu Olga-Lucheria<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andrei Zeno<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentã| |---|---| |Antal Istv‡n<br>Anton Marin|absent<br>absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|absent|Creþ Nicoarã|prezent| |---|---|---|---| |Arnãutu Eugeniu|prezent|Cristea Marin|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent|Criºan Emil|prezent| |Baban ªtefan|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Babiaº Iohan-Peter|prezent|Daraban Aurel|absent| |Babiuc Victor|absent|Dinu Gheorghe|prezent| |Baciu Mihai|prezent|Dobre Traian|prezent| |Bahrin Dorel|prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Baltã Mihai|prezent|Dobrescu Smaranda|prezentã| |Baltã Tudor|absent|Dolãnescu Ion|absent| |Bar Mihai|prezent|Dorian Dorel|prezent| |Bara Radu-Liviu|absent|Dorneanu Valer|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent|Dragomir Dumitru|absent| |Bartoº Daniela|absentã|Dragoº Iuliu Liviu|absent| |Bãdoiu Cornel|absent|Dragu Gheorghe|absent| |Bãlãeþ Miticã|absent|Drãgãnescu Ovidiu Virgil|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã|Dreceanu Doina Micºunica|prezentã| |Bãncescu Ioan|prezent|Dumitrescu Cristian-Sorin|absent| |Bâldea Ioan|prezent|Dumitriu Carmen|prezentã| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Duþu Constantin|absent| |Bentu Dumitru|prezent|Duþu Gheorghe|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent|Enescu Nicolae|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Erdei Dol—czki Istv**‡**n|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|absent<br>prezent|Eserghep Gelil<br>Fâcã Mihail|prezent<br>prezent| |Bivolaru Ioan|absent|Firczak Gheorghe|prezent| |Bleotu Vasile|prezent|Florea Ana|prezentã| |Boabeº Dumitru|prezent|Florescu Ion|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentã|Florescu Nicolae-Doru|prezent| |Boajã Minicã|prezent|Fotopolos Sotiris|absent| |Boc Emil|prezent|Frunzãverde Sorin|prezent| |Bogea Angela|prezentã|Gaspar Acsinte|absent| |Boiangiu Cornel|prezent|Georgescu Filip|absent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent|Georgescu Florin|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Gheorghe Valeriu|prezent| |BorbŽly L‡szl—|absent|Gheorghiof Titu-Nicolae|prezent| |Bozgã Ion|prezent|Gheorghiþã Manuela|absentã| |Bran Vasile|absent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Brînzan Ovidiu|prezent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Brudaºca Damian|prezent|Gingãraº Georgiu|absent| |Bucur Constantin|prezent|Giuglea ªtefan|prezent| |Bucur Mircea|prezent|Godja Petru|absent| |Buga Florea|prezent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Burnei Ion|absent|Grigoraº Neculai|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|prezentã|Gubandru Aurel|prezent| |Buzatu Dumitru|prezent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent|Haºotti Puiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Hogea Vlad-Gabriel|prezent| |Canacheu Costicã|prezent|Holtea Iancu|prezent| |Cazimir ªtefan|prezent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Cãºuneanu-Vlad Adrian|prezent|Ifrim Mircea|prezent| |Cerchez Metin|absent|Ignat Miron|prezent| |Cherescu Pavel|prezent|Ilie Aurel Constantin|absent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent|Iliescu Valentin Adrian|absent| |Chiriþã Dumitru|prezent|Ionel Adrian|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Ionescu Anton|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Costel Marian|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|absent|Ionescu Dan|absent| |Cîrstoiu Ion|absent|Ionescu Daniel|absent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Mihaela|prezentã| |Cliveti Minodora|prezentã|Ionescu Rãzvan|absent| |Coifan Viorel Gheorghe|prezent|Ionescu Smaranda|absentã| |Cojocaru Nicu|absent|Iordache Florin|prezent| |Crãciun Dorel Petru|prezent|Iriza Scarlat|prezent|

Domnule secretar, am ajuns la cifra care s-a înregistrat cu prezenþa.

Bun. Trecem, în condiþii de cvorum, la dezbaterea proiectelor de lege care sunt înscrise în continuare.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat.

Comisia pentru agriculturã o rog sã propunã timpii de dezbatere. Ne aflãm în procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte, 15 pe ansamblu ºi un minut pe articol. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de alocare a timpilor? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Doreºte cineva sã intervinã înainte de a începe dezbaterea pe articole? Nu.

Vom dezbate proiectul de lege urmãrind în paralel raportul comisiei ºi proiectul de lege, ºi ordonanþa de urgenþã.

Asupra titlului proiectului de lege, vã rog sã observaþi amendamentul nr. 1 din raportul comisiei.

Aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate; în consecinþã, titlul legii va avea cuprinsul prevãzut la punctul 1.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2 al comisiei.

Aveþi observaþii? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem, în continuare, la titlul ordonanþei de urgenþã. Aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La art.1 alin.1 comisia n-a avut amendamente, dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1 alin.2 vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3 din raportul comisiei. Aveþi observaþii? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art.3 alin.1 lit.a) vã rog sã urmãriþi punctul 5 din raport, respectiv amendamentul nr. 5.

Aveþi observaþii la acest amendament?

Poftiþi, domnule! Art. 2? Poftiþi, dar v-aº ruga sã fiþi atent, cã am trecut de art. 2.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La art. 2 lit.c) Grupul parlamentar al P.N.L. are un amendament, sã se extindã aria de acordare a acestor facilitãþi ºi pentru producãtorii agricoli din zona montanã ºi, mai precis, pentru pãºuni ºi fâneþe întreþinute, supraînsãmânþate ºi fertilizate, pentru cã se face o discriminare între producãtorii agricoli din zona de deal ºi câmpie ºi producãtorii agricoli din zona montanã. Vã mulþumesc.

Comisia rog sã-ºi spunã punctul de vedere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia îºi menþine punctul de vedere, nu este de acord cu amendamentul respectiv. Pentru anul acesta este o activitate, într-adevãr, deosebit de complexã pentru þarã, pajiºtile înseamnã peste 3 milioane de hectare, aproape 4 milioane, pentru anul urmãtor trebuie sã ne pregãtim, într-adevãr, ºi sã tratãm în mod serios aceastã problemã în cadrul exploataþiilor agricole.

Vã mulþumesc. Deci nu suntem de acord cu acest amendament.

Din partea iniþiatorului? Ministerul Agriculturii cine îl reprezintã?

Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul respins de comisie ºi susþinut de domnul deputat.

## **Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi ne menþinem formularea iniþialã a articolului respectiv, astfel cã susþinem propunerea Comisiei de agriculturã.

Aþi reþinut ºi explicaþia domnului ministru? Potrivit regulamentului voi supune, în primul rând, textul propus de comisie.

Cine este pentru actuala formulare a art.2 lit.c)? Vã mulþumesc.

Voturi împotriva textului actual al art.2 lit.c)? 9 voturi împotrivã.

## Abþineri?

Cu 9 voturi împotrivã ºi o abþinere, art.2 lit.c) a fost votat în formularea iniþiatorului.

Domnul deputat R‡duly, dumneavoastrã ce amendament aveaþi respins? Cu privire la ce articol?

La art.1 alin.2.

Bun. Deci pentru cã am fãcut deja o breºã în regulament ºi ne-am întors o datã la art.2 lit.c), vã propun sã ascultãm ºi amendamentul domnului R‡duly, care se referã la art.1 alin.2.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru înþelegere ºi amabilitate.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Un amendament pe care l-am depus împreunã cu colegii deputaþi Kov‡cs Zolt‡n ºi Kelemen Attila, legat de alin.2 al art.1. Rugãm comisia sã completeze beneficiarii acestui milion de lei pe hectar cu bisericile, parohiile, schiturile, mânãstirile etc. În opinia noastrã, astãzi, în România, sunt mai multe categorii de proprietari, persoane fizice, persoane juridice, societãþi comerciale etc., instituþii de învãþãmânt, unitãþi de cercetare, dar o categorie tradiþionalã este, fãrã doar ºi poate, biserica, prin unitãþile ei, prin parohii, schituri, mânãstiri etc. Noi credem cã deopotrivã unitãþile de cult, bisericile din România au drept la acelaºi sprijin ca orice alt producãtor agricol.

Drept urmare, domnule preºedinte, vã rugãm sã inserãm urmãtoarea frazã, dupã ”instituþii de învãþãmânt ºi cercetare din agriculturãÉÒ, ”precum ºi parohiile, schiturile ºi mânãstirile, consiliile ºi organele reprezentative ale unitãþilor de cult, recunoscute de lege, care cultivã ºi exploateazã terenuri.Ò

Vã mulþumesc.

Comisia pentru agriculturã rog sã-ºi spunã cuvântul ºi apoi ministerul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã apreciem aplecarea domnului R‡duly spre zona aceasta parohialã, spre schituri ºi mânãstiri, numai cã, cu tot respectul pe care îl avem faþã de dumneavoastrã ºi faþã de subiectul pe care dumneavoastrã l-aþi tratat, am vrea sã vã spunem cã în accepþiunea ºi în definiþia producãtorului agricol, a celui care aduce marfa pe piaþã, teza pe care dumneavoastrã o susþineþi vine sã întãreascã, de fapt, un autoconsum. Noi suntem de acord sã sprijinim ºi pe cei ce autoconsumã, dar suntem mult mai interesaþi ºi trebuie sã sprijinim pe producãtorii agricoli care aduc pe piaþã marfã.

În aceastã idee, aº vrea, doamnelor ºi domnilor, sã respingeþi amendamentul pe care l-a fãcut colegul nostru, distinsul domnul R‡duly, sã menþineþi ºi sã votaþi raportul pe care l-a prezentat comisia. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Noi ne menþinem la formularea iniþialã a articolului respectiv ºi susþinem opinia Comisiei de agriculturã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Noi am mai votat o datã art.1 alin.2, potrivit amendamentului de la punctul 3, dar am reluat din respect faþã de domnul deputat care nu a fost în salã când am discutat. Sunt însã obligat sã supun, potrivit regulamentului, tot amendamentul comisiei întâi ºi, dacã acesta picã, atunci ar urma sã votãm amendamentul care a fost prescris. Deci cine este pentru amendamentul formulat de comisie la punctul 3 din raport, pagina 2, cu privire la art.1 alin.2? Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 9 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 9 voturi împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat amendamentul comisiei, amendamentul nr. 3 de la pagina 2, cu privire la art.1 alin.2.

Vã rog sã reluãm, în continuare, dezbaterea acolo unde am rãmas, respectiv la art.3. Insist sã urmãriþi cu atenþie cronologia articolelor, pentru a nu mai reveni la vot ºi sã încãlcãm regulamentul. La art.3 avem amendamentul nr. 5 al comisiei.

Spuneþi amendamentul dumneavoastrã care a fost respins!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Amendamentul pe care l-am introdus în cadrul comisiei ºi a fost respins de comisie Ð de fapt, a fost discutat ºi cu ocazia bugetului de stat Ð se referã la modalitatea de returnare a sumei ce este inclusã în motorina pentru taxa de drum. Motivaþia comisiei ºi motivaþia în timpul dezbaterilor de la bugetul de stat a fost cã modificarea Legii nr. 118 nu a fost terminatã. Vreau sã vã informez cã aceastã Lege nr. 118, cu modificarea ei, a fost trecutã de Senat, a fost ºi promulgatã, deci, practic, este în funcþiune.

Amendamentul pe care l-am propus eu vrea sã rezolve aceastã problemã, respectiv textul este urmãtorul: ”În situaþia achiziþionãrii motorinei la un preþ ce include ºi taxa de drum, producãtorii agricoli prevãzuþi la art.1 vor beneficia suplimentar, faþã de un milion de lei alocat, de o sumã echivalentã cu contravaloarea taxei de drum inclusã în preþul motorinei. Sumele alocate suplimentar vor fi transferate cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei, ºi Pãdurilor de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei din Fondul special al drumurilor, conform normelor de aplicare stabilite de cele douã ministere.Ò

Vreau sã fac precizarea cã dacã nu existã acest cadru legislativ, practic este imposibil de returnat banii. Când apare legea în ”Monitorul OficialÒ, motorina va fi achiziþionatã cu taxa de drum inclusã în ea. Nu existã nici un fel de normã a Ministerului Transporturilor care sã prevadã cum se returneazã banii ºi fiþi convinºi cã aceºti bani care se iau agriculturii nu se vor mai returna decât în condiþii foarte grele. Acest amendament va permite, aºa cum a spus ºi ministrul transporturilor, ca o soluþie, va permite returnarea foarte rapidã, utilizând sistemul de returnare a milionului, care este deja în funcþiune. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã dorinþa multor parlamentari de a fi aproape de agricultori este beneficã, însã noi am vrea sã spunem, din experienþa perioadei de dupã aplicarea Legii nr. 118 din

1996, cã s-au fãcut o serie întreagã de deturnãri, o serie întreagã de cantitãþi de motorinã au luat alte trasee, o serie întreagã de cantitãþi de motorinã au ajuns la tirurile strãine ºi, de aceea, prin ceea ce prevede astãzi, ceea ce prevãd normele privind aplicarea Legii nr. 118/1996 este tocmai o ordonare ºi o verificare atentã a consumului de motorinã destinat acestor taxe de drum.

De aceea, aº vrea sã fiþi de acord ºi sã votaþi în consecinþã ceea ce a propus comisia ºi sã respingeþi acest proiect de lege, pentru cã intenþia ºi substanþa pe care a susþinut-o colegul nostru deja este reglementatã prin normele Ministerului Transporturilor. Vã mulþumesc.

Respingerea se referã la amendament, nu la proiectul de lege. Vã rog sã precizaþi.

Evident la amendament. Bineînþeles.

Bun. Din partea iniþiatorului.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi ne menþinem la formularea iniþialã, respectiv ºi opinia exprimatã aici de Comisia de agriculturã a Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã constataþi cã a trecut, de vreo 3 minute, timpul afectat dezbaterilor generale, încât nu mai putem sã facem nici un fel de dezbateri ºi trecem...

Cum drept la replicã?

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Adicã am dreptul la replicã....

Nu, s-au terminat dezbaterile de 3 minute, s-au epuizat...

Nu-i nici o normã, dacã vreþi neapãrat sã ajungã un milion la þãrani, e bine, dacã vreþi sã ajungã numai jumãtate, atunci...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am reþinut. Deci, dupã regulament, trecem în continuare la votarea tuturor amendamentelor care au rãmas nevotate. Nu mai putem face dezbateri.

La art.3... îl

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata T.V.A. a unor importuri de bunuri ºi servicii efectuate în anul 2000, destinate înzestrãrii Ministerului Apãrãrii Naþionale. Procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget? Rog pe domnul Grigoraº sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, am discutat poziþia 30 înainte de prânz.

vreþi, pot sã reiau dezbaterile. La momentul respectiv am propus dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat, am sugerat 5 minute per total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Da. Vã mulþumesc.

ªi eu aºa am avut impresia, dar mi-au spus cei de la staff-ul tehnic cã au verificat stenograma ºi nu ºtiu ce s-a petrecut...

Deci sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Unanimitate.

Aveþi obiecþiuni la titlul proiectului de lege? Nu aveþi? Se considerã votat în unanimitate.

Asupra articolului unic, cu privire la care nu sunt amendamente decât de la comisie.

Dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã. La titlul ordonanþei de urgenþã? Nu aveþi obiecþiuni. Unanimitate.

La art. 1 ºi 2, care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei de urgenþã, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Se considerã votat în unanimitate.

Votul final pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2000, lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple dintre dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 32 Ð propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511/18.10.2000.

Comisia pentru apãrare, dacã e prezentã, propune respingerea acestui proiect. Comisia pentru apãrare?

Domnul deputat Tudor, reprezentanþi comisia de apãrare. Reprezentaþi Comisia de apãrare?

Am o rugãminte. Vreau sã vã rãspund. Nu numai cã reprezint, poate cã sunt singur, toatã ziua de astãzi am fost singur, dar este proiectul meu, pentru cã vreau sã se repare ceva ce am fãcut prost data trecutã. Unul dintre iniþiatorii acestui proiect de lege care nu a fost bine judecat, a fost ºi de început, am fost eu. De aceea am fãcut aceasta, cu aprobarea sau mai bine zis sfãtuindu-ne cu domnul Chiliman, cu Petre Roman, cu Hrebenciuc ºi am cãzut de acord cã aceasta este cea mai bunã formulã, de aceea vreau s-o susþin ºi în nume propriu ºi în numele comisiei.

Vã mulþumesc.

Comisia ... Nu ºtiu. Ministerul a spus cã nu a fost discutatã.

În numele comisiei n-o puteþi susþine, pentru cã din partea comisiei existã propunere de respingere.

Înainte de prânz, vã reamintesc, domnule preºedinte, cã am sãrit câteva puncte ºi am ajuns direct la punctul 30 ºi punctul 31 ºi dupã aceea ne-am întors. Dar, dacã

Pãi, de unde ºtiþi cã eu nu zic: ”comisia a propus cãÉÒ, iar eu am propus ca...

Pãi, nu merge. Ca iniþiator, aveþi dreptul sã vã susþineþi legea ºi chemaþi, vã rog, reprezentanþii Comisiei de apãrare.

Stimaþi colegi, vã propun sã restituim acest proiect, pentru cã domnul deputat Tudor nu poate sã fie ºi iniþiator, sã susþinã legea, ºi sã reprezinte ºi comisia, ºi sã susþinã respingerea ei.

Bine. Eu puteam sã spun punctul de vedere al comisiei ºi, paralel, punctul meu de vedere.

Nu, dar nu e frumos, pentru cã v-am obliga sã vã încãlcaþi moralitatea.

Bun. Nu am nimic împotrivã. Dacã vreþi sã o respingem... Eu totuºi vreau sã vã sensibilizez puþin, dacã-mi permiteþi un minut.

Bun.

Aceastã lege este o completare a legii vechi, pentru cã am vãzut cã nu a funcþionat bine. Cei care au fost la Comisia de control a activitãþii S.I.E. au crezut cã vrea cineva sã le ia locul sau cã vrem schimbãri ºi, receptivi, aºa cum au fost, au zis: ”Nu, mai bine sã o lãsãm aºa.Ò, pentru cã au intrat deja în comisia aceea. Nici vorbã de aºa ceva! Comisia s-a fãcut, rãmâne 4 ani, dar pentru urmãtoarea perioadã de activitate sau chiar pentru asta, dacã va fi modificatã în continuare, este bine ce am propus. O sã susþin data viitoare, dacã acceptaþi s-o amânãm în discuþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci prezenþa dumneavoastrã nu a fost inutilã, pentru cã, în lipsa comisiei, ne-aþi convins cã trebuie s-o trimitem înapoi pentru o deliberare nouã.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul de Interne_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege supus dezbaterii ºi adoptãrii are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei. Organizarea unei administraþii de stat moderne a impus o nouã abordare a activitãþii în domeniul evidenþei persoanei, pentru a putea susþine corespunzãtor cerinþele actuale, programele de reformã privind noile relaþii de stat, cetãþean ºi principalii factori ai vieþii economice, sociale ºi administrative.

Pentru abordare unitarã, din punct de vedere organizatoric, tehnic, logistic ºi al folosirii resurselor umane, s-a constituit Direcþia generalã de evidenþã informatizatã a persoanei, având în coordonare servicii judeþene independente ºi formaþiuni municipale ºi orãºeneºti, înlãturându-se astfel paralelismele existente. Reflectarea acestei structuri în teritoriu o reprezintã realizarea ghiºeului unic al Ministerului de Interne, care va asigura deservirea cetãþenilor în condiþii superioare situaþiei actuale prin descentralizarea operaþiunilor de evidenþã ºi de eliberare a documentelor ºi crearea posibilitãþii ca acestea sã fie obþinute în localitatea de domiciliu.

Având în vedere cele prezentate, vã rog sã adoptaþi proiectul de lege supus dezbaterii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule general.

Da. Am sesizat cã este vorba de o ordonanþã de urgenþã. Nu-i nimic, a luat cuvântul domnul Abraham, dar îl rog pe reprezentantul comisiei sã prezinte raportul ºi sã prezinte ºi timpii de dezbatere.

Vreau sã vã rog însã, înainte de a începe discuþiile, sã-mi daþi posibilitatea sã explic un punct de vedere care a apãrut ulterior, al Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor, al cãrei preºedinte este domnul Pambuccian.

V-aº ruga sã propuneþi întâi timpii de dezbatere ºi pe urmã vã dau cuvântul.

3 minute de articol.

ªi în total?

Pãi câte sunt? Sunt vreo 25. Ar însemna pânã la sfârºitul zilei. Nu pot sã fac totalul... cã dacã unul e un minut ºi altul e trei minute, nu-mi dau seama. Total maxim: 25 x 3. O orã ºi ceva.

Sunt patru articole, domnule deputat. Deci un minut de articol?

10 minute, domnule preºedinte.

În care vã încadraþi ºi dumneavoastrã. Cine este pentru? Mulþumesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/18.V.2001

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Începem cronometrarea.

Asupra titlului proiectului de lege sunt obiecþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Sunt dator sã vã informez cã domnul Pambuccian, Comisia pentru tehnologia informaþiilor, a propus sã le trimitem ºi lor acest proiect de lege care a fost trecut prin Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru cã aceastã comisie a apãrut ulterior. Noi am votat acum câtva timp în urmã ºi nu au luat la cunoºtinþã de acest proiect de lege. Doresc sã-l vadã ºi eventual sã aducã ºi Domniile lor amendamente sau punctul de vedere. De aceea, propunem, dacã sunteþi de acord, sã purtãm discuþia asupra acestei necesitãþi propuse de preºedintele Comisiei pentru tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor, domnul Pambuccian, de a primi Domnia sa, chiar în procedurã urgenþã, sã fie miercurea viitoare sau, ºtiu eu, joi, sau când vreþi, dar sã aibã ºi Domniile lor timp sã judece, pentru cã este pe profilul lor, mai curând chiar decât al apãrãrii.

Vã mulþumesc.

Asupra articolului unic al proiectului de lege care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 96, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Asupra titlului ordonanþei de urgenþã aveþi obiecþiuni?

- Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La art.I aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Nu-l þineþi de vorbã pe domnul preºedinte al comisiei,

- cã are de fãcut obiecþiuni gramaticale!

- La art.II sunt observaþii? Nu sunt.

- Votat în unanimitate.

- La art.III din ordonanþã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.IV sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.V sunt obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Comisia a avizat acest proiect de lege.

Da, dar sunt dator sã fac referiri ºi la ce s-a întâmplat dupã ce am avizat. Dacã nu le luãm în considerare punctul de vedere, nu mai pot interveni.

Domnule deputat, e pãcat de cele 10 minute.

Comisia de informaticã nu prea are legãturã cu ceea ce scrie aici. Oricum, dacã avea legãturã cu ceea ce scrie aici, dacã avea intenþia sã-l cearã, putea sã-l cearã Biroului permanent, ceea ce n-a fãcut.

Aveþi dreptate. Mi-a cerut-o mie, personal.

Articolul unic. Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei. Se aduc, de fapt, niºte modificãri, pentru cã legea a existat ºi noi ne-am aplecat suficient de corect asupra ei ºi comisia n-a avut puncte de vedere proprii faþã de cele propuse de Guvernul României.

”Articol unic. Ñ Se aprobã Ordonanþa de urgenþã...Ò cu titlul pe care l-am spus înainte.

Cum comisia nu a avut puncte de vedere, vã atrag însã puþin Ð dacã-mi permiteþi, ºi nu e peiorativ cuvântul Ð atenþia asupra unor greºeli gramaticale pe care noi le-am evidenþiat dar nu au fost modificate. Poate domnul Abraham sã...

Când ajungem la textele respective, vã dau cuvântul.

Da. Nu sunt importante. Vã mulþumesc.

La art.VI? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter organic, în consecinþã o vom supune votului final mâine, ca sã nu avem surprize.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice.

S-a amânat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 121/2000 privind înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale. Proiect de lege adoptat de Senat. Comisia pentru drepturile omului este sesizatã în fond.

Comisia pentru drepturile omului sã-ºi ia locul. Iniþiatorul, îl invit sã se pronunþe. Poftiþi, domnule ministru!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 121 reglementeazã înfiinþarea unui institut de cercetare ca instituþie publicã ºi care are ca scop principal efectuarea unor cercetãri, studii, analize, sondaje ºi alte activitãþi specifice unui institut de cercetare.

Ordonanþa stabileºte, dupã cum spuneam, atribuþiile principale ale acestui institut, îi stabileºte o organizare minimã, urmând sã existe o hotãrâre de guvern pentru stabilirea propriilor lui organigrame ºi regulament.

În acelaºi timp, aº dori sã vã atrag atenþia asupra unui mic element, ºi anume faptul cã ordonanþa a trecut în Senat în forma propusã de Guvern, ceea ce susþinem ºi noi, aici, în faþa dumneavoastrã, menþionând faptul cã în Comisia pentru drepturile omului s-a operat un singur amendament, eliminându-se un singur cuvânt.

Eu aº dori sã rog ºi Comisia pentru drepturile omului ºi pe dumneavoastrã sã analizaþi oportunitatea acestui amendament minor, care ar împinge aceastã ordonanþã într-o mediere ºi ar prelungi, dupã pãrerea mea, inutil dezbaterea ºi aprobarea acestei ordonanþe. Deci, dacã putem, sã reflectãm puþin asupra acestui amendament ºi probabil cã ºi Comisia pentru drepturile omului îºi va spune punctul de vedere.

Mulþumesc. Domnul deputat Wittstock.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 121 din anul 2000 privind înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale. Ordonanþa are ca obiect de reglementare înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale ca instituþie publicã, având personalitate juridicã, în subordinea Guvernului. Ea a fost emisã de Executiv în temeiul art.1 lit.s) punctul 1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, publicatã în ”Monitorul OficialÒ.

În punctul de vedere al Guvernului cu privire la unele proiecte de lege iniþiate în legislatura trecutã ºi care se aflã în procedurã de legiferare la Camera Deputaþilor, comunicat cu adresa datatã 21 ianuarie 2001, se recomandã ”continuarea procedurii de legiferare în forma actualã, fiind în concordanþã cu prevederile Programului de guvernare 2000-2004, capitolul X Ñ ÇRelaþii interetniceÈ, referitor la protecþia minoritãþilor naþionale, respectarea drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele României de integrare europeanã ºi euroatlanticãÒ.

Senatul României, în ºedinþa sa din 7 noiembrie 2000, a aprobat Ordonanþa Guvernului nr. 121 în forma trimisã de iniþiator. Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a examinat proiectul de lege în ºedinþele sale din 21 februarie ºi 25 aprilie 2001.

În cadrul dezbaterilor de ordin general s-a subliniat necesitatea punerii de acord a proiectului de lege cu modificãrile intervenite în organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor ºi cu Hotãrârea nr. 13/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Informaþiilor Publice.

În consecinþã, sintagma ”Departamentul pentru protecþia minoritãþilor naþionaleÒ urmeazã sã fie înlocuitã în tot textul Ordonanþei nr. 121/2000 cu sintagma ”Ministerul Informaþiilor PubliceÒ. E vorba de art.1, 4 ºi 8. Având în vedere obiectul ºi conþinutul juridic al proiectului de lege, acesta face parte din categoria legilor ordinare.

## Stimaþi colegi,

Numai puþin! Sã disciplinãm puþin dezbaterile. Deci se propune pe de o parte, înlocuirea titlului acestei intituþii, Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale, cu Ministerul Informaþiilor ºi acest lucru nu constituie un amendament, pentru cã este o intervenþie care, potrivit normelor de tehnicã legislativã, opereazã de drept, ºi mai existã problema amendamentului admis, care la art.3 propune eliminarea vocabulei ”specialeÒ din textul lit.b).

Comisia s-a exprimat cã lucrul acesta nu e absolut obligatoriu, dar ar implica urmarea de a supune legea spre mediere, ceea ce ar depãrta momentul adoptãrii ei. Fãrã a încerca sã vã sugerez o soluþie, cã acest lucru ar trebui sã-l fac de la tribunã, vã rog sã vã pronunþaþi dumneavoastrã asupra acestor lucruri.

Poftiþi, domnule deputat Damian Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Înainte de toate cred cã trebuie avut în vedere cã în România trãiesc minoritãþi etnice. Deci, în primul rând, acest institut ar trebui sã se refere la studierea problemelor minoritãþilor etnice. Dar este un alt aspect foarte important. Noi am dori ca în România toþi cetãþenii acestei þãri, indiferent de limba pe care o vorbesc, ar trebui sã se simtã români, cetãþeni ai statului român. Nu credem cã minoritãþile au alte probleme, alte interese decât cele ale majoritãþii populaþiei.

Considerãm înfiinþarea unui asemenea institut ca fiind absolut nejustificatã. Dacã totuºi se va ajunge, în înþelepciunea celor care au iniþiat acest proiect, asupra necesitãþii absolute pentru înfiinþarea unui asemenea institut care, dupã pãrerea mea, aduce atingere demnitãþii minoritãþilor etnice din România, eu propun ca acest institut, având în vedere, bãnuiesc, obiectivul exclusiv ºtiinþific pe care ºi-l propune, ca el sã fie subordonat Academiei Române, singurul for ºtiinþific din România care poate sã coordoneze activitatea unor institute de acest fel sau secþii cu problematicã specificã.

Menþionez, de altfel, cã Academia Românã ºi pânã la aceastã datã a iniþiat o serie de teme de cercetare care privesc diferitele aspecte privind minoritãþile etnice ºi, în consecinþã, este foarte potrivit ca un asemenea institut sã aibã, de altfel, ºi girul ºtiinþific al forumului ºtiinþific major din România.

Dacã se va considera cã este absolut obligatoriu, acesta trebuie sã fie obligatoriu, la rândul lui subordonat Academiei Române. Altfel, ne îndoim _a priori_ de caracterul ºtiinþific al activitãþilor pe care ºi le propune sã le facã. Credem cã mai degrabã el va iniþia acþiuni diversioniste menite a conduce la acþiuni de tip separatist.

Domnul deputat Olteanu doreºte sã intervinã.

## Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor,

Suntem în momentul de faþã pe punctul de a adopta un proiect de lege care va demonstra, probabil, o mare incoerenþã din partea noastrã în ceea ce priveºte sistemul în materie. Pe de o parte, daþi-mi voie sã vã amintesc, funcþioneazã Institutul Român pentru Drepturile Omului, pe lângã Parlamentul României, cu fonduri bugetare alocate de Parlament, iar, pe de altã parte, iatã-ne în situaþia de a adopta un proiect de lege privind Institutul pentru Minoritãþile Naþionale. Incoerenþa apare, în mod evident, din faptul cã prin art.1 din Convenþia-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale, ratificatã de România, se spune foarte clar cã ”...protecþia drepturilor persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale face parte integrantã din protecþia drepturilor omului.Ò În mod indiscutabil nu putem face o asemenea distincþie adoptând un asemenea proiect.

Pe de altã parte, stimaþi colegi, daþi-mi voie sã trag un semnal de alarmã în sensul cã, anul trecut, Institutul Român pentru Drepturile Omului a avut mari dificultãþi în a-ºi plãti angajaþii, repet, din anvelopa bugetarã alocatã de Parlament.

Iatã-ne în situaþia cã suntem totuºi o þarã sãracã, la fel de sãracã ca ºi anul trecut, ºi suntem pe cale de a înfiinþa un institut pentru protecþia minoritãþilor naþionale. Sunt un apãrãtor, suntem convinºi cã ºi dumneavoastrã sunteþi apãrãtori atât ai drepturilor omului, cât ºi apãrãtori ai drepturilor minoritãþilor naþionale, dar nu putem sã nu semnalãm o asemenea incoerenþã.

De aceea, domnule preºedinte, cu scuzele de rigoare pentru cã am fost prea lung, propun retrimiterea raportului în comisie pentru reexaminare ºi pentru adecvarea cu dispoziþiile Convenþiei-cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale ºi, evident, cu dispoziþiile Constituþiei. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Aþi evocat la sfârºit ºi nevoia corelãrii cu convenþiacadru. Care probleme nu sunt corelate, în opinia dumneavoastrã? Ca sã fim suficient de elucidaþi.

## Domnule preºedinte,

Este vorba de faptul cã în aceastã þarã vom avea douã institute care, practic, studiazã aceeaºi problemã. Institutul Român pentru Drepturile Omului, care este institut naþional, cu statut consultativ la Consiliul Europei ºi la Organizaþia Naþiunilor Unite ºi care are în obiectul sãu de activitate, fiind plãtit pentru aceasta, inclusiv protecþia minoritãþilor naþionale, problemele referitoare la minoritãþile naþionale, ºi suntem în momentul de a adopta o lege privind funcþionarea unui alt institut.

Eu mã întreb, pe de o parte, existã aceastã incoerenþã între faptul cã drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale nu sunt altceva decât drepturi fundamentale, individuale ale omului ºi de aceea nu vãd oportunitatea funcþionãrii unui asemenea institut pentru minoritãþile naþionale. Nu uitaþi cã o asemenea ordonanþã de urgenþã poartã amprenta puternicã a guvernãrii anterioare, care avea inclusiv un departament al minoritãþilor naþionale, ca ºi când am proteja în mod diferit drepturile persoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale faþã de drepturile fundamentale ale omului. De aceea, solicit încã o datã, foarte clar... este un punct de vedere individual. Este de datoria mea sã precizez cã acesta este punctul de vedere al deputatului Ionel Olteanu ºi nu angajeazã cu nimic rãspunderea celorlalþi membri ai Grupului P.D.S.R. din Camerã. Este un punct de vedere în încer-

carea de a vã convinge sã trimitem acest raport la comisie pentru reexaminare.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Mã numesc Varga Attila.

Aº rãspunde distinsului coleg antevorbitor cu douã aspecte cu referire la cele spuse de dânsul. Dacã am admite cã înfiinþarea acestui institut ar fi o incoerenþã în... sã zicem, politica Guvernului în aceastã privinþã, ar trebui în mod implicit sã admitem ºi incoerenþa în reglementãrile internaþionale în domeniu. Existã multe acte internaþionale care privesc diferite categorii ale drepturilor omului, dar existã ºi o Convenþie-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale.

Deci forurile internaþionale, respectiv Consiliul Europei, nu vor considera ca un act de incoerenþã faptul cã a reglementat în mod separat alãturi de celelalte drepturi ale omului, a dat o importanþã deosebitã, dacã vreþi, accentuatã, protecþiei minoritãþilor naþionale. Nu consider ºi, dacã-mi permiteþi, refuz sã accept a fi o incoerenþã în aceastã materie înfiinþarea acestui institut.

Pe de altã parte, consider, în acelaºi timp, cã aceste foruri internaþionale, ºi implicit ºi statul român, din moment ce a ratificat Convenþia-cadru privind protecþia minoritãþilor naþionale, ºi-a asumat aceastã importanþã datã protecþiei minoritãþilor naþionale.

Pe de altã parte, al doilea aspect pe care doresc sã-l ridic este cã aþi invocat politica guvernului anterior ºi faptul cã acest institut ar fi opþiunea guvernului anterior, dar doresc sã menþionez cã ºi Guvernul actual, Guvernul P.D.S.R., a acceptat înfiinþarea acestui institut, altfel astãzi, acum, nu am putea discuta despre aceastã ordonanþã. Deci, ºi Guvernul actual, Guvernul P.D.S.R. a fost de acord cu înfiinþarea acestui institut. Vã mulþumesc.

Domnule Leonãchescu, îºi exprimase deja dorinþa înaintea dumneavoastrã domnul deputat M‡rton çrp‡d. Poftiþi, domnule deputat!

## Doamnelor ºi domnilor,

## Domnule preºedinte,

Douã probleme punctuale în legãturã cu cele ridicate de antevorbitorii mei. Pe de o parte, trebuie sã vã spun cã în Constituþia României, art.6 ºi urmãtoarele, se foloseºte sintagma ”minoritãþi naþionaleÒ ºi nu cea de ”minoritate etnicãÒ. Din punct de vedere juridic, aceastã terminologie este cea consacratã.

Cealaltã problemã, în legãturã cu studierea vieþii, problematicii minoritãþilor naþionale, trebuie sã vã spun cã cea mai bunã soluþie este tocmai aceea de a studia în parte sau poate împreunã, sau poate în grupuri de minoritãþi care sunt aceste probleme ºi care sunt modalitãþile de rezolvare a acestor probleme, tocmai pentru ca noi sã le putem rezolva înainte de a se crea ºi de a apãrea niºte probleme pentru cã fiecare minoritate are viaþa ei, aº zice, specificã, fiecare minoritate are problemele ei specifice. Nu vreau sã le enumãr pentru cã dumneavoastrã cu toþii ºtiþi cã nici una nu seamãnã cu cealaltã ºi eu cred cã este în interesul þãrii, în interesul tuturora, în interesul convieþuirii de a exista un astfel de for ºtiinþific pe care noi sã ne putem baza la luãrile deciziilor politice.

Vã mulþumesc.

( _Domnul deputat Firczak Gheorghe cere sã ia cuvântul._ )

Domnul deputat Leonãchescu s-a anunþat înaintea dumneavoastrã.

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã fac vreo câteva constatãri. În primul rând, acest proiect de lege care priveºte înfiinþarea unui institut pentru studierea minoritãþilor nu vine din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor din Camera Deputaþilor. Eu înþeleg cã este o chestiune punctiformã a unui anume grup minoritar.

A doua chestiune: existã în România o serie întreagã de cercetãri pe aceastã temã, declanºate la mai multe instituþii de mare anvergurã. Ministerul Învãþãmântului are un sector de cercetare cu teme ºi granturi pe aceastã temã. Problema este abordatã, este în studiu, este în marº. Sunt contracte încheiate chiar cu finanþare internaþionalã ºi am sã vã dau exemplu contractele finanþate pentru fostul ministru Andrei Marga, pe aceastã temã.

Pe de altã parte, Academia are preocupãri în acest domeniu. Dacã gândim înfiinþarea unui institut de cercetãri, automat trebuie sã intre în subordinea ºi sub controlului unui for ºtiinþific de elaborare a tematicii, de ponderare a resurselor financiare în vederea acoperirii tuturor necesitãþilor naþionale ºi de atestare a rezultatelor cercetãrilor respective. Subordonat altor structuri neºtiinþifice devine o instituþie aberantã.

A treia chestiune: nu existã în Europa, astãzi, o definiþie privind minoritãþile. Nu existã! Existã un institut pentru cercetãri în acest domeniu la Flensburg, pe care l-am vizitat, ºi unde termenul de ”minoritate naþionalãÒ are cu totul alt conþinut. Ei gândesc minoritatea naþionalã o spãrturã în trunchiul etnic de bazã ºi numai pe ãºtia îi considerã ca atare. Restul sunt azilanþi, emigranþi stabiliþi întâmplãtor pe anumite teritorii, în anumite perioade de timp.

Deci noi din start am gândit fragmentar, distorsionat tema legislativã ºi am dat o conotaþie adecvatã strâmbã. Existã minoritãþi lingvistice, etnice, religioase, sã ne trãiascã! E bine sã fie, pentru cã prin minoritãþi progresãm. Copernic era singur în lume împotriva întregii planete ºi ideea lui a câºtigat. Pentru noi o minoritate este o zestre bunã, le apãrãm, dar a promova de fiecare datã, sub acest stindard, fel de fel de interese obscure, a face minoritari prin propagandã, chiar la nivel legislativ, depãºeºte orice limitã de acceptare.

## Stimaþi colegi,

V-aº propune un lucru. Dacã nu sunteþi de acord cu ce vã propun, vã dau cuvântul.

Sunt foarte controversate opiniile dumneavoastrã ºi prezenþa în salã, chiar pentru votul pe articole, nu este semnificativã pentru a putea decide. Vã propun sã amânãm dezbaterea acestei legi pentru joi când, fiind ºedinþã ºi de vot final, vom putea sconta pe prezenþa adecvatã pentru a putea vota corect pe articole. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Mã numesc Gheorghe Firczak, reprezint în Parlament Uniunea Culturalã a Rutenilor din România, deci implicit fac parte din Grupul minoritãþilor naþionale.

Sigur cã s-a discutat aici poate cu mai multã sau cu mai puþinã patimã problema înfiinþãrii unui asemenea institut. Eu cred cã un asemenea institut este necesar, dar în acelaºi timp sunt de acord cu acele puncte de vedere care ne atrag atenþia cum anume trebuie sã înfiinþãm un asemenea institut. Sigur cã orice institut din lume, dacã este un for ºtiinþific, el trebuie sã aibã o tutelã ºtiinþificã a unui for superior acestuia. Din aceastã perspectivã, cred cã este o propunere beneficã faptul cã institutul pentru cercetarea trecutului minoritãþilor ar putea aparþine sau ar putea fi subordonat Academiei Române, dar, pe de altã parte, daþi-mi voie sã nu fiu de acord cu viziunile acestea care privesc lucrurile ca pe un pericol iminent în care noi ne-am îndrepta împotriva majoritãþii. Þin sã vã mãrturisesc sincer cã în ºedinþele noastre din Grupul minoritãþilor naþionale niciodatã nu s-au ridicat asemenea aspecte ºi sunt convins cã niciodatã nu se vor ridica.

Deci punctul nostru de vedere este cã un asemenea institut este necesar ºi, într-adevãr, sã privim modalitãþile lui de înfiinþare în aºa fel încât sã nu creãm nici un fel de susceptibilitate.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Aº dori doar sã-i rãspund ºi domnului Firczak ºi celor care au ridicat problema subordonãrii, sã nu uitãm cã în concepþia ordonanþei a fost prevãzut ca fiind o instituþie publicã ºi ca organ de specialitate ºi, conform Constituþiei, organele de specialitate, la art. 115, se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor. Deci nu este vorba de un institut de cercetare în sensul academic ºi al Academiei Române, ci este vorba de un organ de specialitate. Dacã din acest punct de vedere ne putem înþelege ºi puteþi sã acceptaþi acest argument, desigur, în rest, sunt absolut de acord cu ceea aþi spus, cã este necesar un asemenea institut.

Domnul deputat R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte...

Nu vã lãsaþi provocat, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dacã am fi luat în serios cuvintele rostite de la acest microfon de domnul deputat Leonãchescu, am fi cerut eliminarea lor din stenogramã. Dar nu este cazul. Cred cã ce a spus antevorbitorul meu este fundamental ºi este corect ºi mã bucur cã vine din partea unui coleg care înþelege fondul problemei.

Dar în acelaºi timp cred cã aveþi dreptate, domnule preºedinte, este bine sã mai judecãm, drept urmare, vã propun o scurtã pauzã de judecatã, de consultãri, pânã joi dimineaþã.

Vã mulþumesc.

Propunem amânarea dezbaterii acestei legi pentru ºedinþa de vot final, când vom avea ºi prezenþa necesarã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Staþi puþin, doreaþi un drept la replicã? Poftiþi, domnule Leonãchescu!

Poftiþi! Vã rog sã nu determinaþi ºi dumneavoastrã un drept la replicã, cã este timpul nostru.

Mie îmi pare rãu cã domnul R‡duly mi-a dat ocazia acestui drept la replicã, dar îmi amintesc cu durere cã drepturile minoritãþii româneºti, în unele judeþe din Ardeal, în 1940, au fost nule, zero. 48 de deputaþi au reprezentat Ardealul ocupat, dintre care 46 maghiari ºi 2 germani.

Prin deputatul R‡duly Lajos de atunci românii nu au fost apãraþi. Efectul a fost contrar în aceastã soluþie. Deci nu este vorba de o rãzbunare sau de o patimã, este vorba de a radiografia lucid o realitate, de a decide în consecinþã ºi de a finanþa un proiect de viitor, pe aceastã temã, care sã reziste timpului.

## Mulþumesc.

Domnule deputat R‡duly, vedeþi cã nu a evocat numele dumneavoastrã, ci numele fostului deputat R‡duly, din 1940. Cereþi dreptul de replicã în numele acelui deputat?

## Domnule preºedinte,

Doar o replicã. Doresc sã vã aduceþi aminte cã eu am cerut pauzã, drept urmare, domnul Leonãchescu a vorbit în pauzã.

Vã mulþumesc.

În timpul votului?

Lãsaþi, dupã vot a intervenit!

Domnule Leonãchescu, dumneavoastrã vreþi de la tribunã sau vreþi sã discutaþi în salã, cã atunci închidem ºedinþa!

Vã mulþumesc tuturor ºi declar ºedinþa de astãzi închisã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 72/18.V.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei