Ilie Merce

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, deºi adoptatã în numele unor comandamente ce urmãreau restabilirea

adevãrului în legãturã cu mecanismele represiunii politice ale statului totalitar comunist, concomitent cu înlãturarea falsurilor ºi erorilor în ceea ce priveºte activitatea desfãºuratã de persoanele care au fost victimele acestei represiuni, în condiþiile unei documentãri incomplete asupra obiectului reglementãrii, s-a dovedit a fi inadecvatã scopului propus.

Profund lacunarã în ceea ce priveºte detalierea scopului ºi fãrã a defini complet ºi corect instituþiile, conceptele ºi noþiunile utilizate, legea a devenit un instrument al vendetelor cu caracter politic, iar în procesul aplicãrii ei au fost posibile erori repetate, care au lezat dreptul la propria imagine al unor persoane.

Lipsa definiþiei Securitãþii ca poliþie politicã, neprecizarea structurilor care au îndeplinit asemenea funcþii, precum ºi a activitãþilor de aceastã naturã au îngreunat operaþiunile de triere ºi de selectare a dosarelor ºi, totodatã, au facilitat interpretãri ce au culpabilizat chiar ºi victime ale represiunii.

Mai mult chiar, în elaborarea legii au fost ignorate consecinþele ce pot decurge dintr-o aplicare incorectã, nefiind prevãzute mecanisme ºi proceduri de control care sã permitã reparaþii în cazul încãlcãrii unor drepturi ºi libertãþi fundamentale.

Iniþiatorii legii au omis luarea în consideraþie a legilor externe similare care, cu excepþia Germaniei, a cãrei situaþie este cu totul specialã, au prevãzut cã arhivele fostelor servicii de informaþii rãmân în custodia actualelor structuri de informaþii, pentru a li se asigura protecþie faþã de deconspirãri neautorizate ºi pentru apãrarea intereselor persoanelor împotriva oricãror lezãri ale vieþii lor intime, prin folosirea informaþiilor în alte scopuri decât cele expres ºi detaliat prevãzute de lege.

De asemenea, componenþa neadecvatã a colegiului, din care lipsesc magistraþii, în mãsurã sã aprecieze corect ºi independent de influenþã sau angajamente politice ori alþi factori de dependenþã conþinutul ºi relevanþa dosarelor studiate, a fãcut ca legea în vigoare sã fie aplicatã incorect.

Trebuie, de asemenea, observat cã singurul efect palpabil al aplicãrii legii este doar deconspirarea colaborãrii cu fostele organe ale Securitãþii, fãrã a se face deosebirea dintre colaborarea ca drept al persoanei fizice de a dispune de ea însãºi, dacã nu încalcã drepturile ºi libertãþile altora, ordinea publicã sau bunele moravuri (Constituþia României, art.26 alin.2), ºi colaborarea materializatã în denunþuri calomnioase, mãrturii mincinoase, delaþiuni ºi alte asemenea.

În fond, dacã astãzi foºtii opozanþi ai regimurilor dictatoriale au o recunoaºtere a activitãþii lor de rezistenþã anticomunistã, acest fapt este posibil numai ca urmare a reflectãrii corecte a datelor ºi faptelor lor în informaþiile ºi documentele fostului organ al Securitãþii.