Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Deschidem ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor dând cuvântul domnului doctor Moraru Constantin Florentin, din partea Grupului P.R.M.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am luat cunoºtinþã cu indignare de ameninþãrile pe care doamna Sabine Haberzach, reprezentanta Fundaþiei ”Konrad AdenauerÒ în þara noastrã, le-a proferat la adresa Partidului România Mare. În mod concret, aceasta a afirmat cã toate ambasadele þãrilor membre ale Uniunii Europene, precum ºi fundaþiile acestora ar fi rupt orice legãturã cu Partidul România Mare ºi cã va avea ea grijã de acest partid ºi pe viitor.

Este de-a dreptul stupefiantã inconºtienþa cu care o propagandistã mãruntã, care pe site-ul de pe Internet figureazã ca simplã secretarã a fundaþiei respective, îºi permite sã vorbeascã în numele tuturor celor 15 þãri ale Uniunii Europene, insultând cel mai mare partid de

opoziþie al þãrii care are reprezentanþi în toate structurile Europei.

Nu este prima oarã când aceastã femeie abuzivã bate câmpii ºi îºi atribuie o importanþã mai mare decât are, ea manifestând o atitudine la fel de condamnabilã ºi cu prilejul seminarului cu tema ”Tinerii români, speranþe pentru EuropaÒ, desfãºurat la Casa Armatei din Braºov în perioada 12-19 august 2001.

Comportamentul doamnei Sabine Haberzach este de-a dreptul iresponsabil ºi contravine flagrant chiar statutului fundaþiei pe care dânsa pretinde cã o reprezintã, statut care impune acesteia sã contribuie activ ºi eficient la cea mai bunã colaborare internaþionalã ºi înþelegere între popoare. Pânã acum, din pãcate, persoana respectivã nu a fãcut altceva decât sã încalce legile ospitalitãþii româneºti, sã pozeze în femeie-comisar ºi sã se amestece cu brutalitate în viaþa politicã a României.

În ceea ce priveºte participarea domnului profesor universitar Radu Ciuceanu la simpozionul cu tema ”Totalitarism ºi rezistenþã, teroare ºi represiune în România comunistãÒ, organizat la Neptun în perioada 4-6 octombrie 2001 de C.N.S.A.S. ºi Fundaþia ”Konrad AdenauerÒ, atitudinea doamnei Sabine Haberzach a fost la fel de stupidã ºi de provocatoare din mai multe motive. 1. Deputatul P.R.M. Radu Ciuceanu a fost invitat telefonic de cãtre cei doi ºefi C.N.S.A.S., domnii Gheorghe Oniºoru ºi Constantin Buchet. 2. Este de-a dreptul imoral ca un om ca Radu Ciuceanu sã fie denunþat ca extremist de cãtre o secretarã care habar n-are de istoria României, din moment ce el a zãcut în închisorile staliniste nu mai puþin de 15 ani, fiind condamnat apoi ºi la doi ani de domiciliu forþat. 3. Nu ºtim care sunt meritele ce o recomandã pe doamna Sabine Haberzach sã se tot lupte cu totalitarismul pe la ºuete ieftine ºi inutile, dar profesorul Radu Ciuceanu este chiar directorul Institutului pentru Studiul Totalitarismului de pe lângã Academia Românã, sub egida cãruia a publicat lucrãri ºi studii fundamentale.

Am aflat cã doamna în cauzã a fost adusã în România de aripa talibanã a P.N.Þ.C.D., mai exact de Dudu Ionescu, cel care, în calitate de ministru de interne, a înãbuºit în sânge protestele minerilor din februarie 1999 la Stoeneºti.

De asemenea, ºtim cã ea întreþine relaþii privilegiate cu Alianþa Civicã ºi cu gruparea fundamentalistã ºi antiromâneascã din C.N.S.A.S. compusã din Andrei Pleºu, Mircea Dinescu ºi Horia Patapievici. Nu ne mai trebuie alte dovezi pentru a înþelege cine o îndoctrineazã ºi cine are interes ca ea sã întreþinã un climat de vrajbã în societatea româneascã.

Vã mulþumesc, domnule Moraru. Are cuvântul domnul Baban ªtefan.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Partidul România Mare este atât împotriva terorismului, cât ºi împotriva rãzboiului. Este declaraþia Biroului de presã al Partidului România Mare din 8 octombrie 2001.

Partidul România Mare s-a pronunþat întotdeauna cu fermitate împotriva terorismului. Mai mult decât atât, recent, senatorii ºi deputaþii P.R.M. au votat în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului pentru acordarea de cãtre þara noastrã a unui sprijin total în lupta comunitãþii internaþionale cu forþele rãului, pentru eradicarea acelor grupãri ºi reþele care au îndoliat umanitatea.

Am adoptat aceastã atitudine în conformitate cu filozofia noastrã de viaþã, care ne determinã sã promovãm valorile binelui, ale adevãrului, ale iubirii de oameni.

În virtutea aceleiaºi filozofii de viaþã, membrii ºi simpatizanþii P.R.M., care reprezintã 25% dintre cetãþenii cu

drept de vot ai României, se declarã împotriva rãzboiului, pentru cã niciodatã în istorie rãzboiul nu a reprezentat o soluþie, nu a rezolvat nici una dintre problemele þãrilor ºi popoarelor. A rãzbuna moartea unor civili nevinovaþi prin uciderea altor civili nevinovaþi la celãlalt capãt al lumii, iatã un experiment politic ºi militar care nu poate avea acordul lui Dumnezeu.

Acea zonã de conflict de la porþile Asiei este extrem de problematicã, fiind vorba de mai multe puteri nucleare, iar situaþia ar putea degenera în conflicte cu mult mai grave.

În tensiunea internaþionalã generatã de declanºarea celui dintâi rãzboi din mileniul III, Partidul România Mare face apel la înþelepciune, la identificarea altor cãi ºi mijloace de combatere a adevãraþilor vinovaþi.

Nutrim speranþa cã preºedintele George Bush, pe care îl asigurãm de toatã stima noastrã, nu va repeta erorile predecesorului sãu ºi va gãsi în inima lui cele mai nobile îndemnuri creºtineºti de a ajuta nefericitul popor afgan nu cu rachete ºi bombe devastatoare, ci cu toate cele necesare unei vieþi civilizate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Baban ªtefan.

Domnul Merce Ilie. Se pregãteºte domnul Brudaºca Damian.

## **Doamna Mitzura Domnica Arghezi** _(din salã):_

Nu este aici.

Domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Înainte de a da citire declaraþiei politice de astãzi, daþi-mi voie sã-mi exprim insatisfacþia pentru felul în care este tratatã aceastã activitate a Parlamentului, prin întârzierile sistematice cu care aceasta începe, semn cã, cel puþin pentru prezidiul acestei ºedinþe, declaraþiile politice nu înseamnã nimic, sunt tratate cu dispreþ, cu lipsã de consideraþie.

Întrucât programul stabilit este de la ora 8,30, cei care suntem pe liste aºteptãm, indiferent de partidul politic, aici, iar dumneavoastrã veniþi la ora 9,05. Vã mulþumim pentru respectul pe care îl arãtaþi deputaþilor prezenþi în salã.

ªi acum daþi-mi voie sã prezint declaraþia politicã.

Este cunoscut faptul cã judeþul Cluj se situeazã pe unul dintre primele locuri în þarã în ceea ce priveºte contribuþia la bugetul de stat. Este de asemenea ºtiut cã în Guvernul României activeazã trei miniºtri clujeni ºi mai mulþi secretari de stat. Cu toate acestea, în proiectul de buget pe anul 2002, pregãtit de Guvern ºi care urmeazã sã fie depus curând în Parlament, judeþul nostru se aflã printre ultimele în þarã din punct de vedere al redistribuirii sumelor cãtre autoritãþile locale. Astfel, la sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe 2002 judeþul Cluj are prevãzute 215 miliarde, în timp ce pentru judeþul Suceava sunt prevãzute 397 de miliarde, pentru municipiul Bucureºti 428 de miliarde, pentru judeþul Iaºi 367 de miliarde, pentru judeþul Dolj 303 de miliarde, pentru judeþul Botoºani 302 de miliarde, pen- tru Bacãu 296 de miliarde, Bihor 234 de miliarde, Buzãu 249 de miliarde, Dâmboviþa 248 de miliarde, Hunedoara 226 de miliarde, Maramureº 276 de miliarde, Neamþ 312 miliarde, iar Prahova 254 de miliarde.

La sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenþionarea energiei termice livrate populaþiei, pentru judeþul Cluj ar urma sã fie alocate doar 35 de miliarde de lei, în timp ce judeþul Timiº, cu un potenþial aproape identic în ce priveºte numãrul de populaþie, ar urma sã primeascã 94 de miliarde, adicã aproape de trei ori mai mult, Constanþa 113 miliarde, Prahova 87 de miliarde, Iaºi 88 de miliarde, judeþele Bacãu ºi Botoºani câte 93 de miliarde, Argeº 65 de miliarde, Bihor 63 de miliarde, Dolj 52 de miliarde, Vâlcea 36 de miliarde, Teleorman 39 de miliarde, iar Harghita 36 de miliarde.

Da, mulþumesc, domnule Brudaºca.

Domnul Merce Ilie. Se pregãteºte domnul Lãpãdat ªtefan.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, deºi adoptatã în numele unor comandamente ce urmãreau restabilirea

adevãrului în legãturã cu mecanismele represiunii politice ale statului totalitar comunist, concomitent cu înlãturarea falsurilor ºi erorilor în ceea ce priveºte activitatea desfãºuratã de persoanele care au fost victimele acestei represiuni, în condiþiile unei documentãri incomplete asupra obiectului reglementãrii, s-a dovedit a fi inadecvatã scopului propus.

Profund lacunarã în ceea ce priveºte detalierea scopului ºi fãrã a defini complet ºi corect instituþiile, conceptele ºi noþiunile utilizate, legea a devenit un instrument al vendetelor cu caracter politic, iar în procesul aplicãrii ei au fost posibile erori repetate, care au lezat dreptul la propria imagine al unor persoane.

Lipsa definiþiei Securitãþii ca poliþie politicã, neprecizarea structurilor care au îndeplinit asemenea funcþii, precum ºi a activitãþilor de aceastã naturã au îngreunat operaþiunile de triere ºi de selectare a dosarelor ºi, totodatã, au facilitat interpretãri ce au culpabilizat chiar ºi victime ale represiunii.

Mai mult chiar, în elaborarea legii au fost ignorate consecinþele ce pot decurge dintr-o aplicare incorectã, nefiind prevãzute mecanisme ºi proceduri de control care sã permitã reparaþii în cazul încãlcãrii unor drepturi ºi libertãþi fundamentale.

Iniþiatorii legii au omis luarea în consideraþie a legilor externe similare care, cu excepþia Germaniei, a cãrei situaþie este cu totul specialã, au prevãzut cã arhivele fostelor servicii de informaþii rãmân în custodia actualelor structuri de informaþii, pentru a li se asigura protecþie faþã de deconspirãri neautorizate ºi pentru apãrarea intereselor persoanelor împotriva oricãror lezãri ale vieþii lor intime, prin folosirea informaþiilor în alte scopuri decât cele expres ºi detaliat prevãzute de lege.

De asemenea, componenþa neadecvatã a colegiului, din care lipsesc magistraþii, în mãsurã sã aprecieze corect ºi independent de influenþã sau angajamente politice ori alþi factori de dependenþã conþinutul ºi relevanþa dosarelor studiate, a fãcut ca legea în vigoare sã fie aplicatã incorect.

Mulþumesc, domnule Merce.

Domnul Lãpãdat ªtefan. Se pregãteºte doamna Mitzura Arghezi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În România, învãþãmântul constituie prioritate naþionalã (art. 2 din Legea nr. 84/1995, modificatã ºi completatã). Articolul respectiv sã gãseºte în programul de guvernare pe perioada 2001-2004.

Pornind de la aceste documente, în scopul ralierii la cerinþele moderne europene, relansarea educaþiei în mediul rural ºi în zonele defavorizate presupun unele mãsuri administrative care la prima vedere par simple, dar cu urmãri destul de grave pentru sãnãtatea elevilor, a personalului didactic, nedidactic ºi, implicit, a locuitorilor.

Pe teritoriul judeþului Mehedinþi, din totalul de 122 de unitãþi ºcolare, 49 dintre acestea nu dispun de fântâni sau instalaþii de apã. Procentul de 31% este destul de elocvent pentru a marca pericolul de izbucnire a unor epidemii grave pentru comunitatea localã.

Vrem, nu vrem, se încalcã Ordinul ministrului sãnãtãþii nr. 102/1993 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 460/1994 prin care se acordã autorizaþie sanitarã de funcþionare unitãþilor ºcolare.

Ordonanþa de urgenþã nr. 32 din 26 februarie 2001 pentru reglementarea unor probleme financiare în învãþãmânt ºi nr.206/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului obligã autoritãþile administrative locale la o implicare promptã ºi practicã în rezolvarea problemelor vitale ale ºcolilor.

Absenþa condiþiilor de bazã pentru desfãºurarea optimã a procesului instructiv-educativ nu poate stopa fenomenul de migraþie a elevilor cãtre mediul urban ºi nici al asigurãrii necesarului de cadre didactice, din punct de vedere al ocupãrii posturilor ºi al calificãrii.

Devine tot mai oportunã o colaborare mai eficientã a celor trei ministere, respectiv Ministerul Administraþiei Publice Locale, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, prin încheierea ºi funcþionarea de parteneriate locale care trebuie sã devinã o realitate.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Doamna Mitzura Arghezi. Se pregãteºte domnul Paul ªnaider.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În perioada 7 Ð 11 iulie 2001 a avut loc la Quebec cea de-a 27-a sesiune a Adunãrii Parlamentare a Francofoniei.

În cadrul lucrãrilor Comisiei pentru învãþãmânt, comunicaþii ºi probleme de culturã a acestei organizaþii, s-a hotãrât înlocuirea raportorului ºi a coraportorului la tema ”Subcomisii pentru educaþie. Predarea limbii franceze, limbã însuºitã nematernãÒ, urmând ca ulterior sã se precizeze data ºi locul unde urma sã se organizeze o reuniune de lucru a noilor raportori.

Ca membrã a comisiei respective, am fost numitã coraportor, în locul parlamentarului bulgar Eduard Klein, a cãrui formaþiune politicã nu a mai intrat în componenþa noului Parlament dupã recentele alegeri din Bulgaria, iar raportorul Nataniel Bach din Republica Africanã Benin a fost numit în locul parlamentarului Teofil Tuba din Republica Centrafricanã, ucis în timpul unor incidente din zonã.

Preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, comunicaþii ºi probleme de culturã a Adunãrii Parlamentare a Francofoniei mi-a comunicat, în calitatea mea de preºedintã a delegaþiei parlamentare române la aceastã structurã, cã reuniunea de lucru a raportorilor Subcomisiei pentru educaþie urmeazã sã aibã loc la Osta, în ziua de 30 septembrie 2001, ceea ce s-a întâmplat.

În introducerea la proiectul de raport despre învãþãmântul în limba francezã, limbã însuºitã nematernã, este citat lingvistul Claude Hajej care, în anul 1987, constata: ”Adevãrul este cã astãzi nu limba francezã este în retragere, ci limba englezã câºtigã teren mai repede ca eaÒ. Aceastã constatare, mai mult ca oricând de actualitate, ne-a pus în situaþia sã examinãm problematica învãþãrii limbii franceze în forme instituþionalizate în þãrile francofoniei, mai ales în þãrile din Africa, din Europa Occidentalã, Centralã ºi Orientalã, din þãrile Magrebului ºi cele din Orientul Mijlociu.

Acum, când lumea tehnologicã în continuã perfecþionare se caracterizeazã prin utilizarea masivã a limbii engleze, este de strictã urgenþã sã fie luate mãsuri care sã favorizeze folosirea limbii franceze în noile tehnologii.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Deschiderea anului de învãþãmânt 2001 Ð 2002 a fost marcatã, dupã cum am vãzut, de prezenþe la nivel înalt, într-o manierã care se vrea aducãtoare de înnoiri ºi schimbãri radicale, de esenþã, atât în ceea ce priveºte conþinutul procesului de învãþãmânt în România, cât ºi referitor la rolul educaþiei în momentul actual.

Deºi s-a susþinut cu acest prilej necesitatea unor schimbãri profunde în domeniul educaþiei tinerilor, þinându-se cont de cerinþele reale ale societãþii ºi fãrã construirea unor curricule fantasmagorice, constatãm cu stupoare cã acestea sunt doar lozinci spuse pentru cine vrea sã audã, dupã zicala ”Câinii latrã, caravana treceÒ.

Am fost sesizaþi cã în ºcoli sunt menþinute practicile prin care educaþia civicã ºi patrioticã este lãsatã la voia întâmplãrii. Deºi manualele la disciplina Istorie au fost dezbãtute public ºi aspru criticate, în licee se recomandã ºi se folosesc în continuare, fãrã discernãmânt, 11 manuale de Istoria românilor.

Ce cunoºtinþe sã aibã elevii absolvenþi de liceu despre marii noºtri voievozi ºi faptele lor istorice, dacã într-un manual cum este acela pentru clasa a XII-a, ediþia 1999, tipãritã de editura ALL, sub semnãtura autorilor Ovidiu Bozgan, Liviu Lazãr, Mihai Stamatescu ºi Bogdan Teodorescu, nici mãcar nu sunt menþionaþi?!

La o emisiune tv se remarca faptul cã în Turcia au fost întrebaþi pe stradã trecãtorii cine a fost ªtefan cel Mare, ºi aceºtia ºtiau cã este un domnitor român care i-a bãtut pe turci. Cum sã ºtie ceva tânãrul român, dacã în cartea lui de istorie, despre domnitorul care, pentru faptele sale, în cei 47 de ani de domnie, a fost sanctificat, nu este redatã decât o micã fotografie?!

Ce sã ºtie liceanul român despre Mircea cel Bãtrân, Alexandru cel Bun, Vlad Þepeº, Iancu de Hunedoara ori despre gloriosul Mihai Viteazul, când în manual nu i se spune absolut nimic?!

În schimb, aproximativ o treime din carte este consacratã perioadei de dupã 1947, un capitol întreg din cele 12 fiind intitulat ”Mass-media postdecembristãÒ. Ce justificã includerea printre personalitãþile istorice a Anei Blandiana, Silviu Brucan, Doina Cornea ºi alþii? În acest context, se poate spune cã existenþa ºi mai ales folosirea manualelor alternative este pãlãria acoperitoare pentru deformarea ºi politizarea predãrii istoriei.

Mulþumesc, doamna Mitzura Arghezi.

Domnul ªnaider Paul. Se pregãteºte domnul Sali Negiat.

Domnul Sali Negiat.

Se pregãteºte doamna Lari Iorga Leonida.

## **Domnul Negiat Sali:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum se ºtie, relaþiile de secole dintre România ºi Turcia... aceste relaþii au fost foarte bune ºi înainte de 1989, dar dupã 1989, dupã cum toatã lumea ºtie, Turcia, ca þarã capitalistã, a fost singura þarã care nu a cerut vize cetãþenilor români. A avut graniþele deschise ºi astfel milioane de cetãþeni români au luat contact cu capitalismul, chiar dacã capitalismul din Turcia nu era dintre cele mai avansate. A fost o ºcoalã bunã pentru foarte mulþi oameni, actualmente oameni de afaceri din România ºi comercianþi de mai înaltã anvergurã sau mai micã.

Dintre vecinii României, relaþiile cele mai bune România le are cu Turcia, relaþii atât politice, cât ºi comerciale. Þinând cont cã Turcia este o membrã importantã a NATO, este avocatul numãrul 1 al României pentru integrarea României în structurile NATO. Nivelul ridicat al schimburilor comerciale, la ora actualã, se apropie de 1 miliard de dolari pe an, apoi investiþiile foarte importante care au venit din partea investitorilor din Turcia se cifreazã la sute de milioane de dolari. Deci în aceºti 11 ani aproximativ 8.000 de firme cu capital turcesc sunt înregistrate în România.

La ora actualã, aceºti oameni care de ani de zile au investit în România Ð ºi existã firme mai mari sau mai mici cu capital de zeci de mii de dolari, de sute de mii de dolari sau de milioane de dolari Ð, aceºti oameni de afaceri au mari probleme la intrãrile ºi ieºirile din þarã, au mari probleme pentru obþinerea vizelor de ºedere în România. Aceºti oameni de afaceri, la intrarea în þarã, dupã ce au plecat în scop de afaceri, trebuie sã arate cã au 1.500 de dolari în buzunar. Este o reglementare bunã, dar, în acelaºi timp, foarte mulþi oameni de afaceri, ca oameni serioºi, nu umblã cu numerar în buzunar ºi, în momentul când aratã, la graniþã, cã au cãrþi de credit, aceste cãrþi de credit nu sunt luate în considerare.

Apoi, cei care sunt asociaþi ai unor firme româneºti, au deci firme româneºti înfiinþate în România, trebuie sã demonstreze, pentru obþinerea vizei de ºedere, cã au 500 de dolari profit pe lunã. În momentul când sunt mai mulþi asociaþi, fiecare dintre ei trebuie sã arate cã are câte 500 de dolari profit lunar. Or, dupã cum se ºtie, în economie, nu întotdeauna o firmã este în stare sã aibã profit în fiecare lunã. O firmã poate sã aibã ºi pierderi. Firme mari, mondiale au anual pierderi de sute de milioane º.a.m.d. Deci o întreprindere, o firmã care are investiþii de milioane de dolari poate sã aibã pierdere într-o lunã sau în urmãtoarele luni.

Da. Mulþumesc, domnule Negiat. Ne-aþi adus vestea cea mai importantã.

Doamna Lari Leonida.

Se pregãteºte domnul Radu Ciuceanu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Evenimentele din ultimul timp, prin gravitatea lor, anunþã cã s-ar putea sã avem a face cu un al treilea rãzboi mondial.

România, în urma deciziei politice a Parlamentului, decizie sprijinitã de toate partidele parlamentare, inclusiv P.R.M., s-a angajat deja în lupta împotriva terorismului, oferind spaþiul aerian, terestru ºi maritim. ªi aceasta când nici o þarã din actuala alianþã nu a ajutat România în momentele sale de grea cumpãnã, în Al Doilea Rãzboi Mondial. Nu ºtim cât va dura acest rãzboi, dar ºtim cã americanii din S.U.A. sunt solidari, fiind un conglomerat din diverse etnii, pe când românii nu sunt solidari, constituind o majoritate naþionalã.

În toatã aceastã degringoladã la nivel planetar, iatã cã Rusia, prin vânduþii autohtoni ºi colonizatori, încearcã sã prindã peºte în ape tulburi ºi voieºte sã întoarcã Basarabia la realitãþile social-politice ale anului 1940, când imperiul sovietic i-a declarat ultimatum României, sãvârºind abominabilele rapturi teritoriale: Basarabia, nordul Bucovinei, þinutul Herþa.

Chiar sã credem noi cã un oarecare judecãtor Morei sau liderul comuniºtilor din Basarabia, Voronin, ar fi cutezat sã acuze România de expansionism în cazul Mitropoliei Basarabiei, dacã nu aveau în spate Rusia, cu Armata a 14-a din Transnistria?! În acuzele iraþionale de ”expansionism românescÒ, conducãtorii filoruºi ai Basarabiei scot din timp cei 50 de ani de doliu ai întregii românitãþi, cu atrocitãþile, deportãrile, cu gropile de var, cu distrugerea destinelor a peste 1 milion de români basarabeni ºi bucovineni, a limbii, culturii ºi istoriei lor. Ba, mai mult, se fac a uita de Hotãrârea Congresului Deputaþilor U.R.S.S. din 24 decembrie 1989, când ºi Rusia ºi Ucraina ºi toate celelalte delegaþii din fostele colonii ale Uniunii Sovietice au condamnat Pactul Ribbentrop Ð Molotov, protocolul secret la acest pact, rapturile teritoriale sãvârºite, precum ºi statele artificiale fondate în aceste teritorii. ªi atunci se întreabã: de unde ”expansionism românescÒ pe teritoriul Basarabiei ºi încã în chestiuni religioase?! Nici nu poate fi vorba de aºa ceva, e vorba de cel mai veritabil expansionism rusesc, mai ales cã e un moment propice în conflictul dintre S.U.A. ºi Afganistan sã se implice ºi Rusia care, 10 ani la rând, s-a strãduit sã colonizeze pe afgani.

Da, mulþumesc, doamnã Lari. Domnul Radu Ciuceanu. Se pregãteºte doamna Mona Muscã.

Nefiind doamna Mona Muscã, se pregãteºte domnul Simedru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnilor miniºtri,

Am considerat dintotdeauna cã apariþia fundaþiilor ºi dezvoltarea lor pe teritoriul României, dupã 1989, este un fapt benefic menit sã ne aducã, o datã cu stabilirea unor legãturi directe cu Occidentul, ºi prezenþa unor personalitãþi cu percepþii de stimã ºi încredere în poporul român.

Nu mi-am închipuit niciodatã cã o fundaþie care are, prin însuºi actul ei de naºtere, o echidistanþã obligatorie ºi constantã faþã de partide ºi curente politice în þara româneascã, unde funcþioneazã, ar putea sã devinã canale de influenþã politicã directã sau indirectã. Este cazul Fundaþiei ”Konrad AdenauerÒ, îmbãtrânitã pe teritoriul României ºi cunoscutã pentru sentimentele ºi atitudinea sa fãþiºe faþã de P.N.Þ.C.D.

Dacã respectiva fundaþie ºi-a luat, din tinereþe, în România ca partener P.N.Þ.C.D.-ul ºi dacã acest partid istoric, cândva glorios, a ajuns în cimitirul elefanþilor, evident cã nu-i putem reproºa respectivei asociaþii derapajul acestei formaþii politice. Ceea ce putem însã sã-i aducem ca o gravã acuzã este faptul cã Domniile lor, prin comportament ºi declaraþii, ne confundã cu o þarã din zona platourilor africane, fãrã un teritoriu fix ºi fãrã o populaþie stabilã.

Recunoaºtem cã suntem sãraci, dupã 45 de ani de domnie a bunului-plac ºi a unei economii deficitare. Din pãcate, însã, acum suntem mai sãraci ºi, ce e mai rãu, am uitat sã mai muncim.

Înþelegem cã nu de plãcere conducerea C.N.S.A.S.-ului Ð ºi nu e nevoie sã dezvolt, poate numai dacã au fost indicaþii subversive Ð a fãcut apel la un condominiu cu Fundaþia ”Konrad AdenauerÒ, în vederea organizãrii unui simpozion cu tema ”Totalitarism ºi rezistenþã, teroare ºi represiune în România comunistãÒ, temã grea ºi gravã, mai ales acum, când a apãrut ºi posibilitatea de control asupra personalitãþilor politice ºi nu numai.

Târgul care presupunem cã s-a încheiat suna cam aºa: ”Noi, Fundaþia, vã dãm 70 de milioane pentru organizare, voi veniþi cu comunicãrile ºi oameniiÒ. A mai existat, cu siguranþã, ºi un codicil secret pe care, însã, domnul Gheorghe Oniºoru, directorul Colegiului C.N.S.A.S., l-a înghiþit, bãnuim, cu greutate. E o presupunere a mea ºi eu îl onorez cu aceastã prezumþie de nevinovãþie. ”Noi, Fundaþia, vã atragem atenþia, în mod categoric, sã invitaþi numai personalitãþile agreate, ºi, în nici un caz, membri ai P.R.M.-uluiÒ. Greºealã fundamentalã pentru cei care au acceptat asemenea troc, cu atât mai mult cu cât simpozionul urma sã dezbatã teme de ordin ºtiinþific, ºi nu pãrelnice opinii politice.

Mulþumesc, domnule Ciuceanu. Domnul Simedru Dan Coriolan. Se pregãteºte domnul Dobre Traian.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Joi, 4 octombrie a.c., industria româneascã a avut parte de un eveniment important: realizarea în premierã, pentru Europa de Est, a unei firme mixte româno-germane al cãrei acþionar majoritar va fi celebrul Concern european Diamant Kreisler, printre altele producãtorul celebrelor automobile Mercedes.

Partenerul celebrului concern german este vestita uzinã din oraºul Cugir care, prin tradiþie ºi profesionalism (acum 2 ani au fost aniversaþi 200 de ani de la înfiinþarea uzinei), a reuºit sã convingã firma germanã cã este cea mai bunã alegere de parteneriat.

Sunt convins cã noua firmã, ”Start TransmisionÒ, inauguratã joi la Cugir va fi un nume de rezonanþã în industria româneascã ºi europeanã, având în vedere cã reprezintã îngemãnarea elitei industriale germane cu cea românã.

Noua firmã este rezultatul unei colaborãri de 4 ani între uzina din Cugir ºi Mercedes ºi va avea un capital social de aproximativ 10 milioane de euro, va crea peste 500 de noi locuri de muncã ºi va avea o cifrã de afaceri de peste 23 de milioane de euro anual.

Totuºi, acestui eveniment i-a lipsit mãreþia pe care o merita, datoritã absenþei VIP-urilor care ar fi trebuit sã arate astfel interesul României faþã de astfel de colaborãri cu firme prestigioase.

Este greu de înþeles, în condiþiile în care România aleargã dupã investitori ºi capital strãin, cum un asemenea eveniment sã fie lipsit de prezenþa primului-ministru, a ministrului industriilor ºi a ministrului cercetãrii ºi dezvoltãrii, cu atât mai mult cu cât prezenþa lor s-a fãcut simþitã la toate inaugurãrile posibile de ºantiere, ºcoli, bãnci ºi alte asemenea edificii, unde se tãiau panglici electorale. În loc sã se ocupe doar de anunþat mãriri de preþuri la energie ºi carburanþi, la fel ca un crainic TV, ministrul Dan Ioan Popescu ar fi trebuit sã monitorizeze astfel de evenimente ºi sã participe la construcþia noii industrii de performanþã româneºti.

Refuz sã cred cã teama de a se întâlni cu sindicatele din industria de apãrare, ai cãrei salariaþi nu au o perspectivã prea fericitã, a fost motivul lipsei VIP-urilor de la eveniment, pentru cã noua firmã reprezintã tocmai o alternativã pentru astfel de oraºe monoindustriale.

Mulþumesc, domnule Simedru. Domnul Dobre Traian are cuvântul, se pregãteºte domnul Giuglea.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aprecierea ºi recunoaºterea unei naþiuni, deci identitatea acesteia, vin prin intermediul calitãþii ºi al numãrului oamenilor de culturã ºi, nu în ultimul rând, prin modalitãþile prin care reuºeºte sã-ºi facã cunoscute valorile, în plan internaþional mai cu seamã. Pornind de la aceastã regulã de bazã, majoritatea statelor civilizate au reuºit sã penetreze toate spaþiile geografice, creându-ºi astfel o imagine la nivel mondial. Deºi din acest punct de vedere în anii postdecembriºti ne-am situat aproape de polul opus al acestei reguli, etapa nefastã pentru cultura ºi arta poporului român tinde sã devinã de domeniul trecutului.

În condiþii normale, primii ambasadori ai unei naþiuni sunt oamenii de culturã. Din nefericire pentru noi, cei care au adus ”faimaÒ României peste hotare nu aveau nimic comun cu arta ºi cultura naþionalã. Printre altele, acesta este ºi motivul pentru care România a fost omisã la începutul acestui an de pe lista þãrilor care beneficiazã de undã verde în spaþiul Uniunii Europene. Pornind de la aceastã constatare, consider cã analizarea situaþiei ca atare trebuie sã vizeze în special situaþia internã ºi mai puþin ceea ce se întâmplã la nivel european.

Vã propun, aºadar, sã constatãm împreunã ceea ce se întâmplã în ograda noastrã culturalã, cãci de la culturã ºi civilizaþie, într-un fel, porneºte totul.

Supravegherea ºi îndrumarea destinelor culturii naþionale a fost ºi este, cum este ºi firesc, activitatea ministerului de resort, respectiv a ministrului culturii ºi cultelor. Este drept cã situaþia financiarã a þãrii nu a permis promovarea valorilor româneºti aºa cum ar fi trebuit, dar la aceste deficienþe s-au mai adãugat ºi deserviciile aduse de unii conaþionali, în special în exterior, toate acestea conducând la o percepþie deformatã despre România, poporul român ºi valorile sale.

Suntem cu toþii conºtienþi de faptul cã pânã ºi în vremurile atât de hulite de unii am avut acces la valorile culturale incontestabile ale þãrii ºi lumii, dar ceea ce s-a petrecut pe parcursul a peste un deceniu cu tradiþia ºi cultura româneascã nu poate fi denumit altfel decât nepãsare ºi dezinteres.

Are cuvântul domnul Giuglea, se pregãteºte domnul Olteanu Ionel.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã supun atenþiei dumneavoastrã o problemã deosebitã cu care se confruntã una din unitãþile reprezentative ale judeþului Constanþa, ªantierul Naval, cu implicaþii majore generate în plan economic ºi social.

Dupã cum, fãrã îndoialã, cunoaºteþi, în data de 5.06.2001, la bordul navei ”AnopolisÒ, aflatã în reparaþie la ªantierul Naval Constanþa, a avut loc un grav accident, soldat cu pierderi de vieþi omeneºti ºi importante pagube materiale. Lucrãri de reparaþii, angajate cu ºantierul, incluzând curãþirea tancurilor ºi reparaþii, conform cerinþelor societãþii de clasificare a navei, au fost contractate în februarie 2001, nava intrând în ºantier în aprilie 2001. Selectarea de cãtre armator a unui contractant român a fost motivatã de relaþiile tradiþionale cu România, de dorinþa dezvoltãrii relaþiilor de afaceri, cât ºi de reputaþia ªantierului Naval Constanþa, una din cele mai bune alternative pentru reparaþii de nave în regiunea Mãrii Negre.

În conformitate cu legislaþia internaþionalã ºi cea româneascã, începerea unei astfel de lucrãri este condiþionatã de obþinerea de cãtre armatorul navei a certificatului de ”gas freeÒ. În documentele ºi expertizele M.M.P.S. ºi ISEMEX, certificatul de ”gas freeÒ cu nr.10583 din 3.05.2001 este declarat nul ca urmare a stãrii de curãþenie necorespunzãtoare a tancului, constatatã în prezent la nava în discuþie. Or, starea necorespunzãtoare a tancului este cea dinaintea introducerii navei în ºantierul naval, moment în care a fost eliberat certificatul de ”gas freeÒ de cãtre un expert autorizat.

În prezent, nava ”AnopolisÒ se aflã andocatã în ªantierul Naval Constanþa, au fost finalizate toate lucrãrile a cãror execuþie nu era condiþionatã de obþinerea unui certificat ”gas freeÒ, iar dupã eliberarea acestuia celelalte lucrãri pot fi terminate în 10-20 de zile. Ca urmare, ªantierul Naval Constanþa a solicitat agentului ºi armatorului ”Black Sea Coast TradingÒ sã facã demersuri necesare la cãpitãnia portului în vederea desemnãrii unui expert pentru obþinerea unui nou certificat, dar solicitarea aceasta a fost retrasã. Toate intervenþiile întreprinse cãtre agentul ”Black SeaÒ, armatorul ºi brokerul ”Dovanco Maritime Inc.Ò Pireu au rãmas fãrã rezultat, cu toate cã în toate convenþiile internaþionale maritime sunt mãsuri categorice în ceea ce priveºte procedura de lucru în aceste situaþii.

Mulþumesc, domnule Giuglea, mulþumim Constanþei. Domnul Ionel Olteanu. Vã rog.

Domnule preºedinte, Doamnã ministru, Domnule ministru, Stimaþi colegi,

Prin Decizia Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pronunþatã la 7 iunie 2001, aceastã jurisdicþie europeanã a hotãrât în unanimitate admisibilitatea plângerii formulate de Înalt Preasfinþia sa Petru Pãduraru, arhiepiscop de Chiºinãu, mitropolitul Basarabiei, ºi alþi 11 petenþi împotriva Republicii Moldova. Petenþii au invocat refuzul statului moldovenesc de a recunoaºte Mitropolia Basarabiei ca bisericã creºtinã ortodoxã ºi autonomã, înfiinþatã la 14 septembrie 1992 sub jurisdicþia Patriarhiei române, ca succesoare din punct de vedere canonic a Mitropoliei Basarabiei, desfiinþatã în 1940, dupã aplicarea Pactului Molotov-Ribbentrop.

De asemenea, petenþii s-au plâns în faþa jurisdicþiei europene de încãlcarea evidentã a dreptului la libertatea de a-ºi manifesta religia creºtinã tradiþionalã, de discriminarea pe motive religioase în raport de recunoaºterea

ulterioarã a Mitropoliei Moldovei ºi a Bisericii Ortodoxe ruse a Moldovei, dependente de Patriarhia Moscovei, precum ºi de violarea dreptului de a avea acces la un tribunal de plinã jurisdicþie, drepturi garantate de dispoziþiile art.6, 9, 11, 13 ºi 14 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului. Deºi cuprinde 117 comunitãþi, peste 160 de preoþi ºi mai bine de un milion de credincioºi în Republica Moldova ºi comunitãþi în alte state, Mitropolia Basarabiei este recunoscutã de toate patriarhiile ortodoxe cu excepþia celei de la Moscova, dar nu ºi de autoritãþile de la Chiºinãu, iar credincioºii ºi clerul sunt persecutaþi ºi au devenit victime ale unor violenþe ca urmare a absenþei protecþiei juridice necesare.

Iatã de ce petenþii au fost nevoiþi sã ajungã la Strasbourg. Cu prilejul admiterii Republicii Moldova în Consiliul Europei, autoritãþile s-au angajat sã respecte o serie de angajamente, îndeosebi obligaþia de a asigura, citez: ”o libertate completã a religiei pentru toþi cetãþenii sãi, fãrã discriminareÒ ºi sã gãseascã o soluþie paºnicã a conflictului dintre Biserica Ortodoxã moldoveneascã ºi Biserica Ortodoxã a Basarabiei. În raportul Federaþiei Internaþionale a Drepturilor Omului, Comitetul Helsinki, Guvernul de la Chiºinãu este acuzat datoritã refuzului sãu de a recunoaºte Mitropolia Basarabiei ºi pentru cã a permis transferul bunurilor ºi lãcaºurilor de cult ale acesteia în patrimoniul Mitropoliei Moldovei, aflatã sub autoritatea Patriarhiei Moscovei.

Vã mulþumesc, domnule Olteanu Ionel. Cu aceasta, primul punct al ordinii de zi, intervenþiile colegilor noºtri, a fost epuizat. Domnul Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

## Domnilor miniºtri,

Colegul nostru Florescu Nicolae Doru este acum la Porþile Raiului. Dumnezeu îi cheamã la el pe cei buni ºi Doru a fost unul dintre ei. Doru ne priveºte acum de sus ºi poate, în faþa morþii, vom deveni cu toþii mai buni, mai toleranþi, mai înþelepþi.

Vã propunem ºi vã adresãm rugãmintea de a pãstra un moment de reculegere în memoria colegului nostru ºi a prietenului nostru.

Vã mulþumim. Dumnezeu sã-l odihneascã!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am rugãmintea la chestori sã ia mãsuri pentru prezenþa tuturor colegilor noºtri în salã. În urmãtoarele 10 minute trecem la votul final. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã rog sã luaþi loc. Trecem la votul final.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În numele Grupului parlamentar U.D.M.R., vã rog sã-mi permiteþi sã motivez votul nostru de abþinere. Motivele noastre sunt, pe de o parte, procedurale, de formã, pe de altã parte, de fond. Nu doresc sã reiterez discuþia legatã de procedura neregulamentarã din comisiile reunite. Doresc doar sã menþionez cã aceastã atitudine neregulamentarã din comisiile reunite nu poate fi rezolvatã prin sintagma ”plenul oricum va decideÒ, folositã foarte des în cursul dezbaterilor. Problema este mult mai profundã, din

pãcate, dovedeºte o indisciplinã gravã regulamentarã, funcþionalã; reflectã deficienþa viziunii concepþiei noastre, a parlamentarilor, asupra respectãrii regulilor. Respectarea regulilor nu poate fi cuantificatã; ori respectãm în totalitate, pânã la cele mai neînsemnate amãnunte, ori nu suntem capabili sã o respectãm.

În privinþa fondului, doresc sã menþionez cã prin eliminarea sintagmei ”comunitãþiÒ care urmau sã fie protejate ca entitãþi împotriva diverselor forme ale discriminãrii, proiectul a fost golit de sensul iniþial, a fost lipsit de sensul esenþial. Tocmai comunitãþile, entitãþile de sine stãtãtoare nu au o protecþie împotriva discriminãrilor. De altfel, orice lege împotriva unor forme de discriminãri se referã în primul rând la comunitãþi, ºi nu la indivizi, întrucât aceºtia din urmã gãsesc oricum o oarecare protecþie în dreptul comun.

Esenþa legii era înlãturarea din viaþa noastrã publicã pe cât posibil a unor atacuri, a unor discriminãri împotriva diverselor grupuri de persoane sau comunitãþi care, pânã în prezent ºi în continuare, se pot ataca sau pot fi discriminate, în mod nepedepsit.

Din nefericire, majoritatea dintre dumneavoastrã nu aþi înþeles sensul legii, esenþa reglementãrii ºi nici propriul interes privind aprobarea în mod coresponzãtor a acestei legi.

Pentru viciile provocate în procedura legislativã, vom fi nevoiþi sã sesizãm Curtea Constituþionalã. Vã mulþumesc.

Domnul Olteanu. Vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am convingerea, ca membru al Partidului Social Democrat, ºi cred cã exprim într-o oarecare mãsurã ºi convingerea tuturor celor care au votat atât în comisie, cât ºi în plen, cã am fãcut o treabã bunã, am putut perfecþiona un text care risca sã contravinã dispoziþiilor fundamentale din Constituþia României. Nu putem întoarce, printr-o lege, dispoziþii fundamentale, sistemul juridic românesc pe ansamblu. Este vorba de sintagma ”comunitatea minoritãþii naþionaleÒ, sintagmã care este acoperitã prin noul text adoptat de plenul Camerei Deputaþilor.

De asemenea, ameliorarea textului este vizibilã ºi sunt convins cã noi toþi am votat în cunoºtinþã de cauzã, stimate domnule coleg de la U.D.M.R., deci am ºtiut ce votãm, cu responsabilitate ºi cu atenþie, în raport de prezervarea valorilor fundamentale ale sistemului juridic românesc ºi ale dreptului european pe care sau la care acest sistem juridic românesc se raporteazã tot timpul. Este deci convingerea noastrã cã am votat o lege mai bunã decât prima variantã care porneºte de la Guvernul Isãrescu. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Mulþumesc, domnule Olteanu.

În continuare,

Domnule Ionescu, vã rog sã explicaþi votul P.R.M.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Partidul România Mare s-a pronunþat ºi se pronunþã cu fermitate pentru trecerea României la economie concurenþialã de piaþã, proces în care privatizarea are un rol fundamental. Cum însã Partidul România Mare pune pe primul plan interesul naþional, acesta trebuie sã fie slujit cu credinþã.

Actul normativ supus votului final al Camerei denotã o orientare în continuare a puterii cãtre alte interese care nu au nici o legãturã cu interesul naþional.

Dacã în primã instanþã, Partidul România Mare a închis ochii la transferul fãrã echivalent a mai mult de 115 milioane de dolari de la bugetul de stat, respectiv 3.944 de miliarde de lei pentru recapitalizarea în vederea privatizãrii Bãncii Agricole, nu înþelegem în continuare sã achiesãm la propunerea dumneavoastrã.

Cele 730 de miliarde lei, reprezentând echivalentul la valoarea de inventar a clãdirilor ºi altor active care, conform proiectului, se preiau la domeniul public al statului reprezintã în fapt valoarea propriilor noastre active care au fost date o datã cu banca în momentul privatizãrii. Culmea! Valoarea reprezintã în echivalent 25 de milioane de dolari, adicã mai mult decât veniturile care s-au obþinut din privatizarea bãncii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Ionescu.

Trecem la urmãtorul punct.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 472 din 6 septembrie a.c., Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã pentru examinarea ºi avizarea Legii privind zootehnia.

În urma examinãrii acestui proiect, în ºedinþele din zilele de 18, 19 ºi 26 septembrie 2001, comisia propune ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu o serie de amendamente care vor fi prezentate.

Amintim cã proiectul de lege are caracter organic. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Nicolescu.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Bozgã. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Permiteþi sã vã informez cã s-a lucrat foarte mult la aceastã lege. Apariþia ei constituia o necesitate, un gol de ani de zile sau cel puþin dupã Õ90 încoace constituia un gol în România, vizavi de secvenþa zootehnicã.

Vã propun s-o votãm, considerând cã este aproape perfectã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Dacã mai doreºte cineva sã-ºi expunã punctul de vedere?

Dacã nu, intrãm la dezbaterea raportului asupra proiectului de Lege privind zootehnia.

Pct.1. La art.1.

Nefiind observaþii, se considerã adoptat.

- Art.2. Adoptat.

Art.3. Adoptat. Art.4. Adoptat.

Art.5. Avem un amendament propus de comisie. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vã mulþumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/19.X.2001

Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

umesc. Unanimitate.

Art.26. Nu sunt observaþii. Adoptat.

Art.27. Nu sunt observaþii. Adoptat. Art.28. Nu sunt observaþii. Adoptat. Art.29. Adoptat.

trã amendamentul comisiei la art.44.

Vã mulþumesc. Unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã s-a votat astãzi una dintre legile importante pentru reconsiderarea zootehniei în România.

Va trebui sã realizãm tot ceea ce depinde de noi pentru a materializa aceastã lege, pentru ca zootehnia României sã revinã la nivelul la care s-a prezentat înainte ºi mai mult decât atât, pentru cã, nu trebuie sã uitãm, din zootehnie trebuie sã obþinem peste 50% din veniturile obþinute în agriculturã.

Mulþumim tuturor colegilor care astãzi au votat aceastã lege. Îi asigurãm de toatã stima. Vã mulþumesc.

Mulþumim domnului Nicolescu. Vã mulþumesc, stimaþi colegi.

Trecem la urmãtoarea lege, este propunerea legislativã privind Legea bibliotecilor.

Din partea comisiei are cuvântul domnul deputat Mãlaimare Mihai.

Vã rog, domnule Mãlaimare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere cã este o lege aºteptatã de acest palier al culturii, þinând cont de faptul cã textul prezentat de noi este o combinaþie între propunerea domnului Bãlãeþ ºi cea a Ministerului Culturii Ð ºi noi credem cã este una viabilã Ñ, vã rugãm sã adoptaþi raportul comisiei aºa cum a fost el redactat, iar pentru faptul cã existã ºi câteva amendamente respinse care, probabil, vor fi susþinute în plen, vã propunem 10 minute dezbatere, cu câte un minut pentru fiecare posibilã intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Mihai Mãlaimare.

Vreau sã vã anunþ, stimaþi colegi, cã o sã mergem pe textul raportului fãcut de comisie, dat fiind faptul cã legea a fost extrem de modificatã.

Pct.1, cu amendamentul propus.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pct.2, cu amendamentul propus de domnul M‡rton. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Pct.3 al raportului comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Pct.4 din raportul comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Pct.5 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Vã mulþumesc. Pct.6. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Pct.7 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Pct.8 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Pct.9 din raportul comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

este pentru? Vã mulþumesc. Pct.40 din raportul comisiei. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

La pct.57, care propune ca fostul art.3 din legea iniþialã sã devinã art.31, am un amendament respins, care se aflã pe poziþia a doua dintre amendamentele respinse ºi vã dau explicaþia.

Acest articol are o prevedere imperativã, conform cãreia orice comunã trebuie sã aibã o bibliotecã ºi trebuie sã aibã un bibliotecar angajat.

Avem ºi o altã prevedere legalã, conform cãreia este posibil ca în localitãþile mici, localitãþile rurale, biblioteca ºcolarã sã funcþioneze ºi ca bibliotecã publicã, deci ºi pentru adulþi, iar consiliul local îºi aduce aportul financiar la susþinerea acestei biblioteci.

S-a mers pe aceastã variantã, care este prezentã într-o lege care actualmente funcþioneazã, tocmai în ideea cã existã comunitãþi rurale unde nu sunt bani destui pentru a susþine douã biblioteci.

Or, aceastã prevedere impune existenþa a douã biblioteci într-o comunã Ð ºi vorbesc despre comune mici care, eventual, nu au posibilitatea de a mai avea încã un angajat.

Ca atare, eu am propus o prevedere permisivã ºi o trimitere la legea existentã, care sunã astfel: ”În comune se pot organiza, în subordinea consiliilor locale, biblioteci comunale sau sãteºti ai cãror bibliotecari sunt salarizaþi din bugetul comuneiÒ.

Deci este o posibilitate dar nu o obligativitate, pentru cã ºtiþi foarte bine cã în þara asta deja sunt comune care nu-ºi pot plãti nici mãcar angajaþii care sunt în funcþiune. Nici pentru primari, nici pentru secretari nu au bani de finanþare. Or, aceastã posibilitate pe care am gãsit-o de comun acord ºi a votat-o deja Parlamentul României ca în asemenea cazuri sã funcþioneze acea singurã bibliotecã parþial susþinutã de Ministerul Învãþãmântului ºi parþial de cei din comunã, mai ales cã cei care citesc în acestã bibliotecã, majoritatea cazurilor, sunt elevii ºi profesorii de acolo, ar uºura situaþia acestor comunitãþi locale.

Mai ales cã noi avem ratificatã o convenþie conform cãreia orice sarcinã în plus pentru o comunitate localã trebuie sã fie urmatã ºi de alocarea de fonduri în plus. Or, prin aceastã lege, aceste fonduri nu apar. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. Mulþumesc, domnule çrp‡d.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva. Domnul Bãlãeþ dacã are probleme.

Sigur, problema bibliotecilor comunale este o problemã foarte importantã a legii pe care o discutãm acum ºi noi am mers pe principiul acesta al culturalitãþii în proiectul iniþial, de a face în aºa fel încât orice comunã a þãrii sã aibã ºanse egale de a oferi locuitorilor posibilitatea intelectualã pe care o oferã bibliotecile.

Noi susþinem ideea iniþialã ºi considerãm cã din bugetul oricãrei comune sã existe o posibilitate culturalã ca atare. Adicã, sã fie obligaþi factorii locali sã întreþinã o bibliotecã cât de modestã împreunã cu un bibliotecar salarizat din bugetul comunei ºi un local adecvat la centrul de comunã.

Sigur, domnul M‡rton poate sã facã o propunere permisivã în sensul neobligativitãþii pentru biblioteci, dar noi credem cã în condiþiile actuale, când cartea pãtrunde tot mai greu în lumea satelor, în lumea ruralã, este important sã lãsãm obligativitatea comunelor de a-ºi susþine o bibliotecã publicã proprie.

Mulþumesc pentru atenþie.

Da. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul Mihai Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Ambele proiecte, ºi cel al domnului Bãlãeþ ºi cel al Ministerului Culturii, susþin obligativitatea înfiinþãrii de biblioteci în spaþiul rural, având în vedere ºi faptul cã se pregãteºte la Ministerul Culturii o lege a educaþiei permanente. Noi credem cã a venit momentul sã determinãm administraþia localã, primarii comunelor sã acorde culturii mai multã atenþie ºi mai mulþi bani.

Noi susþinem punctul de vedere al comisiei. Vã mulþumesc.

devine public, primeºte acel caracter de bibliotecã publicã, ministerul va trebui sã-ºi dea avizul. Altfel, ministerul va trebui sã avizeze tot ceea ce se deschide în momentul în care apare orice element exterior, ori în afara graniþelor, ori în graniþã, finanþat de alte persoane decât cetãþeni români.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc. Supun la vot amendamentul domnului çrp‡d. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Abþineri?

Cu 14 abþineri, a fost respins amendamentul domnului çrp‡d.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Am douã amendamente la acest articol. Unul se referã la alin.1, iar celãlalt la alin.2 al aceluiaºi articol.

Primul alineat are urmãtoarea formulare: ”Persoanele fizice sau juridice, române sau strãine, pot înfiinþa ºi finanþa biblioteci publice de drept privat pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Culturii ºi CultelorÒ. Aº accepta aceastã idee, cu ”avizul Ministerului CulturiiÒ, dacã ar fi vorba de aºa-zisele biblioteci publice. Dar din moment ce este vorba de biblioteci de drept privat, mi se pare cã este o imixtiune inacceptabilã a Executivului într-un domeniu cultural.

Þin foarte mult ca din acest articol 1 sã se elimine ultima parte, ”cu avizul Ministerului Culturii ºi CultelorÒ, pentru cã îmi aduc aminte de acea vreme când am putut citi numai acele cãrþi cu care a fost de acord partidul ºi cei care au avut obligaþia de a fi atenþi ce citim ºi cum citim.

Iar alin.2 este pentru mine pur ºi simplu un lucru pe care nu-l înþeleg. Din moment ce funcþionarea bibliotecilor în alte state se realizeazã pe baza legii altor state, cum includem noi în legea noastrã o prevedere legalã referitoare la funcþionarea acestei biblioteci? Cum grãieºte legea: ”Metodele eliberãrii avizelor prevãzute la alin....persoanele fizice sau juridice îºi pot înfiinþa biblioteci româneºti în strãinãtate cu aprobarea Ministerului Culturii, a Ministerului Educaþiei Naþionale sau a Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind totodatã formalitãþile cerute de statul respectiv.Ò

Mi se pare cã acest alineat trebuie sã disparã. Dacã statul respectiv are ceva cu cetãþeanul român care doreºte sã înfiinþeze o bibliotecã pe teritoriul statului respectiv, sã fie el cel care sã îngrãdeascã acest drept al cetãþeanului nostru, nu noi sã venim cu astfel de îngrãdiri.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Eu sper cã m-aþi înþeles, este vorba doar de posibilitatea persoanelor de a înfiinþa biblioteci private fãrã ca cineva sã-ºi dea acordul. Evident, în momentul când

Da. Vã mulþumesc, domnule çrp‡d. Iniþiatorul. Domnul Bãlãeþ.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Vã rog sã fiþi de acord sã aprobaþi textul propus de comisie. El a fost dezbãtut în cadrul comisiei ºi votat ca atare, sigur, la propunerea iniþiatorului, dar cu votul comisiei. Amendamentul domnului çrp‡d a fost respins ca atare.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul Mihai Mãlaimare.

În comisie s-a considerat cã o anume intervenþie, fãrã sã vorbim de discriminare, a Ministerului Culturii este necesarã. Nu cred cã lucrurile sunt atât de grave cum le priveºte domnul M‡rton ºi chiar un anume aviz al Ministerului Culturii pentru persoanele române care doresc sã deschidã biblioteci pe teritoriu strãin nu ar fi dãunãtor.

Noi vã propunem soluþia aleasã în comisie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Cine este pentru amendamentul propus de domnul çrp‡d M‡rton? Da. Vã mulþumesc.

- Cine este împotrivã? Abþineri?

Cu o abþinere ºi 15 voturi pentru, amendamentul a fost respins.

ntru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Pct.117. Adoptat. Pct.118. Adoptat. Pct.119. Adoptat. Pct.120. Adoptat. Pct.121. Adoptat.

Pct.122. Adoptat.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Vã mulþumesc, în numele comisiei, pentru amabilitatea de a aproba o lege importantã ºi foarte aºteptatã. Eu ºi distinºii membri ai comisiei suntem convinºi cã amendamentele domnului M‡rton ar fi putut trece cu o altfel de redactare. Sperãm sã izbutim sã o impunem la Senat ºi, eventual, la mediere.

Încã o datã vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Mãlaimare. Domnul M‡rton çrp‡d. Se pregãteºte domnul Bãlãeþ. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Avem toatã speranþa cã în Senat va exista o aplecare mai atentã asupra acelui articol la care am încercat sã vã conving cã în forma în care s-a votat s-a creat o posibilitate de încãlcare gravã a unui drept fundamental garantat de Constituþie: accesul la informaþie. Tocmai am fãcut o lege despre aceasta. Or, în momentul în care orice persoanã românã sau strãinã, când doreºte sã înfiinþeze o bibliotecã prin care orice cetãþean, orice persoanã ar putea avea acces la informaþie, iar ea se poate opri printr-o simplã neavizare, este un pericol mare, zicem noi. Ea se poate impune pentru bibliotecile publice.

Sperãm ca în cursul acestei dezbateri în Senat ºi la mediere sã gãsim soluþia echilibratã. Deocamdatã am votat împotrivã, pentru cã existã acest pericol.

Da. Domnule Bãlãeþ, vã rog.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi deputaþi,

Aceastã lege a aºteptat în Parlamentul României timp de peste 4 ani de zile. Este un lucru foarte bun cã ea, în sfârºit, a ajuns sã fie legiferatã de cãtre Camera Deputaþilor. Este o lege foarte importantã, foarte necesarã. Era cerutã de realitãþile noastre culturale de foarte mult timp, poate de decenii în urmã, ºi noi trebuie sã ne apropiem de standardele europene în ceea ce priveºte dezvoltarea bibliotecilor ºi educaþia permanentã a oamenilor.

În ansamblu, noi sperãm sã realizãm un grad mai înalt de civilizaþie a cãrþii pe pãmântul României. Sigur cã legea poate sã aibã imperfecþiuni. Eu m-am strãduit sã realizez ºi sã cooptez în cadrul articolelor legii toate sugestiile venite din toate direcþiile ºi aici vreau sã vã spun cã o contribuþie importantã la realizarea acestei legi a adus-o chiar domnul M‡rton çrp‡d.

Sigur, la Senat se vor relua dezbaterile, se vor gãsi soluþii ºi, respectiv, se va putea ajunge chiar la o mediere în ceea ce priveºte unele texte.

Eu aº vrea sã mulþumesc Comisiei de culturã în ansamblu ºi domnului preºedinte Mãlaimare care a manifestat o înþelegere deplinã pentru a realiza acest segment legislativ pentru o foarte, foarte importantã secþiune a activitãþii noastre culturale.

Sperãm ca România sã beneficieze în viitor de biblioteci mai bune, mai bine dotate, mai adaptate necesitãþilor vieþii contemporane.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Bãlãeþ.

Mulþumim ºi membrilor Comisiei de culturã pentru aportul pe care l-au adus la aceastã lege.

Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.16/1998 privind Statutul personalului vamal.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul Dinu. Vã rog.

Solicitãm pe aceastã cale sã aprobãm ordonanþa ºi sã treacã legea deoarece considerãm cã, aºa cum propune Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, interdicþia de a face parte din partide politice în ceea ce priveºte funcþionarii publici este cuprinsã în Statutul funcþionarilor publici ºi în Senat aceastã lege a trecut într-o altã formã, într-o altã exprimare, iar aici noi solicitãm sã fie reformulat textul ºi sã aibã urmãtorul cuprins: ”Pct.c) Sã aibã calitatea de funcþionari publici...Ò

Sã ajungem la punctul respectiv, domnule Dinu! Vã rog sã luaþi loc. Când ajungem la punctul respectiv...

Doamna Dobrescu, din partea Comisiei de muncã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de muncã a examinat obiecþia preºedintelui þãrii, de neconstituþionalitate a unui articol din prezenta ordonanþã a Guvernului, a considerat corectã aceastã obiecþie ºi a propus eliminarea art.4 alin.c) din cuprinsul legii supuse atenþiei Parlamentului.

Senatul a propus o soluþionare diferitã. Comisia de muncã considerã cã soluþia aleasã de Senat nu este corectã din urmãtoarele motive: primul, textul pe care ni l-au propus colegii de la Senat nu are sens ºi daþi-mi voie sã-l citez. Art.4 spune urmãtorul lucru: ”Nu pot avea calitatea de personal vamal urmãtoarele categorii de persoane...c) care au calitatea de funcþionari publici în cadrul personalului vamal ºi fac parte din partide politice.Ò Deci este lipsit de logicã.

Doi. Preºedintele României a cerut reexaminarea unui alineat, ºi nu a textului ordonanþei în ansamblu. Senatul

s-a pronunþat asupra Ordonanþei Guvernului nr.16/1998 în ansamblu, a reexaminat-o ºi a aprobat-o printr-o uºoarã modificare a art.4 lit.c), modificare fãcutã tot în sensul combãtut de preºedintele þãrii.

Trei. Senatul, în urma reexaminãrii solicitate, a votat aceastã ordonanþã a Guvernului ca o lege organicã. Conform art.114 alin.(1) din Constituþie, o ordonanþã de Guvern elaboratã în baza abilitãrii Guvernului de a emite ordonanþe nu poate fi o lege organicã.

Patru. Alte categorii cãrora li se poate interzice sã facã parte din partide politice în afara celor enumerate în art.37 alin.3 din Constituþie pot fi stabilite doar prin lege organicã. Art.72 alin.(3) din Constituþie reglementeazã clar domeniul legilor organice. Statutul de funcþionare a diferitelor categorii de personal nu poate fi lege organicã, deci nici Statutul personalului vamal.

În concluzie, considerãm justificatã solicitarea de reexaminare a art.4 lit.c) din prezenta ordonanþã a Guvernului ºi, ca atare, Comisia de muncã ºi protecþie socialã vã propune eliminarea textului lit.c). Ideea de a disocia de politicã personalul vamal este de altfel rezolvatã prin menþiunea cã acest personal face parte din categoria funcþionarilor publici, menþiune existentã în corpul legii. Garda financiarã, de exemplu, prin legea de funcþionare are prevederi similare pentru personalul propriu.

Domnul Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã încerc sã prezint foarte pe scurt avizul negativ al Comisiei juridice cu privire la acest proiect de lege în vederea aprobãrii Ordonanþei nr. 16/1998. Din start vreau sã menþionez faptul cã, în ºedinþa Comisiei juridice, s-a propus respingerea ordonanþei în întregul ei, pentru urmãtoarele argumente, am sã invoc câteva texte legale neinvocate de doamna ministru, ºi anume mã refer la art.37 din textul Constituþiei care menþioneazã faptul cã, în alin.(3), nu pot face parte din partide politice anumite categorii de funcþionari ºi alte categorii de funcþionari publici stabilite prin lege organicã.

În consecinþã, orice interdicþie de a face politicã în privinþa funcþionarilor publici se stabileºte prin lege organicã.

Mergem în continuare la art.114 din Constituþia României care spune foarte simplu în alin.(1): ”Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.Ò

O ordonanþã simplã emisã în baza unei legi de abilitare nu poate în nici o situaþie interveni în domeniul legilor organice.

Noi ne aflãm în prezenþa Ordonanþei nr. 16/1998 care este o ordonanþã simplã. Aceastã ordonanþã, dacã coroborãm cele douã texte constituþionale, nu putea interveni în domeniul legilor organice. ªi atunci când avem de-a face cu o încãlcare flagrantã a textului Constituþiei, soluþia, repet, juridicã, ºi nu cea de oportunitate Ð voi discuta mai târziu despre oportunitate Ð, soluþia legalã nu poate fi decât respingerea ordonanþei respective, întrucât încalcã în mod flagrant prevederile Constituþiei, în sensul cã Guvernul ºi-a depãºit sfera de abilitare. El nu era abilitat sã intervinã prin ordonanþã simplã în domeniul legilor organice ºi soluþia juridicã nu poate fi alta decât de a respinge în întregime ordonanþa respectivã, ca fiind neconstituþionalã, prin depãºirea de cãtre Guvern a competenþei date de textul Constituþiei.

Evident cã sub aspectul oportunitãþii juridice ne veþi întreba ce se întâmplã. Juridic se întâmplã urmãtorul lucru: ordonanþa este nulã din punct de vedere juridic ºi, potrivit teoriei constituþionale, se considerã cã ea nu a produs niciodatã efecte juridice ºi se diferenþiazã de aspectul când avem o ordonanþã care este aprobatã de Guvern sau o ordonanþã care este respinsã de Guvern pe alte temeiuri decât cele constituþionale, care-ºi înceteazã efectele numai de la data respingerii de cãtre Parlament. În acest moment ne aflãm în prezenþa anulabilitãþii efectelor ordonanþei respective.

Vã mulþumesc, domnule Boc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul, dacã nu, domnul Gheorghiof.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Douã motivãri determinã Grupul naþional liberal pentru a lua poziþie în Camera Deputaþilor. O primã motivare este sã susþinem alãturi de reprezentantul Grupului Partidului Democrat dacã aceastã ordonanþã simplã poate sau nu sã modifice o lege organicã.

Pe acest aspect, structura Camerei Deputaþilor pe comisii, având în vedere cã pe lângã celelalte comisii existã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, care obligatoriu trebuie sã analizeze din punct de vedere ºi al redactãrii ºi al tehnicii legislative un proiect de lege, îºi spune cuvântul ºi asupra altor încãlcãri, din punct de vedere juridic, a actelor normative pe care noi vrem sã le facem pentru România. Sub acest aspect, existã un punct de vedere care se referã, practic, la o comisie care are ca obiect de activitate de a vedea în ce mãsurã un proiect de lege, o iniþiativã legislativã poate sã prindã viaþã juridicã ºi efecte în România, aºa cã nu putem noi, ceilalþi, de la celelalte comisii, care pur ºi simplu sunt tehnice, de specialitate, sã dãm un vot în sensul cã aceastã Comisie juridicã nu ºtie, nu sunt oameni practici acolo, profesioniºti, care sã spunã din punct de vedere juridic dacã este bine sau este rãu, dacã se încalcã o prevedere constituþionalã sau nu.

Pur ºi simplu am fi împotriva modului de a gândi ºi a structura Camera Deputaþilor pe comisii, în care aceastã comisie juridicã are cea mai mare greutate.

Nu se poate sã creãm un precedent prin care, printr-o ordonanþã simplã, sã modificãm legi organice. Dacã acceptãm aceastã idee înseamnã cã va trebui sã acceptãm o modificare completã a modului de a gândi în Camera Deputaþilor, a modului de a gândi asupra unor proiecte pe care noi trebuie sã le dãm ºi chiar mult discutata problemã, cine poate sã modifice sau cine poate sã aibã un cuvânt greu de spus cu privire la actele normative: Guvernul sau Camera Deputaþilor, Parlamentul României. Dacã spunem cã noi suntem cei care suntem, de fapt un izvor al atâtor acte normative, ºi numai printr-o lege de abilitare directã putem sã abilitãm Guvernul sã dea acte normative care sã devinã acte cu putere de lege pe perioada cât suntem în vacanþã parlamentarã, atunci punctul de vedere al Comisiei juridice este cel favorabil, este cel temeinic, este cel legal.

Domnul R‡duly ºi pe urmã doamna Dobrescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã, joi, am avut un caz oarecum similar: cazul legat de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja ºi presta servicii. ªi atunci, comisia sesizatã în fond a venit ºi, cu un raport favorabil, a propus plenului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege ºi atunci Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, sesizatã pentru aviz, a avut aviz negativ.

Atunci am adoptat urmãtoarea soluþie: plenul a fost de acord sã retrimitã raportul la comisia sesizatã în fond, dând un termen de o sãptãmânã, pânã joia aceasta, pânã poimâine, în care cele douã comisii, apãrare ºi juridicã, consultându-se, sã gãseascã soluþia corectã.

Deci, la un caz similar, sãptãmâna trecutã, joi, am creat o soluþie precedentã. Cred cã nu avem nici un motiv ca astãzi sã nu decidem în mod similar. Deci propunerea mea ar fi sã retrimitem la comisie ºi Comisia de muncã ºi protecþie socialã, consultându-se cu Comisia juridicã, care ºi în opinia mea, pe probleme de constituþionalitate are, fãrã doar ºi poate, pãrere decisivã, sã elaboreze un raport suplimentar. Însã nu pot sã mã abþin sã nu mai remarc un lucru, ºi anume faptul cã este o carenþã, aº spune eu, cu efecte destul de grave în procesul nostru de legiferare, ºi anume faptul cã aceste avize de la comisiile sesizate pentru aviz nu sunt distribuite deputaþilor aºa cum, cred eu, ar trebui sã fie distribuite.

Deci în mod corect ºi aºa cum am vãzut la Senat cã se face, pe lângã avizul sau raportul de fond sunt ataºate ºi avizele comisiilor sesizate pentru avize, astfel încât fiecare coleg de-al nostru deputat ar avea posibilitatea ca din timp sã facã o imagine de ansamblu asupra problemei, dacã procedural este corect, dacã constituþional este corect, grupurile ar putea sã dezbatã, sesizaþi fiind de totalitatea informaþiilor, aceste probleme ºi poate cã am reuºi ca pe viitor sã evitãm asemenea situaþii în plen.

Deci eu v-aº sugera, domnule preºedinte de ºedinþã, eu nu cred cã ar trebui sã modificãm regulamentul, ca pe viitor, pe lângã raportul de fond, sã fie ºi avizele de la comisii ºi atunci am putea sã fim mult mai riguroºi ºi mult mai exacþi.

Vã mulþumesc, domnule R‡duly. Doamna Dobrescu din partea Comisiei de muncã, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Daþi-mi voie sã rãspund distinsului coleg, domnul deputat Gheorghiof, privitor la contestaþia dumnealui cã nu apare un amendament respins în textul raportului. Nu apare, întrucât amendamentul respins propus de domnul deputat Nini Sãpunaru, venit cu mandat sã fie prezent la discutarea acestei obiecþii de neconstituþionalitate a fost nu un amendament nou, ci exact de pãstrare a textului de la Senat. În acest caz, comisia cu ce a început? Cu discutarea textului Senatului. Cu excepþia unui vot al domnului Nini Sãpunaru, comisia a fost de acord cã soluþia Senatului nu este bunã. Deci nu este un amendament, nu este ceva nou, este însãºi soluþia datã de Senat, cu care comisia noastrã nu a fost de acord. De aceea, nu aveam ce trece la ”respinseÒ.

În privinþa luãrii sau neluãrii în considerare a obiecþiilor Comisiei juridice, þin sã îi liniºtesc pe ambii colegi care au ridicat obiecþii cã tot ceea ce a spus Comisia juridicã acolo corespunde cu punctul nostru de vedere. În corpul legii exista un text constituþional. Or, dacã noi am fi fost sesizaþi spre reexaminare cu textul legii, atunci într-adevãr ordonanþa era neconstituþionalã, trebuia sã cadã. Dar noi am fost sesizaþi, Parlamentul, cu un articol care nu era constituþional. Pe acesta l-am discutat ºi, din aceleaºi motive ca ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, noi am considerat cã acest articol nu poate face parte din textul legii.

Deci noi am fost sesizaþi sã reexaminãm un articol, l-am reexaminat, din considerente comune, l-am eliminat. În urma consultãrii pe care am avut-o cu Consiliul Legislativ soluþia noastrã este corectã ºi pertinentã.

Ca atare, domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi la vot raportul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna Dobrescu. Domnul Sãpunaru.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

O reformulare a unui articol care nu are sens trebuie prinsã în raport, pentru cã, sunt de acord cu doamna Dobrescu, formularea Senatului nu avea sens. ªi atunci am propus o reformulare a acestui articol, ca sã prindã sens. Dacã facem ce a vrut Senatul, sã facem sã aibã sens, ºi am propus atunci: ”care fac parte din partide politice ºi au calitatea de funcþionari publici în sistemul vamalÒ. Deci este o frazã din care înþelegi ceva. Aceasta a fost reformularea pe care am propus-o. Vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva? Domnul Buzatu.

Nu aº fi vrut sã mai intervin, domnule preºedinte, dar a apãrut o discuþie în legãturã cu raportul comisiei, o discuþie care este un pic cam stranie, pentru cã în ceea ce priveºte elaborarea acestui raport noi am consultat pe toatã lumea ºi toate textele care se referã la obiecþiile preºedintelui ºi am procedat de o manierã absolut corectã. Or, dupã pãrerea mea, ºi nu aº vrea sã jignesc pe nimeni, nu înþeleg eu prea bine din ce motive toatã lumea a devenit foarte pasionatã de aceastã chestiune ºi au început sã se încurce lucrurile acum de la tribuna Camerei noastre.

Cred cã argumentaþia doamnei Smaranda Dobrescu Ð ºi dupã pãrerea mea nu trebuie sã luãm de la capãt absolut toate punctele acestei argumentaþii Ð, argumentaþia doamnei Smaranda Dobrescu a ilustrat foarte bine ºi a motivat suficient o decizie de aprobare a raportului comisiei.

Dacã stimaþii noºtri colegi considerã cã fiecare punct din aceastã argumentaþie ºi întreaga dezbatere de pânã acum meritã sã fie reluate în aceastã ºedinþã, atunci noi o putem face, însã cred cã existã suficientã înþelepciune pentru a nu mai prelungi inutil aceastã dezbatere. Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc. Domnul Boc.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mie îmi pare rãu cã discuþia degenereazã de la aspectele legate de legalitate ºi de constituþionalitate la aspecte de oportunitate pe care eu le-am menþionat iniþial. Cred cã soluþia propusã de colegii mei, ºi anume aceea de a fi retrimis proiectul de lege Comisiei de muncã ºi protecþie socialã ºi Comisiei juridice pentru o analizã într-o ºedinþã comunã este bine venitã Ð ar fi o variantã. Se poate avea în vedere ºi varianta în care acest proiect de lege sã fie preluat de cãtre Guvern printr-o iniþiativã proprie, supus Parlamentului printr-o procedurã de urgenþã ºi, în atare condiþii, am rezolva problemele de constituþionalitate, dar dacã vrem sã ne respectãm ca atare ºi noi sã dãm cel mai bun semnal cã respectãm textul Constituþiei nu ne putem permite sã trecem peste un asemenea obstacol de neconstituþionalitate.

Este adevãrat cã este vorba de cererea de reexaminare a preºedintelui României, dar vreau sã-i reamintesc doamnei ministru cã solicitarea preºedintelui României se încadreazã în procedura legislativã obiºnuitã: o lege este finalizatã o datã cu publicarea ei în ”Monitorul OficialÒ.

În consecinþã, pânã la publicarea legii în ”Monitorul OficialÒ, ne aflãm în faza procedurii legislative ºi atunci când sesizãm un obstacol de neconstituþionalitate suntem obligaþi sã intervenim ºi nu ne prefacem cã suntem orbi ºi nu vedem cã este neconstituþional ceea ce este neconstituþional.

În consecinþã, ce putem face? Adoptãm acest proiect de lege, sesizãm Curtea Constituþionalã, ne retrimite Curtea Constituþionalã legea spunând cã este neconstituþionalã, iar trebuie sã treacã prin ambele Camere. Deci vã gândiþi cã efectele ºi implicaþiile deciziei noastre de astãzi, în condiþiile în care vom adopta proiectul de lege, ar fi mult mai dificile decât dacã astãzi am gãsi o soluþie înþeleaptã, de a pune cele douã comisii de acord sau eventual de a consulta Guvernul, de a fi preluatã aceastã ordonanþã într-un text nou guvernamental ºi am rezolva definitiv problema.

Repet, trebuie sã prevaleze legalitatea în detrimentul oportunitãþii, ºi nu invers.

Vã mulþumesc. Domnul Sãpunaru.

Având în vedere poziþia Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi care a adunat ºi alte elemente, consider necesar sã-mi retrag amendamentul. Consider cã aceastã lege este oportunã, ea este legalã ºi existã un singur punct de discuþie. Nu putem sã anulãm o lege care a produs efecte din ianuarie 1998, mai ales dacã este vorba doar de un singur paragraf care... sã ºtiþi cã acest paragraf nu a produs efecte juridice.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Sãpunaru, cã aþi pus lucrurile la punct. Dacã îmi amintesc bine, eraþi directorul general al vãmilor atunci când aþi propus aceastã lege, deci acum vorbiþi în altã calitate.

În acest context,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a reexaminat aceastã propunere ºi a înaintat spre dezbatere Camerei Deputaþilor un raport de înlocuire. Ca urmare a reexaminãrii acestei propuneri, s-a decis ca comisia sã propunã un raport plenului, de respingere, întrucât prin Ordonanþa Guvernului nr. 54/2000 pentru abrogarea unor dispoziþii legale cu privire la contribuþia agenþilor economici ºi la constituirea fondului de asigurãri sociale ale agricultorilor au fost deja abrogate unele prevederi ale Legii nr. 80/1992, aceasta fiind în totalitate abrogatã, o datã cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

În urma reexaminãrii propunerii legislative mai sus menþionate, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, în ºedinþa din 19 septembrie anul acesta, a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului respingerea, întrucât dispoziþiile cuprinse în propunerea legislativã au fost preluate în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Drept urmare, propunerea legislativã aflatã în dezbatere rãmâne fãrã obiect. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, doamna Dobrescu.

În urma reexaminãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar, în ºedinþa din 19 septembrie 2001 Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a hotãrât cã acesta nu poate fi acceptat ºi propune plenului respingerea, întrucât anexele V, VI, VII, VIII la Legea nr. 154/1998 au fost abrogate prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000, ordonanþã privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, doamna Dobrescu.

Referitor la propunerea legislativã privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personalã în cadrul fostelor întreprinderi forestiere ºi care nu au avut contracte de asigurare, trimisã comisiei pentru reexaminare în fond, vã aducem la cunoºtinþã cã, în ºedinþa din 19 septembrie a acestui an, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a hotãrât menþinerea raportului iniþial de respingere depus la data de 13 decembrie 1999, iar motivaþia respingerii a fost aceea cã comisia a luat în vedere principiul constituþional al legalitãþii care asigurã tuturor participanþilor la asigurãrile sociale un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveºte drepturile ºi obligaþiile prevãzute de lege, iar prin promovarea acestei iniþiative s-ar crea o categorie socialã care ar beneficia de drepturi de pensii fãrã plata contribuþiei.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

## **Doamna Rovana Plumb** Ñ _preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Consumatorilor_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 58/2000 au fost aduse modificãri ºi completãri prevederilor Ordonanþei Guvernului

nr. 21/1992. Astfel, modificãri ºi completãri importante au fost aduse dispoziþiilor din ordonanþã privind definirea unor noþiuni, obligaþiile agenþilor economici, organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor pentru protecþia consumatorilor ºi mai ales în materia constatãrii contravenþiilor, la regimul protecþiei consumatorilor ºi a unor mãsuri de oprire temporarã sau definitivã a comercializãrii unor produse.

De asemenea, prin actul normativ de modificare ºi completare a fost extinsã sfera de aplicabilitate a prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor ºi asupra comercializãrii produselor uzate sau recondiþionate, dar ºi asupra serviciilor destinate consumatorilor.

În paralel, Guvernul României a adoptat Ordonanþa Guvernului nr. 87/2000 privind rãspunderea producãtorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase ºi Ordonanþa Guvernului nr. 88/2000 privind finanþarea centrelor de consultanþã ºi informare a consumatorilor.

În ideea simplificãrii ºi concentrãrii legislaþiei privind protecþia consumatorilor, în concordanþã cu normele de tehnicã legislativã ºi în ideea armonizãrii legislaþiei româneºti în materie cu legislaþia europeanã, a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000.

Proiectul de lege redefineºte o serie de noþiuni, abiliteazã Guvernul sã elaboreze norme ºi reglementãri specifice, redefineºte unele obligaþii ale agenþilor economici ºi concretizeazã mai clar drepturile consumatorilor, stabileºte locul ºi rolul autoritãþii naþionale pentru protecþia consumatorilor, redozeazã pericolul social al faptelor considerate contravenþii ºi majoreazã cuantumul amenzilor, redefineºte unele mãsuri pe care le pot dispune organele de control ºi preia dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 87/2000 privind rãspunderea producãtorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase ºi pe cele ale Ordonanþei Guvernului nr. 88/2000 privind finanþarea centrelor de consultanþã ºi informare a consumatorilor.

Vã mulþumesc, doamnã Rovana Plumb. Are cuvântul, din partea comisiei, domnul Bivolaru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Punctele de vedere ale iniþiatorului sunt ºi punctele de vedere ale comisiei, deoarece s-a lucrat foarte mult pe aceastã Ordonanþã nr. 58, împreunã cu iniþiatorul. Data

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/19.X.2001

trecutã s-a returnat la comisie acest raport, pentru reaºezarea din punct de vedere tehnic-legislativ a acestor texte.

În consecinþã, comisia vã solicitã sã supuneþi aprobãrii aceastã Ordonanþã nr. 58, cu modificãrile propuse de comisie ºi acceptate integral de cãtre iniþiator.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Bivolaru. O sã lucrãm pe raportul Comisiei pentru industrie ºi servicii ºi mã voi referi doar la articolele care au fost modificate ºi unde comisia are amendamente propuse. La articolele care nu sunt modificate nu mã voi referi.

Trecând la raportul comisiei, la pct. 2,

at. Pct. 204? Adoptat. Pct. 206? Adoptat.

Iniþiatorul este de acord cu respingerea, dat fiind faptul cã prevederile prezentei ordonanþe sunt preluate prin proiectul de Lege privind Ordonanþa nr. 58.

Comisia?

Acelaºi punct de vedere.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul este de acord cu respingerea prevederilor Ordonanþei nr. 87, deoarece prevederile acestei ordonanþe sunt preluate prin proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei nr. 58/2000.

ªi vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumim ºi noi.

## **Domnul Dumitru Bulumete** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastrã pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 97/2000 creeazã

cadrul juridic necesar organizãrii ºi funcþionãrii organizaþiilor cooperatiste de credit. Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie apreciazã cã proiectul de lege se bazeazã pe principiile ºi valorile cooperatiste, având drept scop satisfacerea membrilor cooperatori, mai ales a celor din mediul rural, introducând ºi o serie de prevederi care þin de rigurozitatea ºi disciplina bancarã, cum ar fi: constituirea de rezerve, fonduri, inclusiv fondul de garantare a depozitelor, care asigurã garanþia restituirii sub formã de compensaþii a depozitelor constituite pe numele persoanelor fizice la cooperativele de credit, în limitele stabilite prin acte normative pentru funcþionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei, domnul Grigoraº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit ºi propune plenului Camerei sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare, cu amendamentele prezentate în raport.

Facem precizarea cã la examinarea proiectului de lege s-a avut în vedere ºi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 272/2000 pentru modificarea ºi completarea ordonanþei pe care o discutãm acum (respectiv Ordonanþa nr. 97) ºi, cu aceastã ocazie, au fost preluate în ordonanþa de bazã modificãrile care se aduceau prin Ordonanþa nr. 272.

De asemenea, am avut în vedere ºi o propunere legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000.

În completarea acestui raport de bazã existã ºi un raport suplimentar, care conþine o serie de amendamente. ªi, ca atare, trebuie sã lucrãm ºi pe raportul de bazã, ºi pe raportul suplimentar, ºi pe textul iniþial. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Timpii, vã rog? Tot domnul Grigoraº.

Propunem pentru aceastã dezbatere o orã ºi 23 de minute ºi câte 3 minute pe fiecare intervenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc. Dar vãd cã sunteþi foarte pesimist, domnule Grigoraº!

Supun aprobãrii dumneavoastrã propunerea Comisiei pentru buget, finanþe.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Vom trece la dezbaterea proiectului de lege, plecând de la textul acestuia ºi al ordonanþei.

Supun aprobãrii dumneavoastrã titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Articolul unic al proiectului de lege, cu modificãrile propuse de comisie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Eu am votat contra!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Un vot contra, domnul Stanciu, vã rog sã notaþi în stenogramã.

Art. 6? Nu sunt observaþii. Art. 7? Adoptat. Titlul 2? Adoptat. Capitolul I, titlul? Adoptat. Art. 8? Adoptat. Art. 9? Adoptat. Art. 10? Adoptat. Art. 11? Adoptat. Art. 12? Adoptat. Art. 13? Adoptat. Art. 14? Adoptat.

Art. 15.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Citind acest proiect normativ am ajuns sã mã îndoiesc de ceea ce afirmau unii clasici, cã, în timp, capitalismul ar fi fost groparul feudalismului... Existã mai multe prevederi în aceastã lege asupra cãrora am fãcut amendamente, fiindcã readuc unele legiferãri, aº putea sã spun aºa, de esenþã feudalã. ªi aº da câteva exemple, pentru a mã referi la toate amendamentele pe care le-am propus.

În primul rând, mã refer la raza teritorialã asupra cãreia acþioneazã Casa cooperatistã de credit. Deci este o împãrþire feudalã în cel mai strict sens al cuvântului: nu se pot întrepãtrunde razele de acþiune ale cooperativelor º.a.m.d. Aºadar, sunt împotriva ideii cã aceste Case cooperatiste acþioneazã strict într-un domeniu arondat prin lege.

O a doua chestiune se referã la natura tranzacþiilor. Instrumentele moderne, capitaliste nu sunt numai în legi, existã ºi cecuri, cambii, titluri de stat º.a.m.d. Eu consider cã asociaþiile cooperatiste de credit trebuie sã aibã dreptul de a efectua operaþiuni ºi sub aceastã formã.

Iar un al treilea amendament, în câteva locuri, se referea la niºte drepturi suverane pe care Casele centrale le aveau asupra Caselor asupra cãrora îºi exercitã jurisdicþia.

Acesta a fost sensul ºi esenþa justificativã a amendamentelor pe care le-am propus. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Adoptat?! Se mirã ºi el...

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã rog, domnule Grigoraº.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

S-a votat!

Staþi uºor, vã rog! Numai nu vã încãieraþi! Domnul Grigoraº.

## Domnule preºedinte,

Comisia a examinat acest amendament ºi având în vedere cã în comisie s-a respins cu majoritate de voturi noi nu putem sã susþinem altceva decât cã a fost respins. ªi motivarea de respingere este foarte clarã: dacã ne ducem în textul iniþial, o sã vedem la pct. e) de la alin. 1: ”Emiterea ºi gestionarea instrumentelor de platã ºi creditÒ. Or, ceea ce prezintã domnul Andea aici este acoperit tocmai prin aceastã prevedere.

În al doilea rând, ceea ce se prevede în momentul autorizãrii de cãtre Banca Naþionalã, în ceea ce priveºte funcþionarea acestor unitãþi de credit, aceasta constituie limita competenþelor pe care le pot desfãºura aceste unitãþi.

Domnul Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Evident cã mai binele este duºmanul binelui... Domnul distins coleg Grigoraº vine sã ne propunã o soluþie mai bunã, argumentând, e drept, cã onorabila comisie (din care ºi Domnia sa face parte, dar al cãrei preºedinte nu este) a gândit altfel. Este dreptul ei!

Domnul deputat Petru Andea, secretarul Comisiei pentru învãþãmânt, a gândit ºi Domnia sa. Cineva spune cã nu avea voie... Se mai întâmplã! ªi ne-a propus o soluþie.

Distinsul nostru preºedinte de ºedinþã, care, pe zi ce trece, devine mai agreat de cãtre plen ºi probabil cã o sã dorim sã ne conducã în fiecare zi...

ªi dupã-masã!

ªi dupã-masã!

Dupã-masã vã las dumneavoastrã plãcerea, la comisie, domnule Stanciu!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

ªi dupã-masã, la comisie... a supus la vot amendamentul domnului deputat Andea. S-a votat. Stenograma a consemnat cã s-a aprobat.

Evident cã, dupã vot, conform practicii existente, se pot face comentarii în faþa unui grup. Sau, cu o anumitã cutumã, ºi din partea unei comisii.

Ca atare, domnule preºedinte de ºedinþã, vã rog sã luaþi act cã dumneavoastrã aþi anunþat rezultatul votului, care este favorabil la ceea ce a spus domnul deputat Andea, ºi sã trecem la celelalte articole.

Nu e bine!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Dumneavoastrã trebuia, la timpul respectiv, sã vã faceþi cunoscut punctul de vedere! Nu l-aþi fãcut, s-a votat, rãmâne aºa!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Trecem la celelalte puncte, pentru cã trebuie sã creºtem eficienþa Parlamentului.

Domnul Bar. Vã rog, pentru 30 de secunde.

## **Domnul Mihai Bar:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o lege la care s-a trudit destul de serios în Comisia pentru buget, finanþe, probabil cã mulþi dintre cei care o aºteaptã vor spune cã este una care îi ajutã în adevãratul sens al cuvântului. De aceea, mie mi se pare nefiresc sã vii aici ºi sã spui câteva chestiuni generale, aºa, care probabil cã ar putea amenda aceastã lege, dar... þinând cont cã noi eram la art. 21, în care se vorbea de cu totul altceva...

Sigur, sunt foarte multe chestiuni care probabil cã nu convin unora. Dar sã venim ºi sã le înºiruim aici, sã le supunem la vot ºi sã ne întrebãm: ”Dar ce am votat?Ò este, totuºi, foarte mult!

Ce am votat, de fapt? Care este amendamentul la art. 21 pe care l-am votat?

Deci vorbeam de art. 21, care este foarte clar. La ce anume se referã art. 21 este limpede pentru toþi cei care au materialul în faþã.

Deci este o lege la care absolut toþi colegii noºtri, din toate partidele, ºi-au adus o contribuþie semnificativã ºi cred eu cã poartã girul majoritãþii colegilor din Comisia pentru buget, finanþe. Nu cred cã putem sã ne permitem sã modificãm ceva pentru cã place unora dintre noi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Comisia nu este suveranã, plenul este! S-a pronunþat plenul!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am urmãtoarea problemã, poate ne ajutã domnul Stanciu: în cadrul amendamentelor respinse, amendamentul domnului Andea, aici, la raportul comisiei, nu figureazã. Domnule Stanciu?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Dar domnul Andea figureazã aici, uitaþi-l!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Unde e amendamentul, cã nu-l vãd? Vã rog frumos sã luaþi loc! Am votat, se va corecta la Senat dacã am greºit ºi cu asta basta!

Trecem mai departe. Amendamentul respins este în raportul suplimentar, domnule Bar, îl cãutaþi la domnul Grigoraº.

Art.21 alin.c). Art.21 alin.d). Adoptat. Art.21 lit.j). Adoptat. Art.22. Adoptat. Titlul capitolului IV. Adoptat. Capitolul III în ansamblu.

dumneavoastrã amendamentul de la lit.h) al comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? O abþinere, domnul Stanciu. Art.60. Adoptat. La art.61

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art.66 alin.2 s-a omis la redactare, de cãtre colectivul tehnic, urmãtorul amendament, care trebuie sã aibã urmãtoarea configuraþie: ”În cazul cooperativelor de credit care au un numãr de cel puþin 5.000 de membri cooperatori ºi au raza teritorialã de operare în spaþiul geografic al unui oraº, pe lângã condiþiile prevãzute la alineatul precedent, conducãtorii acestuia trebuie sã fie licenþiaþi în ºtiinþe economice sau sã fi promovat examenul de bacalaureat. În situaþia în care sunt nelicenþiaþi, cu obligaþia ca aceºtia sã-ºi compleze studiile superioare economice în termen de patru ani, iar condiþiile de experienþã sã se refere exclusiv la domeniul financiar-bancar.Ò

Acest amendament se coreleazã cu amendamentul de la alineatul precedent, ºi comisia, când l-a adoptat, a avut în vedere faptul cã sunt foarte mulþi contabili-ºefi cu experienþã de 20 Ð 25 de ani în meserie, pe care ar fi pãcat sã-i disponibilizãm acum pentru neîndeplinirea condiþiilor de studii, pentru cã un contabil-ºef sau un preºedinte nu se formeazã peste noapte.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Iniþiatorii dacã au vreo problemã? Bun.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Domnul secretar sã vã atragã atenþia!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, vã mulþumesc, mi-a atras atenþia. Domnul Stanciu este împotrivã aici.

Cu un vot împotrivã, articolul a fost adoptat. Art.76. Adoptat.

amendamentul comisiei. Vã rog, domnule Bozgã.

Domnule preºedinte, Aici este o micã eroare tehnicã.

Noi, ca iniþiatori, suntem de acord cu principiul, însã aici nu ar trebui sã figureze cã pot fi gajate numai între membrii cooperatori. De ce? Pentru cã proprietarii pãrþilor sociale la Casele centrale sunt cooperative de credit asociate, ºi nu membri cooperatori.

Deci în loc de ”...numai între membri cooperatori...Ò, aici ar trebui sã fie ”...numai între cooperativele de credit asociate...Ò.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, vã mulþumesc.

animitate. Titlul secþiunii nr.IV. Adoptat. Art.127, amendamentul comisiei. Cine este împotrivã? Douã voturi împotrivã. Cu douã voturi împotrivã, a fost adoptat. Art.128, amendamentul comisiei. Douã voturi împotrivã. Vã mulþumesc. Art.129, amendamentul comisiei. Douã voturi contra. Vã mulþumesc. Adoptat. Art.130, amendamentul comisiei. Douã voturi împotrivã. Adoptat. Art.131, amendamentul comisiei. Douã voturi împotrivã. Adoptat. Art.132, amendamentul comisiei. Un vot împotrivã. Adoptat.

. Secþiunea nr.II în ansamblu. Adoptatã. Titlul secþiunii nr.III. Adoptat. Art.177. Adoptat. Art.178. Adoptat. Art.179. Adoptat. Secþiunea nr.III în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Titlul secþiunii nr.IV. Adoptat. Art.180, amendamentul comisiei. Adoptat. Art.181. Adoptat. Amendamentul comisiei de la art.182. Un vot împotrivã. La art.183, amendamentul comisiei. Unanimitate. La art.184, amendamentul comisiei. Unanimitate. Supun secþiunea nr.IV în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Capitolul V în ansamblu. Unanimitate. Titlul capitolului VI. Adoptat. Art.185. Adoptat. Art.186. Adoptat. Amendamentul la art.187 al comisiei. Adoptat. La art.188, amendamentul comisiei. Adoptat. Capitolul VI în ansamblu. Adoptat. Titlul capitolului VII. Adoptat. Amendamentul comisiei la art.189. Adoptat. La art.190, amendamentul comisiei. Un vot contra. La art.191, amendamentul comisiei de la pct.c). Un vot contra. La art.192, amendamentul comisiei. Un vot contra. La art.193, amendamentul comisiei. Domnul Stanciu, contra. Capitolul VII în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Titlul IV în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Titlul capitolului V. Adoptat. Art.194. Adoptat. Titlul capitolului I. Adoptat. Art.195. Adoptat. Art.196. Adoptat. Art.197. Adoptat. Capitolul I în ansamblu. Adoptat. Titlul capitolului II. Adoptat. Art.198. Adoptat. Art.199. Adoptat. La art.200, amendamentul comisiei. Un vot împotrivã. Art.201. Adoptat. Capitolul II în ansamblu. Adoptat. Titul V în ansamblu. Adoptat. Titlul capitolului IV. Adoptat.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 147/19.X.2001

Art.202. Adoptat. Titlul nr.VI în ansamblu. Adoptat. Titlul nr.VII. Adoptat. Art.203, amendamentul comisiei. Un vot împotrivã. Adoptat. Art.204, amendamentul comisiei. Un vot contra. Art.205, amendamentul comisiei. Un vot contra. Titlul nr.VII în ansamblu. Cine este pentru? Contra? Abþineri? Unanimitate. Titlul nr.VIII. Adoptat. Art.206. Adoptat. Titlul nr.VIII în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Titlul nr.IX. Adoptat. Capitolul I, titlul. Adoptat. Art.207. Adoptat. Art.208, amendamentul comisiei. Adoptat. Art.209, amendamentul comisiei. Adoptat. Art.210. Adoptat. Art.211. Adoptat. Art.212. Adoptat. Capitolul I în ansamblu. Adoptat. Titlul capitolului II. Adoptat. Art.213. Adoptat. Amendamentul comisiei la art.214. Un vot împotrivã. Art.215. Adoptat. Art.216. Adoptat. Art.217. Adoptat. Amendamentul comisiei la art.218. Un vot împotrivã. La art.219, amendamentul comisiei. Unanimitate. La art.220, amendamentul comisiei. Unanimitate. Art.221. Adoptat. Art.222. Adoptat. Art.223. Adoptat. Art.224, amendamentul comisiei. Un vot împotrivã. Adoptat. Capitolul II în ansamblu. Adoptat. Titlul capitolului III. Adoptat. Art.225. Adoptat. Amendamentul comisiei de la art.226. Un vot contra. Adoptat. Art.227. Adoptat. Art.228. Adoptat. Art.229. Adoptat. Amendamentul comisiei de la art.230. Un vot contra. Adoptat. Amendamentul comisiei de la art.231. Unanimitate. Amendamentul comisiei de la art.232. Adoptat. Art.233, amendamentul comisiei. Un vot contra. Adoptat. Art.234. Adoptat. Art.235. Adoptat. Art.236. Adoptat. Art.237. Adoptat. Amendamentul comisiei la art.238. Un vot contra. Celãlalt amendament. De asemenea, un vot contra.

Stimate domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

E evident cã noi toþi din salã avem obligaþia de a susþine efortul deosebit al domnului preºedinte de ºedinþã de a citi acest întreg roman, care nu poate fi lege, cu circa 300 de articole! De aceea, din când în când, mi-am permis sã-i verific ºi sã-i concentrez atenþia asupra sãlii ºi am constatat cã, dintre noi toþi, singurul care ºtia conþinutul articolului era domnul preºedinte de ºedinþã. Dânsul numãra aºa frumos încât vã rog sã mã scuzaþi, domnule preºedinte, cã v-am deranjat, dar, pe viitor, nu am sã mai fac aºa ceva, pentru cã mi-am dat seama cã ºi domnii secretari au fost puþin deranjaþi de voturile mele.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Stanciu, trebuie sã recunoaºtem, îmi daþi voie sã nu mai cobor la microfon, trebuie sã recunosc cã nu am fost deranjat, ne-aþi atras atenþia sã nu pãþim vreo ruºine aici, în prezidiu, ºtiþi.

Mai avem art.2, totuºi, înainte de a finaliza.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Altceva, comisia?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

## Atât!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Poate vreþi sã spuneþi douã cuvinte sãlii.

Sunteþi de acord ºi cu votul final, domnule Stanciu? Cine este pentru votul final al acestei legi? Vã mulþumesc.

Unanimitate, de data aceasta.

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Da, vã rog, domnule Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã adreseazã mulþumiri pentru susþinerea pe care aþi acordat-o acestui foarte important proiect de lege.

Credem cã eventualele mici nepotriviri se vor putea corecta la Senat, în aºa fel încât aceste unitãþi de credit sã poatã beneficia de o reglementare foarte solidã. Vã mulþumesc.

Domnule Grigoraº, aþi putea sã mulþumiþi mai mult sãlii, adicã ce mari nepotriviri vi s-au întâmplat... aºa?! Vã aprobãm o lege de 280 de articole în câteva minute ºi mai aveþi ºi pretenþii cã mai sunt neconcordanþe! Asta-i culmea!

În continuare, avem propunerea legislativã privind instituirea taxei de cult.

Domnule Grigoraº, vã rog.

Referitor la propunerea legislativã privind instituirea taxei de cult, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a propus respingerea acestei propuneri legislative, aceasta întrucât ea se referã la instituirea unei noi taxe, taxa de cult, care ar urma sã fie obligatorie pentru toþi cetãþenii României, indiferent de cultul cãruia aparþin, cu excepþia celor care declarã în scris cã sunt atei sau cã aparþin unor culte sau secte ce nu sunt recunoscute legal în România, ºi introducerea acestei taxe ar conduce atât la schimbarea sistemului de salarizare a personalului din lãcaºurile de cult, cât ºi la modificarea contribuþiilor fãcute preoþilor de enoriaºi în parohiile în care îºi au domiciliul.

Un aviz nefavorabil avem ºi de la Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Deci comisia vã propune respingerea acestei iniþiative legislative.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Nefiind ateu, plãteºte!

Domnul Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Eu plãtesc ºi la mine se cunoaºte. Alþii, dimpotrivã!

Alþii primesc, nu?

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege este iniþiat de un distins coleg al nostru, domnul Brudaºca. A fost iniþiativa lui ºi grupul nostru parlamentar, ca fiind expresia unei democraþii autentice, nu l-a cenzurat ºi nici nu cenzureazã nici un deputat, care are dreptul, prin Constituþie, sã facã o iniþiativã.

Evident, ea este inspiratã din alte þãri europene, dar cu altã religie, de fapt nu altã religie, ci alt cult, fiind tot creºtine, unde simþul de ordine, de, sã spunem, disciplinã, unde fiecare lucru sã fie calculat la momentul respectiv, predominã.

La noi, taxa se plãteºte atunci când te naºti, atunci când te însori ºi atunci când închei socotelile. A le distribui pe toþi anii este mai greu sã-l obiºnuieºti pe creºtinul obiºnuit.

De aceea noi, luând în discuþie, grupul nostru parlamentar, propunerea respectivã ºi analizând condiþiile concrete din þara noastrã, a ajuns la concluzia cã este prematurã, pentru aceste vremi, aceastã lege ºi de aceea grupul nostru parlamentar, fãrã a aduce atingere iniþiativei colegului nostru, nu o sprijinã ºi vom vota împotrivã. Vã mulþumim pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumim, domnule preºedinte Stanciu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ordonanþa nr.30/2000 este o ordonanþã care, la vremea respectivã, a încercat sã reglementeze un controversat articol din Legea învãþãmântului, lege organicã. Este vorba de art.166 referitor la administrarea patrimoniului învãþãmântului.

Aceastã ordonanþã a fost analizatã de cãtre comisia noastrã ºi s-a hotãrât sã fie respinsã. Respingerea se bazeazã pe urmãtoarele motive. Reglementãrile conþinute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.30/2000 au fost preluate ºi dezvoltate în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea Legii învãþãmântului nr.84/1995.

Prin urmare, similitudinea, nu în totalitate, dar pe fond, între cele douã ordonanþe, ne-a determinat s-o respingem pe aceasta, cu atât mai mult cu cât Ordonanþa nr.206 a trecut, nu mai pomenesc aici cum a trecut, o sã rãspundã în faþa istoriei cei care sunt în spatele ei. Deci, domnule preºedinte, recomandãm respingerea acestei ordonanþe care conþinea articolul acela 4 care a obligat anumite persoane sã blocheze Ordonanþa nr.206 aproape 5 luni.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

admiterea cu taxã în învãþãmântul superior de stat pentru locurile finanþate de la bugetul de stat. Domnul profesor Stanciu.

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Observaþi eficacitatea deosebitã a Comisiei de învãþãmânt, respinge ºi acest proiect de lege. ªi, poate, repetiþia e mama învãþãturii!

Deci acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr.54 pentru admitere cu taxã în învãþãmântul superior de stat peste locurile finanþate de la bugetul de stat este un proiect de ordoanþã care dubleazã altã ordonanþã.

Prin urmare, repetiþia e mama învãþãturii ºi, atunci, Guvernul, în înþelepciunea sa, în ultimele luni de existenþã, ne-a trimis douã ordonanþe, practic, cu aproape acelaºi conþinut. Deoarece textul, ca atare, a fost aprobat prin comisia noastrã ºi, în momentul de faþã, este ºi promulgatã legea care înglobeazã aceastã ordonanþã, vã propunem, cu regret, s-o respingeþi.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Mihai Baciu**

**:**

Eu sunt împotrivã!

Iertaþi-mã, vã rog, domnule Baciu! Explicaþi-vã votul!

Sã explice votul grupului?!

Da, al grupului format din el!

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Mulþumesc pentru cã mi-aþi acordat cu atâta generozitate cuvântul ºi...

Cuvântul pentru un minut, nu vã puneþi ceasul deoparte acolo!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã vorbiþi de dimineaþã.

Daþi-mi ºi mie voie mãcar 2 Ð 3 minute.

Vreau sã mã adresez celor din salã ºi poate am ºansa sã mã audã ºi alþii.

Cu regret, mã rog, am votat împotriva respingerii ºi vreau sã justific. S-a argumentat aici de domnul Stanciu cã trebuie s-o respingem, pentru cã existã o altã ordonanþã care include prevederile, îmbunãtãþeºte ºi, ca atare, ea nu mai are rost. Da, între limite anumite, aºa este.

În realitate, problema este mult mai complicatã, domnule preºedinte ºi onoraþi colegi, pentru cã aceastã ordonanþã a deschis cutia Pandorei în învãþãmântul universitar românesc. ªi, când spun cutia Pandorei, între relele care au þâºnit din aceastã cutie se aflã ºi setea unora din învãþãmântul superior de stat de îmbogãþire, de acumulare ºi de, sã zicem aºa, însuºire, pe o cale sau alta, de bani, pentru cã aceastã ordonanþã pe care noi astãzi am respins-o aproba, fãrã sã punã nici o limitã, suplimentarea locurilor cu taxã în învãþãmântul de stat.

Argumentarea, sigur, din expunerea de motive, este raþionalã pânã la un punct ºi zice aºa: aprobãm aºa ceva pentru a asigura o pregãtire satisfãcãtoare a studenþilor, în condiþiile în care un factor, o resursã este limitatã.

Ce vreau sã vã spun, onoraþi colegi, cã foarte mulþi conducãtori din învãþãmântul universitar de stat, decani ºi rectori, au umflat atât de mult locurile acestea cu taxã, încât asistãm astãzi la situaþia în care au 50 de locuri finanþate ºi 500 cu taxã, au 100 de locuri finanþate ºi 2.000 Ð 3.000... s-a ajuns la pânã de 30 Ð 40 de ori mai multe locuri cu taxã, decât fãrã taxã.

Vreau sã vã spun cã, dacã între anumite limite, o asemenea mãsurã luatã de Guvernul trecut ºi continuatã de Guvernul acesta, propusã în 1991, am acceptat-o, o asemenea mãsurã are o anumitã raþiune, între anumite limite, pentru cã este vorba de o subfinanþare gravã, de ani de zile, a învãþãmântului superior. Dincolo de aceste limite nu mai are nici o justificare, pentru cã ar avea justificare, sã zicem aºa, dacã învãþãmântul superior, dacã acele facultãþi care au înmatriculat mii de studenþi cu taxã ar avea condiþiile cerute de un învãþãmânt civilizat Ð sã aibã spaþii, sã aibã profesori, sã aibã tot ce doriþi dumneavoastrã ºi mai ales ce dorim noi, cei care ºtim ce se întâmplã ºi cei care ºtim ce trebuie în învãþãmântul superior, dar nu au ºi nici nu vor avea multã vreme de acum înainte, aºa încât, din pãcate, ºi Guvernul, dar mai ales noi am fost de acord cu o asemenea mãsurã, care nu aduce servicii calitãþii învãþãmântului superior, ultima ordonanþã care a înghiþit-o pe aceasta. Din cauza aceasta o respingem.

Douã vorbe, atât!

Domnul Stanciu, mã rog, poate sã vorbeascã tot timpul, acum sã am ºi eu posibilitatea.

Deci uite cã am ºi uitat ideea, pentru cã mi-a tãiat microfonul.

Aºadar, este un semnal de alarmã, pentru cã chestiunea este foarte serioasã, dupã cum la fel de serioasã este cã trebuie sã rezolvãm ºi marasmul ºi dezastrul care se petrec în învãþãmântul privat.

Eu, ca social-democrat autentic, spun aºa, ºi aceasta e poziþia P.D.-ului: în învãþãmântul superior de stat nici nu ar trebui sã existe locuri cu taxã. Constituþia spune cã învãþãmântul este gratuit. Spune acolo, ”potrivit legiiÒ, dar legea o facem noi ºi nu trebuia sã mergem pânã acolo. Dar chiar dacã admitem aceastã idee, cã trebuie un pic de finanþare din afarã, pentru cã statul nu poate sã finanþeze, nu trebuie sã ajungem la asemenea aberaþii.

Dacã învãþãmântul privat este o alternativã, ºi trebuie sã fie una viabilã ºi dezirabilã, sã ajungi acolo la un dezastru, la un marasm de ordin moral ºi de ordin pedagogic... ªi vom face ordine. Ministerul a început...

Mihai, nu e simpozion, te rog eu frumos!

Gata, am încheiat!

Domnule preºedinte, am tras semnalul de alarmã, sper cã a fost reþinut.

Vã mulþumesc pentru generozitatea pentru care sunteþi recunoscut.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Napoleon Antonescu.

Stimaþi colegi,

Nu vreau sã intru în polemicã cu colegul Baciu, cu atât mai mult cu cât mi-e foarte simpatic ºi lucrãm bine la probleme.

Deci eu nu pot sã fiu de acord cu aceasta ºi am mai discutat treaba aceasta când s-a aprobat ordonanþa cealaltã, pentru cã, dacã trei sau patru universitãþi de stat exagereazã, ºi are dreptate, nu înseamnã cã toate universitãþile de stat fac acest lucru.

Eu vreau sã vã spun cã marea majoritate a universitãþilor de stat nu au peste 30% studenþi cu taxã. Iau cazul ºi al universitãþii mele, unde avem 22 sau 23% studenþi cu taxã. Faptul cã au exagerat douã, trei universitãþi, aceasta e de competenþa ministerului sã analizeze, pentru cã legea pe care am aprobat-o e corectã, spune cã ministerul poate sã reducã sau sã stabileascã numãrul în funcþie de condiþiile de ºcolarizare ºi de respectarea standardelor Consiliului Naþional de Evaluare ºi Acreditare.

Deci eu vã rog sã nu rãmâneþi cu impresia cã învãþãmântul de stat s-a transformat într-o afacere, aºa cum ar putea sã reiasã din ce a spus colegul Baciu.

valorii banilor, pentru cã inflaþia, totdeauna, depãºeºte dobânda.

În consecinþã, vã rugãm sã aveþi amabilitatea de a susþine acest demers prin votul dumneavoastrã, spre a eradica cele douã chestiuni care au fost în discuþie, cã la unele universitãþi este un dezastru ºi la domnul rector este o catastrofã!

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Drept la replicã. 20 de secunde, domnule Baciu!

Nu am spus... Îmi cer scuze dacã s-a înþeles cã întreg învãþãmântul de stat... nici vorbã de aºa ceva, mai ales cã nici nu existã clienþi pentru întreg învãþãmântul de stat! Clienþii se duc þintã spre câteva: drept, ºtiinþe economice ºi mai ºtiu eu ce. Acolo e dezastru, nu la domnul rector Antonescu, la Ploieºti. Nu, nu am spus treaba aceasta. ªi nici în învãþãmântul tehnic.

Deci îmi cer scuze dacã s-a înþeles aºa ceva. Nu am spus aºa ceva.

Bine, domnule Baciu, noi vã mulþumim foarte mult. Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.27/1999 privind reglementãrile rulãrii resurselor financiare ale universitãþilor prin bãnci comerciale.

Domnule Stanciu, vã rog.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Aþi vãzut când sunt numai doi membri ai comisiei...! Închipuiþi-vã, domnule preºedinte de ºedinþã, ce pãþesc eu când sunt toþi 27!

Îmi dau seama acum ce înseamnã preºedintele comisiei, dacã membrii sunt aºa!

Aºa este!

Aceastã ordonanþã, de fapt acest proiect de lege vine sã reglementeze un lucru care nouã, celor din învãþãmânt, ni s-a pãrut firesc, ca veniturile proprii din cercetare, din consiliere º.a.m.d., deci contracte de cercetare, consultanþã, expertizã, alte servicii, date ºtiinþifice din taxe, chirii, servicii sã poatã fi depuse la bãncile comerciale, spre a se avea acces atunci când este nevoie de ele, spre a putea fi convertite într-o anumitã valutã, dacã este nevoie ºi esenþial, spre a fi purtãtoare de dobânzi. Pentru cã, spre deosebire de alocaþia de la buget care intrã în trezorerie ºi care ºtiþi ºi dumneavoastrã cã este un transfer dintr-un buzunar într-altul al statului, aceste venituri proprii nu pot sã aibã acelaºi statut ºi reglementeazã, în principal, aceastã chestiune.

Noi zicem cã este corectã, nu duce la niºte venituri exorbitante, ci înlesneºte un proces de lucru al universitãþilor greoi anterior ºi contribuie, oarecum, la pãstrarea

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã rog pe colegii mei sã urmãreascã raportul comisiei, pe el vom vota.

La punctul 1 al articolului unic cine este pentru? Vã mulþumesc.

Unanimitate.

Punctul 2, titlul legii. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Punctul 3, art.1. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Punctul 4, art.2.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Supun ordonanþa în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Supun proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr.28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Are cuvântul domnul Bivolaru.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã Ordonanþã nr.28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a mai trecut prin Camera Deputaþilor ºi a plecat aprobatã cu modificãrile pe care Camera a considerat cã trebuie sã le facã. Senatul a respins proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanþe pe care l-a trimis Camera Deputaþilor.

Conform procedurilor, a revenit la noi acest raport. Între timp, a apãrut ºi Ordonanþa nr.128, de modificare a acestei Ordonanþe nr.28, care a fost deja aprobatã prin Legea nr.236/2001. Deci a trecut ºi prin Camerã.

Noi am refãcut acest raport al Ordonanþei nr.28, modificat prin Ordonanþa nr.128, ºi vã propunem reiterarea aprobãrii acestui raport privind aprobarea Ordonanþei nr.28 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Avem ºi aprobarea ºi consimþãmântul iniþiatorului pentru acest raport.

Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi aprobãrii plenului acest raport.

Vã rog sã precizaþi timpii în care vom discuta.

E la a doua discuþie, domnule preºedinte, nu cred cã intrãm în procedurã de urgenþã.

Bine, mulþumesc. Luaþi loc!

O sã urmãrim raportul comisiei.

La punctul 1 al raportului comisiei se propune plenului Camerei amendamentul respectiv.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Admis. Punctul 2 Ð admis.

Punctul 4 Ð admis. Punctul 5 Ð admis. Punctul 6 Ð admis. Punctul 8 Ð admis. Punctul 9 Ð admis. Punctul 10 Ð admis. Punctul 13 Ð admis. Punctul 14 Ð admis. Punctul 15 Ð admis. Punctul 16 Ð admis. Punctul 17 Ð admis. Punctul 18 Ð admis. Punctul 19 Ð admis. Punctul 24 Ð admis. Punctul 27 Ð admis. Punctul 28 Ð admis. Punctul 29 Ð admis. Punctul 30 Ð admis. Punctul 31 Ð admis. Punctul 33 Ð admis. Punctul 34 Ð admis. Punctul 35 Ð admis. Punctul 36 Ð admis. Punctul 37 Ð admis. Punctul 38 Ð admis. Punctul 40 Ð admis. Punctul 41 Ð admis. Punctul 42 Ð admis. Punctul 46 Ð admis. Punctul 47 Ð admis. Punctul 49 Ð admis. Punctul 50 Ð admis. Punctul 51 Ð admis. Punctul 52 Ð admis. Punctul 54 Ð admis. Punctul 55 Ð admis. Punctul 56 Ð admis. Punctul 58 Ð admis. Punctul 59 Ð admis. Punctul 60 Ð admis. Punctul 61 Ð admis. Punctul 62 Ð admis. Punctul 63 Ð admis. Punctul 65 Ð admis. Punctul 67 Ð admis. Punctul 68 Ð admis. Punctul 69 Ð admis. Punctul 70 Ð admis. Punctul 71 Ð admis. Punctul 72 Ð admis. Punctul 73 Ð admis. Punctul 74 Ð admis. Punctul 75 Ð admis.

Punctul 76 Ð admis. Punctul 77 Ð admis. Punctul 78 Ð admis. Punctul 79 Ð admis. Punctul 80 Ð admis. Punctul 81 Ð admis. Punctul 83 - 3 voturi contra, admis. Punctul 84 Ð admis. Punctul 85 Ð admis. Proiectul de lege în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivã? Un vot împotrivã.

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.95/1998 privind înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor. Am rugãmintea, din partea comisiei.

Mã scuzaþi, domnule preºedinte, voiam sã dau o ºansã ºi iniþiatorului.

Aceastã ordonanþã are o istorie mai veche, ea este în vigoare din 1998, Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei a venit cu o serie de observaþii pe care comisia ºi le-a însuºit, nu sunt modificãri pe fond din aceastã ordonanþã ºi vã propunem sã supuneþi dezbaterii ºi aprobãrii acest proiect de lege în faþa plenului.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

O sã mergem pe raportul comisiei, pentru cã aºa cum este obiceiul cei de la Comisia de industrii de obicei trec prin toate articolele, lucru care ar fi bun ºi pentru alte comisii.

La pct.1 al raportului, titlul legii. Nu sunt obiecþii. Vã mulþumesc.

Punctul 3 Ð adoptat. Punctul 4 Ð adoptat. Punctul 5 Ð adoptat. Punctul 6 Ð adoptat. Punctul 7 Ð adoptat. Punctul 8 Ð adoptat. Punctul 9 Ð adoptat. Punctul 12 Ð adoptat. Punctul 14 Ð adoptat. Punctul 15 Ð adoptat. Punctul 19 Ð adoptat. Supun proiectul...

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

## Stimate domnule preºedinte, Onoraþi miniºtri,

## Stimaþi colegi ºi distinsã comisie,

Constatãm cã de la ultimul vot final dat pentru lege un numãr de colegi au pãrãsit sala ºi cvorumul nu mai corespunde celui pe care îl specificã articolul. Deci, în consecinþã, vã rugãm, domnule preºedinte, ca votul final sã-l dãm în ºedinþa specialã de vot de marþea viitoare.

Da, având în vedere cã noi, la comisia dumneavoastrã... suntem de acord cu aceasta observaþie, mergem la votul final marþea viitoare.

ªi acum, în final, o sã vã citesc niºte comisii de mediere ºi o sã vã propun sã ne oprim aici.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind schimbarea denumirii satului Schela, comuna Trivalea-Moºteni, judeþul Teleorman, în Deparaþi ºi declararea acestuia comunã: Popescu Kanty Cãtãlin, Þibulcã Alexandru, Zgonea Valeriu, Dinu Gheorghe, ªnaider Paul, Kov‡cs Csaba-Tiberiu, Mirciov Petru.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.29/2001 pentru completarea Legii nr.40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne: Ionescu Rãzvan, Ana Gheorghe, Popescu Virgil, Saulea Dãnuþ, Vasilescu Valentin, Stroe Radu, Dorel Dorian.

La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.97/1999 pentru garantarea furnizãrii de servicii publice în transporturile rutiere ºi pe cãile navigabile

interioare: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Rãdoi Ion, Buzea Cristian Valeriu, Boagiu Anca Daniela, Anton Marin, Erdei Dol—czki Istv‡n.

La proiectul de Lege pentru aproabarea Ordonanþei Guvernului nr.106/1999 privind contractele încheiate în afara spaþiilor comerciale: Cãºuneanu Vlad Adrian, Cliveti Minodora, Dobre Traian, Timiº Ioan, Hogea Vlad Gabriel, Stoian Mircea, ªtirbeþ Cornel.

ªi ultima comisie de mediere, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”MŽmorial Pour la PaixÒ din Caen, Franþa: Voicu Mãdãlin, Moldoveanu Eugenia, Duþu Constantin, Bãlãeþ Miticã, Onisei Ioan, Musca Monica Octavia, Gvozdenovici Slavomir.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã?

- Unanimitate.

Fiind 14,00 fãrã douã minute, declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi.

Vã mulþumesc foarte mult pentru participare.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,58._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 147/19.X.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei