Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 februarie 2003
other
Victor Bercãroiu
Discurs
## Domnule preºedinte, Distinºi colegi,
Declaraþia politicã de astãzi trateazã un eveniment ce a avut loc în luna ianuarie, dar, pentru cã importanþa lui este deosebitã pentru istoria judeþului ºi a localitãþii, am hotãrât sã dau curs acestei declaraþii politice.
Municipiul Câmpina, cãci despre el este vorba, a sãrbãtorit în prezenþa primului-ministru Adrian Nãstase, în data de 8 ianuarie 2003, 500 de ani de la prima atestare documentarã Ñ 8 ianuarie 1503 Ñ, aceasta fiind consemnatã într-un registru vigesimal la Braºov (traducere din limba latinã) Ñ ”8 ianuarie 1503 Ñ. De asemenea, Mansul de Kympena a avut 425 de livre cearã ºi a plãtit un florin ºi 34 aspriÒ. (Probabil cã numele de Mansul era Manole. )
Mai târziu apar în acest registru tot mai multe nume de negustori câmpineni, ca: ªerban ºi Costea, Bukur de Kympina, la 1519, iar în 1545 apar trei nume de negustori câmpineni Ñ Dragomir, Radu ºi Vlad.
Deci, Câmpina, aºezare se presupune mult mai veche, era în acea vreme ”vamãÒ pentru Ardeal, jalonând calea de acces a vãii Prahovei.
De ce vamã la Câmpina, ºi nu în altã localitate? Rãspunsul ni-l dã chiar poziþia geograficã a localitãþii ºi faptul cã era drumul cel mai scurt dintre Braºov ºi Bucureºti, ºi de aici la Giurgiu, spre Imperiul Otoman. Datoritã activitãþii vamale, localitatea va progresa neîncetat, astfel cã la 1663 Câmpina va deveni târg.
Ea apare în Cronica lui Miron Costin, la 1684, iar stolnicul Constantin Cantacuzino o marcheazã pe harta tipãritã la Padova în anul 1700.
Dintr-un document de vânzare din anul 1697 aflãm de existenþa pãcurii pe teritoriul localitãþii.
Prin înalt decret domnesc, semnat de domnul Alexandru Ioan Cuza, în 1864, târgul Câmpina este ridicat la rang de oraº. Actul este o recunoaºtere a importanþei ce o cãpãtase localitatea în decursul vremurilor ºi a dezvoltãrii sale.
La 1871, prinþul Dimitrie Barbu ªtirbey devine proprietar unic al moºiei Câmpina.
La 16 aprilie 1861 se introduce iluminatul public Ñ felinare cu petrol lampant Ñ, Câmpina fiind al ºaselea oraº din þarã iluminat cu acest nou sistem.
La 1 iunie 1879 intrã în serviciu calea feratã Ploieºti Ñ Predeal, cu garã în Câmpina.
În 1886, inginerul Gheorghiu construieºte prima rafinãrie, ce avea o capacitate de prelucrare de 125 de tone, care va ajunge în anul 1936 la cantitatea record de þiþei prelucrat de 1.400.000 de tone anual. Rafinãria STEAUA ROMÂNÃ funcþioneazã ºi astãzi.
Câmpina, datoritã petrolului, devine cunoscutã în toatã Europa.
Nu mai puþin de 32 de societãþi ºi-au adus contribuþia la bogãþia oraºului timp de mai bine de jumãtate de secol. La 1 decembrie 1904 se înfiinþeazã prima ºcoalã de maiºtri sondori ºi rafinori din toatã þara ºi din Europa.
Interesul pentru petrolul câmpinean ºi al rafinãriei face ca, în octombrie 1917, schela ºi rafinãria STEAUA ROMÂNÃ sã fie vizitate de împãratul Germaniei, Wilhelm al II-lea.