Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 februarie 2003
other
Ludovic Abiþei
Discurs
Domnule preºedinte, Doamnã ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,
Ne aflãm astãzi în faþa celei de-a doua moþiuni simple care se referã la acest subiect arzãtor, ºi anume sistemul sanitar din România ºi accesul românilor la serviciile de sãnãtate de calitate.
Problema esenþialã este, în general, subfinanþarea pentru unele sectoare de activitate din acest sistem, de multe ori o acþiune deliberatã a actualei guvernãri, cu motivaþii fanteziste, nerealiste, care dovedesc cã nu au o imagine clarã asupra acestei activitãþi, cã nu ºtiu încã ce vor, cã nu stãpânesc situaþia din teren, luând mãsuri ºi emiþând hotãrâri care încalcã, de fapt, principiul solidaritãþii ºi subsidiaritãþii, de satisfacere a asistenþei medicale, de protecþie ºi susþinere a stãrii de sãnãtate colective ºi individuale.
Apar în presã semnale cã spitalele rãmân fãrã medicamente, fãrã hranã pentru bolnavi, fãrã consumabile dar rãspunsul ministerului este scurt: medicii sunt vinovaþi, vorbesc prea mult la telefon. Nu se mai aminteºte de faptul cã ministerul a trecut la administraþia publicã localã spitalele pentru a scãpa de o parte din cheltuieli, lãsând în acest fel fãrã finanþare unele unitãþi, sau cã la conducerea acelor unitãþi cu datorii foarte mari au fost numiþi ºefi pe criterii politice, deci, din echipa actualã de guvernare, fãrã a se verifica anterior capacitatea lor managerialã.
Dar cel mai grav este faptul cã finanþarea deficitarã se datoreazã tot criteriului politic. Am sã dau un exemplu pe care-l cunosc: deºi bolile cardiovasculare sunt principala cauzã a morbiditãþii ºi mortalitãþii în România, finanþãrile spitalelor se fac dupã criterii doar de Ministerul Sãnãtãþii cunoscute. Este cazul centrelor de cardiologie din þarã. Dacã la programe au primit bani suficienþi, acoperitori pentru nevoile centrelor respective, la investiþii ºi cheltuieli materiale nu au primit nimic. Este cazul Centrului de cardiologie Ñ Iaºi, care deserveºte Bucovina ºi toate judeþele Moldovei, cu o populaþie numeroasã, iar rezultatele nu sunt cu nimic mai prejos, comparativ cu celelalte centre de profil, pe când, ca exemplu, cel din Târgu Mureº are suficienþi bani, dar deserveºte o populaþie numeric mai micã.
Sã se datoreze cumva aceasta faptului cã ºeful Centrului de cardiologie de la Târgu Mureº este secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei? În mod sigur, da!
Specialiºtii prezenþi în salã vã pot spune cã incidenþa bolilor cu o simptomatologie atipicã este în creºtere. Aceasta înseamnã un numãr crescut de investigaþii supli- mentare, investigaþii necesare diagnosticului diferenþial, diagnostic care defineºte în final un tratament corect, eficient ºi economic, ori aceste investigaþii înseamnã bani, care nu prea se vãd acordaþi de la buget.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În aceeaºi notã de subfinanþare se gãseºte ºi medicina preventivã. Degeaba s-a solicitat suplimentarea fondurilor pentru programele comunitare de sãnãtate, pentru ocrotirea mamei ºi copilului, pentru persoanele cu handicap, bani care puteau fi luaþi de la rezerva Guvernului. Însã reprezentanþii Guvernului, susþinuþi de Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci, cu ajutorul votului majoritãþii, au respins aceste cereri, fiind convinºi cã nu este necesar, pentru cã atunci P.S.D.-ul bâzâia a anticipate.