Liviu Titus Paºca

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Aceastã ordonanþã a intrat în funcþiune în luna iunie 1999. Din luna iunie 1999 se vorbea de introducerea caselor de marcat cu memorie fiscalã. Înainte de termen, Ñ adicã trebuia sã intre în vigoare de la 1 octombrie 1999 Ñ Guvernul încã în luna septembrie 1999 a scos Ordonanþa nr. 128, de modificare a Ordonanþei nr. 28, prin care a amânat termenul pânã la 1 ianuarie 2000 pentru agenþii economici cu cifrã de afaceri peste 500 de milioane, referitor la anul 1998, ºi cu aplicabilitate de la 1 aprilie 2000 pentru agenþii economici cu cifrã de afaceri între 100 ºi 500 de milioane lei. De unde rezultã clar cã cei cu cifrã de afaceri sub 100 de milioane lei nu trebuie sã se doteze cu astfel de case de marcat.

În al doilea rând Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci analizând în comisie a hotãrât sã acorde o pãsuire agenþilor economici cu cifrã de afaceri între 100 ºi 500 de milioane lei sã nu se doteze de la 1 aprilie 2000, mai ales cã putem avea aceastã amânare, având în vedere cã ordonanþa a trecut deja prin Camera Deputaþilor ºi termenul sã fie 1 iulie 2000. ªi dacã noi ne grãbim puþin o putem avea în **Monitorul Oficial** ºi agenþii economici sã beneficieze de acest lucru.

În al treilea rând. Aceste case de marcat, în ele, ceea ce este scump este memoria fiscalã. Casele de marcat nu ºtiu dacã sunt aduse din Bulgaria, dar sunt firme consacrate în Europa care le produc. Aº da exemplu firma OHMRON, firmã suedezã. Cu astfel de case sunt dotate magazinele **McDonaldÕs** ºi altele încã în România. Sunt

trei feluri de case de marcat care au urmãtoarele preþuri: 672 de mãrci plus T.V.A., 1.200 ºi 2.400, funcþie de memorie, de cât e de mare memoria fiscalã ºi aºa mai departe. Pe de altã parte, s-a adus în discuþie cã cei care au deja case de marcat pot sã le arunce. Ei bine, nu pot sã le arunce ºi nici nu trebuie sã le arunce. Existã un program de adaptare a acestor case de marcat electronice ºi printr-un cost suplimentar pot sã foloseascã aceste case pe care le au în dotare.

Având în vedere cã trebuie rãspuns la niºte întrebãri, ºi sunt de acord cã mulþi dintre domnii senatori îºi pun semne de întrebare, eu vã propun sã întrerupem discuþiile în acest moment, s-o mandatãm pe doamna ministru sã vinã în faþa noastrã într-o ºedinþã urmãtoare sã ne prezinte cine sunt firmele respective, cine, ce fel de tipuri de case de marcat aduc, dacã existã posibilitatea ca aceste memorii fiscale sã fie produse în România. Pentru cã, domnilor, daþi-mi voie! Calculatoare se pot produce în România, se pot monta. Dar circuite integrate ºi alte chestii mai complicate nu ºtiu dacã în totalitate se pot face în România. Iar necesitatea, care a avut-o în discurs ºi domnul senator Oliviu Gherman, de a introduce aceste case pentru a le avea într-un context al reformei fiscale ºi o siguranþã cã aceste venituri se înregistreazã, nu ºtiu dacã balansul între a le produce în România Ñ dacã chiar se pot produce Ñ ºi un termen nedefinit de a le amâna pânã peste 12Ð14Ð16 luni, sau nu ºtiu mai când, ar fi benefic în acest moment pentru toþi. Eu zic cã în acest moment o decizie pe picior ºi în necunoºtinþã de cauzã ar fi pãcat sã luãm pentru cã ºi argumentele domnilor senatori sunt pertinente sub aspectul încãrcãrii financiare a acestor agenþi economici. Dar hai sã vedem dacã nu cumva s-au strecurat ºi niºte argumente false ºi printr-o mai bunã cunoaºtere ºi prezentare a problemei care sã facã luminã ºi sub aspectul acestor firme asupra cãrora planeazã incertitudini, ar putea sã ne facã sã avem un vot mai în cunoºtinþã de cauzã ºi în beneficiul ºi al agenþilor economici dar ºi al bugetului de stat. Vã mulþumesc.