Stenogramă plen

Bunã dimineaþa, doamnelor ºi domnilor colegi!

În primul rând, aº dori sã vã mulþumesc pentru încrederea pe care mi-aþi acordat-o, prin votul dat la alegerea Biroului permanent, ºi sã vã asigur de toatã corectitudinea mea ºi de echidistanþa pe care trebuie sã o am din acest scaun de conducere a ºedinþelor plenului Senatului.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au anunþat prezenþa 108, 3 colegi sunt în Guvern, un coleg este în delegaþie. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în urma ºedinþei Biroului permanent de ieri, au survenit unele modificãri, mai exact propuneri, care au fost anunþate ºi liderilor grupurilor parlamentare în ºedinþa convocatã astãzi de cãtre domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, în sensul cã joia, de la ora 12,30, pânã la ora 13,00, sã avem dezbaterea problemelor organizatorice, în aºa fel încât lunea sã intrãm în ordinea de zi direct, cu declaraþiile politice, pentru a nu mai pierde timpul cu adunarea colegilor sau cu prelungirea unor chestiuni care sunt pe ordinea de zi. Sigur, acest lucru va fi dezbãtut ºi în grupurile parlamentare, la începutul sãptãmânii viitoare.

De ce nu luãm o hotãrâre acum?

Deci, putem sã luãm ºi acum hotãrârea. V-am anunþat, pentru a fi prezenþi la ora 12,30, când avem programatã aceastã sesiune de probleme organizatorice.

Ordinea de zi v-a fost adusã la cunoºtinþã.

Dacã pentru ordinea de zi de astãzi existã anumite obiecþiuni?

Vã rog! Domnul senator George Achim.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Nu este vorba de ordinea de zi, ci v-am ruga ca, în deschiderea ºedinþei, sã permiteþi domnului senator Rãsvan Dobrescu ca, în numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., sã facã o scurtã declaraþie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Desigur, doream, mai întâi, sã supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi, dupã care ºi-a anunþat, de asemenea, dorinþa de a-ºi exprima un punct de vedere domnul senator Corneliu Turianu.

Deci, dacã nu sunt obiecþiuni asupra ordinii de zi, v-o

Dau cuvântul domnului senator Corneliu Turianu pentru a-ºi exprima un punct de vedere.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Este de datoria mea sã vã anunþ, ceea ce am comunicat deja domnilor Remus Opriº ºi Ioan Mureºan, cã, începând cu data de 1 februarie anul 2000, am demisionat din Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat ºi, prin urmare, nu mai fac parte din Grupul parlamentar al acestui partid.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei juridice, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Doamnelor ºi domnilor,

Aºa cum v-a anunþat liderul grupului nostru parlamentar, domnul senator George Achim, fac aceastã declaraþie în numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D.

Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. considerã cã actuala sesiune este de o importanþã deosebitã. Þinând seama cã spre sfârºitul anului vor avea loc alegerile pentru noul Parlament ºi cã, prin urmare, sesiunea de toamnã va fi una mai scurtã, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. considerã absolut necesar ca, în sesiunea pe care o începem acum, sã fie finalizate urmãtoarele legi aflate în prezent în dezbaterea Senatului:

Ð Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945;

Ð Legea pentru privatizarea I.A.S.-urilor, ºi

Ð modificarea Legii electorale pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului.

De asemenea, mai considerãm necesarã adoptarea de cãtre Senat a Legii pentru modificarea Legii alegerilor locale, aflatã în prezent în dezbaterea Camerei Deputaþilor.

Binenþeles, în afarã de legile deja menþionate, mai este necesar ca Parlamentul sã adopte, în Camere reunite, bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale.

Toate aceste legi sunt legi extrem de necesare þãrii, iar Parlamentul ºi Guvernul sunt în mare întârziere cu adoptarea lor.

De aceea, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. face apel la toþi colegii senatori sã contribuie prin prestaþia lor la adoptarea cât mai grabnicã a acestor legi. În acest sens, facem apel la toþi colegii senatori, indiferent de partidul din care fac parte, sã fie zilnic prezenþi la lucrãrile Senatului, sã îºi limiteze intervenþiile la strictul necesar adoptãrii unor reglementãri cât mai bune ºi sã renunþe la disputele sterile. Acest mod de comportare este necesar dacã dorim cu sinceritate sã reprezentãm, în mod onorabil, pe alegãtorii care ne-au acordat votul lor ºi care sunt pe deplin îndreptãþiþi sã le dãm socotealã de activitatea noastrã, pentru care ne-am angajat rãspunderea politicã, a noastrã personal ºi a partidelor noastre.Ò

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Aº dori sã aduc la cunoºtinþa colegilor cã în ºedinþa Biroului permanent de ieri s-au convenit toate aceste lucruri ºi a fost un consens privind prioritãþile în dezbaterea în plenul Senatului, precum ºi Ñ haideþi, sã spun Ñ prezenþa care trebuie sã fie asiguratã de cãtre liderii grupurilor parlamentare. Acest lucru va fi dezbãtut, aºa cum spuneam, în ºedinþele grupurilor parlamentare de luni. Intrãm în ordinea de zi de astãzi.

La primul punct existã solicitarea Comisiei de anchetã asupra activitãþii BANCOREX de prelungiure a termenului de finalizare a raportului pânã la 30 aprilie 2000.

Dacã domnul preºedinte Andreiu Oprea doreºte sã facã precizãri suplimentare.

Aceastã solicitare a fost înaintatã Biroului permanent ºi eu sunt obligat sã o supun aprobãrii plenului Senatului. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Nu am precizãri suplimentare. Aceste precizãri le-am fãcut în ultima ºedinþã a sesiunii anului trecut, aºa cã vã rog sã supuneþi la vot plenului aprobarea acestei hotãrâri, pe care, dacã doriþi, o pot citi.

Vã rog!

”Articol unic Ñ Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a Senatului îºi va continua activitatea de anchetã/analizã asupra oportunitãþii alocãrii unor fonduri de la bugetul de stat pentru BANCOREX, activitate încuviinþatã prin Hotãrârea Senatului nr. 10/1999, iar raportul va fi depus pânã la data de 30 aprilie 2000.Ò

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã existã observaþii? Nu existã. Supun aprobãrii dumneavoastrã solicitarea Comisiei de anchetã/analizã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Solicitarea a fost aprobatã cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

La pct. 2 de pe ordinea de zi avem dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apãrãrii naþionale a României, proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor. Sunt douã articole, cu 16 modificãri. De fapt, este o continuare a dezbaterii.

Rog comisia de specialitate, pe domnul preºedinte Nicolae Alexandru, sã ia loc la masa comisiei. De asemenea, iniþiatorul.

Am rugãmintea pentru comisia de specialitate... Am prezentat cã este vorba de o continuare. Dar nu este vorba despre o continuare, nu? Este la prima dezbatere? Da.

Rog iniþiatorul sã se prezinte ºi, de asemenea, sã facã cunoscutã expunerea de motive.

**Domnul Ioan Tudoran Bogdan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

Mã numesc Ioan Tudoran Bogdan ºi sunt secretar de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Ordonanþa Guvernului nr. 52 din 1998 privind planificarea apãrãrii naþionale a României urmãreºte sã...

Numai o clipã, domnule secretar de stat!

Am rugãmintea sã facem puþinã liniºte, ca sã putem auzi expunerea de motive.

... urmãreºte sã înlãture o situaþie creatã în legislaþia actualã a þãrii noastre, care trateazã separat ºi secvenþial problemele de importanþã vitalã pentru România, neexistând o coerenþã privind competenþele autoritãþii publice în domeniul securitãþii ºi apãrãrii naþionale, fapt ce determinã, în ultimã instanþã, folosirea cu eficienþã scãzutã a resurselor naþionale în promovarea valorilor ºi a intereselor statului român.

Având în vedere opþiunile ferme ale României pe linia promovãrii unei democraþii reale ºi a integrãrii în structurile eropene ºi euroatlantice, se impune cu necesitate legiferarea ºi implementarea unui sistem coerent de planificare a apãrãrii, care sã asigure capabilitatea cu cele existente în statele membre ale N.A.T.O.

Prezentul proiect de ordonanþã asigurã, în principal, urmãtoarele: baza legalã privind drepturile ºi responsabilitãþile ce revin autoritãþilor publice în domeniul securitãþii ºi apãrãrii naþionale; cadrul general privind realizarea unui sistem de securitate ºi apãrare naþionalã, care sã permitã folosirea eficientã a resurselor statului, în raport cu riscurile ºi ameninþãrile la adresa valorilor ºi a intereselor naþionale; corelarea într-o concepþie unitarã a eforturilor desfãºurate de România pe plan intern ºi extern, pentru promovarea valorilor ºi a intereselor statului ºi asigurarea securitãþii naþionale; transparenþa în planificarea ºi chestionarea resurselor destinate apãrãrii ºi exercitarea controlului societãþii civile asupra activitãþilor desfãºurate de instituþiile cu responsabilitãþi în domeniul securitãþii ºi apãrãrii; realizarea unui sistem de planificare ºi programare a resurselor bugetare destinate apãrãrii, compatibil cu cele practicate în þãrile membre ale N.A.T.O.

Principalele prevederi ale Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 se referã la: competenþele autoritãþilor publice ale României privind planificarea ºi coordonarea activitãþilor prin care se asigurã securitatea ºi apãrarea naþionalã; conþinutul documentelor programatice referitoare la securitatea ºi apãrarea naþionalã; termenele de elaborare ºi perioadele de aplicare, precum ºi competenþele de aprobare a acestora.

Menþionãm cã prezentul proiect a fost avizat de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Finanþelor, Ministerul Justiþiei, Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe ºi Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, precum ºi de cãtre Consiliul Superior de Apãrare a Þãrii în ºedinþa din 13 februarie 1998.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul vicepreºedinte Alexandru-Radu Timofte, pentru a prezenta raportul comisiei.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã, în fond, cu Ordonanþa Guvernului nr. 52/1998, transmisã de Camera Deputaþilor spre adoptare la data de 23 decembrie 1998.

Pentru acest proiect de lege am primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Consiliul Legislativ. Aºa cum spuneam, avizele sunt favorabile.

La rândul ei, comisia noastrã a avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor ºi îl supune discuþiei plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 1 din Constituþia României. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã existã colegi care doresc sã ia cuvântul? Nu existã.

Titlul legii.

Dacã existã observaþii? Nu existã.

Dacã la art. 1 existã observaþii? Nu existã.

Alin. 3 al art. 1 se abrogã.

La art. 3 dacã existã observaþii? Dacã nu existã observaþii, îl

Dacã la art. 4 existã observaþii?

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog!

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În opinia internaþionalã strategia de securitate naþionalã se prezintã Parlamentului de cãtre Preºedinte, pentru dezbatere ºi adoptare. În consecinþã, propun ca art. 4 sã aibã urmãtoarea formulare: ”Strategia de securitate naþionalã a României este documentul de bazã care fundamenteazã planificarea apãrãrii la nivel naþional.

Preºedintele României, în termen de cel mult 3 luni de la învestiturã, prezintã Parlamentului Strategia de securitate naþionalã a României, pentru dezbatere ºi adoptareÒ.

Mulþumesc, domnule senator Fuior. Iniþiatorul, vã rog.

Domnule preºedinte,

Cred cã art. 4 trebuie supus la vot cu amendamentul adoptat. A fost supus votului numai amendamentul. Vã rog, cred cã este o scãpare ºi cred cã este bine...

Aveþi dreptate. Stimaþi colegi,

Este perfect adevãrat, trebuie supus în întergime art. 4 în forma amendatã de cãtre domnul senator Victor Fuior.

Vã rog sã vã exprimaþi votul!

Domnule preºedinte, suntem de acord. Este foarte bunã precizarea.

Deci, iniþiatorul îºi însuºeºte amendamentul. Comisia de specialitate, vã rog.

Eu nu aº putea sã vorbesc acum în numele comisiei, fiindcã pentru art. 4 ºi art. 5, Grupul parlamentar al P.D.S.R. din comisie la aceste articole a avut serioase observaþii ºi nu aº vrea sã vorbesc în numele comisiei. Aºa cã, îl rog pe domnul preºedinte Nicolae Alexandru.

Eu sunt de acord.

Domnul preºedinte Nicolae Alexandru este de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dacã existã alte obserbaþii? Dacã nu existã,

Art. 5.

Dacã existã observaþii? Dacã nu existã, îl

O chestiune de procedurã, vã rog.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Gherman doreºte sã enunþe o problemã de procedurã.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, art. 4 a fost adoptat.

Dacã la art. 6 existã observaþii? Nu existã. Îl

Dacã la art. 7 existã observaþii? Nu existã. Îl

Art. 8.

Dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

Art. 9.

Dacã existã observaþii? Neexistând observaþii, îl

Art. 10.

Observaþii dacã sunt? Nu existã. Îl

Art. 11.

Dacã existã observaþii? Neexistând observaþii,

Art. 12.

Observaþii? Nu existã. Îl

Art. 13.

Dacã sunt observaþii? Nu existã. Îl

Art. 14.

Observaþii, domnilor colegi. Neexistând,

Art. 15.

Dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

Art. 16.

Observaþii? Nu existã.

Dupã art. 16 se introduce un capitol nou, care devine Capitolul V, cu urmãtoarea denumire: ”Dispoziþii tranzitoriiÒ. Observaþii asupra denumirii cap. V? Nu existã?

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Eu nu cunosc conþinutul acestor articole, însã de obicei capitolul care cuprinde normele tranzitorii, cuprinde ºi niºte norme de sfârºit. ªi atunci, de obicei Ñ ºi vã rog sã examinaþi, îl rog pe domnul ministru Ioan Tudoran Bogdan sã îºi dea pãrerea dacã aceasta este soluþia corectã Ñ capitolul trebuie sã se intituleze: ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ.

Art. 17.

Dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

Art. II.

Dacã existã observaþii, domnilor colegi. Nu existã. Îl

- Stimaþi colegi,

- Mulþumesc iniþiatorului.

Mulþumesc ºi comisiei de specialitate.

ªi noi vã mulþumim.

Stimaþi colegi,

Trecem la pct. 3 de pe ordinea de zi, care se referã la proiectul de Lege privind restituirea sumelor cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi de 5% garanþie de bunã execuþie pentru blocul energetic nr. 1 la Centrala termoelectricã de 2 x 330 MW Pucheng Ñ R.P. Chinezã, proiect de lege adoptat ºi de Camera Deputaþilor.

Rog comisia de specialitate. Domnul preºedinte Andreiu Oprea sã ia loc.

De asemenea, invit iniþiatorul pentru a prezenta expunerea de motive.

Deci, la aprecierea domnului ministru.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

Suntem de acord

.Mulþumesc. De acord. Comisia?

ªi aºa mai avem o modificare, dar suntem de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord ºi comisia. Stimaþi colegi,

**Domnul Constantin Izbãºoiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului:_

Doamnelor ºi domnilor senatori, bunã ziua!

Mã numesc Constantin Izbãºoiu ºi sunt secretar de stat la Ministerul Industriilor.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

În baza Protocolului încheiat între Guvernele României ºi Chinei privind rambursarea de cãtre România a datoriei rezultate din creditele acordate de China prin livrãri de instalaþii complexe ºi pe baza unui contract de export, semnat la Pekin, pentru centrala de douã grupuri de 200 MW de la Pucheng au rezultat niºte garanþii, iar prezentul proiect de lege are în vedere restituirea sumelor cu titlu de penalizãri pentru nerealizarea parametrilor de garanþie de bunã execuþie pentru grupul energetic nr. 1 din Centrala termoelectricã de la Pucheng Ñ Republica Chinezã.

Vã mulþumesc, domnule ministru! Rog pe domnul preºedinte Oprea Andreiu sã prezinte raportul comisiei.

Comisia de buget, finanþe, bãnci a fost sesizatã cu acest proiect de lege cu scrisoarea L/193/18 XI 1999. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea restituirii de la bugetul de stat a sumelor reþinute de la furnizorii interni, cu titlul de penalizãri pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi cele reprezentând garanþia de bunã execuþie pentru blocul energetic nr. 1 C.T.E. Pucheng Ñ China.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de Lege cu unele observaþii ºi propuneri de tehnicã legislativã de care comisia a þinut cont, ºi iniþiatorul.

În urma analizei, Comisia de buget, finanþe, bãnci propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte! Stimaþi colegi, Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Aº vrea din partea domnului secretar de stat precizãri privind penalizãrile. De ce suntem penalizaþi la nerealizarea parametrilor garantaþi? Cine se face vinovat? ªi care sunt aceºti parametri, dacã poate sã ne spunã?

Da. Alte observaþii la dezbateri generale? Domnul senator Buruianã.

Pentru a vota în cunoºtinþã de cauzã acest proiect de lege este important sã cunoaºtem dacã existã confirmãrile oficiale a îndeplinirii condiþiilor care sã permitã returnarea acestor bani?

Acesta e, de fapt, elementul esenþial al problemei.

Mulþumesc.

Dacã existã ºi alte observaþii? Domnul senator Haucã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi colegi,

Eu cred cã vina este a domnului secretar de stat Izbãºoiu cã nu a tras microfonul mai aproape când a prezentat proiectul de lege, cã nu s-a înþeles. Obiectivul a fost pus în funcþiune, existã confirmare certã, instalaþiile

de producere a energiei electrice funcþioneazã la parametri, ºi e vorba de returnare a garanþiilor subfurnizorului uzinelor export. Deci, uzinele export au avut contract cu China, au livrat ºi au pus în funcþiune acea investiþie, iar subfurnizorilor, producãtorilor de utilaje, care au fost mai mulþi, li s-a reþinut o garanþie pânã la intrarea în funcþiune a instalaþiilor la parametrii proiectaþi. E vorba de returnare a acelor garanþii, ºi pãcatul este mult mai mare: cã nu s-a fãcut asta mai devreme. Cã e vorba de sume importante, iar subfurnizorii n-au încasat aceste sume ºi au greutãþi financiare.

N-am insistat pentru cã titlul legii este de aºa manierã, încât restituirea sumelor reþinute drept garanþie...

Domnule ministru, numai o clipã!

Dacã mai sunt alte observaþii din salã? ªi pe urmã îi dau cuvântul domnului ministru sã rãspundã la întrebãrile dumneavoastrã.

Deci, nu mai sunt alte observaþii.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!

De ce prin lege? Ãsta era contract...

Îmi pare rãu, am preluat problema. Nu pot sã dau detalii de istorie...

Dacã nu mai existã alte observaþii... Domnul senator Buruianã... nu s-a rãspuns la întrebarea domnului senator Buruianã.

Dupã câte ºtiu existã garanþii din partea Republicii Chineze privind parametrii. Asta a fost întrebarea? Am înþeles eu bine?

Dacã vreþi sã repetaþi, domnule senator.

Pentru treaba asta se elaboreazã un document concret, care precizeazã cã instalaþia respectivã ºi-a atins parametrii. Acest document se anexeazã la dosar ºi este documentul de bazã pe baza cãruia se achitã aceste reþineri. E o treabã foarte simplã.

Întrebarea mea este dacã la dosar existã acest document? Pentru cã dacã existã acest document, automat, Senatul trebuie sã aprobe returnarea banilor. Dacã nu existã documentul începe sã fie discutabilã returnarea acestor sume.

Deci, eu ºtiu cã existã, fãrã, însã, o verificare deosebitã. Pot sã mã duc sã întreb ºi sã revin.

Domnul senator Ulm Spineanu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Iertaþi-mi, vã rog, observaþia. ªi, dumneavoastrã, domnilor colegi, vã rog sã-mi iertaþi observaþia. Nu consider cã este normal, existând un raport al comisiei, ºi existând, aici, împuternicitul Guvernului, care sã rãspundã la întrebãrile ridicate corect. Eu pot sã vã spun cã cunosc situaþia acestei investiþii ºi evoluþia ei, dar personal nu pot accepta rãspunsul cã ”nu ºtiu dacã existã, dacã existã este în ordineÒ. Aceastã Camerã este pusã într-o situaþie de a lua o decizie într-o totalã relativitate. Eu v-aº propune dumneavoastrã sã fiþi de acord sã supuneþi la vot întreruperea discuþiilor, amânarea pentru o primâ ºedinþã, comisia împreunã cu delegatul Guvernului sã facã aceastã verificare, dacã documentul care certificã încasarea acestei garanþii poate fi, ºi în baza cãrui act normativ poate fi returnatã, ºi o discutãm în prima ºedinþã, fãrã nici un fel de problemã, pentru cã altcumva mergem în continuare sã ne dãm cu presupusul.

Eu vreau sã vã spun, ºi temeiul argumentului meu sã fie aºezat pe ce cunosc eu. Pentru cã cunosc anumite lucruri. Dar nu putem sã punem o Camerã întreagã în aceastã situaþie, sã dãm un vot, ºi ulterior sã constatãm Ñ e, nu e Ñ care sunt condiþiile de returnare, care este indicele de risc, domnule coleg, existã o menþiune legatã de indicele de risc, propun, este o traducere aproape exactã a termenului de acolo, da? Care înseamnã indice pe timp mai îndelungat decât cel care a fost în situaþia iniþialã de contractare. Existã un parteneriat ºi un acord reciproc din acest punct de vedere? Eu v-am ridicat o singurã problemã în acest moment, care ar putea sã schimbe, sã spunem, uºurinþa de a lua sau nu o decizie.

Vã mulþumesc.

Adicã, vã propun stoparea discuþiilor, pãstrarea raportului comisiei, completarea cu verificarea aceasta pentru prima ºedinþã. Se parcurge uºor ºi nu se mai nasc asemenea discuþii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Mai dorea sã ia cuvântul... domnul senator Haucã.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Eu cred cã o amânare a discuþiilor nu-ºi are nici un fel de rost. Pentru cã ºi noi la Comisia economicã ºi colegii noºtri de la Comisia buget, finanþe, bãnci, de altfel fiecare dintre noi am primit materialele din casetã, unde

existã recepþia acestor lucrãri ºi intrarea pe parametrii normali. De altfel, dacã stãm bine ºi ne gândim, nici Consiliul Legislativ, dacã nu erau condiþiile îndeplinite, nu ar fi avizat.

Amânând, iarãºi punem cei 5% în situaþia ca subfurnizorii sã nu-i încaseze.

Mulþumesc.

Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

Neîndoielnic, atât colegii, cât ºi reprezentanþii Executivului sunt de bunã-credinþã. Vreau sã precizez însã, cã suntem o instituþie care decide asupra unor lucrãri care sunt explicite, ºi nu sunt lucruri pe bunãÉ, dacã vreþi, pe credit. Cã aºa este sau nu este aºa! Punctul de vedere prezentat de domnul senator Ulm Spineanu este absolut coerent. Presupunând cã toate lucrurile sunt în ordine, avându-se în vedere cã nu au fost aduse elementele certe din punctul de vedere al iniþiatorului, privitor la acest proiect de lege, nu se întâmplã nimic dacã amânãm de joi pentru marþi, dar vreau sã precizez un lucru asupra cãruia am insistat mereu. Dacã introducem cutuma de a promova proiecte de lege care au o zonã de incertitudine strict pe seama creditului acordat cuiva sau altcuiva, intrãm într-o zonã extrem de periculoasã.

Deci, susþin punctul de vedere al domnului senator Ulm Spineanu. Nu se întâmplã nimic dacã acest lucru se voteazã în condiþii explicite, clare, marþi sau luni dupãmasã. Este vorba despre o chestiune aparent formalã, dacã ea este complet clarificatã, dar nefiind clarificatã, a acorda un vot într-o zonã de penumbrã, mie mi se pare cã vom crea un precedent periculos. Deci, susþin ca discuþia sã fie reluatã luni dupã-masã sau marþiÉ Discuþiile generale nu cred cã mai ridicã probleme de principiu, deoarece toate lucrurile sunt clare, dar trebuie sã avem acoperire integralã prin informaþie din partea iniþiatorului, din partea comisiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã mai existã alte observaþii?

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, acest proiect de lege este extraordinar de important întrucât societãþile furnizoare de echipamente pentru construirea acestei termocentrale au fost decapitalizate cu aceste sume. Deci, ele nu s-au putut folosi de aceºti bani o îndelungatã perioadã de timp. Sigur cã votul plenului Senatului este suveran. Aceeaºi situaþie se întâmplã ºi cu Krivoi-Rog, dacã vã aduceþi aminte, tot în plenul Senatului am purtat dezbateri foarte importante privind continuarea acelei investiþii. Dar furnizorii de echipamente, datoritã procesului îndelungat de punere a investiþiei în funcþiune, au fost decapitalizaþi în toatã aceastã perioadã de sume foarte importante, prin reþinerea acestor garanþii.

Mai dorea sã ia cuvântul domnul senator Marin Stelian.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Dan Stelian Marin:**

## Domnule preºedinte,

Asta vroiam sã spun. Este uºor de amânat, dar este foarte greu de suportat. Cel care are de încasat sume neîncasate de 5Ð6 ani, dacã ne uitãm, termene de garanþie expirate de mult, ºi noi vrem acum sã vinã la Senat cu documentul. Hai sã citim expunerea de motive ºi sã-i considerãm pe cei care au fãcut expunerea de motive Ñ cã sunt oameni de bunã-credinþã. Noi, în cadrul comisiei am chemat de la Ministerul Finanþelor, de la unele unitãþi care au greutãþi, deja decontarea acestor sume se aflã în întârziere de ani de zile.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu**

**:**

Cu asta sunt perfect de acord.

ªi noi cãutãm acum hai sã mai gãsim un motiv de amânare. Sã citim expunerea de motive, sã vedem cã expunerea de motive ne dã rãspuns la toate întrebãrile pe care le-am spus.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Marin Stelian. Stimaþi colegi, Existã o propunere, eu sunt obligat s-o supunÉ

Nu, nu, staþi! O sã mi-o retrag eu, pentru cã vãd cã nu se înþelege ºi se merge cum se merge. V-am spus cã sunt cunoscãtor al acestui dosar. ªtiu cã este întârziatã aceastã returnare. Eu nu pun atât de multã bazã, ºi nu vreau sã-l contrazic pe domnul senator Marin Stelian, cã expunerea de motive cautã sã lãmureascã într-un anume fel. Dar, totuºi, îmi retrag acea observaþie, deºi nu era o întârziere, într-adevãr, la ceea ce spunea dânsul, de cinci ani de zile, încã douã zile pentru lãmurirea acestei chestiuni, dar vã ridic urmãtoarea problemã ºi aº vrea sã-mi rãspundã Ministerul de Finanþe în aceastã treabã: la ce nivel se returneazã aceastã garanþie? Dacã aceastã garanþie a fost stocatã într-un depozit purtãtor de dobândã, sau nu ºtiu ce fel de alt efect, faþã de evoluþiile din momentul din care a ieºit ºi s-a constituit dreptul de returnare, în ce fel de nivel de pagubã, ca sã v-o spun direct, faþã de ziua de astãzi, când hotãrâm acest lucru, cu toatã întârzierea dumneavoastrã faceþi aceastã returnare pentru cã agentul economic este el îndreptãþit sã punãÉ, sau la ce putere de cumpãrare îi reþineþi aceastã garanþie? Îmi retrag prima observaþie, ca sã nu mai

amânãm, dar, mã rog, e bine cã s-a fãcut ca discuþie, gândesc eu, ºi vreau numai un rãspuns în aceastã problemã.

Art. 2 precizeazã: ”Sumele reþinute cu titlu de penalizãri, 2%, respectiv 5%, se actualizeazã prin utilizarea cursului de schimb franc elveþian-leu al pieþii valutare comunicat de Banca Naþionalã a României, în vigoare la data la care se face decontarea.Ò

Da, bine, mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am înþeles cã v-aþi retras propunerea de amânare. Vã mulþumesc, domnule senator!

Stimaþi colegi,

La art. 1, dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

Observaþii?

Domnul senator Marin Stelian.

Domnule preºedinte,

La art. 2 se spune cã actualizarea sumelor se face prin utilizarea cursului de schimb franc elveþian-leu al pieþii valutare. Noi n-avem curs franc elveþian-leu, dacã este al pieþii valutare nu e cel comunicat de Banca Naþionalã ºi vã propun sã introducem urmãtorul amendament: ”prin utilizarea cursului în lei al francului elveþian, comunicat de Banca Baþionalã a României, în vigoare la data la care se face decontarea.Ò

Da, da, daÉ

Deci, cursul în lei al francului elveþian, comunicat de Banca Naþionalã a României.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ulm Spineanu.

Aceasta era, de fapt, precizarea pe care am încercat, aºa, adineauri, s-o fac, fãrã sã enunþ. Este foarte corectã precizarea domnului senator Marin Stelian ºi vreau sã fac urmãtoarea menþiune, apropo de cei care au scris ordonanþa. ## Domnilor,

Cursul de schimb în România, deºi raportul contractual cu China, istoric este pe francul elveþian, ºtim foarte bine de ce aceastã þarã preferã sã lucreze în franci elveþieni, numai cã dumneavoastrã n-aþi þinut cont cã evoluþiile cursului de schimb în România sunt faþã de o monedã care se cheamã dolar, ºi restul sunt monede derivate pe curs faþã de dolar. Pãi, dumneavoastrã trebuia sã faceþi acest calcul. De aceea este mult mai bunã precizarea expresã, cum spunea domnul senator Marin Stelian: ”Faþã de cursul de schimb la data din piaþa valutarã.Ò Pentru cã el se dã prin reciprocitate la data la care faceþi aceastã returnare. Pentru cã altcumva pierde, ºi pierde enorm pe aceastã perioadã furnizorul.

Mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc. Dacã mai sunt observaþii?

Domnule ministru, de acord cu amendamentul?

## **Domnul Constantin Izbãºoiu:**

De acord.

Dacã la anexa nr. 1 existã observaþii? Nu existã.

Observaþii la anexa nr. 2? Nu existã. O

Supun atenþiei dumneavoastrã întregul pachet-lege plus anexe pentru a primi votul final. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 10 abþineri, a fost adoptat.

Mulþumesc, domnule ministru!

Eu vã mulþumesc ºi cer scuze, într-un fel, cã n-am cunoscut foarte bine proiectul, dar sunt relativ nou aici ºi nu a intrat în obiectul meu de activitate pânã acum ºi nici n-am avut vreme sã-l învãþ, cã am fost luat de pe drumuri.

Vã mulþumesc încã o datã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Atunci, stimaþi colegi, aº dori sã dau citire art. 2, cu amendamentul propus de domnul senator Marin Stelian: ”Sumele reþinute cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi de 5% reprezentând garanþia de bunã execuþie se actualizeazã prin utilizarea cursului în lei al francului elveþian, comunicat de Banca Naþionalã a României, în vigoare la data la care se face decontarea.Ò

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Cum a francului în lei?!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

E o virgulã acolo, domnule senator.

Dacã nu mai sunt observaþii

Art. 3.

Observaþii? Nu existã. Îl

Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de lege în ansamblu. Vã rog votul dumneavoastrã.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 9 abþineri, legea a fost adoptatã.

Trebuie adoptate ºi anexele prezentate la legea dezbãtutã.

## Mulþumim.

Stimaþi colegi,

Trecem la pct. nr. 4 de pe ordinea de zi; este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 103/1999.

Rog iniþiatorul sã ia loc la pupitru.

Comisia noastrã, sesizatã în fond, este tot Comisia buget, finanþe, bãnci.

Doamna secretar de stat Iosefina Moroºan, vã rog prezentaþi expunerea de motive!

## **Doamna Iosefina Moroºan** _Ñ secretar de stat la Ministerul Finanþelor_ **:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Bunã ziua ºi permiteþi-mi sã prezint, în continuare, argumentele pentru susþinerea acestui proiect de lege.

La sfârºitul anului 1998, obiectivul de investiþii ”Piaþa de GrosÒ Bucureºti, a intrat în funcþiune la întreaga capacitate cu o întârziere de aproape doi ani faþã de graficul planificat, datoritã, în principal, asigurãrii cu întârziere a resurselor financiare locale, aprobãrii cu întârziere a studiului de fezabilitate. Aceastã întârziere constituie cauza principalã ce va face ca în anul 1999 piaþa de gross sã nu atingã parametrii de funcþionare prevãzuþi. Pe lângã aceasta, o parte din premisele de bazã cãrora s-au întocmit studiile de fezabilitate nu au fost respectate.

Ca urmare, Societatea comercialã ”Piaþa de GrosÒ Bucureºti S.A. nu va reuºi sã realizeze venituri în mãsurã sã acopere integral serviciul datoriei externe pe anul 1999. Suma estimatã de platã în 1999 este de cca 3,8 milioane dolari, reprezentând rate de capital, dobânzi ºi comisioane datorate B.I.R.D., sumã din care Societatea ”Piaþa de GrosÒ Bucureºti nu va putea rambursa din surse proprii decât maximum 0,5 milioane dolari, rãmânând astfel neacoperite suma de 3,3 milioane dolari.

Pentru asigurarea bazei legale, care sã reglementeze sursa alternativã de platã, respectiv bugetul statului pentru acoperirea serviciului datoriei externe din 1999, pentru completarea veniturilor Societãþii Comerciale ”Piaþa de GrosÒ Bucureºti s-a întocmit acest proiect de act normativ. Avându-l în vedere cã prin documentul de ratificare al acordului de împrumut, respectiv Ordonanþa Guvernului nr. 35 din 1994, modificatã prin Ordonanþa nr. 28/1997, se prevede asigurarea de la bugetul statului a echivalentului în lei a sumei de 8,7 milioane dolari, în vederea plãþii dobânzilor ºi comisioanelor datorate în cadrul împrumutului extern contractat, precum ºi pentru cofinanþarea parþialã a costurilor locale la proiectul ”Pieþei de GrosÒ Bucureºti, propunem prin acest act normativ modificarea acestei ordonanþe în sensul majorãrii cu 3,3 milioane dolari S.U.A., sume alocate de la buget în vederea acoperirii serviciului datoriei aferente anului 1999, respectiv primele douã scadenþe.

Vã mulþumesc. Comisia de specialitate, domnul preºedinte Oprea.

Comisia de buget, finanþe, bãnci a Senatului ºi-a însuºit cele expuse de iniþiator, constatã cã acest proiect de lege are avizul Consiliului Legislativ, a trecut prin Camera Deputaþilor fãrã modificãri ºi existã ºi avize favorabile din partea comisiilor de politicã externã ºi Comisia economicã a Senatului. Drept urmare, comisia noastrã propune spre dezbatere ºi aprobare plenului Senatului acest proiect de lege cu câteva amendamente, de formulare, mai mult.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã la dezbaterile generale doreºte sã ia cuvântul cineva? Nu avem colegi doritori.

Trecem direct la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Observaþii asupra titlului legii? Nu existã. Îl

Articolul unic, observaþii? Nu existã. Îl

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Legea a fost adoptatã cu 79 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

Mulþumim, pentru moment, probabil cã rãmâneþi pentru viitoarele proiecte de lege.

Trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi ºi anume: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/1999.

Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin proiectul de lege prezentat se propune spre ratificare Acordul de împrumut dintre România ºi Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã privind proiectul de dezvoltare ruralã a Munþilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane Ñ Drepturi Speciale de Tragere, semnat la Roma, la 10 mai 1999.

Obiectivele acestui proiect sunt de a îmbunãtãþi ºi stabiliza mediul economic al comunitãþilor rurale din zona proiectului, prin promovarea întreprinderilor implicate direct sau care deservesc sectorul agroalimentar ºi furnizarea de credite ºi servicii de dezvoltare ruralã pentru acestea ºi se regãsesc în contextul lãrgit al politicilor Uniunii Europene pentru dezvoltarea regionalã ºi protecþia zonelor montane. La finanþarea proiectului al cãrui cost total estimat este de 34,11 milioane de dolari S.U.A. participã: Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã cu un credit de 12,4 milioane Drepturi Speciale de Tragere, adicã 16,46 milioane dolari, instituþiile de credit participante cu un credit de 6,99 milioane dolari, beneficiarii finali cu un credit de 5,20 milioane dolari S.U.A. ºi diverºi ordonatori, cu un fond nerambursabil în valoare totalã de 5,09 milioane dolari S.U.A.

Contribuþia Guvernului României este estimatã la 0,36 milioane dolari S.U.A. ºi se referã la acoperirea tuturor taxelor ºi impozitelor aferente bunurilor ºi serviciilor necesare acesteia. O unitate de coordonare a proiectului se va înfiinþa în cadrul Ministerului Finanþelor, ca o condiþie obligatorie de intrare în efectivitate a împrumutului. Proiectul are douã componente:

Ð Componenta A Ñ credit rural, ºi asta înseamnã cã se vor înfiinþa trei fonduri de credit pentru Apuseni, administrate de trei agenþii pentru dezvoltare regionalã: NordÐVest, Centru ºi Vest;

Ð Componenta B Ñ sprijin instituþional acordat Agenþiei Naþionale pentru Consultanþã Agricolã.

Rambursarea împrumutului va începe la 1 iunie 2004 ºi se va termina la 1 decembrie 2018, conform graficului de amortizare convenit în acord.

Implementarea proiectului urmeazã a fi realizatã prin unitãþile de implementare care se vor constitui în cadrul celor trei A.D.R.-uri sub coordonarea Ministerului Finanþelor. Între Ministerul Finanþelor, în calitate de reprezentant al României în relaþia cu Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã, pe de o parte, ºi cele trei agenþii de dezvoltare regionalã, pe de altã parte, se vor încheia acorduri de împrumut subsidiare, în baza cãrora sumele trase din împrumut, prin Ministerul Finanþelor, se vor subîmprumuta acestora, respectând termenele ºi condiþiile stipulate în acordul de împrumut.

Vã mulþumesc foarte mult.

Îl rog pe domnul preºedinte Oprea Andreiu sã prezinte raportul comisiei.

Raportul comisiei noastre este favorabil. Având în vedere cã acest raport este foarte important pentru o zonã iarãºi importantã a þãrii noastre, deci, raportul este favorabil. Totuºi în discuþiile din comisie s-a hotãrât sã propunem plenului Senatului eliminarea textului de la art. 1 alin. 4 al prevederii urmãtoare: ”Ése aprobã efectuarea de oparaþiuni în valutã pe teritoriul României, pentru plata bunurilor ºi serviciilor necesare în realizarea proiectului, finanþate din împrumutul Fondului Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã ºi contractate cu persoane juridice sau fizice rezidente.Ò

Deci, acesta este amendamentul comisiei. ªi acum aº dori sã vã prezint o notã care a venit din partea Ministerului de Finanþe Ñ Direcþia generalã a relaþiilor financiare cu organisme internaþionale, care susþine ºi precizeazã câteva motive de a fi reþinut, totuºi, în cadrul ordonanþei, acest alin. 4 de la art. 1, prin care aduce, de exemplu, un astfel de argument, în sensul cã normele B.N.R. prevãd posibilitatea de efectuare a operaþiunilor în valutã între rezidenþi, beneficiari ai împrumuturilor guvernamentale ºi câºtigãtori ai licitaþiilor internaþionale, în cazul în care acest lucru este ratificat prin legi, ordonanþe sau ordonanþe de urgenþã, pentru împrumuturi sau acorduri guvernamentale, conform prevederilor art. 18 lit. d) din Regulamentul nr. 3/23/decembrie 1997 privind efectuarea operaþiunilor valutare, modificat prin circulara 7/25.05.98. Faþã de aceste prevederi, comisia noastrã lasã la latitudinea dumneavoastrã pentru menþinerea sau eliminarea acestui art. 1 alin. 4.

Raportul este favorabil. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Vã rog! Domnul senator Ardelean.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Mã bucur cã, în sfârºit, acest ajutor care va fi oferit de Ordonanþa Guvernului nr. 115/1999 ºi-a fãcut apariþia. Mã bucur de atitudinea comisiei, cu atât mai mult cu cât domnul senator Oprea provine chiar din aceastã zonã a Apusenilor, zonã care are atât de mult de suferit anual, cu deosebire din cauza unor consecinþe, a unor catastrofe naturale generate de inundaþii, alunecãri de teren, înzãpeziri ºi aºa mai departe. Zona este una dintre cele mai defavorizate din þarã. N-aº vrea sã spun cã numai zonele miniere sunt zone defavorizate, întreaga zonã a Apusenilor este. Faptul cã pãdurile de aici, în bunã mãsurã au fost ºi continuã sã fie rase, are un efect distructiv formidabil asupra þinutului. De aceea am speranþa cã sumele care vor fi alocate prin aceastã ordonanþã vor merge acolo unde trebuie iar cele trei fonduri care vor fi destinate Apusenilor sã-ºi gãseascã o punere în practicã aºa cum se cuvine.

Grupul nostru va vota aceastã ordonanþã în speranþa cã nu numai zona Alba va beneficia, ci ºi celelalte judeþe care au tangenþã cu zona Apusenilor. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nemaifiind, trecem la dezbaterea legii. Titlul legii.

Observaþii? Nu sunt.

- Articolul unic.

- Observaþii asupra articolului unic? Domnul senator Dumitraºcu. Vã rog!

Când aud cã e vorba de un articol unic întotdeauna sunt foarte atent. Un articol unic e întotdeauna precum un bici din acela cu 6Ð7 fâºii trosnitoare. Din acest punct de vedere, fãrã îndoialã cã sunt de acord cu propunerea comisiei de a se renunþa la alin. 4, iar în privinþa alin. 2, premiteþi-mi sã întreb, ca un tip care privesc mai de departe problema: aceastã unitate de coordonare a proiectului, care se va constitui prin unitãþile de implementare, se va constitui tot pe criteriul algoritmului ºi nu sunt prea multe agenþii de dezvoltare de acest fel care vor contribui ºi ele cu membri marcanþi, conform algoritmului, ºi aºa mai departe, nu sunt prea multe agenþii pentru o biatã þarã ºi pentru o biatã regiune? Zic ºi eu, aºa, mã întreb tocmai gândind la ceea ce spunea primul nostru ministru, adicã ºeful Guvernului nostru, asearã, legat de birocraþie, de funcþionãrime pe toate pãrþile, ºi mi se pãrea cã 2-ul acesta contravine gândurilor pe care le expunea Domnia-sa. Chestiunea, este evident, cere un rãspuns în general, dar sã rãmânã acolo, cã n-am trecut chiar aºa, ca gâsca prin apã, prin Munþii Apuseni.

cã toate agenþiile vor fi sub o singurã administraþie ºi nu vor fi 10 agenþii. Va fi una singurã, cu departamente diverse.

Deci, nu ºtiu exact care este planul domnului primministru dar în ceea ce priveºte algoritmul sunt convinsã cã nu se aplicã algoritmul la probleme tehnice, pur tehnice.

## Mulþumesc.

De asemenea, domnul senator Sãndulescu doreºte sã îºi exprime un punct de vedere.

## Doamnelor ºi domnilor,

Îmi pare rãu cã nu am reuºit sã ajung la discuþiile generale, fiindcã a trebuit sã mã duc sã rezolv niºte probleme ale cumplitei birocraþii româneºti care creeazã mari probleme oamenilor.

Acest proiect de lege l-am studiat înainte ºi aº vrea sã vã spun cã, în principiu, nu sunt de acord cu asemenea proiecte de lege cu care noi, de 10 ani de zile, ne-am tot obiºnuit. E adevãrat cã situaþia este foarte complicatã în zona Munþilor Apuseni ºi în celelalte zone, dar este complicatã fiindcã li s-au luat oamenilor proprietãþile, fiindcã nu mai aveau nimic ºi fiindcã trãiau în mizerie. Cei mai mulþi dintre ei au fost nevoiþi sã pãrãseascã locurile de acolo.

Problemele se rezolvã, e adevãrat, cã acum trebuie sã le dãm aceste ajutoare ºi acest sprijin în faza asta, dar lucrurile se rezolvau dacã le dãdeam oamenilor proprietãþile înapoi ºi posibilitatea sã lucreze. Or asta n-am fãcut-o de 10 ani de zile. Eu, personal, voi vota pentru acest proiect de lege dar, încã o datã vreau sã vã spun cã aceste legi cu care tot venim ca sã sprijinim niºte zone defavorizate, care sunt aºa datoritã modului cum este organizatã în continuare societatea româneascã, dupã 10 ani de zile de când a cãzut regimul comunist. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc foarte mult.

Alte observaþii privind articolul unic? Nu existã.

Doamna secretar de stat, am rugãmintea de a rãspunde observaþiei fãcutã de domnul senator Dumitraºcu.

Vreau sã-i rãspund domnului senator Dumitraºcu. Domnul senator,

Am credinþa cã punctul de vedere al domnului primministru, expus asearã când a prezentat strategia, va fi pus ºi în practicã. Aceastã ordonanþã este mai de mult ºi, probabil cã dacã se va trece la reorganizare ºi diminuarea agenþiilor, probabil cã ºi asupra acestei agenþii se vor face restructurãri sauÉ, am înþeles la un moment dat

Doamna secretar de stat,

Dacã sunteþi de acord cu observaþiile comisiei de specialitate prezentate în raport?

## Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi, eu am discutat cu domnul senator Oprea ºi tocmai i-am dat acea notã de fundamentare de la Ministerul Finanþelor, cu punctul de vedere privind posibilitatea de a efectua ºi operaþiuni în valutã, demonstrând ºi actul normativ care stã la baza acestui punct de vedere ºi practica care existã la noi în þarã ºi foloasele pentru beneficiarii acestui proiect. Dacã plenul Senatului este de acord este foarte bine; tot dumneavoastrã decideþi.

Vã mulþumesc.

Comisia de specialitate?

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci acceptã punctul de vedere care ni s-a adus ºi este de acord sã-ºi retragã amendamentul.

Domnul senator ªtefan.

## Domnule preºedinte, domnilor colegi,

În calitate ºi de membru al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci vã rog sã-mi permiteþi sã-mi declar nemulþumirea pentru modul în care a fost soluþionatã problema acceptãrii achiziþionãrilor de produse ºi servicii cu plata în valutã din aceºti bani. Ce a prezentat Ministerul de Finanþe ca notã explicativã acolo, cum sã zic, argumenteazã legalitatea sau posibilitatea de a se efectua aceste operaþiuni, dar nicidecum nu ne explicã de ce ar fi necesar. De ce pe teritoriul României ar fi necesar ca din aceºti bani sã se facã achiziþii de produse ºi bunuri cu plata în valutã, de ce, e o situaþie excepþionalã, nu se pot procura pe lei aceste produse ºi servicii? Aº vrea un rãspuns de la doamna secretar de stat în aceastã idee.

Vã mulþumesc, domnule senator!

## Domnul senator,

Am dat explicaþiile respective în notã datoritã faptului cã operaþiunile în valutã îi protejeazã pe beneficiarii finali de riscurile devalorizãrii, de dobânda foarte mare care se va acorda dacã este în lei..., deci, sunt niºte explicaþii, dar dumneavoastrã decideþi.

Dacã consideraþi cã explicaþia este neavenitã ºi nu este fundamentatã, decideþi dumneavoastrã în plen.

Nu, eu aº vrea ca înainte de vot plenul sã înþeleagã despre ce este vorba în acest text de lege ºi pentru asta vã rog sã-mi permiteþi sã-l citesc.

Da, domnul senator.

Deci, scrie aici la alin. 4 urmãtoarele: ”Se aprobã efectuarea de operaþiuni în valutã pe teritoriul României pentru plata bunurilor ºi serviciilor necesare în realizarea proiectului, finanþate din împrumuturi F.I.D.A. ºi contracte cu persoanele juridice sau fizice rezidente.Ò

## Domnul senator,

Având în vedere cã la licitaþii se pot prezenta ºi persoane fizice/juridice, strãine ºi româneºti, am vrea sã nu fie discriminare între cele douã categorii de beneficiari.

Deci, staþi sã ne înþelegem. Aici discutãm despre modul de platã în relaþia cu persoane fizice ºi juridice rezidente. Nu discutãm de importuri, nu discutãm de nimic altceva. Care este argumentul care ne determinã sã acceptãm o astfel de excepþie de la normele generale ale regimului valutar?

Dacã nu existã, atunci sã ºtim cã nu existã ºi a fost o idee, cine ºtie, poate cineva s-a gândit cã ar putea sã livreze niºte bunuri în valutã, ar fi mai eficient pentru furnizor, ºtiu eu ce-aþi avut în vedere?!

## Domnule senator,

Tocmai aceastã eficienþã a fost explicatã în nota care este prezentatã Ministerului de Finanþe. Este în beneficiul celor care vor implementa aceste programe. Este în beneficiul utilizatorilor. Dacã nu...

Numai o clipã!

Sau al beneficiarilor? Aici este problema!

Nu, nu, nu, ale furnizorilor ºi atunci orice furnizor de pe teritoriul României ar fi mulþumit sã poatã sã facã livrãri la, ºtiu eu, alte persoane juridice rezidente sau fizice, cu plata în valutã. Dar de ce numai unii ºi numai cei care vor face livrãrile pe baza acestui program? Asta-i întrebarea!

Mulþumesc.

Domnul senator Marin Stelian.

## Domnule preºedinte,

Mie-mi pare rãu cã nu sunt de acord cu colegii de la Finanþe, de la direcþia care a prezentat acea notã..., în direcþia respectivã am lucrat 18 ani, am mai coordonat-o încã doi ani, dar nu sunt de acord. Constituþia României spune clar: ”Moneda naþionalã este leul, cu subdiviziunea sa banul... Ò. Deja Constituþia a fost ignoratã de autoritatea monetarã, dar plãþile ºi încasãrile pe teritoriul României trebuie sã se facã în lei. Aºa spune Constituþia, cã avem o monedã naþionalã. Avem piaþa valutarã, avem un curs care este stabilit de piaþã ºi, deci, doamna secretar de stat, ca sã-ºi consolideze ºi sã evite riscul deprecierii monedei naþionale, poate, cu leii pe care-i încaseazã pentru mãrfurile ºi serviciile livrate în cadrul acestui proiect, sã îi schimbe în valutã, sã-i consolideze, sã-ºi cumpere... adicã sunt diverse metode de consolidare a sumelor pentru evitarea deprecierilor monetare.

Deci, nu sunt de acord, domnul Oprea, ºi vã rog sã nu mai declaraþi, în numele comisiei, atunci când sunteþi la mãsuþã. Comisia e mai mare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator!

Mai existã colegi care doresc sã ia cuvântul? Nu, nu mai existã.

Doamna secretar de stat, doriþi sã mai faceþi anumite precizãri?

Nu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu.

## Stimaþi colegi,

În aceastã situaþie sunt obligat sã respect regulamentul. Existã în raportul comisiei de specialitate precizarea privind eliminarea alin. 4 de la art. 1.

Dacã mai existã ºi alte observaþii asupra articolului unic? Nu sunt.

Mulþumim doamnei secretar de stat. Stimaþi colegi,

La punctele 6 ºi 7, care se refereau la Propunerea legislativã privind pensionarea anticipatã, precum ºi la proiectul de Lege privind declararea municipiului TârguMureº..., iniþiatorul este.

Deci, rog iniþiatorul sã pofteascã la pupitru. De asemenea, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului

.

Deci, dezbatem acum Propunerea legislativã privind pensionarea anticipatã.

Trebuie sã mai mergem ºi la...

Dacã merge repede ajungeþi ºi acolo.

Rog pe iniþiator, doamna deputat Paula Ivãnescu, sã facã expunerea de motive.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu Ñ** _deputat_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Mai întâi, pentru cã suntem la început de an pentru activitatea noastrã parlamentarã, doresc sã aveþi sãnãtate, sã vã fie bine alãturi de familiile dumneavoastrã, de alegãtorii dumneavoastrã ºi pentru cã este un an de alegeri, vã doresc la toþi mult succes, aºa cum ne dorim ºi nouã.

bãrbaþi, care nu se mai pot recalifica, care nu mai primesc acordul pentru reîncadrarea în muncã ºi care nu mai au mijloace de subzistenþã de nici un fel.

Proiectul iniþial prevedea niºte condiþii extrem de generoase. Trebuie sã reamintesc, scuzaþi, cã deºi eu sunt prezentã în acest moment în faþa dumneavoastrã, aceastã lege are doi iniþiatori, alãturi de mine semnând deputatul Dumitru Buzatu, de la P.D.S.R. Deci, iatã cã se poate, pentru oameni, sã depãºim graniþele de partide ºi sã facem ceva bun pentru cei aflaþi în suferinþã.

De la proiectul iniþial, în Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului ºi apoi în plenul Camerei Deputaþilor, s-a ajuns la o formã care sã protejeze pe cei care se aflã în extremã dificultate în acest moment, oferindu-le o pensionare anticipatã. N-am sã mai spun proiectul iniþial, am sã spun ceea ce aveþi dumneavoastrã pe masa de lucru, ceea ce înseamnã cã femeile cu vârsta de minimum 50 de ani ºi 25 de ani vechime, sau mai mult, ºi bãrbaþii cu vârsta de minimum 55 de ani, cu o vechime de 30 de ani, sau mai mult, se pot pensiona, la cerere, anticipat, dacã au depãºit perioada de ºomaj.

Totodatã, faþã de legea trecutã, unde se prevedea ºi perioada de alocaþie de sprijin, dintr-o datã existã o uºurare pentru cei care se aflã în aceastã situaþie.

Totodatã, acest proiect de lege propune penalizãri la pensia care li s-ar fi cuvenit, diferenþiate, în funcþie de stagiul suplimentar de cotizare peste vechimea necesarã unei pensionãri normale.

Deci, doamnelor ºi domnilor colegi senatori, am sã vã rog sã vã acordaþi votul dumneavoastrã pentru cã aceastã lege este valabilã, conform prevederilor legii, numai pânã la intrarea în funcþiune a noii legi a sistemului public de pensii, deci pânã în 2001, ºi care rezolvã situaþia multor persoane, dar nu chiar atât de multe încât sã împovãreze bugetul asigurãrilor sociale.

Menþionez cã acest proiect de lege, în forma care a ajuns la dumneavoastrã, are ºi acceptul Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale..., al Guvernului. Scuzaþi! Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumim iniþiatorului. Comisia?

Asta e mai greu!

Da, chiar dacã e mai greu, eu vã doresc din toatã inima.

Vã mulþumim.

Propunerea legislativã de pensionare anticipatã, care are un titlu mai complicat, a izvorât din dorinþa de a rezolva situaþia disperatã a unor persoane care se plaseazã în jur de 50 de ani, fie cã sunt femei, fie cã sunt

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Cu aceastã propunere legislativã, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã în fond cu adresa L. 470/3 decembrie 1999.

Propunerea legislativã a fost iniþiatã, aºa cum s-a spus, de doamna deputat Paula Ivãnescu ºi Dumitru Buzatu ºi vizeazã pensionarea cu o reducere de 5 ani a vârstei de pensionare la cerere, prevãzutã de Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale, de stat ºi asistenþã socialã a persoanelor care au o vechime integralã în muncã, respectiv 25 de ani, femeile, ºi 30 de ani, bãrbaþii, ºi care au parcurs perioada de ºomaj, pensia fiind diminuatã proporþional cu numãrul de luni anticipare ºi cu vechimea realizatã peste vechimea integralã în muncã.

Comisia noastrã a examinat propunerea legislativã în data de 8 decembrie 1999 ºi a hotãrât avizarea favorabilã a acesteia în vederea supunerii dezbaterii plenului Senatului, cu amendamentele pe care le veþi vedea în tabelul anexat.

Menþionãm cã propunerea legislativã nu este susþinutã de Guvernul României, are avizul negativ al Consiliului Economic ºi Social ºi este avizat favorabil de Consiliul Legislativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Tocaci.

## Stimatã colegã, stimaþi colegi,

În principiu sunt de acord cu aceastã propunere legislativã, dar ar trebui, în prealabil, clarificatã o exprimare care ar putea conduce la ambiguitãþi. E vorba de art. 3, în legãturã cu care pun întrebarea. Articolul e foarte scurt ºi sunã aºa: ”La împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, pensia anticipatã parþial devine pensie pentru limitã de vârstã.Ò Ar trebui precizat ca sã nu existe nici o ambiguitate, pentru cã s-ar putea întâmpla sã existe interpretãri care, dacã s-ar traduce în fapt, ar conduce la ceva incorect.

ªi ar rãmâne aºa.

Nu, invers.

Deci, un om se pensioneazã anticipat, cu penalizare, ajunge la vârsta de pensionare ºi acum întrebarea este: Îi dispare penalizarea sau rãmâne penalizarea?

Dispare penalizarea. Aceasta este forma juridicã consacratã. Mãrturisesc cã nu sunt foarte tare în termenii juridici, dar pensia calculatã iniþial, care i se cuvine conform vechimii în muncã la împlinirea vârstei, o ia integral, fãrã penalizare.

Deci, dispare penalizarea.

Dispare, sigur cã da.

Ei, aici este o întrebare, dacã e corect sau nu? Asta este chestiunea, pentru cã el a luat pensia înainte, nu a fãcut..., e adevãrat, nu a atins vârsta...

Dar a cotizat stagiul întreg.

A cotizat stagiul întreg.

Deci, ce i se cuvine trebuie sã ia la vârsta respectivã.

Da, oarecum e corect, dar e interpretativã chestiunea ºi oricum trebuie precizat limpede, ca sã fie în cunoºtinþã de cauzã cel care voteazã, trebuie precizat limpede cã rãmâne cuantumul cu penalizare sau el nu va mai avea penalizare, pentru cã aºa cum este formulat acest articol, dã naºtere unor interpretãri.

Nu este clar dacã va continua sau nu va continua penalizarea dupã ce atinge limita de vârstã.

Deci, penalizarea dispare ºi este conform ºi legii în vigoare, ºi legii viitoare, când, la atingerea vârstei de pensionare, primeºti o pensie cuvenitã vechimii, contribuþiei tale. El este penalizat, deºi are vechimea, contribuþia predatã la sistemul de asigurãri sociale, pentru cã nu îndeplineºte condiþia de vârstã. Odatã cele douã condiþii îndeplinite, nu mai existã nici un motiv sã nu-ºi ia ceea ce meritã conform legii ºi contribuþiei.

Adevãrat, dar nu trebuie uitat cã el, pânã la împlinirea vârstei, a consumat din fond. Eu sunt de pãrere cã aceºti oameni trebuie ajutaþi ºi voi vota pentru, vã spun de acum, voi vota favorabil legii, însã, în acelaºi timp, nu mã pot opri sã nu observ cã este o nedreptate. Cel în cauzã, dacã, de pildã, timp de 5 ani Ñ sã zicem Ñ consumã din ceea ce a cotizat ºi abia pe urmã intrã în consumul obiºnuit, pentru cã abia pe urmã împlineºte vârsta de pensionare, este favorizat, ºi nu aº avea nimic împotrivã Ñ ºi aºa pensiile sunt prea mici, ºi aºa situaþia acestor oameni este inadmisibil de grea Ñ ºi, ca urmare, legea este bine venitã, fiindcã îi ajutã, dar, în acelaºi timp, povara extraordinarã pe care Fondul de pensii o suportã, când avem mult prea mulþi pensionari, s-ar putea sã trebuiascã sã fie luatã în calcul.

Deci, aici, la art. 3, va fi necesarã o dezbatere, pentru a vedea în ce mãsurã menþinerea cuantumului este corectã, þinând seama de faptul cã, deºi el ºi-a îndeplinit obligaþia de cotizare, a ºi consumat din ea ani de zile, în prealabil atingerii vârstei.

Deci, în momentul când faci asigurãri la un sistem din acesta public ºi plãteºti inclusiv pentru accidentele de muncã sau pentru sãnãtate, nimeni nu o sã ºtie cã tu te îmbolnãveºti de o boalã cronicã sau îþi tai un picior. Asta înseamnã asigurãri Ñ sã iei în momente critice pentru tine, poate mai mult decât altul care a contribuit la fel ca tine. Este o mãsurã de protecþie socialã ºi dacã...

Considerãm cã aceastã lege este bine venitã, o lege de care vor beneficia Ñ dupã datele pe care le deþin eu Ñ aproximativ 300.000 de oameni care se aflã în situaþia aceasta.

În legea nouã, pe care noi am aprobat-o, era un articol privind pensia anticipatã, dar, în acel articol, Comisiile noastre de muncã ºi protecþie socialã au ridicat acea perioadã de la 50 la 52 de ani, dacã nu greºesc eu. Vã rog sã verificaþi, sã vedeþi, ºi...

Nu mã opun acestei protecþii sociale fireºti ºi omeneºti, ºi obligatorii, mai mult decât atât, însã, în timp ce în cazul accidentelor, caz pe care l-aþi evocat dumneavoastrã, se merge la probabilitate, cotizeazã 100.000 de oameni ºi numai 30 dintre ei vor avea astfel de accidente; aici este ceva mult mai mult amplu, sã spunem, ºi nu se mai poate merge la o astfel de probabilitate acoperitoare. Cred cã aþi înþeles ce vreau sã spun.

Da, am înþeles. Legea, oricum, este valabilã numai un an sau câteva luni de zile, pânã la intrarea celeilalte legi. Nu vor beneficia foarte mulþi. O sã beneficieze cei mai nãpãstuiþi dintre ei.

Bine, ... oricum vor beneficia. Întrebarea este...

Vor beneficia, da, dar...

Vom discuta la art. 3, dacã va mai fi cazul.

Mulþumesc.

Urmeazã domnul senator Creþu, dupã care domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimatã colegã, stimaþi colegi,

Propunerea legislativã iniþiatã de doamna deputat Paula Ivãnescu vine ca un proiect de protecþie socialã într-o perioadã în care România trece prin mari probleme economice. O serie de întreprinderi au fost reorganizate, se disponibilizeazã, din multe domenii de activitate, foarte mulþi oameni. Mã refer, în primul rând, la femeile care depãºesc vârsta de 50 de ani ºi bãrbaþii peste 55 de ani, oameni care au muncit 25, 30, 35 de ani, sau poate mai mult, care au, la aceastã vârstã, inerent, o serie de afecþiuni organice care îi fac, de multe ori, incapabili de a munci în continuare. În aceastã situaþie, marea majoritate nu se poate nici recalifica ºi nici nu îºi gãsesc un loc de muncã, rãmânând dupã terminarea ajutorului de ºomaj ºi a ajutorului de sprijin, pe undeva, pe dinafarã.

Nu, la mediere s-a acceptat vârsta de 50 ºi 55 de ani.

Au fost diferenþe între Senat ºi Camera Deputaþilor. Deci, s-a adoptat ºi a rãmas aºa.

Deci, practic, aceastã lege va fi valabilã pânã la data, sã zic, 1 ianuarie, data când a fost promulgatã legea, sã zicem, 1 ianuarie sau 15 ianuarie 2000, iar de la aceastã datã va intra legea pe care am votat-o. Deci, practic, va merge în continuare. Va fi o perioadã, sã zic, de 12 luni, 11 luni, perioadã în care aceºti oameni, care au muncit o viaþã întreagã pentru þara aceasta, sã aibã o sursã minimã de existenþã. Aceºti oameni sunt, de multe ori, într-o situaþie destul de disperatã economic.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susþine ºi va vota aceastã lege de protecþie socialã, care considerãm cã este bine venitã pentru protecþia acestor grupe de oameni care au ajuns aproape de a doua etapã a vieþii, când cu greu mai gãsesc un loc de muncã.

Eu vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Urmeazã domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, doamnã deputat, stimaþi colegi, Vreau sã îl liniºtesc pe domnul coleg Tocaci, referitor la observaþia de principiu, perfect justificatã, pe care a fãcut-o Domnia sa, ºi anume cã, dacã situaþia ar fi unicã, mi-aº însuºi punctul de vedere al Domniei sale, dar, dacã veþi urmãri legea mare a pensiilor, care sperãm sã rãmânã aºa cum am votat-o, chiar cu toatã obiecþia de neconstituþionalitate Ñ iertaþi-mã, nu vãd unde aceastã chestiune vizeazã sau nu constituþionalitatea! Ñ vreau sã vã spun cã în aceastã lege se prevede cã, la data intrãrii în vigoare a legii, pensionarii au dreptul sã-ºi aleagã între pensia pe care o au ºi cea care este prevãzutã de lege. Evident, nici unul dintre ei nu va alege varianta cea mai proastã, ci va alege varianta cea mai bunã.

Iatã deci cã o categorie destul de mare de pensionari, ºi anume nu cei necãjiþi, ci cei care au pensie peste drepturile care sunt prevãzute de lege îºi vor menþine aceastã pensie.

Prin urmare, raþionamentul domniei sale este perfect just, doar cã, iatã, în legea mare a pensiilor se prevede o exceptare conform unui principiu fundamental de drept, ºi anume cã totdeauna se oferã soluþia cea mai avantajoasã pentru individ, în care colegi ai noºtri vor avea, în decursul a 2Ð3 ani, pânã când se produce aplatizarea ºi intersecþia între cele douã legi, vor avea pensii mai mari decât pensia prevãzutã de lege.

Deci, cred cã domnul senator Tocaci acceptã explicaþia aceasta, care înlãturã o îndoialã care este perfect justificatã, deoarece... sã nu facem acte de generozitate abstracte. Aceste lucruri nu cad din cer. Fiecare dintre ele implicã contribuþia fiecãruia dintre noi în rezolvarea problemei. Dar, în esenþã, avându-se în vedere cã existã acest principiu al soluþiei celei mai avantajoase pentru fiecare dintre noi, cred cã domnul senator Tocaci este de acord cu mine cã putem rãmâne în formularea aceasta fãrã sã prejudiciem un principiu fundamental, acela al egalitãþii drepturilor de a primi ceva pe marginea contribuþiei pentru constituirea fondului respectiv.

Mulþumesc domnului senator Gherman.

Are cuvântul domnul senator Bãdiceanu ºi se pregãteºte domnul senator Dumitraºcu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur, ºi Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. va vota aceastã iniþiativã legislativã. Este vorba de o categorie, sã nu uitãm, care a îndeplinit stagiul de cotizare. Faptul cã ei au început sã lucreze mai devreme ºi nu mai îndeplinesc ºi condiþia de vârstã, e o întâmplare nefericitã, nu pentru cã ei nu ar vrea sã lucreze în continuare, pentru cã, dacã ar lucra în continuare, ar adãuga la stagiu, fapt care le-ar spori pensia.

Deci, aceastã penalizare care li se aplicã pânã la îndeplinirea condiþiei de vârstã este oarecum normalã.

Referitor la obiecþiunea pe care a adus-o domnul Tocaci, vreau sã spun cã numai aparent s-ar pãrea cã îi avantajeazã într-un fel aceastã lege. Ei au îndeplinit stagiul de cotizare de 25 de ani, femeile, ºi 30 de ani, bãrbaþii, însã, începând sã lucreze mai devreme Ñ poate unii de la 18 ani sau mai devreme Ñ nu au îndeplinit ºi condiþia de vârstã.

Pânã la intrarea în vigoare a noii legi, care nu se ºtie când va fi, din pãcate, pentru cã a fost atacatã de Curtea Constituþionalã pentru un motiv care, într-adevãr, nu are nimic de-a face cu Constituþia, dar are de-a face cu instituþia care a votat-o. Rãmâne sã vedem care va fi soarta ei ºi rãmâne în sarcina noastrã, a celor douã Camere, dacã vom reuºi sã întrunim 2/3 pentru a respinge sau nu obiecþiunea de neconstituþionalitate a legii, ºi asta ar trebui sã intre în prioritãþi, deºi azi-dimineaþã,

la luarea de cuvânt în numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., nu s-a amintit acest lucru.

Trecerea legii pensiilor prin cele douã Camere, supunerea votului celor douã Camere a excepþiei de neconstituþionalitate trebuie sã fie una din prioritãþi, mai ales cã nu necesitã prea multe dezbateri. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Dumitraºcu.

Salut o asemenea propunere legislativã a doamnei deputat Paula Ivãnescu ºi a domnului deputat Dumitru Buzatu.

În al doilea rând, sunt extraordinar de trist cã acest proiect de lege nu este susþinut de Guvernul României. Care o fi Guvernul acela al României?!

Sunt, de asemenea, trist, pentru cã a primit aviz negativ din partea unui enigmatic Consiliu Economic ºi Social. Am pronunþat ”enigmaticÒ.

În al treilea rând, am convingerea fermã cã Guvernul, cu politica sa, va face ca numãrul celor care beneficiazã, nu profitã, ºi perioada în care vor beneficia, nu vor profita, sã fie foarte micã, având în vedere politica sa socialã, de micºorare a populaþiei þãrii, aºa cum reiese din ultimele cifre statistice.

Sigur cã susþinem un asemenea proiect de lege care este un act de dreptate ºi, în mãsura posibilului, un act de ajutorare omeneascã. Sunt pentru.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Marin Stelian.

## Domnule preºedinte,

Declar de la început cã am sã votez aceastã iniþiativã legislativã, dar vreau sã atrag atenþia Senatului, iniþiatorului cã pensiile se plãtesc din Fondul de pensii constituit pe baza contribuþiei fiecãrui salariat.

Asistãm la scãderea numãrului de salariaþi, al celor care contribuie la Fondul de pensii, ºi la creºterea foarte mare a numãrului de pensionari. Deci, Fondul de pensii scade, numãrul de pensionari creºte, plãcintuþa aceasta, numitã Fond de pensii, scade continuu, pe mãsurã ce scade numãrul contribuabililor ºi trebuie s-o împarþi la mai mulþi. Dai câte o fãrâmiþã. ªi ne întrebãm de ce pensiile sunt atât de mici, încât nu asigurã un trai decent unui om care a muncit o viaþã!

Deci, vreau sã atrag atenþia cã nu este o soluþie pensionarea mai devreme. S-a mai procedat aºa ºi în 1990 ºi foarte mulþi oameni capabili sã munceascã au trecut la pensie. Deci, eu nu prea sunt de acord cu sistemele acestea, ca sã stimulãm nemunca. În fond, acesta este scopul. ªi repet, Fondul de pensii scade continuu, pe mãsurã ce scade numãrul de salariaþi, ºi îl împãrþim la mai mulþi. Deci, nu rezultã bani suplimentari dintr-o iniþiativã legislativã, bani suplimentari ca sã plãtim încã 300.000 de oameni.

Eu vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul senator Ciurtin.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am sã fiu scurt. Categoric, o sã votãm aceastã lege, pentru cã este o necesitate pentru timpurile pe care le trãim, dar mã gândeam, doamnã deputat, dacã avantajele pe care dumneavoastrã le oferiþi prin acest proiect de lege nu ar fi fost poate mai bune dacã luam în considerare altceva. ªi anume, prin lege se spune cã cei care au cotizat timp de 25 de ani la asigurãrile sociale, beneficiazã. Normal, este bine, dar, pentru ca avantajele sã fi fost mai mari pentru o categorie de oameni, ºi vã rog sã mã înþelegeþi cã am avut vreo câteva zeci de persoane care sunt în situaþia pe care dumneavoastrã o prevedeþi prin lege, ºi anume au lucrat, de exemplu, mai ales femeile, 20 de ani, au limitã de vârstã pentru pensionare în cadrul acestei legi de excepþie, sã spunem, pânã intrã în vigoare cealaltã lege, deci au 50 de ani, dar au numai 20 de ani vechime. Normal, nu au contribuit cu 25 de ani la crearea Fondului de pensii ºi mã gândesc cã aici este o categorie mult mai mare de oameni care suferã ºi nu mai primesc nici ajutor social, nici ajutor de ºomaj, nimic, nimic nu mai primesc.

Deci, cred cã mai mulþi sunt în limita de vechime între 20 ºi 25 de ani decât 25 de ani împliniþi ºi peste, pentru ca sã intre în conformitate cu legea nouã în cadrul pensiilor. ªi mã gândesc: nu ar fi fost bine dacã dumneavoastrã gândeaþi vechimea aceasta ºi contribuþia la Fondul de pensii mai micã decât 25 de ani?

Vã rog sã mã credeþi cã am primit foarte mulþi oameni la biroul senatorial pentru aceastã lege.

Deci, înþelegeþi cum zic, doamna Ivãnescu?

Da.

Deci, cred cã, într-adevãr, se vedea atunci, ajutorul pentru... mai ales pentru femei, în cazul acesta. Eu vã mulþumesc.

Aveþi dreptate, dar...

Numai o clipã! Nemaiexistând alþi colegi doritori sã ia cuvântul, o rog pe doamna deputat Paula Ivãnescu dacã mai are de rãspuns la solicitãrile colegilor.

Fiecare dintre domnii senatori care au luat cuvântul au dreptate în felul lor. Este o lege care încearcã sã ajute o categorie într-adevãr limitatã. Iniþiativa iniþialã era cu totul altfel. Proiectul de lege pe care îl aveþi dumneavoastrã în discuþie astãzi a fost modificat prin comisie ºi prin Camera Deputaþilor. Deci, este o soluþie mai limitativã ºi mai restrictivã, pentru cã trebuie sã þinem cont de ceea ce au spus domnul senator Marin Stelian ºi ceilalþi, cã banii sunt din ce în ce mai puþini, iar cei care au nevoie ºi apeleazã la fondurile de asigurãri sociale sunt din ce în ce mai mulþi.

Sã încercãm sã facem o iniþiativã legislativã împreunã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea iniþiativei legislative.

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nu existã.

- 4 abþineri, titlul legii a fost adoptat. Trecem la art. 1.

- Comisia noastrã de specialitate are amendamente. Deci, comisia susþine amendamentele?

Noi susþinem art. 1 aºa cum a fost formulat de cãtre Senat.

Observaþii din salã asupra conþinutului art. 1 alin. 1. Vã rog!

Domnule preºedinte, am un amendament la art. 1 alin. 1.

Propun completarea textului cu urmãtoarea sintagmã: ”sau, dupã caz, de plãþile compensatorii.Ò

În consecinþã, textul modificat ar avea urmãtorul cuprins: ”Persoanele care au vechimea integralã în muncã ºi au parcurs perioada în care au beneficiat de ajutorul de ºomaj sau, dupã caz, de plãþile compensatorii, pot solicita înscrierea la pensie înainte de împlinirea vârstei prevãzute de lege pentru pensionarea la cerere.Ò

Motivez acest amendament prin faptul cã persoanele disponibilizate în urma concedierilor colective sunt într-o situaþie nefavorabilã în privinþa pensionãrii anticipate faþã de persoanele concediate individual. Ele trebuie sã aºtepte expirarea perioadei de acordare a plãþilor compensatorii ºi numai dupã aceea beneficiazã de o perioadã de 9 luni de ajutor de ºomaj.

Acest amendament are ca scop evitarea inechitãþii faþã de aceste persoane.

Menþionez, aºa cum a reieºit ºi din prezentarea iniþiatorului, cã aceastã lege are o aplicabilitate limitatã ºi acest amendament nu influenþeazã în mod deosebit numãrul pensionarilor, dar face echitate, dreptate, între douã categorii de persoane ºi nu umflã în mod iresponsabil numãrul pensionarilor.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Am rugãmintea sã-mi predaþi ºi mie amendamentul ºi, dacã mai aveþi unul, ºi comisiei de specialitate.

Mai existã alte observaþii din salã?

Vã rog, iniþiatorul.

Sunt de acord cu amendamentul propus de Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.

Amendamentul domnului senator Csaba NŽmeth nu este potrivit, pentru cã, de obicei, plãþile compensatorii se suprapun peste ajutorul de ºomaj.

Deci, aceasta este dorinþa ºi sensul legii Ñ depãºirea perioadei de ºomaj.

Deci, încã o datã, sunt de acord cu amendamentul propus de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Da. Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, dacã doreºte sã se refere la amendamentul domnului senator NŽmeth.

Dacã aserþiunea doamnei deputat este corectã ºi se primeºte ajutorul de ºomaj concomitent cu plãþile compensatorii... Nu ºtiu dacã este adevãrat sau nu. Deci, dacã aserþiunea este corectã, atunci da, dar dacã plãþile compensatorii, practic, în mod normal, se fac în regim de salariu ºi se plãteºte C.A.S. pentru ele ºi se reþin toate celelalte obligaþii, ele ar trebui sã intre, normal, în vechimea în muncã, deci sã i se constituie vechime în muncã respectivului. În acest caz, eu sunt de acord cu amendamentul domnului senator NŽmeth.

Alte observaþii? Doriþi sã mai faceþi o precizare? Vã rog!

Domnule preºedinte,

Fac o precizare: art. 44 alin. 3 al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98 din 1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective prevede cã ajutorul de ºomaj stabilit în data disponibilizãrii se suspendã pe perioada acordãrii plãþilor compensatorii ºi se pune în platã începând din prima lunã dupã expirarea perioadei pentru care se acordã plãþi compensatorii.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ciurtin.

Domnule preºedinte,

Eu aº zice sã rãmânã textul aºa cum a fost formulat, pentru cã domnul coleg nu a luat în considerare niºte lucruri. Aceastã lege este o lege limitativã în timp. Prin urmare, vine plata compensatorie care se plãteºte într-o lunã, douã sau trei, vine ajutorul de ºomaj care este pe 18 luni ºi se depãºesc doi ani de zile, dar aceastã lege concordã, cu ce? Cu faptul cã noi am votat o lege de pensionare care va intra în funcþiune în anul 2001, mã rog, cu o întârziere de 2Ð3 luni de zile, pânã când vedem ce se întâmplã cu neconstituþionalitatea declaratã de Curtea Constituþionalã. Prin urmare, depãºeºte limita de timp pentru care aceastã lege a fost elaboratã. Nu se poate aºa ceva!

Deci, noi nu facem aceastã lege care, am spus, este limitativã în timp, nu o facem ºi pentru 2001, ºi pentru 2002. Nu se poate. Deci, sã rãmânã textul aºa cum a fost completat de comisia de specialitate.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Dacã mai existã alte observaþii? Nu existã. Stimaþi colegi,

Conform regulamentului nostru, supun mai întâi votului dumneavoastrã amendamentul comisiei de specialitate. Mã refer la art. 1 alin. 1. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri, amendamentul comisiei de specialitate la art. 1 alin. 1 a fost acceptat.

Supun atenþiei dumneavoastrã amendamentul propus de domnul senator NŽmeth, de completare a alin. 1 art. 1. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 34 de voturi pentru, 47 împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul nu a fost acceptat.

- 3 abþineri, a fost acceptat alin. 1 al art. 1.

Trecem la alin. 2 al art. 1.

Dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

- 3 abþineri, alin. 2 a fost adoptat.

Trecem la alin. 3.

Sunt observaþii? Nu sunt. Îl

4 abþineri, alin. 3 a fost adoptat.

Trecem la art. 2.

Dacã sunt observaþii asupra art. 2? Nu existã. Îl

Trecem la art. 3.

Am înþeles cã iniþiatorul este de acord cu amendamentele comisiei noastre de specialitate.

Da. Nu mai repet de fiecare datã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Ca sã nu mai revenim la fiecare articol.

Art. 3.

Observaþii? Nu existã. Îl

Art. 7, dacã existã observaþii? Nu existã. Îl

Stimaþi colegi,

Avem în faþã o lege organicã. Am rugãmintea sã ne pronunþãm asupra votului final pe întreaga iniþiativã legislativã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 91 de voturi pentru, 18 împotrivã ºi 4 abþineri, legea a fost adoptatã.

Felicitãri ºi mulþumim colegilor din plenul Senatului.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

ªi eu vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor. Sper cã astãzi am fãcut împreunã o treabã bunã pentru unii dintre cei mai necãjiþi din aceastã þarã.

Vã mulþumesc ºi vã doresc succes.

Art. 4.

Observaþii? Nu existã. Îl

Domnule preºedinte,

Mai este art. 3[1] formulat de comisia Senatului...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, este adevãrat. Art. 3[1] . Observaþii asupra art. 3[1] ? Nu sunt. Îl

Art. 4.

Observaþii? Nu existã. Îl

În forma Senatului...

Bineînþeles. Am fãcut precizarea de la început, domnule senator. Iniþiatorul ºi-a însuºit toate amendamentele comisiei noastre de specialitate. Deci, art. 4. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 66 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Art. 5.

Observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi.

Articolul a fost adoptat cu 79 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 6.

Observaþii? Nu existã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Cu 77 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi o abþinere, art. 6 a fost adoptat.

Stimaþi colegi,

Mergem mai departe. La punctul 7 avem proiectul de Lege pentru declararea municipiului Târgu-Mureº ”oraº martirÒ.

Invit iniþiatorul, domnul deputat K‡roly Kerekes, ºi comisia.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## **Domnul Kerekes Kãroly Ñ** _deputat_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Sunt deputatul U.D.M.R. K‡roly Kerekes, din judeþul Mureº.

Iniþiativa legislativã, de fapt, aparþine unui numãr de 9 deputaþi din judeþul Mureº, de la urmãtoarele formaþiuni politice: P.N.Þ.C.D., P.D.S.R., P.D., U.D.M.R. ºi P.U.N.R.

Prin iniþiativa noastrã legislativã am propus recunoaºterea pe plan legislativ a jertfei aduse de municipiul Târgu-Mureº în Revoluþia din Decembrie 1989. Municipiul Târgu-Mureº este una dintre localitãþile în care evenimentele revoluþionare s-au derulat în condiþii sângeroase. Populaþia din oraºul Târgu-Mureº a trãit puternice sentimente de speranþã ºi disperare, înregistrând un numãr însemnat de morþi ºi rãniþi prin arme de foc, bãtãi, maltratãri din partea organelor de represiune, cu consecinþe grave, într-o perioadã în care spitalele, clinicile ºi dispensarele au primit ordin de a nu trata rãniþii.

În centrul municipiului Târgu-Mureº, în Piaþa Victoriei, s-a ridicat un monument în memoria celor 6 martiri. Þinând cont de jertfele aduse de populaþia municipiului, precum ºi rolul avut în ansamblul revoluþiei la nivel naþional, municipiul Târgu-Mureº ar fi îndreptãþit, dupã 10 ani de la evenimente, în semn de cinstire a eroismului manifestat ºi a memoriei martirilor cãzuþi în lupta pentru victoria revoluþiei, sã fie declarat ”oraº-martirÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule deputat. Rog comisia de specialitate sã prezinte raportul.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã localã, întrunitã în 16 decembrie 1999, a luat în dezbatere propunerea legislativã ºi a hotãrât în unanimitate declararea municipiului Târgu-Mureº ”oraº martirÒ pentru cinstirea memoriei celor care ºi-au jertfit viaþa pentru revoluþie.

Având în vedere aceeaºi unitate de mãsurã, de apreciere ºi atitudine faþã de celelalte oraºe, socotim cã Târgu-Mureº, cu atât mai mult este îndreptãþit sã poarte acest nume, comunitatea de aici dând tributul de sânge cu ocazia revoluþiei.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

O singurã intervenþie. Pentru toate cererile depuse, toate iniþiativele, Comisia pentru administraþie a dat avizul pozitiv, urmeazã doar la nivel de Birou permanent ca acestea sã ajungã în stadiul în care este cea privind oraºul Târgu-Mureº.

Vã mulþumesc pentru precizare.

Mai sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nu. Stimaþi colegi,

Vã supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã votaþi.

Titlul a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere.

Articolul unic.

Vã mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Vã rog! Domnul senator Gaita.

De la început mã declar de acord cu aceastã iniþiativã legislativã ºi voi vota pentru. Totuºi, v-aº supune atenþiei urmãtoarele: existã douã iniþiative legislative, amândouã au fost luate în discuþie de comisia de specialitate ºi amândouã au raport pozitiv. Este vorba de Târgu-Mureº ºi Hunedoara. Nu cred cã este normal; sã nu fie ºi cu alte implicaþii, care nu sunt reale, dar se pot face speculaþii pe aceastã temã. Cred cã ar fi bine de luat în discuþie ºi oraºul Hunedoara în acelaºi timp.

## Domnul senator,

Nu am nimic împotrivã, dar a fost aprobatã ordinea de zi. Vã propun ca acest subiect sã-l ridic în cadrul Biroului permanent pentru a fi programat pe ordinea de zi de sãptãmâna viitoare.

Vã rog foarte mult pentru cã, vã spun, în mod cert se nasc probleme care, de fapt, nu existã. Ar fi probleme artificial nãscute.

Deci, în ºedinþa Biroului permanent vã rog sã aveþi în vedere sã stabiliþi ca în sãptãmâna viitoare, ºi nu printre ultimele puncte, aºa cum aþi fãcut cu alte legi, sã fie introdus ºi municipiul Hunedoara, ºi se poate chiar în ºedinþa de luni pentru cã este o problemã care se poate rezolva într-un timp foarte scurt.

Vã mulþumesc.

Vã promit cã voi fi purtãtorul dumneavoastrã de cuvânt în Biroul permanent.

Observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Articolul a fost adoptat cu 85 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere.

Supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Legea a fost adoptatã cu 86 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc tuturor colegilor pentru înþelegere.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi senatori,

În numele colegilor iniþiatori ºi în numele meu personal, vã mulþumesc pentru înþelegerea ºi contribuþia dumneavoastrã la aprobarea acestei iniþiative legislative.

## Mulþumim ºi noi.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, ºi anume proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999.

Invit iniþiatorul ºi Comisia pentru buget, finanþe, bãnci. Domnule preºedinte Oprea Andreiu, Vã invit la pupitrul de comandã. Doamna ministru,

Aveþi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Apreciem cã prin proiectul de act normativ supus aprobãrii dumneavoastrã se vor limita sever posibilitãþile de fraudã fiscalã ºi de circulaþie a unor mãrfuri neînregistrate, întrucât organele de control fiscal vor avea în orice moment posibilitatea citirii datelor stocate în memoria fiscalã a aparatelor ºi confruntãrii operative a acestora cu datele înscrise în evidenþele primare ºi contabile ale agentului economic.

Astfel agenþii economici vor fi nevoiþi sã evidenþieze în contabilitate toate tranzacþiile referitoare la vânzãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii cãtre populaþie înregistrate ºi stocate în memoria fiscalã.

În prezentul proiect de act normativ se prevãd atât agenþii economici obligaþi sã utilizeze aceste aparate, cât ºi cei care nu au aceastã obligaþie. Se preconizeazã ca în prima etapã numãrul agenþilor economici din reþeaua comerþului cu amãnuntul ce vor fi obligaþi sã utilizeze aceste aparate va fi de aproximativ 20 000, iar în a doua etapã, de aproximativ 50 000.

Întrucât instituirea obligaþiei de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale dã naºtere la contravenþii ºi infracþiuni specifice, a fost necesar ca acestea sã fie prevãzute în prezentul proiect de act normativ împreunã cu sancþiunile corespunzãtoare.

Având în vedere experienþa altor state care au introdus acest sistem obligatoriu de utilizare a aparatelor de marcat fiscale, s-a prevãzut în proiectul de act normativ ca prin normele de aplicare, care deja sunt aprobate, sã se precizeze caracteristicile tehnice ale aparatelor, procedura de avizare, modalitatea de distribuire ºi utilizare a acestora.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Raportul comisiei de specialitate. Domnul preºedinte Oprea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor, Cu scrisoarea L.101 din 18.11.1999, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege ºi cu ocazia dezbaterii în comisie s-au reþinut urmãtoarele: proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea obligaþiei agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Raþiunea iniþierii proiectului de lege constã în necesitatea ajustãrii cadrului legislativ în materia vânzãrilor de bunuri ºi prestãrilor de servicii cãtre populaþie pe fondul înregistrãrii, în ultima perioadã, a recrudescenþei fenomenului de evaziune fiscalã din partea unor agenþi economici.

Acest proiect de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ, a fost adoptat de Camera Deputaþilor, iar Comisia de buget, finanþe, bãnci a fãcut o serie de amendamente pe care le prezentãm în anexã.

În consecinþã, vã propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele comisiei noastre. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Dacã existã colegi doritori sã ia cuvântul? Nu existã. Titlul legii.

Observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Dacã în privinþa articolului unic existã observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Articolul a fost adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Dacã la amendamente existã observaþii din partea colegilor din salã. Vã rog, numai o clipã, domnule senator Gaita...

Îmi cer scuze cã intervin, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu am fost atent la citirea raportului.

Comisia economicã ºi-a exprimat un punct de vedere, punct de vedere care a intrat în obiºnuinþa Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci de a nu-l lua în considerare. Problema se pune în douã moduri.

Ne-a rãmas votul final. Îmi cer scuze cã vã reþin doar câteva minute. Nu am nimic împotriva acestei ordonanþe, dar ºtim foarte bine în ce situaþie se aflã agenþii economici, cât sunt de decapitalizaþi. Chiar dacã raportul nostru, al Comisiei economice, a fost negativ, eu aº propune în atenþia plenului Senatului ca termenul de procurare a aparatelor de marcat sã fie prelungit cu încã 6 luni. Faþã de cel care este sã fie prelungit cu încã 6 luni.

Vã spun cã agenþii economici dau faliment numai prin aceastã acþiune. Nu mai zicem de influenþa T.V.A.-ului care, chipurile, este favorabilã prin celelalte ordonanþe.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Dacã existã alte observaþii?

Trecem la art. 1, alin. 1 ºi 4. Dacã existã observaþii, altele decât cele sesizate de comisia noastrã de specialitate? Nu existã.

Iniþiatorul este de acord?

De acord, da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Haucã, amendamentul dumneavoastrã privind prelungirea termenului la ce articol se referã? La ultimul articol, da.

Art. 2 alin. 1 lit. a) ºi c), au survenit modificãri fãcute de cãtre Comisia de buget, finanþe, bãnci.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5

Dacã mai existã alte observaþii? Nu existã.

Art. 2 alin. 1 lit. d) se eliminã. Dacã existã observaþii? Nu existã.

La art. 5 alin. 1 ºi 3, de asemenea, au suportat modificãri din partea comisiei noastre de specialitate.

Dacã existã ºi alte observaþii? Nu existã.

Art. 5 alin. 1 ºi 3, de asemenea, au suportat modificãri din partea comisiei.

Alte observaþii? Nu existã.

Art. 8.

Observaþii? Nu existã. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

A fost adoptat cu 74 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 9 lit. a), de asemenea a suportat modificãri.

Dacã mai existã alte observaþii? Nu existã.

La art. 10 alin. 1 lit. b), de asemenea suportã modificãri aduse de comisia noastrã de specialitate.

Alte observaþii? Neexistând,

De asemenea, la art. 10 alin. 2 lit. b) existã modificãri aduse de comisia noastrã de specialitate.

Dacã mai sunt alte observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Adoptat cu 66 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 3 abþineri.

La art. 11 alin. 1, de asemenea existã modificãri aduse de comisia noastrã de specialitate.

Alte observaþii? Neexistând, îl

Art. 14, de asemenea suportã modificãri din partea comisiei.

Dacã mai sunt alte observaþii? Neexistând, îl

Dupã art. 14 se introduce art. 15 cu urmãtorul cuprins... îl cunoaºteþi, nu are rost sã-l mai prezint. Dacã existã observaþii?

Domnul senator Huidu Dumitru.

Aici trebuie sã fie modificarea pe care colegul nostru, domnul senator Haucã, a intervenit, ºi anume 31 decembrie anul 2000.

Vreau sã vã spun urmãtoarele: casele de marcat... sau numãrul acesta, în final, va fi de aproximativ 300.000 bucãþi ºi, în prezent, nu au intrat pe teritoriul României decât 20.000 sau sub 20.000.

În momentul de faþã, firmele care sunt acreditate sã facã aceste importuri cer bani în avans, aduc marfã de foarte proastã calitate din Bulgaria ºi nici nu suntem pe deplin edificaþi dacã service-ul va fi corespunzãtor asigurat de cãtre aceºtia sau, dupã ce executã importul, vor lãsa baltã agenþii economici.

Þinând cont cã cei aproximativ 300.000 agenþi economici vor contribui la ieºirea din þarã a cel puþin 500.000 dolari, în condiþiile în care ºi aºa þara noastrã este sãracã, nu cred cã are rost sã ne pripim, fiindcã existã ºi posibilitatea sã facem jocul câtorva oameni care au decis acest lucru.

Rog, de aceea, plenul Senatului sã decidã amânarea pânã la data de 31 decembrie 2000.

Am rugãmintea sã formulaþi amendamentul ºi sã-l predaþi atât la comisie, cât ºi la prezidiu.

Domnul senator Buruianã, dupã care urmeazã domnul senator Tocaci.

Domnule preºedinte,

Alãturi de multe probleme care sunt tratate cu destulã uºurinþã în coordonarea unor aspecte importante din þarã, ºi aici cred cã s-ar simþi necesitatea unei priviri de perspectivã.

Dacã aceastã chestiune este obligatorie ºi, realmente este obligatorie pentru întreaga miºcare a mãrfurilor în România, atunci firesc ar fi ca înainte de asta sã se facã o pregãtire pe bazã de strategie adecvatã, ºi anume sã se punã la punct fabricarea în þarã pe baza asimilãrii unei licenþe corespunzãtoare care sã rãspundã atât cerinþelor ministerului, cât ºi posibilitãþilor de fabricaþie în România a unor astfel de case ºi dupã aceea sã reproducem 300.000 de sisteme de calculat care vor da de lucru unui sector important al economiei româneºti ºi, în acelaºi timp, rezolvã exact la nivelul exigenþelor ºi cerinþelor ministerului o problemã importantã a economiei. Aºa ar proceda o conducere coerentã ºi competentã. Cred cã este bine sã militãm pentru astfel de conduceri.

Da, mulþumesc. Domnul senator Tocaci.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

De fapt, domnul Buruianã mi-a luat vorba din gurã, dar eu mai am ceva de spus.

Vreau sã vã mai spun cã, în plus, peste ceea ce a spus domnul Buruianã, ºi nu mai are sens sã repet, aº mai adãuga cã astfel de legi ºi de obligativitãþi se asociazã cu suspiciuni foarte grave. Mai cu seamã când furnizorul este ciudat, ca sã spun aºa, surprinzãtor. Va sã zicã, aducem din Bulgaria astfel de utilaje.

De ce tocmai din Bulgaria?!

ªi aceastã obligativitate, asociatã cu furnizorul, nu face altceva decât sã alimenteze suspiciunile de care vorbeam. ªi am sã spun pe ºleau care sunt aceste suspiciuni.

Stimatã doamnã secretar de stat,

Existã impresia, eu nu am dovezi, ºi subliniez faptul cã nu am dovezi, prin urmare scurtul meu discurs nu poate fi acuzat de o tentã calomnioasã, fiindcã subliniez cã nu am dovezi, dar existã impresia, alimentatã inclusiv de legea pe care o discutãm acuma, cã cineva beneficiazã sub forma unor comisioane masive de astfel de importuri, care sunt ºi ele masive, având în vedere obligativitatea.

Ca atare, soluþia sugeratã, spusã clar de domnul senator Buruianã, ar fi cea care ar rezolva problema ºi ar elimina suspiciunile. Nu înþeleg de ce nu poate România sã fabrice astfel de utilaje, dar poate Bulgaria!

Deºi este limpede cã, vorba dumnealui, putem face avioane ºi multe alte utilaje care, chiar dacã nu au toate piaþã de desfacere, sunt totuºi bune ºi, în orice caz, este de presupus cã le putem face, cel puþin la fel de bune ca cele importate din Bulgaria.

V-aº mai întreba dacã ºtiþi, dar probabil cã n-aveþi de unde sã ºtiþi... unde mai exportã Bulgaria, în care þarã mai exportã Bulgaria astfel de utilaje?

Poate cã prin Ghana sau mai ºtiu eu pe unde... s-ar putea... deºi e îndoielnic...

Prin urmare, vedeþi dumneavoastrã, se leagã anumite elemente într-un ansamblu care devine coerent ºi care ne conduce la suspiciuni grave ºi n-ar fi exclus ca cineva din Senat sã cearã o anchetã pentru asemenea chestiuni.

Vã mulþumesc.

S-au mai înscris la cuvânt domnii senatori Victor Fuior, Teodor Haucã ºi Sergiu Nicolaescu.

Ceruse cuvântul ºi domnul Marin Dan Stelian...

Da, îmi cer mii de scuze... Poftiþi! Domnul senator Marin Stelian.

## Domnule preºedinte,

Apãrând aceastã ordonanþã, am stat ºi eu de vorbã cu foarte mulþi agenþi economici. Toþi sunt speriaþi. Sunt speriaþi nu cã vor sã facã evaziune fiscalã prin neutilizarea aparatelor de marcat. Sunt speriaþi pentru cã trebuie sã facã niºte investiþii. Vedeþi dumneavoastrã, se referã la agenþii economici care realizeazã venituri, deci încasãri mai mari de o sutã de milioane de lei, adicã la orice chioºc trebuie sã aibã aparat de marcat. Cã ºi un chioºc vinde de o sutã milioane de lei.

Pãrerea mea, ºi propun Ñ cu toatã încrederea cã ºi iniþiatorul va fi de acord Ñ sã respingem aceastã ordonanþã, sã ne pregãtim sã fabricãm noi aceste aparate de marcat. Pentru cã ele nu trebuie numai achiziþionate, trebuie ºi întreþinute, sã cumperi ºi piese de schimb. Adicã te angajezi la o investiþie extraordinar de mare.

**Service** -ul...

Da. **Service** -ul, întreþinerea, piese de schimb... Eu asta propun. Adicã, pânã la realizarea unui program, de a produce în þarã asemenea aparate, sã respingem ordonanþa. Adicã sunt întru totul de acord cu gândirea domnului senator Buruianã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc domnului senator Marin Stelian.

Domnul senator Fuior, dupã care urmeazã domnul senator Hauca.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Cred cã ºi iniþiatorul este pentru respingere, având în vedere faptul cã în data de 10.11.1999 a intrat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 ºi tot în data de 10.11.1999 a intrat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 128/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999. Deci, în concluzie, ºi iniþiatorul, respectiv Guvernul îºi dã seama de greºelile pe care le-a fãcut. Motiv pentru care propun respingerea acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Hauca.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

În urma celor ridicate atât de domnul senator Buruianã, cât ºi de domnul senator Marin Stelian, revin la acel aviz al Comisiei economice Ñ ºi în acest caz vorbesc în numele Comisiei economice Ñ care este un aviz negativ ºi susþin respingerea acestei ordonanþe, pentru cã cele prezentate de colegii mei au o logicã perfectã. Cred cã suntem în stare sã producem o astfel de aparaturã ºi sã nu scoatem dolarii din þarã, mai ales, þinând cont ºi de situaþia grea a agenþilor economici. Chiar dacã o s-o aplicãm, cã e nevoie de aceastã aparaturã de marcat, dar dacã o sã aplicãm cu un an de zile întârziere n-o sã fie foc. Dar mãcar sã ne facem aceastã aparaturã la noi în þarã ºi atunci menþin Ñ repet încã o datã Ñ avizul Comisiei economice a Senatului, care este aviz negativ, de respingere.

Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Nu am sã fac un proces de intenþie nimãnui, nu-mi pot permite, dar este evident cã propunerea care se face în faþa noastrã este profund imoralã. Nu am putea obliga pe nimeni, printr-o lege, sã cheltuiascã o sumã de bani indiferent de unde vine importul. Eu, personal, nu ºtiu dacã s-ar lua din Bulgaria sau din Patagonia. Nu conteazã acest lucru. Dar termenul acesta de ”urgenþãÒ, care nu permite celor care sunt afectaþi de aceastã lege sã aleagã, este imoral. Deci eu propun, în situaþia în care, totuºi, am petrecut un timp destul de preþios pânã acum cu aceastã problemã, sã fim de acord cu ordonanþa dar cu aplicare Ñ cel puþin trebuie sã dãm un termen Ñ dacã niºte iniþiatori din þarã ar face numai montajul în România ºi ar fi încã un progres ºi o sumã de bani care ar merita sã rãmânã în þarã. Deci mã raliez ºi acestei idei pe care au spus-o colegii mei ºi vreau sã spun cã existã aceastã capacitate în þarã. Dacã ar face numai montajul, ºi banii ar rãmâne Ñ majoritatea Ñ aici. Vã propun sã fixãm un termen de cel puþin 14Ð15 luni. Mulþumesc.

lalte cheltuieli care, cu timpul, îþi vor dubla preþul la casa de marcat. Lucru care nu trebuie neglijat. Trebuie sã observãm în aceastã ordonanþã cã fiecare agent economic care înregistreazã peste 100 de milioane de lei venit anual, adicã o vânzare medie de 333.000 de lei pe zi, trebuie sã-ºi ia casã de marcat. Imaginaþi-vã aceºti ”privatizaþiÒ, sã zicem, care vând de 300 ºi ceva de mii de lei, ce reprezintã 300 ºi ceva de mii? Reprezintã trei cartuºe de þigãri ºi cu asta, gata, ºi-a fãcut norma ºi este obligat sã-ºi ia casã de marcat de minim 120 milioane de lei ºi s-ar putea fondul de marfã din dugheanã sã nu fie mai mare de 10 milioane lei. De aceea cer ºi eu, aºa cum ºi colegii mei de la P.D., P.N.Þ.C.D. ºi P.D.S.R. au cerut, respingerea acestei ordonanþe ºi sã se ia în calcul doleanþele colegilor noºtri, ca aceste case de marcat sã fie realizate în România.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, doamnã ministru, stimaþi colegi, Vã mãrturisesc cã în privinþa acestei ordonanþe de urgenþã sunt, oarecum, într-o situaþie extrem de complicatã. ªi anume complicatã deoarece, aparent, aº fi de acord cu ea, avându-se în vedere necesitatea introducerii unei discipline, evitãrii unor aspecte care sunt total împotriva consumatorului, care se petrec astãzi în unele prãvãlii, la unii agenþi economici. Deci, aº fi extrem de în favoarea acestei abordãri. Pe de altã parte, o soluþie care este, oarecum, circumscrisã în aceastã ordonanþã, este o exclusivã apelare la un import care, fãrã sã am nici urmã de proces de intenþie, mi se pare cã este un import de ”an electoralÒ, ca sã spun pe ºleau lucrurile.

Mai grav!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Huidu, dupã care domnul senator Gherman.

Vreau sã revin ºi sã arãt colegilor mei cã prin aceastã ordonanþã toate casele de marcat electronice, care se aflã astãzi în funcþiune la agenþii economici ºi care au fost introduse de fostul ministru al finanþelor, domnul Florin Georgescu, practic nu mai au voie sã funcþioneze, sunt scoase efectiv din circuit. Adicã nu vedem rostul, fiindcã ºi acele case de marcat electronice sunt foarte bune, sunt de ultimã orã. De asemenea, aº vrea sã mai arãt cã aceste case de marcat care au intrat de curând în România au o capacitate micã. În primul rând, costã peste 10 milioane de lei fiecare casã de marcat. Dar au un stoc de memorie foarte limitat, în general de 2.500 de produse ºi dupã aceea încep cele-

Mai grav, spune colegul. Bine. Dacã vreþi, mie îmi place, întotdeauna, sã rãmân într-o zonã ”minimalãÒ. Dar, în al treilea rând, problema, aºa cum o ridicã distinsul coleg Buruianã, este o problemã foarte complexã. De ce? Deoarece un producãtor din România ca sã îºi facã toate utilajele ºi sã pregãteascã o producere de asemenea instalaþii la nivel de serie mare, la nivel naþional, nu poate s-o facã în condiþiile în care nu are asiguratã ºi necesitatea unei asemenea investiþii. Hai sã presupunem cã avem un investitor român de cea mai bunã intenþie. Vrea sã facã aºa ceva ºi nimeni nu obligã ca în comerþ sã se foloseascã aceste instalaþii de marcare electronicã. Sunt între Scylla ºi Caribda. În sensul cã nici aºa nu-i bine, ºi aºa e rãu. Ordonanþa este ºi prematurã dar este ºi tardivã. Mi se pare cã în acest moment soluþia cea mai puþin falsã ºi cea mai puþin costisitoare pentru þarã este respingerea. ªi am sã spun de ce. Respingerea care, într-un fel, limiteazã un proces care deja s-a declanºat o datã cu aceastã publicare a ordonanþei ºi prezentarea uneia dintre cele douã Camere. Aºa cum se prevede în Constituþie. Dar, pe de altã parte, cred cã ar trebui Ñ ºi nu am experienþa cuvenitã pentru a da o soluþie Ñ sã fie garantatã, celor care ar face investiþii pentru producerea acestor aparate de marcat, folosirea lor în þarã. Pentru cã altfel ajungem în situaþia aici comentatã, fãrã nici un pic de maliþiozitate, referitor la Bulgaria. Ajungem ºi noi producãtori ºi ne întrebãm cui le vom vinde dacã nu existã o necesitate internã? Deci e o problemã complexã.

Eu, în acest moment, din motivele care au fost aici expuse, voi vota pentru respingerea ordonanþei, dar aceasta nu lasã problema nerezolvatã ci doar lasã, dacã vreþi, o cale de rezolvare logicã, raþionalã, la nivel naþional. Pentru cã în forma actualã ordonanþa nu este vorba de a genera suspiciuni, dar, iertaþi-mã, ordonanþa, este în situaþia de a genera certitudini ºi asta ar fi pãcat de Dumnezeu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Paºca. Se pregãteºte domnul senator Oprea.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Aceastã ordonanþã a intrat în funcþiune în luna iunie 1999. Din luna iunie 1999 se vorbea de introducerea caselor de marcat cu memorie fiscalã. Înainte de termen, Ñ adicã trebuia sã intre în vigoare de la 1 octombrie 1999 Ñ Guvernul încã în luna septembrie 1999 a scos Ordonanþa nr. 128, de modificare a Ordonanþei nr. 28, prin care a amânat termenul pânã la 1 ianuarie 2000 pentru agenþii economici cu cifrã de afaceri peste 500 de milioane, referitor la anul 1998, ºi cu aplicabilitate de la 1 aprilie 2000 pentru agenþii economici cu cifrã de afaceri între 100 ºi 500 de milioane lei. De unde rezultã clar cã cei cu cifrã de afaceri sub 100 de milioane lei nu trebuie sã se doteze cu astfel de case de marcat.

În al doilea rând Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci analizând în comisie a hotãrât sã acorde o pãsuire agenþilor economici cu cifrã de afaceri între 100 ºi 500 de milioane lei sã nu se doteze de la 1 aprilie 2000, mai ales cã putem avea aceastã amânare, având în vedere cã ordonanþa a trecut deja prin Camera Deputaþilor ºi termenul sã fie 1 iulie 2000. ªi dacã noi ne grãbim puþin o putem avea în **Monitorul Oficial** ºi agenþii economici sã beneficieze de acest lucru.

În al treilea rând. Aceste case de marcat, în ele, ceea ce este scump este memoria fiscalã. Casele de marcat nu ºtiu dacã sunt aduse din Bulgaria, dar sunt firme consacrate în Europa care le produc. Aº da exemplu firma OHMRON, firmã suedezã. Cu astfel de case sunt dotate magazinele **McDonaldÕs** ºi altele încã în România. Sunt

trei feluri de case de marcat care au urmãtoarele preþuri: 672 de mãrci plus T.V.A., 1.200 ºi 2.400, funcþie de memorie, de cât e de mare memoria fiscalã ºi aºa mai departe. Pe de altã parte, s-a adus în discuþie cã cei care au deja case de marcat pot sã le arunce. Ei bine, nu pot sã le arunce ºi nici nu trebuie sã le arunce. Existã un program de adaptare a acestor case de marcat electronice ºi printr-un cost suplimentar pot sã foloseascã aceste case pe care le au în dotare.

Având în vedere cã trebuie rãspuns la niºte întrebãri, ºi sunt de acord cã mulþi dintre domnii senatori îºi pun semne de întrebare, eu vã propun sã întrerupem discuþiile în acest moment, s-o mandatãm pe doamna ministru sã vinã în faþa noastrã într-o ºedinþã urmãtoare sã ne prezinte cine sunt firmele respective, cine, ce fel de tipuri de case de marcat aduc, dacã existã posibilitatea ca aceste memorii fiscale sã fie produse în România. Pentru cã, domnilor, daþi-mi voie! Calculatoare se pot produce în România, se pot monta. Dar circuite integrate ºi alte chestii mai complicate nu ºtiu dacã în totalitate se pot face în România. Iar necesitatea, care a avut-o în discurs ºi domnul senator Oliviu Gherman, de a introduce aceste case pentru a le avea într-un context al reformei fiscale ºi o siguranþã cã aceste venituri se înregistreazã, nu ºtiu dacã balansul între a le produce în România Ñ dacã chiar se pot produce Ñ ºi un termen nedefinit de a le amâna pânã peste 12Ð14Ð16 luni, sau nu ºtiu mai când, ar fi benefic în acest moment pentru toþi. Eu zic cã în acest moment o decizie pe picior ºi în necunoºtinþã de cauzã ar fi pãcat sã luãm pentru cã ºi argumentele domnilor senatori sunt pertinente sub aspectul încãrcãrii financiare a acestor agenþi economici. Dar hai sã vedem dacã nu cumva s-au strecurat ºi niºte argumente false ºi printr-o mai bunã cunoaºtere ºi prezentare a problemei care sã facã luminã ºi sub aspectul acestor firme asupra cãrora planeazã incertitudini, ar putea sã ne facã sã avem un vot mai în cunoºtinþã de cauzã ºi în beneficiul ºi al agenþilor economici dar ºi al bugetului de stat. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Oprea. Din partea comisiei sau din partea dumneavoastrã?

Domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor, Permiteþi-mi sã vã sesizez cã suntem în mijlocul unui paradox: s-au declanºat discuþii generale dupã ce noi am votat legea.

ªi ce dacã?

## **Domnul Andreiu Oprea:**

Sã ne reamintim cã s-a votat inclusiv art. 14 din lege, care era ultimul din ordonanþã, ºi ne-am împotmolit la articolul adãugat de Camera Deputaþilor care, de fapt, nu spune mare lucru. Ceea ce propune Camera Deputaþilor este cã Guvernul va elabora încã ceva legi, niºte reglementãri.

Domnul senator Hauca a criticat în intervenþia dumnealui Comisia pentru buget, finanþe, bãnci. Eu, în general, când am greºit sau comisia aceasta a greºit Ñ ºi e posibil sã greºim de multe ori, cã avem o încãrcãturã foarte mare Ñ dar de data asta îi atrag atenþia domnului coleg cã nu are dreptate. Avizul Comisiei economice, care are data de 15.12.1999, sunã în felul urmãtor: ”Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L 101 pentru dezbaterea acestui proiect de lege (cu aparatele de marcat). În ºedinþa din ziua de 8 ianuarie, a.c., comisia a hotãrât sã avizeze favorabil acest proiect de lege cu observaþia ca tipurile aparatelor de marcat achiziþionate deja de agenþii economici de la firmele agreate de Ministerul Finanþelor sã fie omologate automat de comisia prevãzutã la art. 5, pentru a nu genera cheltuieli.Ò

Deci, acesta este avizul Comisiei economice.

## **Domnul Teodor Hauca**

**:**

Este vorba de cele care au fost deja achiziþionate.

## **Domnul Andreiu Oprea:**

De acord. Acum suntem în situaþia în care noi am votat toate articolele legii ºi sunt propuneri de returnare la comisie. Ce facem cu votul acordat?

DomnuÕ preºedinte Oprea, o sã prezint eu soluþiile.

Dacã-mi permiteþi, mai am încã o remarcã. Faptul cã s-a spus aici cã toate aparatele de marcat vin numai din Bulgaria, nu cred cã este adevãrat. În textul legii spune clar cã aceste aparate se achiziþioneazã prin distribuitorii autorizaþi, care pot sã fie importatori ºi pot sã fie importatori de oriunde. Propunerea domnului senator Buruianã este logicã într-un fel dar neaplicabilã. Sau poate fi aplicatã, pentru cã, nemaiexistând o economie centralizatã nu opreºte nimeni un fabricant român sã se adapteze rapid acestei cereri care existã ºi sã facã o afacere bunã. Deci nu putem noi sã invocãm acum acest element ”populistÒ, sã zicem: ”pãi, domnule, de ce nu facem noi?Ò Noi, Senatul, oricum nu putem sã creãm aºa ceva ºi nici nu putem determina pe cineva, sã-l forþãm s-o facã. Deci aceasta este atribuþia producãtorului, dacã vrea sau nu s-o facã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Eu v-am întrebat dar nu aþi fost atent probabil: dacã vorbiþi în numele comisiei sau în nume propriu? Mai erau înscriºi la cuvânt...

Cred cã am vorbit în numele ºi al comisiei, pentru cã am prezentat avizul Comisiei economice ºi mi-am permis sã fac ºi considerente în nume propriu.

Mai este înscris un coleg la cuvânt, domnul senator Dumitraºcu.

## **Din salã:**

Nu, eu tac.

Aþi renunþat.

Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte,

Doresc sã menþionez cã chiar ºi în acest stadiu, cu alte cuvinte înainte de votul final asupra proiectului de lege, pot fi reabordate probleme privind fie o parte, fie legea în întregime. Cu alte cuvinte, putem adopta, de principiu, fãrã nici un impediment în desfãºurarea procesului legislativ, soluþia de restituire la comisie, soluþia de amânare pentru a avea un punct de vedere al ministerului, dezbãtut în comisie ºi prezentat apoi plenului pentru ca, înainte de votul final, limpezind toatã problematica adusã în dezbatere cãtre finalul abordãrii legii, sã ne pronunþãm în cunoºtinþã de cauzã ºi cu temeinicie asupra acestui proiect de lege.

Propunerea mea de soluþie este sã amânãm dezbaterea, solicitând ministerului sã prezinte în 10 zile Ð douã sãptãmâni Ñ un punct de vedere motivat, ca rãspuns la toate problemele abordate în ultima parte a dezbaterilor, sã le prezinte comisiei, comisia sã le aibã în vedere, sã le dezbatã la rândul ei ºi sã prezinte plenului Senatului punctul sãu de vedere asupra acestei problematici. Nu cred cã este indicat ca ministerul sã vinã direct cu ele în plen. Am îngreuna dezbaterile ºi am crea puncte de vedere pe cât posibil diferite. De aceea, cred cã este util sã treacã neapãrat punctul de vedere al ministerului, rãspuns la toatã problematica abordatã acum cãtre final, prin comisia de specialitate, inclusiv, domnule preºedinte, Comisia economicã, cu aviz, sã-ºi exprime punctul de vedere cu privire la acestea. Este o temã foarte importantã. Priveºte multe implicaþii economice ºi financiare ºi de aceea trebuie sã ne pronunþãm în cunoºtinþã de cauzã a tuturor aspectelor implicative.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Buruianã dorea pentru...

Câteva secunde numai! Vreau sã lãmuresc o chestiune de principiu. Atunci când se contrazice o anumitã propunere trebuie contrazisã cu argumente nu cu formulãri de astea ”cliºeuÒ gen ”populistÒ sau nu ºtiu ce. Pur ºi simplu noi, Senatul, cred cã trebuie sã analizãm ca produsele care se consumã în masã în România sã vedem dacã nu pot fi fabricate în România. Dacã ne-ar trebui 15Ð20Ð100 de bucãþi, problema s-ar pune în mod clar: trebuie importate. Dar când e vorba de 300.000 de bucãþi ºi întreþinerea lor pe zeci de ani, deja problema se pune în alt fel. De aceea chestiunea asta trebuie sã ne-o punem ºi trebuie sã-i gãsim o rezolvare eficientã pentru România. Asta e de fapt problema.

## **Din salã:**

## Corect!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Vã mulþumesc.

Vã rog. Vã rog, domnuÕ Tocaci, haideþi sã nu... pentru cã sunt neproductive. S-a prefigurat deja o soluþie care este foarte bunã.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

## Domnule preºedinte,

Vã rog foarte mult, o singurã întrebare: aceste utilaje se obligã a fi furnizate de o singurã firmã, aia din Bulgaria, sau nu conteazã?

Nu, domnule!

## Poftiþi, domnule senator!

Ultimul vorbitor, dupã care supun la vot soluþia de compromis.

## Domnilor colegi,

Este neîndoielnic cã aceastã ordonanþã face parte din programul de reformã fiscalã. ªi dacã suntem de bunãcredinþã admitem fãrã nici o rezervã, ºi eu am înþeles, inclusiv din cuvântul nerostit al celor care au cerut respingerea ordonanþei, cã, de principiu, nu sunt împotriva principiului ca într-un comerþ civilizat cã existe casã de marcat. ªi cã este inadmisibil ca un sistem fiscal modern sã nu fie...

Mai tare!

## **Domnul Constantin MŸller:**

Pentru dumneavoastrã, în particular, vã spun mai tare... Este imposibil ca pentru un sistem fiscal modern Ñ aºa cum preconizãm sã fie în viitor sistemul fiscal al României Ñ acest sistem sã nu aibã casã de marcat. Eu vreau sã vã spun, ºi dumneavoastrã o ºtiþi foarte bine. Când am ieºit prima datã din þarã, în 1990, ºi m-am dus în Italia, m-am oprit pe o ºosea ºi am cumpãrat o felie de pepene de la o tarabã, un cãrucior

din ãla exact cum este în România, nu erau cu mult mai modernizaþi decât noi, dar când am plecat de acolo am plecat cu felia în mânã ºi a alergat vânzãtorul dupã mine ca sã-mi dea, ce credeþi? Bonul fiscal. Deci o tarabã pe o ºosea în mijlocul câmpului avea o casã de marcat electronicã la care ãla era obligat sã-þi dea bonul fiscal. ªi i-am spus: ”Domnule, nu mã intereseazãÒ ºi zice: ”Ba vã intereseazã cã dacã vã opreºte cineva mã bagã în puºcãrie, fie pe mine cã am fãcut evaziune, fie pe dumneavoastrã cã aþi furat felia de pepeneÒ. ªi atunci, de principiu, suntem de acord cã acest sistem trebuie sã existe.

Rãbdare! Rãbdare! Nu v-am întrerupt.

2. Sunt de acord cu dumneavoastrã cã acest sistem, având în vedere valoarea lui economicã, introducerea caselor de marcat ºi efectele pentru unii agenþi economici care vor practica un asemenea comerþ beneficiul este foarte mare, dar aveþi dreptate cã trebuia ca acest sistem Ñ al caselor de marcat Ñ sã fie fabricat în þarã. Dar aceastã ordonanþã este din vara anului 1999 ºi dumneavoastrã ºtiþi ºi toþi ºtim de ele. De acest program cunosc inclusiv acei producãtori din România care ar putea sã fabrice aºa ceva. A trecut mai bine de o jumãtate de an. Se mai preconizeazã încã o jumãtate de an. Eu cred cã aveau timp acei ce ar fi putut ºi ar fi avut capacitãþile sã se intereseze de o asemenea afacere Ñ pentru cã e o afacere foarte profitabilã Ñ ar fi avut timp s-o facã. ªi cerem un timp ca în România sã se fabrice case de marcat. Pãi, dacã pânã acum nimeni nu a fãcut nici un pas, este greu de crezut cã în 6 luni se va face acest pas.

Dar mai mult de atât.

Aceste case de marcat se vor dezvolta în viitor. Este o afacere care pe acei producãtori care-i intereseazã au timp sã o abordeze ºi sã o dezvolte din punct de vedere românesc. Ce mã intereseazã însã pe mine în aceastã ordonanþã, ºi trebuie sã vedem o chestiune foarte importantã pentru agentul economic... Nu existã prevederea care ar fi trebuit sã fie obligatoriu introdusã Ñ deºi avem o lege care nu se respectã dar trebuia s-o întãrim prin aceastã ordonanþã Ñ în sensul cã deºi se prevede ca aparatele de marcat trebuie sã fie dotate de cãtre distribuitor cu o broºurã cu pagini numerotate, care conþine evoluþia ei, ºi care se numeºte ”Carte de intervenþiiÒ, nu se prevede obligativitatea ca aceastã ”Carte de intervenþiiÒ sã fie în limba românã. ªi o sã ne trezim cã deºi e o lege care prevede în mod obligatoriu ca toatã aparatura strãinã care este importantã în România sã fie dotatã cu manuale de utilizare în limba românã, încã ºi astãzi se folosesc în marea majoritate a aparatelor cu folosire complicatã, inclusiv a calculatoarelor, manuale în limbi strãine pe care nu tot românul le stãpâneºte ºi nu eºti obligat sã ºtii ori englezã, ori francezã, ori spaniolã, ori germanã. ªi atunci acest lucru trebuie prevãzut ºi aceasta este problema care o ridic eu doamnei ministru de la Ministerul de Finanþe. Pentru cã sunt de acord cu solicitarea ca sã amânãm o sãptãmânã, nu douã sãptãmâni, pentru cã este o chestiune de urgenþã ºi aceastã problemã sã fie rezolvatã de Ministerul de Finanþe. Pentru cã nu e nevoie neapãrat acum, dacã a scãpat din ordonanþã, sã mai fie trecutã în ordonanþã, dar trebuie sã aparã aceastã obligativitate a furnizorului, indiferent cine este el, sã livreze manualul complet de utilizare-folosire, ”Carte de intervenþiiÒ, obligatoriu în limba românã. Cine nu are manual în limba românã sã nu poatã comercializa în România asemenea case de marcat.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Au luat cuvântul pânã acum 14 domni senatori. Toatã lumea este de acord cã aceastã ordonanþã trebuie adoptatã dar dupã ce vor fi aduse lãmuririle de rigoare. Deci sunt trei variante. Marea majoritate a colegilor au mers pe amânarea acestei dezbateri, a votului final. Întâi: Ministerul de Finanþe sã dea explicaþii la cele douã comisii Ñ Buget, finanþe, bãnci ºi Economicã Ñ dupã care, eventual, sã ni se prezinte un raport suplimentar ºi în plen putem relua aceste dezbateri. Propun dumneavoastrã prima variantã, de amânare a votului final pânã la clarificãri.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Acceptat cu 84 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi o abþinere.

## Stimaþi colegi,

Am ajuns la orele 12,30, atunci când am propus, ºi dumneavoastrã aþi fost de acord, ca sã trecem la adoptarea programului de lucru pentru sãptãmâna viitoare, urmând sã discutãm problemele organizatorice.

Înainte de acest lucru, aº dori sã vã aduc la cunoºtinþã constituirea unor comisii de mediere.

Este vorba de soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice.

Comisia de mediere este formatã din 7 colegi: unul de la P.D., unul de la P.N.Þ.C.D., unul de la P.N.L., unul U.D.M.R., P.D.S.R. Ñ 2 persoane ºi P.R.M.

Vã rog, grupurile parlamentare sã facã propunerile. Grupul parlamentar P.D.

Grupul parlamentar P.D. propune pentru proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice pe domnul senator Cristian Dumitrescu.

Grupul P.N.Þ.C.D.

Grupul P.N.Þ.C.D. propune pe senatorul Ioan Burghelea.

Grupul P.N.L.

Grupul P.N.L. propune pe Constantin Blejan.

Grupul U.D.M.R.

Domnul senator NŽmeth Csaba

Grupul P.D.S.R.

P.D.S.R. Ñ Dan Mircea Popescu ºi Petrescu Mihai.

ªi Grupul P.R.M.

Mînzînã Ion.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

O nouã comisie de mediere la textele apãrute în divergenþã la proiectul de Lege privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice.

Grupul P.D., o propunere.

Aceeaºi!

La asistenþa socialã a persoanelor vârstnice, tot pe domnul senator Cristian Dumitrescu.

Vã consult, fiind vorba de acelaºi domeniu, dacã grupurile parlamentare îºi menþin aceleaºi propuneri.

Da, da, exact!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Ultima comisie de mediere se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Propunem pe domnul senator Cazimir Ionescu.

Grupul P.N.Þ.C.D.

Grupul P.N.Þ.C.D. are mai multe propuneri, totuºi îl numesc pe domnul senator Nistor Bãdiceanu.

P.N.L.

Domnul senator Dinu Secrieru.

U.D.M.R.

Domnul senator Frunda Gyšrgy.

la 18,00, cu pauza de rigoare, miercuri Ñ activitãþi în comisiile permanente ºi joi Ñ plen de la 9,00 la 13,00, cu acea modificare pe care v-am adus-o la cunoºtinþã cã de la orele 12,30 la 13,00 sã dezbatem problemele organizatorice.

Domnul senator Apostolache.

O singurã problemã am, domnule preºedinte de ºedinþã.

V-aº ruga ca aceste interpelãri pe care reprezentanþii Guvernului ni le cer cu o sãptãmânã înainte, eu cred cã au timp suficient dacã le depunem joi, astfel încât luni sã dea rãspunsurile pentru, cã de la regulã, se cere depunerea lor miercuri ºi, dacã joi la aceastã orã mai depunem interpelãri se întâmplã fel de fel de ”minuniiÒ cu ele pe traseu.

Eu cred cã existã un _staff_ care poate transmite pe fax interpelarea ºi nu trebuie neapãrat apelat la poºta specialã, pentru cã de multe ori am primit ca argumentare cã nu s-au dat rãspunsurile întrucât s-a întârziat cu ducerea interpelãrii la Guvern.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule senator. Mulþumesc. Domnul senator Caraman.

P.D.S.R., douã propuneri.

P.D.S.R. propune pe Ion Vasile ºi Dima Emil.

ªi Grupul P.R.M., o propunere.

Grupul P.R.M. propune pe domnul senator Preda Florea.

În ordinea de zi de azi, programul de azi, pe locul 10 era Ordonanþa de urgenþã nr. 142. Nu mai avem timp s-o discutãm, probabil.

## Domnule senator,

Conform programului adoptat, pânã la orele 12,30 am avut dezbateri legislative. Cred cã aþi consultat programul. Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Aºa cum v-a fost prezentat ºi la casete, luni de la orele 14,00 Ñ lucrãri în grupurile parlamentare, de la 15,00Ð19,30 Ñ lucrãri în plenul Senatului. De la 15,00 Ð 16,30, declaraþii politice, de la 16,30Ð18,00 dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi, iar de la 18,00Ð19,30 Ñ întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

În rest, programul de lucru al Senatului este cel obiºnuit. Marþi Ñ dezbateri în plenul Senatului, de la 9,00

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã pun urmãtoarea întrebare: aþi limitat declaraþiile politice. În momentul de faþã, dacã nu mã înºel, sunt 29 de independenþi. Eu vã rog sã luaþi în consideraþie acest lucru, fiind al doilea mare grup în Senat.

Declaraþiile politice se întind pe durata a o orã ºi jumãtate, domnule senator. De la 15...

Dacã dumneavoastrã aþi calculat acest lucru înseamnã cã aþi prevãzut pentru independenþi un anumit numãr de minute.

Întrebarea mea era: cât aþi prevãzut? ªi dacã nu s-a prevãzut acest lucru trebuie sã þineþi cont cã suntem 29 de oameni.

Vã mulþumesc.

Am reþinut propunerea. Þinând cont de cei 28, parcã, de colegi senatori independenþi, de acum sã fie alocate minute conform unui algoritm care urmeazã a fi stabilit þinând cont de proporþia dumneavoastrã.

Deci la viitorul Birou permanent. Domnul senator Tocaci.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã transmiteþi rugãmintea spre Biroul permanent sã introducã în ordinea de zi, cât mai repede posibil, Ordonanþa nr. 73, cea care se referã la impozitul pe venit global.

Fac aceastã cerere pentru cã fiind senator de Bucureºti am fost solicitat de foarte multe firme sã procedez în aºa fel încât anumite deficienþe ale ordonanþei sã fie remediate de plenul celor douã Camere Ñ Senat ºi apoi Camera Deputaþilor.

Am reþinut.

Prin urmare, vã rog, domnule preºedinte, sã faceþi în aºa fel încât Senatul sã abordeze cât mai repede posibil aceastã ordonanþã care, deºi Ñ în principiu vorbind Ñ este bine venitã, are foarte multe puncte care trebuie modificate.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Revenim dacã mai sunt probleme organizatorice...

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

La program, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Avându-se în vedere cã în program sunt introduse ore Ñ 15,00 Ñ 16,30, etc. Ñ în stenogramã sã se prevadã cã nu este vorba de ore, ci intervale de timp. Adicã nu vom putea accepta ca dacã lucrãrile încep la 15,45, ºi nu o datã s-a întâmplat aceastã treabã, la 16,30 sã se punã stop. Deci sã existe un interval de o orã ºi jumãtate pentru declaraþii politice. Pentru stenogramã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut, domnule senator Gherman. De aceea am fãcut ºi acea întâlnire dimineaþã, sã venim la timp la program.

Sper cã, având în vedere cã suntem într-un an electoral, mãcar în acest an vom începe la timp lucrãrile, nu cu întârzieri de 45 de minute.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Mai este ceva.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Corect!

Dacã nu mai sunt alte luãri de cuvânt, vã mulþumesc pentru prezenþã.

Un sfârºit de sãptãmânã plãcut, vã doresc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 5/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei