Vasile Mândroviceanu

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Au trecut peste 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989 ºi sechelele comunismului n-au fost încã eradicate. Mai mult chiar, printr-un proces tipic, ele activeazã cu tendinþa de regenerare a maladiei maligne, societatea le ignorã existenþa pânã la inconºtienþã, iar urmãrile vor apãrea când orice mãsurã de profilaxie sau terapeuticã, va fi tardivã. De altfel, era ºi ridicol sã se creadã cã dupã o jumãtate de secol de guvernare ºi teroare comunistã, împuºcarea a doi oameni va duce ºi la lichidarea comunismului, la destrãmarea structurii educate ºi privilegiate din P.C.R., încadrate sau nu în nomenclaturã.

Printre acþiunile importante de propagandã ºi dezinformare comunistã, un rol deosebit s-a acordat sportului, transformat în unealtã în slujba partidului. Toatã tradiþia organizaþiilor sportive din România a fost ºtearsã cu buretele, impunându-se sportului românesc o nouã organizare de tip sovietic.

Pentru þinuta româneascã ºi refuzul colaborãrii cu comuniºtii, au fost lichidate echipe de renume, precum ”CarmenÒ, ”VenusÒ ºi ”Unirea Tricolor BucureºtiÒ, ”Ripensia TimiºoaraÒ, ”Iuventus PloieºtiÒ, înfiinþându-se echipe cu denumiri sovietice, care erau practic niºte sucursale ale cluburilor ruseºti. S-a împânzit þara cu ”dinamouriÒ, nu a rãmas nici o ramurã sportivã neîncadratã de Securitate la Dinamo, pentru cã Dinamo nu era altceva decât o pepinierã de cadre, unde se recrutau agenþii, anchetatorii ºi spionii, fidelitatea lor faþã de Moscova fiind totalã.

Uniþi în internaþionalismul comunist, împreunã cu celelalte sucursale Dinamo din þãrile comuniste organizau demonstraþii de forþã numite dinamoviade, de tristã ºi dureroasã amintire.

Boxerii dinamoviºti se antrenau pe saci vii la anchetele arestaþilor politici; arbitrii de fotbal asigurau victoria dina-

moviºtilor în faþa adversarilor mai puternici, iar în echipele olimpice, sportivii legitimaþi la Dinamo aveau prioritate. Toþi sportivii de la Dinamo erau încadraþi ca ofiþeri M.A.I. ºi plãtiþi cu salarii la care alþii nici nu visau. Fondurile clubului erau inepuizabile, iar miliþienii, securiºtii ºi angajaþii civili din M.A.I. erau încadraþi ca membri ai clubului.

Faþã de toate abuzurile ºi ilegalitãþile fãcute de acest club, ar fi fost normal ca dupã decembrie 1989 sã-i fie ºters numele din sportul românesc. Nu s-a fãcut însã nimic, iar el apare ca o sfidare chiar la peste 10 ani dupã revoluþie.

În Bucureºti s-au dãrâmat statuile lui Lenin ºi Petru Groza, a fost golit Mausoleul din Parcul Carol de cadavrele comuniºtilor, s-au schimbat nume de strãzi, dar de clubul cu nume sovietic, de ”Direcþia Narodnovo moguscestvaÒ nu s-a atins nimeni, ca ºi de însemnele cu secera ºi ciocanul ºi steaua în 5 colþuri din Palatul Presei Libere, care te întâmpinã scoase în relieful de marmurã la toate uºile de ascensor din întregul palat.