Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Lista oratorilor este foarte lungã, depãºeºte 20 de deputaþi ºi vã rog sã fiþi cât mai conciºi, din respect pentru colegii dumneavoastrã, ca, atunci când se epuizeazã timpul, sã oprim.

Domnul Þurlea are cuvântul. Se pregãteºte domnul Lazãr Lãdariu, de la P.U.N.R.

Domnule deputat, microfonul vã aparþine.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã-mi permit sã vã rog sã-mi îngãduiþi sã atrag, cu cea mai mare politeþe, atenþia staff-ului tehnic al Camerei Deputaþilor asupra unui lucru. Domniile lor, în isteþimea pe care o dovedesc de la o vreme, m-au trecut pe lista aceasta a vorbitorilor la Partidul România Mare, ceea ce mã onoreazã Ñ este un partid cu totul serios. Deocamdatã, însã, fac parte din P.U.N.R. Circulã niºte zvonuri cã în curând mã cam vor da pe afarã, dar nu ºtiu dacã se va întâmpla sau nu. Deci, rog sã faceþi rectificarea cuvenitã.

Iatã foarte pe scurt despre ce este vorba.

Este normal cã, fiind reprezentantul românilor din Covasna ºi Harghita în acest Parlament, sã aduc problemele acestora în faþa Domniilor voastre ºi aºa am ºi fãcut de obicei.

Iatã despre ce este vorba în intervenþia de astãzi.

În decembrie 1999, toate organizaþiile culturale ale românilor din aceste douã judeþe, puþini, câþi au mai rãmas, toate aceste organizaþii au alcãtuit un memoriu cãtre Guvernul României, solicitând mãsuri urgente pentru salvarea românilor din acea regiune, în faþa campaniei brutale de maghiarizare care se duce acolo de cãtre U.D.M.R. Nu s-a primit nici un rãspuns.

De aceea, la începutul lunii ianuarie, anul acesta, 2000, noului Guvern aceleaºi organizaþii i-au cerut o audienþã. A trecut o lunã de la aceastã cerere ºi noul Guvern, în înþelepciunea sa, a refuzat sã dea vreun rãspuns, deºi, mãcar din politeþe, putea sã spunã dacã vrea sau nu sã-i primeascã pe reprezentanþii acelor puþini români.

Între timp, mai ales în luna ianuarie 2000 ºi la începutul lui februarie, campania antiromâneascã din cele douã judeþe, purtatã de cãtre U.D.M.R., s-a amplificat peste limitele chiar cunoscute pânã acum. ªi iatã câteva exemple: toate numele româneºti, în aceastã perioadã, ale strãzilor din oraºele din cele douã judeþe au fost maghiarizate. ªcolile româneºti sunt transformate în ºcoli maghiare. Ultimul, cel mai recent Ñ deci din aceste zile, din februarie Ñ, este cazul unui complex economic din Sf.Gheorghe, pe care U.D.M.R.-ul îl transformã cu avânt în ºcoalã maghiarã.

Se amplificã ºi campania pentru desfiinþarea Muzeului românesc din Sf.Gheorghe, singurul muzeu românesc din cele douã judeþe. Chiar în acest moment, domnule preºedinte, deci astãzi, la ora 9,00, se aflã în audienþã reprezentanþii acestor asociaþii româneºti la domnul ministru Caramitru, pentru a-l ruga sã salveze acest singur muzeu românesc din cele douã judeþe.

Toate documentele publice tipãrite de cãtre primãriile oraºelor din judeþele Covasna ºi Harghita, în care majori- tatea o formeazã maghiarii, în luna ianuarie ºi februarie anul 2000, sunt numai în limba maghiarã, deci, numai în limba maghiarã.

O campanie înverºunatã se desfãºoarã pentru desfiinþarea teatrului din Sf.Gheorghe, singurul teatru românesc din cele douã judeþe, cãruia i se refuzã de cãtre primãria maghiarã din localitatea Sf.Gheorghe statutul de teatru românesc.

De asemenea, se interzic însemnele româneºti în oraºele mari, în Odorhei ºi în Sf.Gheorghe. Steagul românesc este interzis. Nu mai vorbesc de faptul cã nu se respectã legile þãrii, care spun cã pe faþadele clãdirilor reprezentând partidele politice trebuie sã fie un steag al þãrii. Nu se respectã. În nici un caz, U.D.M.R.-ul n-a pus vreodatã un asemenea steag. Dar nu mã mirã, pentru cã ºi la Ploieºti, domnule preºedinte, unde este un ilustru coleg al Domniilor voastre preºedinte al Organizaþiei judeþene P.N.Þ.C.D., de 3 luni nu mai existã pe faþada acelei clãdiri steagul României. De fiecare datã, când trec pe acolo, mã apucã mâhnirea cã un român, în centrul României, refuzã sã punã steagul românesc pe o clãdire a unui partid naþional.

Vãzând toate aceste lucruri, acele organizaþii de care v-am vorbit, organizaþii culturale româneºti din cele douã judeþe, s-au întrunit ieri ºi au dat un comunicat prin care încearcã sã sensibilizeze autoritãþile, din nou, asupra situaþiei dramatice în care se aflã românii în aceste douã judeþe ºi cer ajutor nu pentru ei, ca oameni, ci pentru comunitatea aceea româneascã, care riscã sã disparã.

O sã-mi îngãdui, domnule preºedinte, sã vã rog, pentru a nu lungi aceastã intervenþie, sã-mi daþi voie sã prezint cele douã pagini ale acestui comunicat doamnei stenografe, pentru a le cuprinde în materialul Domniei sale.

ÇComunicat de presã

Organizaþiile culturale Liga Cultural-Creºtinã ”Andrei ªagunaÒ, Despãrþãmântul ASTRA Covasna-Harghita, Fundaþia Culturalã ”Mihai ViteazulÒ, Liga Tineretului Ortodox ºi Centrul Ecleziastic de Documentare ”Mitropolit Nicolae ColanÒ, toate cu sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, judeþul Covasna, luând act despre manifestãrile cu tentã antiromâneascã întreprinse în ultima perioadã de reprezentanþi ai conducerii la vârf a U.D.M.R., precum ºi de aleºi din administraþia localã ce aparþin acestei formaþiuni, doresc sã aducã la cunoºtinþa opiniei publice urmãtoarele:

1. Denunþãm ºi dezaprobãm ºantajul ºi campania de manipulare ºi intoxicare mediaticã a opiniei publice practicate de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos, în legãturã cu trecerea prin hotãrâre a Guvernului României a ”Casei cu ArcadeÒ din municipiul Sfântu Gheorghe din patrimoniul Ministerului de Interne în cel al Ministerului Culturii, ca sediu al Muzeului Carpaþilor Rãsãriteni.

Blocarea activitãþii Teatrului ”Andrei MureºanuÒ din Sfântu Gheorghe prin condiþionarea abuzivã a organizãrii concursului pentru ocuparea postului de director de revocarea hotãrârii Guvernului referitoare la ”Casa cu ArcadeÒ nu face decât sã tensioneze din nou, artificial, climatul de convieþuire interetnicã, aducând totodatã prejudicii vieþii culturale româneºti.

2. Revenind la ”Casa cu ArcadeÒ, este recunoscut cã acest imobil, monument istoric, aparþine integral, în proprietate exclusivã, statului român. Hotãrârea de Guvern nu a fãcut decât sã transmitã în mod firesc folosinþa imo-

bilului Ministerului Culturii, în vederea protejãrii lui ca monument istoric ºi valorificãrii sale optime ca instituþie muzealã de referinþã naþionalã.

În acest caz, demersul Guvernului este benefic pentru un edificiu aflat în realã suferinþã, intenþionându-se salvarea, ºi nu demolarea lui, aºa cum în mod repetat ºi tendenþios se susþine în presa de limbã maghiarã.

Este de menþionat cã demolarea ”Casei cu ArcadeÒ a fost într-adevãr hotãrâtã, dar acest lucru s-a produs în ºedinþa Adunãrii generale a reprezentanþilor orãºeneºti, prezidatã de primarul Balint Denes, din data de 15 noiembrie 1915, orele 15,00, hotãrâre nefinalizatã datoritã desfãºurãrii ulterioare a evenimentelor.

În obstinaþia sa de a contesta cu orice chip hotãrârea de Guvern privind ”Casa cu ArcadeÒ, domnul primar Albert Almos îºi extinde în mod inexplicabil acþiunile de protest, recurgând chiar la contestarea în instanþa de judecatã a înseºi drepturilor de proprietate ale Parohiei Ortodoxe Române Sfântu Gheorghe Ñ legal constituite ºi intabulate în cartea funciarã de peste 50 de ani Ñ asupra terenurilor din zona acestui imobil, inclusiv asupra terenului pe care este amplasatã Catedrala Ortodoxã ºi pe care îl revendicã, procesul astfel intentat fiind pe rolul Judecãtoriei Sfântu Gheorghe.

În aceastã campanie mediatizatã de manipulare ºi intoxicare a opiniei publice se include ºi reiterarea tezei false privind aºa-zisul caracter ºi specific etnic românesc al Muzeului Carpaþilor Rãsãriteni, ºi care astfel nu ºi-ar avea rostul aici, preluatã ºi indusã inclusiv prin declaraþiile preºedintelui U.D.M.R., Mark— BŽla, ignorându-se cu bunã ºtiinþã realitatea faptului cã acest muzeu este o instituþie ºtiinþificã menitã sã evidenþieze obiectiv interculturalitatea zonei ºi sã contribuie în mod pozitiv la reconcilierea istoricã româno-maghiarã.

3. Organizaþiile culturale româneºti din judeþul Covasna sunt alãturi de demersurile legale, lucide ºi echilibrate ale prefectului judeþului Covasna, domnul dr.Gheorghe Tatu, în diferendul artificial iscat în jurul problemelor de mai sus.

4. Protestãm faþã de atitudinea obtuzã a comisiilor de specialitate ale Consiliului judeþean Covasna, care refuzã includerea în configuraþia noii steme a judeþului Covasna a oricãrui element simbolic reprezentativ pentru comunitatea ºi cultura româneascã.

5. Solicitãm autoritãþilor competente Ñ Inspectoratul ºcolar judeþean, Ministerul Educaþiei Naþionale ºi CENTROCOOP Ñ definitivarea statutului Grupului ªcolar Economic nr. 2 (fosta ªcoalã de cooperaþie), ca instituþie ºcolarã de stat cu limba de predare românã.

6. În calitate de contribuabili ºi locuitori ai acestui municipiu, ne exprimãm indignarea faþã de gestul Primãriei municipiului Sfântu Gheorghe de a edita publicaþia oficialã a acestei autoritãþi publice doar în limba maghiarã, pe care nu-l putem aprecia decât ca pe o sfidare premeditatã la adresa populaþiei româneºti, parte componentã a comunitãþii locale, precum ºi a limbii oficiale a statului român.

Acest gest se înscrie în mai vechea atitudine a primarului Albert Almos de sfidare ºi nesocotire cu ºtiinþã a simbolurilor naþionale, respectiv a unor îndatoriri pe care legea i le impune oricãrei persoane care îndeplineºte funcþia de primar, cum ar fi aceea de a purta în ocaziile festive publice semnul distinctiv al autoritãþii statului român, eºarfa în culorile drapelului naþional. 7. Solicitãm Primãriei comunei Breþcu, în calitatea sa de editor al recentei monografii a acestei localitãþi, sã întreprindã demersurile necesare pentru repararea nedreptãþii flagrante pe care conþinutul acestei lucrãri îl face faþã de istoria ºi tradiþiile comunitãþii româneºti din Breþcu.

8. Aceeaºi solicitare o adresãm Consiliului Judeþean Covasna, în ceea ce priveºte lucrarea monograficã a judeþului Covasna, editatã de acest consiliu în anul 1997, ºi care pãcãtuieºte prin aceeaºi nesocotire a realitãþilor privind istoria, tradiþiile, cultura ºi spiritualitatea românilor covãsneni.

9. În acest scop, solicitãm tuturor autoritãþilor publice locale sã þinã cont de aceste aspecte în activitatea de editare a unor astfel de lucrãri vizând istoria comunitãþilor locale.

10. Reînnoim apelul de conlucrare ºi dialog interetnic pe care l-am adresat public reprezentanþilor societãþii civile a locuitorilor de etnie maghiarã din judeþele Covasna ºi Harghita în luna iulie 1999 ºi care, din pãcate, nu ºi-a gãsit pânã în prezent ecoul cuvenit.

Liga CulturalÐCreºtinã ”Andrei ªagunaÒ, preºedinte, Ioan Solomon;

Despãrþãmântul ”AstraÒ Covasna-Harghita, preºedinte, Gheorghe Tatu;

Fundaþia Culturalã ”Mihai ViteazulÒ, preºedinte, Stela Buda;

Liga Tineretului Ortodox Sf. Gheorghe, Preºedinte, Violeta Pãtrunjel;

Centrul Ecleziastic de Documentare ”Mitropolit Nicolae ColanÒ, director, Ioan LãcãtuºuÈ.

În final, aº vrea sã prezint întrebarea acestor organizaþii româneºti cãtre actuala putere. Ei vor sã ºtie ce sã mai facã: sã lupte în continuare sã fie români sau nu?

ªi, de aceea, întreabã actuala putere: aceastã putere a hotãrât sã accepte teza U.D.M.R.-ului cã cele douã judeþe trebuie deplin maghiarizate sau nu? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Lazãr Lãdariu are cuvântul. Se pregãteºte domnul Radu Mazãre, de la independenþi. Domnul Radu Mazãre este? Este.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La trecuta conferinþã de presã a U.D.M.R. Mureº, senatorul Gheorghe Frunda a afirmat cã Partidul Unitãþii Naþionale Române este un partid extremist.

Nu este pentru prima oarã când domnul Frunda face astfel de afirmaþii necontrolate, cu totul în afara realitãþii, în afara dreptei cumpãniri. O gafã impardonabilã! Numai cã, spre deosebire de acuzaþiile lui precedente, fãrã nici o acoperire, întreþinute de o deºãnþatã campanie împotriva Partidului Unitãþii Naþionale Române ºi a altor formaþiuni politice, încurajate de atacurile iredentismului maghiar, îndreptate deopotrivã ºi împotriva Constituþiei României ºi a legilor þãrii, de data aceasta afirmaþia lui

Gheorghe Frunda vine tocmai dupã ce Consiliul Europei excludea sãptãmâna trecutã România de pe lista partidelor extremiste.

Domnul Frunda ºtie prea bine cã plenul Adunãrii Parlamentare a respins, în septembrie 1999, raportul Comisiei politice prin care erau etichetate nejustificat ca partide extremiste formaþiuni politice din þãri est-europene, membre ale Consiliului Europei. Respins ºi retrimis pentru a fi reanalizat în comisie, din raport au fost eliminate în final þãrile, printre care ºi România, acuzate a avea partide extremiste ºi neocomuniste.

Deci, o Europã întreagã nu considerã Partidul Unitãþii Naþionale Române partid extremist, numai senatorul Frunda o þine pe a lui. În ciuda unei decizii a organismului european, senatorul Frunda îºi arogã postura de ”haiduc udemeristÒ, pus sã demoleze partidele româneºti incomode.

În acest context, orice om cu judecata limpede are dreptul sã se întrebe: oare n-ar fi fost mai potrivit ca, profitând de funcþia pe care o are, ca membru al coaliþiei parlamentare în Delegaþia României la Consiliul Europei, la Strasbourg, în loc sã atace partide româneºti, domnul Frunda sã defineascã ceva mai clar statutul pe care-l are U.D.M.R. în România?

Deoarece nu-i prima oarã când se dedã la asemenea atacuri, Biroul permanent ºi Consiliul parlamentar ale P.U.N.R. au hotãrât acþionarea în judecatã a senatorului U.D.M.R. Gheorghe Frunda, pentru susþinerile lui necontrolate, aberante ºi stupide, care aduc mari prejudicii bunelor relaþii interumane ºi interetnice mureºene. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Radu Mazãre are cuvântul. Se pregãteºte domnul Vasile Mândroviceanu, P.N.L.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor, domnilor, Onoraþi colegi,

Când s-a votat, în 1995, Legea învãþãmântului, actuala putere se afla în opoziþie. Dezbaterile s-au încins în momentul în care s-a luat în discuþie art.169, care preciza cã cel puþin 4% din produsul intern brut va fi atribuit învãþãmântului.

Opoziþia de atunci s-a revoltat, a criticat, s-a împotrivit din rãsputeri, fãcând un întreg tam-tam pe ideea cã este mult prea puþin. În frunte cu Mircea Ciumara, actuala coaliþie propunea ca procentul sã fie de 8%.

Iatã cã astãzi dascãlii sunt în postura ineditã de a face grevã, pentru ca fosta opoziþie, aflatã acum la putere, sã respecte mãcar cei 4% stipulaþi în lege. Situaþia este cu atât mai de neexplicat cu cât în douã judeþe, Cluj ºi Constanþa, greva profesorilor a fost declaratã în justiþie ca fiind ilegalã.

Adãugând cã în alte judeþe aceeaºi justiþie s-a pronunþat pentru continuarea grevei prin care se solicitã ºi respectarea Legii nr. 128 ºi a contractului colectiv de muncã, am zugrãvit un talmeº-balmeº general. Constituþia spune cã nimeni nu-i mai presus de lege, nici mãcar Guvernul. Iatã cã o întreagã categorie socioprofesionalã, care este în situaþia paradoxalã de a face grevã pentru respectarea unor legi, este bulversatã de hotãrâri contradictorii ale instanþelor.

Într-o posturã ºi mai caraghioasã se aflã sindicatele ceferiºtilor, cãrora Judecãtoria Sectorului 1 le-a declarat greva ca fiind ilegalã, acum aproximativ douã sãptãmâni, dar nu a catadicsit sã le remitã motivaþia sentinþei pentru a putea face recurs. Tertipul folosit este înjositor pentru justiþie ºi Guvern ºi revoltãtor pentru zecile de mii de ceferiºti care-ºi cer drepturile legitime.

Domnule ministru Stoica, din aceastã bramburealã juridicã, sã ºtiþi cã cel mai mult pierd cetãþenii României. În faþa acestora, întreg aparatul justiþiei va fi evident cã acþioneazã la comenzi politice, cã reforma în justiþie existã, dar lipseºte cu desãvârºire, ºi cã promisiunile fãcute de actuala putere au fost numai vorbe goale.

Dar nici acest lucru nu ar fi atât de important, pe cât este educaþia copiilor noºtri, iar educaþia o fac aceºti dascãli chinuiþi, nu politicienii, care în vorbã se sacrificã, dar în fapte se îmbuibã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Vasile Mândroviceanu ºi se pregãteºte domnul Iftene Pop.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Au trecut peste 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989 ºi sechelele comunismului n-au fost încã eradicate. Mai mult chiar, printr-un proces tipic, ele activeazã cu tendinþa de regenerare a maladiei maligne, societatea le ignorã existenþa pânã la inconºtienþã, iar urmãrile vor apãrea când orice mãsurã de profilaxie sau terapeuticã, va fi tardivã. De altfel, era ºi ridicol sã se creadã cã dupã o jumãtate de secol de guvernare ºi teroare comunistã, împuºcarea a doi oameni va duce ºi la lichidarea comunismului, la destrãmarea structurii educate ºi privilegiate din P.C.R., încadrate sau nu în nomenclaturã.

Printre acþiunile importante de propagandã ºi dezinformare comunistã, un rol deosebit s-a acordat sportului, transformat în unealtã în slujba partidului. Toatã tradiþia organizaþiilor sportive din România a fost ºtearsã cu buretele, impunându-se sportului românesc o nouã organizare de tip sovietic.

Pentru þinuta româneascã ºi refuzul colaborãrii cu comuniºtii, au fost lichidate echipe de renume, precum ”CarmenÒ, ”VenusÒ ºi ”Unirea Tricolor BucureºtiÒ, ”Ripensia TimiºoaraÒ, ”Iuventus PloieºtiÒ, înfiinþându-se echipe cu denumiri sovietice, care erau practic niºte sucursale ale cluburilor ruseºti. S-a împânzit þara cu ”dinamouriÒ, nu a rãmas nici o ramurã sportivã neîncadratã de Securitate la Dinamo, pentru cã Dinamo nu era altceva decât o pepinierã de cadre, unde se recrutau agenþii, anchetatorii ºi spionii, fidelitatea lor faþã de Moscova fiind totalã.

Uniþi în internaþionalismul comunist, împreunã cu celelalte sucursale Dinamo din þãrile comuniste organizau demonstraþii de forþã numite dinamoviade, de tristã ºi dureroasã amintire.

Boxerii dinamoviºti se antrenau pe saci vii la anchetele arestaþilor politici; arbitrii de fotbal asigurau victoria dina-

moviºtilor în faþa adversarilor mai puternici, iar în echipele olimpice, sportivii legitimaþi la Dinamo aveau prioritate. Toþi sportivii de la Dinamo erau încadraþi ca ofiþeri M.A.I. ºi plãtiþi cu salarii la care alþii nici nu visau. Fondurile clubului erau inepuizabile, iar miliþienii, securiºtii ºi angajaþii civili din M.A.I. erau încadraþi ca membri ai clubului.

Faþã de toate abuzurile ºi ilegalitãþile fãcute de acest club, ar fi fost normal ca dupã decembrie 1989 sã-i fie ºters numele din sportul românesc. Nu s-a fãcut însã nimic, iar el apare ca o sfidare chiar la peste 10 ani dupã revoluþie.

În Bucureºti s-au dãrâmat statuile lui Lenin ºi Petru Groza, a fost golit Mausoleul din Parcul Carol de cadavrele comuniºtilor, s-au schimbat nume de strãzi, dar de clubul cu nume sovietic, de ”Direcþia Narodnovo moguscestvaÒ nu s-a atins nimeni, ca ºi de însemnele cu secera ºi ciocanul ºi steaua în 5 colþuri din Palatul Presei Libere, care te întâmpinã scoase în relieful de marmurã la toate uºile de ascensor din întregul palat.

Chiar nu poate trãi sportul românesc fãrã numele sovietic de ”Direcþia Narodnovo moguscestvaÒ sau dinamoviºtii vor fi iarãºi ce au fost ºi mai mult decât atât? Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Domnul Iftene Pop. Se pregãteºte domnul Dumitru Popescu, P.D.S.R.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Recent, Partidul Naþional Liberal din Republica Moldova a fãcut, spre onoarea lui, o propunere foarte interesantã, demnã de a fi luatã în seamã, anume, în faþa perspectivei, deloc roze, ca Republica Moldova sã rãmânã în afara procesului de lãrgire a Uniunii Europene, ºi vãzând cã România are ºanse reale de a prinde acest tren istoric, s-a sugerat, conform unui model slav, sã se iniþieze o uniune interstatalã între Republica Moldova ºi România, ca ºi în cazul Belarus-Rusia, precedent de datã recentã.

Dar asemenea precedente au existat ºi în vremuri mai îndepãrtate, cum este chiar cel dintre Þara Româneascã ºi Moldova, din 1859, sau România ºi Republica Democraticã Moldoveneascã, din 1918.

Nu intrãm aici mai mult în istorie sau în drepturile istorice, de care noua doctrinã rusã, mai ales cea de dupã 1995, este plinã. Toatã construcþia teoreticã, masivã a ”cãii ruseÒ spre evoluþia viitoare a Rusiei, a Europei ºi a lumii, este bazatã pe modelul de întemeiere, formare ºi desãvârºire a naþiunii ruse, ca naþiune imperialã.

Normal ar fi ca, dacã doctrina rusã apeleazã la istorie, sã nu ne conteste nouã dreptul de a proceda în acelaºi fel, dupã dictonul ”ce þie îþi place, lasã sã-i placã ºi altuiaÒ, dacã o astfel de atitudine nu este imoralã.

Faþã de propunerea concretã de mai sus, sunt de fãcut urmãtoarele observaþii, cu totul preliminare:

1. Preºedintele Republicii Moldova, Lucinski, exprimând limitele putinþei sale ºi a statului pe care-l conduce, din cauza dependenþei faþã de Rusia, a declarat Ñ dacã cele relatate de presã sunt adevãrate Ñ cã propunerea meritã susþinutã, dar cã nu vede cã ea ar facilita aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeanã, întrucât ”ºi România are o cale lungã de parcurs pânã va ajunge în Uniunea EuropeanãÒ.

Calea lungã, dacã aºa este, ºi este, e oricum mult mai mult decât nici o cale, mai ales când direcþia drumului este bunã. Or, din acest punct de vedere, nu existã nici un dubiu. Iar pentru Republica Moldova, care declarã oficial cã vrea sã devinã membrã a Uniunii Europene, e mult mai uºor sã urce într-un tren care duce cu siguranþã la un punct bun ºi folositor, decât sã rãmânã în afara acestui proces.

2. Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeanã, alãturi de România, ar ajuta la extinderea valorilor democraþiei spre Est, la stabilitatea zonei ºi este posibil sã influenþeze pozitiv retragerea Armatei a 14-a ruse din Transnistria.

3. Ar fi un bun exemplu ºi pentru eforturile Ucrainei de a se apropia mai mult de Europa ºi de Occident, în general.

4. Chiar etnicii ruºi din Moldova, pe mãsurã ce rezultatele benefice ale reformei ºi aderãrii la Uniunea Europeanã vor fi palpabile pentru nivelul de trai, vor cãpãta o viziune mai realistã ºi mai favorabilã despre Occident ºi România, decât cea pe care o au în prezent, plinã de idei false ºi resentimente.

5. Ar rãmâne o problemã moralã ºi teoreticã: unirea a douã state ar presupune cã ele au aceeaºi semnificaþie istorico-politico-juridicã, când e ºtiut cã la baza existenþei unuia stã un act nazisto-bolºevic criminal, Pactul Ribbentrop-Molotov, pact declarat ca nul ºi neavenit, ab initio, de fosta U.R.S.S., de România, de Republica Moldova, de Þãrile Baltice ºi de întreaga comunitate internaþionalã.

Dar existã cãi pragmatice de a se rezolva asemenea situaþie, dupã cum s-a vãzut nu o datã în istorie. Fosta R.D.G. este un exemplu în acest sens.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul Dumitru Popescu are cuvântul. Se pregãteºte doamna Leonida Lari.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cu 10 zile în urmã, factori de rãspundere din Ministerul Industriei ºi Comerþului au declarat cã sistemul energetic naþional este în crizã. Drept urmare, livrãrile de energie termicã la populaþie au fost reduse drastic ºi frigul a revenit în casele oamenilor în Bucureºti ºi în alte zeci de oraºe din þarã. Motivarea a fost lipsa fondurilor pentru cumpãrarea combustibililor necesari pentru stocurile de iarnã.

Doresc sã precizez cã aceastã crizã a apãrut în condiþiile în care consumul total de energie electricã la vârful de iarnã a scãzut de la 9.500 de MW în 1996, la circa 7.000 de MW în prezent, ca urmare a lichidãrilor de unitãþi economice ºi a prãbuºirii generale a activitãþilor de producþie din industrie ºi agriculturã.

Motivarea financiarã a crizei înseamnã de fapt praf în ochii populaþiei, ºi iatã de ce: preþurile de livrare cãtre populaþie au crescut în ultimii 3 ani de 18 ori la energie

electricã ºi de 10,8 ori la energie termicã; costurile pentru stocurile de combustibili de iarnã sunt de 5 ori mai mici decât valoarea energiei livrate, dar neîncasate de la consumatori, ºi de 3 ori mai mici decât fondurile de salarii ale CONEL.

Creditul garantat de Guvern pentru cumpãrarea de combustibil a fost propus pentru contractare, în bãtaie de joc, unui s.r.l. oarecare, în 12 tranºe, deºi toþi banii trebuiau acum.

Existã o recunoaºtere a domnului ministru Radu Berceanu cã restructurarea CONEL întârzie pentru cã ”dupã sute de întâlniri nu s-a ajuns la nici un punct comun între factorii responsabiliÒ. Aºadar, este vorba nu de crizã financiarã, ci de incompetenþã managerialã, de la Guvern pânã la nivelul societãþilor din sistem.

ªi, în fine, stocurile pentru iarnã puteau fi fãcute în cursul verii, când preþurile erau la jumãtate din cele care sunt acum.

Este ruºinos cã sistemul energetic naþional nu poate acoperi în anul 2000 o sarcinã la vârful de iarnã care nu depãºeºte nivelul celor înregistrate cu 20 de ani în urmã ºi populaþia este nevoitã sã sufere din aceastã cauzã.

În consecinþã, cer Guvernului sã adopte imediat mãsuri nu numai pentru ieºirea din aceastã crizã managerialã inadmisibilã, ci ºi pentru restabilirea rolului de importanþã strategicã pe care trebuie sã-l aibã sistemul energetic în ansamblul economiei naþionale. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Urmeazã doamna Leonida Lari. Are cuvântul. Se pregãteºte domnul Garda Dezideriu, U.D.M.R.

## Stimaþi colegi,

Din zori, pânã noaptea târziu, suntem bombardaþi de ritmuri nebune, cuvinte obscene, priveliºti degradante, ca ºi cum am trãi într-o junglã modernã ºi jungla aceasta naºte monºtri moderni.

Am spus-o de nenumãrate ori ºi o repet: sã facem ceva cât nu e târziu pentru renaºterea culturii naþionale. Altfel, lumea merge spre involuþie, se scufundã în primitivism.

Sã ne întrebãm: unde am ajuns, în ce situaþie apocalipticã ne aflãm, când un tânãr sau o tânãrã, în loc sã-ºi arate posibilitãþile sufletului, ni le aratã pe cele ale trupului?

Mai mult ca atât, se mai ºi afiºeazã cu gesturile lor scârbavnice, gesturi pe care nici animalele nu le fac, pentru cã animalele îl privesc ”drept în ochi pe DumnezeuÒ, precum spunea marele poet german Rilke.

E limpede cã diavolul creeazã prin aceste fãpturi umane viaþa sufletului care a trecut, în mod neiertãtor, la doar o viaþã a trupului. Dar, oricâte figuri ar arãta un trup, totuºi, infinit, are un sfârºit, pe când sufletul niciodatã nu sfârºeºte.

În toatã avalanºa aceasta de sunete satanice, prezentãri de mode, reclame televizate, cu trucuri, e deranjant faptul cã pânã ºi spiritele elevate nu se prind la un adevãr. Are loc o demonizare a populaþiei ca în Sodoma ºi Gomora; e condamnabil pur ºi simplu faptul cã unii oameni întreprinzãtori corup tinerii, nu le lasã spaþiu de existenþã, de a visa, de a crea, de a se realiza spiritual, formând astfel monºtrii de mâine. Pentru cã nu e de crezut cã un om e rãu din naºtere, conteazã mediul, iar mediul îl facem noi toþi, în special oamenii de culturã.

Oamenii de culturã în toate domeniile de creaþie sunt lãsaþi de izbeliºte, nu mai apar cãrþi, nu se fac filme, nu se fac expoziþii de picturã, întruniri muzicale. Or, dacã mai apare câte ceva, apoi nu întotdeauna comportã semnul valorii. Fenomenul culturã e dominat de spiritul de gaºcã, sunt preferaþi anumiþi artiºti, care se au bine cu cutare sau cutãricã ce deþine funcþii decizionale. Nu am mai citit de mult vreo carte, nu am vãzut de mult vreun film sau expoziþii de picturã de ale debutanþilor, am vãzut în schimb scãlãmbãiala deºucheatã a ”generaþiei PROÒ, ce o fi mai însemnând ºi aceasta. Un soi de prostie televizatã?! Nu existã o bancã de date, un centru de sistematizare a valorilor autentice ale României, totul e lãsat la voia întâmplãrii ºi a prostului gust. Anonimi iluºtri hotãrãsc soarta culturii, oricare neica nimeni poate sã-ºi producã opusurile în detrimentul spiritualitãþii româneºti, în detrimentul generaþiilor care vin, numai dacã are bani. Anume aºa s-a ajuns la denigrarea clasicilor naþionali români, la schimonosirea istoriei ºi a literaturii românilor, la prostituarea tineretului, la neglijarea bãtrânilor creatori, la uitarea celor mai chinuiþi români, acei din zonele ocupate ºi semiocupate.

Ceea ce se întâmplã acum, cu voia unor mãrginiþi în materie de culturã, e sucombarea în neant, e o alterare a noastrã ca neam. Noþiuni ca: omenie, patriotism, dragoste de þarã ºi-au pierdut calitatea, ºi-au pierdut aprecierea, sunt privite ca ceva din altã lume, niºte fantasme; cu cât eºti mai ºmecher, mai pigmeu, mai sperþar, dar gros la pungã ºi la obraz, cu atât eºti mai bine vãzut într-o societate coruptã. S-a ajuns la limita absurdului în toate colþurile acestei þãri, în toate domeniile, în toate casele. Se impune tot mai mult un statut al oamenilor de creaþie, protejarea cãrora va proteja viitorul societãþii româneºti. Altfel, ne pierdem cãile cãtre noi înºine, ne acoperã pigmeriada, ne înghite neantul.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul dommnul deputat Garda Dezideriu ºi se pregãteºte domnul deputat Alexandru Stãnescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În luna ianuarie era o vreme deosebit de friguroasã. Temperaturile de minus 2[0] , minus 25[0] erau compensate însã, în lumea satelor, de promulgarea Legii nr. 1/2000. Pentru ei, dupã un deceniu de aºteptare, s-a creat cadrul juridic necesar pentru retrocedarea terenurilor agricole ºi forestiere. Bucuria viitorilor proprietari de pãduri a fost însã compromisã de licitaþiile organizate de cãtre majoritatea ocoalelor ºi direcþiilor silvice. Prin aceste vânzãri ale masei lemnoase, ei au toate ºansele ca în loc de pãduri sã primeascã în proprietate numai terenuri defriºate pe vechile amplasamente.

Este deosebit de curios faptul cã între anii 1997-1999, când eu am cutreierat pãdurile þãrii ºi am atenþionat atât organele silvice, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Mediului, cât ºi staff-ul tehnic al Comisiei privind situaþia economiei

forestiere din România despre pericolul legat de înmulþirea ypidelor (insectelor dãunãtoare), nimeni nu a luat mãsurile necesare în afara comisiei parlamentare. Acum, însã, când pãdurile trebuie retrocedate foºtilor proprietari, sã nu se inventeze un program special care sub genericul ocrotirii pãdurilor sã programeze aºa-numitele tãieri de igienizare, care, numai în judeþul Harghita sunt planificate la un volum de peste 800.000 de m[2] , dar care, în realitate, vor fi de peste 1.500.000 m[2] . Scopul acestui plan iniþiat de Regia Naþionalã a Pãdurilor presupune distrugerea vegetaþiei forestiere sãnãtoase pentru a susþine salariile exorbitante ale directorilor regiei. Sub masca de tãieri de igienizare, se distrug pãduri întregi, iar buºtenii, fãrã a fi prelucraþi, de fapt, în fabricile din România, sunt exportaþi la un preþ relativ scãzut.

Cer ca atât prin metodologia Legii nr. 1/2000, cât ºi prin respectarea Ordinului nr. 112 din martie 1998, sã se interzicã atât licitaþiile, cât ºi vânzarea masei lemnoase a pãdurilor care trebuie retrocedate foºtilor proprietari. Numai astfel se va putea ajunge la anularea litigiilor dintre proprietari, agenþi economici ºi Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul Alexandru Stãnescu are cuvântul ºi se pregãteºte domnul Mihai Baciu.

## **Domnul Alexandru-Octavi Stãnescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Analizând prin prisma indicatorilor macroeconomici situaþia economicã ºi socialã din ultimii 3 ani, se constatã o sistematicã scãdere a acestora, ceea ce duce la concluzia cã actul de guvernare, indiferent cum s-a numit el, a suferit de o cronicã necunoaºtere a realitãþii româneºti, de amatorism ºi de cele mai multe ori de obedienþã faþã de reþete impuse, ce pãreau infailibile, dar care nu avuseserã succes niciunde. Am sperat ca ultimul guvern, chiar dacã formula structuralã a fost modificatã de faþadã, sã gãseascã pentru început formule de ieºire din situaþia actualã ceva mai credibile, dar speranþele s-au spulberat din primele zile, prin modul în care câteva acte normative emise ”au reuºitÒ sã consolideze susþinerea investiþiilor strãine în România, atragerea altora noi ºi, de ce nu, mesajul favorabil privind rating-ul de þarã.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217 din 29 decembrie 1999 trimite la capitolul istorie prevederile Legii nr. 35/1991, care reglementa investiþiile strãine în România ºi ale Legii nr. 74/1994, prin care se acordau unele stimulente, dacã vreþi, facilitãþi suplimentare pentru toþi investitorii strãini din domeniul industriei care realizeazã investiþii de peste 50 milioane de dolari, cum ar fi: scutirea de la plata taxelor vamale pe o perioadã de 7 ani la importurile de maºini ºi utilaje, instalaþii ºi echipamente necesare strict investiþiei; scutirea de la plata taxelor vamale pe o perioadã de 7 ani a materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb ºi componentelor pentru producþia proprie specificã societãþii; scutirea impozitului pe profit pe o perioadã de maximum 5 ani. Toate acestea erau oferite în condiþiile unui grad de integrare a producþiei de minimum 60% în interes naþional ºi a unui export de 50% din valoarea producþiei anuale. Investitorii serioºi au reuºit aceste performanþe în România, cu o contribuþie remarcabilã în crearea de noi locuri de muncã, a unor produse performante, contribuind substanþial la plata obligaþiilor fiscale: T.V.A.-ul, accize, taxã de drum, impozite ºi taxe locale.

Nu acelaºi lucru s-a întâmplat cu acei aºa-ziºi investitori strategici ale cãror investiþii modice, între 1 ºi 3.000.000 000 de dolari, au generat numai profit personal ºi neîndeplinirea obligaþiilor iniþiale în proporþie de 60 pânã la 70%, dupã cum declarã surse credibile din Agenþia Românã de Dezvoltare ºi Fondul Proprietãþii de Stat.

Aceeaºi ordonanþã de urgenþã spulberã ºi o parte din prevederile Legii nr. 15 din 1994 privind activele amortizabile, ale Legii nr. 118 din 1996 privind constituirea ºi utilizarea fondului special al drumurilor publice, creând totodatã tratament inegal ºi discriminatoriu pentru unii investitori, contrar poziþiilor declarate ale Guvernului României. Dar, nu în ultimul rând, aceastã ordonanþã de urgenþã afecteazã nepermis buna funcþionare a contractelor de societate care guverneazã ca cea mai solidã lege a pãrþilor, acolo unde legea este lege, uneori acestea purtând ºi aprobarea autoritãþilor române. Ca efecte, se aduc încãlcãri grave principiului menþinerii drepturilor câºtigate ºi acordate, se majoreazã preþul ducând pânã la oprirea unor fluxuri de fabricaþie Ñ ce mai conteazã câteva sute de mii de ºomeri în plus? Ñ, se eludeazã prevederile art.15 din Legea nr. 241 din 1998 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 92 din 1997 care prevede: investiþiile strãine efectuate conform prevederilor Legii nr. 35 din 1991, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi ale Legii nr. 71 din 1994 beneficiazã de facilitãþile stabilite de aceste legi pânã la expirarea termenului pentru care au fost acordate. Toate acestea nu reprezintã decât experimente dureroase pe spinarea unei economii în tranziþie ºi a unei industrii naþionale care incomodeazã prin ea însãºi pe cei care vor sã fim numai piaþã, ºi nu concurenþã.

Prin aceasta se explicã noile strategii ale globalizãrii mondiale, gen: discreditaþi tot ce merge bine în þarã, subminaþi-le reputaþia, supuneþi-i dispreþului, ridiculizaþi tradiþiile, implicaþi conducãtorii în acþiuni ilegale, dar, desigur, pentru noi, ºi nu pentru ei. De multe ori, aceste decizii aberante se datoreazã ºi faptului cã într-un fel se vede þara de la etajul 1 al unei clãdiri cu faþa spre strada Lipscani ºi într-alt fel se vede de la etajul 2 al Palatului Victoria cu faþa spre economia realã, cã mulþi consilieri guvernamentali, ºi nu numai, se zbat în necunoaºtere, între cererea ordonatorilor de credite ºi exigenþele organismelor financiare internaþionale, într-o politicã fundamental eronatã, îndreptatã exclusiv spre reducerea consumului intern, impunându-ne un prezent mizerabil, pentru a ne mânca viitorul.

Aveþi tãria, domnule Isãrescu, sã vã recunoaºteþi greºelile primelor zile de guvernare ºi sã repuneþi în drepturi legile pe care Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 217 le-a transformat în maculaturã pentru istorici, sã vã descotorosiþi de aºa-ziºii consilieri bancari, înconjurându-vã de consilieri profesioniºti ai economicului ºi producþiei, în cadrul acþiunii de înjumãtãþire pe care aþi declanºat-o.

Absenþa unei strategii coerente de reformã, cu un orizont de tip specific transformãrii de anvergurã, provoacã economiei daune irecuperabile. Fãrã sã se înscrie orice proces de reformã într-un culoar de pertinenþã, creat de tendinþele de duratã din economia mondializatã, schimbãrile din România nu pot avea decât valoarea efemerului ºi a derizoriului, Guvernului României nerãmânându-i în acest fel sã gestioneze decât un haos economic uriaº, cu efecte deseori bizare, ca rezultat al comprimãrii forþate a economiei.

Vã sugerez, domnule Isãrescu, sã meditaþi asupra unor învãþãturi antice care vã pot ajuta în scurtul act de guvernare. Nimeni nu are rãspunsul final, dar fiecare contribuie la el. Numai persoana care este dispusã sã cedeze din monopolul sãu asupra adevãrului poate sã beneficieze ºi de adevãrul deþinut de alþii. Francheþea, onestitatea ºi încrederea pot sã mute munþii din loc. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Mihai Baciu de la Grupul parlamentar al P.D. ºi se pregãteºte domnul Andrei Gheorghe, P.N.Þ.C.D.

## **Domnul Mihai Baciu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ieri a fost reluatã greva personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar, cu perspectiva tristã de a declanºa aceeaºi formã de protest ºi profesorii ºi studenþii din universitãþile României. Nu este prima grevã a dascãlilor din România ºi, ca atare, nu este prima oarã când se duc discuþii înverºunate în jurul problemei educaþiei ºi învãþãmântului, a importanþei lor sociale, a reformei în domeniu, a raporturilor tot mai complicate între stat ºi învãþãmânt ºi, în sfârºit, dar nu în ultimul rând, în chestiunea dramaticã a nivelului de trai al educatorilor.

De aceea, nu-mi fac iluzia cã voi putea aduce ceva nou în dezbaterea acestei probleme ºi, ca atare, nici nu încerc. Mai ales cã mi-am spus pãrerea de mai multe ori la aceastã tribunã în probleme de învãþãmânt, atunci când am discutat legislaþia în domeniu. Mã limitez, aºadar, la a sublinia câteva aspecte, poate nu chiar inedite, dar care apar mai conturate ca altã datã în actualul conflict educatori versus Guvernul României.

Astfel, în unele mijloace de informare în masã se încearcã un fel de mobilizare a pãrinþilor, a elevilor împotriva profesorilor aflaþi în grevã, o contrapunere periculoasã ºi pãgubitoare pentru þarã a intereselor unor categorii de cetãþeni. Nu este prima oarã când se încearcã aºa ceva, dar niciodatã categoriile de cetãþeni opuºi artificial nu au fost mai mari ºi mai vag definite ca acum.

Apoi, amânarea soluþionãrii, mãcar parþiale, a revendicãrilor greviºtilor se bazeazã nu numai pe argumentul dificultãþilor economice, întemeiat, în esenþã, dar ºi pe presupoziþia ticãloasã cã profesorii n-au decât sã stea în grevã la nesfârºit, întrucât ei nu produc efectiv nimic ºi nici nu pot ameninþa prin greva lor servicii sociale esenþiale, ca mersul trenurilor, aprovizionarea cu alimente sau încãlzirea caselor. O asemenea premisã, luatã ca bazã a unui raþionament, duce la concluzia, aproape medievalã, cã o societate poate funcþiona ºi fãrã învãþãmânt ºi culturã, iar într-o asemenea societate apar inevitabil indivizi care scot pistolul când aud de culturã ºi moralã.

Desigur, teza dupã care investiþia în educaþie ar fi nesigurã, iar profitul s-ar pierde într-un viitor ceþos a fost de mai multe ori umilitã ºi desfiinþatã prin dovezi puternice, însã, aºa cum o epidemie revine când gãseºte condiþii prielnice, la fel aceastã tezã este insinuatã subtil în mintea unora, în condiþii economice grele ºi în crizã de mentalitate ca cele de acum.

De aceea, mã simt dator sã amintesc cã noi, socialdemocraþii, eliminãm din start o asemenea tezã prin însãºi doctrina noastrã ºi previziunea noastrã asupra guvernãrii: a spune sau a crede cã în lumea modernã, spunem noi în programul nostru, poate sã existe o bunã guvernare din inspiraþie ºi noroc, iar nu din educaþie ºi seriozitate este extrem de periculos ºi pãgubitor. Într-o societate aflatã în dezvoltare acceleratã, toatã lumea învaþã, indiferent de vârstã ºi ocupaþie. Atunci când un segment social a renunþat sã înveþe, întreaga societate este trasã în jos, iar pentru ca sã nu renunþe, segmente sociale sau grupuri defavorizate, oamenii trebuie ajutaþi în mod concret. ªi mai adaugã programul nostru: numai plecând din interiorul învãþãmântului se poate elabora ºi pune în aplicare un program general de dezvoltare ºi modernizare a societãþii.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mai vreau sã adaug ceva ºi mie mi se pare un lucru important. Partidul Democrat a fost ºi rãmâne de partea reformei, inclusiv în educaþie, dar fãrã costuri sociale prea mari. Cred cã ne aflãm în faþa unor asemenea costuri în reforma învãþãmântului românesc. Oare ar trebui sã stopãm reforma din aceastã cauzã? ªi ce ar însemna o asemenea stopare acum, la jumãtatea drumului? Ar rezolva ea durerile economice ale celor din învãþãmânt? Nici vorbã de aºa ceva. Iar Partidul Democrat ar fi ultimul care ar putea susþine oprirea reformei. Nu vãd altã cale decât aplicarea riguroasã a legilor pe care noi înºine le-am votat. Iar în douã din acestea scrie negru pe alb: cã în România învãþãmântul este prioritate naþionalã, cu tot ce decurge de aici, iar bugetul sãu trebuie sã fie 4% din P.I.B. La acestea se mai adaugã prevederile Legii nr. 154 din 1998 ºi ale Statutului personalului didactic, din 1997.

ªtiu cã existã dificultãþi economice în aplicarea lor, ºtiu cã existã sectoare ale economiei ºi categorii de cetãþeni care au necazuri mai mari decât educatorii, dar trebuie sã înþelegem odatã ºi odatã cã fãrã aplicarea ºi respectarea riguroasã a legilor, în litera ºi spiritul lor, nu se poate edifica un stat de drept. Este adevãrat cã legile pot fi ºi chiar sunt imperfecte, cã unele pãrþi ale lor pot fi în dezacord cu posibilitãþile economiei reale, cã unele legi, în întregimea lor, pot fi depãºite de dinamica vieþii sociale, dar atât timp cât ele sunt în vigoare trebuie aplicate ºi respectate de toþi, începând cu noi înºine ºi cu Guvernul, pentru cã alt instrument de ordine ºi coerenþã socialã nu existã. Într-o þarã în care capãtã teren ideea cã respectarea legii este facultativã, cã legea poate fi aplicatã sau nu, în funcþie de fel de fel de conjuncturi, fie ele ºi dramatice, acea þarã devine treptat un imperiu

al fãrãdelegii, o lume în care interesele de grup ºi interesul individului puternic ºi obraznic înlocuiesc legea.

Este adevãrat cã 4% din P.I.B. pentru educaþie este o povarã grea pentru societatea româneascã de azi ºi ºtiu cã respectarea prevederilor Statutului personalului didactic presupune costuri economice mari, ca ºi aplicarea Legii nr. 154, dar trebuie sã ne asumãm riscul, pentru cã pierderea încrederii în lege se poate dovedi mult mai pãguboasã pentru þarã decât satisfacerea, mãcar parþialã, a revendicãrilor celor din învãþãmânt. Nu sunt un adept al miºcãrilor de stradã care, de altfel, ºi-au cam epuizat puterea de presiune, nu iubesc protestul permanent ºi cunosc constrângerile care apasã actualul Guvern, dar mai ºtiu ºi cã necazurile oamenilor nu pot trece dincolo de o anumitã limitã. Sunt convins cã nici noi, cei din Parlament, ºi nici Guvernul nu vrem sã ne apropiem de aceastã limitã, iar dascãlii din aceastã þarã, din rândul cãrora mã numãr ºi eu, se vor bucura mãcar acum de atenþia pe care o meritã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnule deputat, cam lung discursul...

Domnul Andrei Gheorghe are cuvântul. Se pregãteºte domnul Vichentie Nicolaiciuc.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

O problemã prioritarã în ansamblul vieþii sociale, deºi i se alocã nesfârºite amânãri administrative, este cultura României, graþie cãreia, în primul rând, suntem cunoscuþi pe mapamond, dacã ne gândim numai la Brâncuºi, Enescu, Cioran. Cultura suportã totuºi în judeþul Constanþa o adevãratã opresiune.

Uniunea Artiºtilor Plastici, Organizaþia Artiºtilor Plastici Profesioniºti, înfiinþatã în urmã cu 50 de ani ca persoanã juridicã, recunoscutã ca instituþie de utilitate publicã, a realizat printr-o investiþie proprie un patrimoniu imobiliar substanþial, aflat într-o zonã urbanã de mare concentrare, numeric vorbind, a breslei artiºtilor. Clãdirile sunt realizate prin proiectare cu un scop unic: ateliere de creaþie ale artiºtilor. La vremea respectivã, anii Õ60ÑÕ64, investiþiile s-au efectuat în baza protocoalelor încheiate cu consiliile populare care puneau la dispoziþie terenul, textele de protocol asumate de cãtre ambele pãrþi stipulând unica destinaþie ºi folosinþã specificã.

În acest fel, la Constanþa a fost realizat unul dintre cele mai frumoase complexe de creaþie, amplasat la debutul staþiunii Mamaia. El este gândit ºi protejat printr-o zonã verde, curtea acestui complex imobiliar care a suportat intervenþii în relief ºi peisaj, plantaþii speciale, amplasamente de sculpturã, toate fãcute pentru a transforma în oazã culturalã terenul acela, iniþial viran ºi nisipos.

Primãria Constanþa îºi permite sã distrugã activitatea unei bresle culturale de mare calitate ºi valoare, prin parcelarea terenului aflat în aceastã curte a Filialei Uniunii Artiºtilor Plastici din Constanþa ºi atribuirea lui cãtre diverºi cetãþeni. Utilizând sintagma ”terenul statuluiÒ, Primãria din Constanþa oferã un certificat de proprietate fotbalistului Hagi, pe motivaþia hotãrârii anterioare a Consiliului local municipal, care atribuie cetãþenilor de onoare câte 500 de metri odatã cu acordarea titlului.

Desigur cã nu contestãm faptul cã fotbalistul Hagi meritã sã fie cetãþean de onoare ºi, pe cale de consecinþã, este ºi beneficiarul unui teren de 500 m[2] în oraºul Constanþa, ci faptul cã primãria alocã acest teren din incinta Uniunii Artiºtilor Plastici.

Ceea ce s-a petrecut nu este deloc întâmplãtor; se probeazã prin activitatea programat anticulturalã pe care administraþia localã a adoptat-o, ºi anume: nerestituirea sãlii de expoziþie cãtre Uniunea Artiºtilor Plastici, investiþie proprie, opoziþia totalã faþã de revendicãrile Uniunii Artiºtilor Plastici pentru recunoaºterea contribuþiei sale la construirea acestui patrimoniu.

O altã problemã este datã de lipsa de îngrijire a unui patrimoniu arheologic de excepþie; vezi mormântul lui Hipogeu, sufocat de gunoaie ºi obturat de construcþia aflatã în dezacord cu arhitectura oraºului. Atentatul la adresa acestui segment social de valoare, pe care îl compun artiºtii plastici din Constanþa, ia forme îngrijorãtoare ce par a viza lichidarea activitãþii de creaþie. Sigur cã întãrâtarea ºi ºicanarea prin plasarea în opoziþie a unor oameni de recunoaºtere publicã Ñ vezi exemplul Hagi ºi artiºtii plastici Ñ se constituie ca metode de învrãjbire permanentã. Se impune, prin urmare, elaborarea în regim de urgenþã a unei hotãrâri care sã reglementeze raporturile juridice ale Uniunii Artiºtilor Plastici din România asupra investiþiilor proprii, aflate pe teritoriul naþional, precum ºi asupra terenurilor aferente acestora.

Domnilor,

Un alt atentat al primarului Mihãeº Gheorghe ºi al Consiliului local municipal este fãcut asupra Bisericii ”Adormirea Maicii DomnuluiÒ, aflatã în spatele magazinului ”TomisÒ, magazin ce urmeazã a fi extins, în detrimentul micºorãrii spaþiului de intrare în bisericã, ºi aºa aflatã într-un spaþiu destul de îngust.

Mai mult, putem spune cã întregul oraº, în ultimii 3-4 ani, a fost împânzit de benzinãrii amplasate deseori unele lângã altele. Recent, Primãria oraºului Constanþa a mai hotãrât amplasarea în spaþiul destul de restrâns din apropierea gãrii din Constanþa a unui imens bazar, construit de un om de afaceri turc, pentru a urâþi ºi mai mult spaþiul din faþa gãrii. Desigur, tot în centrul oraºului, prin grija primarului Gheorghe Mihãeº, a viceprimarului Lungu Dumitru ºi a consilierului Dumitru Mosoiu, toþi membri marcanþi ai P.D.-ului, stau mãrturie poftei lor de distrugere ruinele fostului hotel Continental.

De asemenea, vreau sã atrag atenþia cã ºi Colegiul Naþional ”Mircea cel BãtrânÒ este înconjurat nu mai mult de 4 restaurante sau localuri nepotrivite a fi în apropierea acestei clãdiri emblematice a oraºului Constanþa. Iatã cum Constanþa este în aceastã situaþie, când multe din spaþiile de importanþã arheologicã ºi culturalã sunt împânzite de astfel de improvizaþii cu totul nepotrivite unui oraº turistic.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Nicolaiciuc Vichentie.

Se pregãteºte domnul Carol-Emil Kovacs. E prezent? De la P.N.L.

Vã rog, liniºte în salã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Apel cãtre parlamentarii cadre didactice din Camera Deputaþilor.

”Urmãtorii semnatari, în calitatea noastrã de deputaþi ºi de cadre didactice, ne exprimãm îngrijorarea faþã de situaþia precarã a învãþãmântului românesc, considerând cã reforma iniþiatã de domnul ministru profesor universitar Andrei Marga, reformã pe care am sprijinit-o în mod consecvent, nu poate fi dusã la un bun sfârºit decât cu un suport financiar adecvat.

În acest sens, considerãm cã cererile exprimate de cãtre Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport în legãturã cu situaþia inadecvatã în care se aflã învãþãmântul de toate gradele din România sunt juste ºi se bucurã de sprijinul nostru, exceptând punctul referitor la bugetele locale, punct pe care îl considerãm de competenþa administraþiei locale.

Pe de altã parte, tocmai datoritã importanþei chestiunii abordate, considerãm cã este firesc ca orice demers parlamentar sã fie fãcut dincolo de orice interes electoral sau de imagine.

De aceea, ne exprimãm interesul în demararea unei acþiuni solidare la care sã subscrie un numãr cât mai mare de parlamentari, având ca efect creºterea bazei materiale a învãþãmântului din România, astfel încât acesta sã devinã efectiv un sector de prioritate naþionalã. Sperãm cã apelul nostru, care ne-ar aºeza într-o situaþie de egalitate colegialã, fãrã menþionarea apartenenþei la un partid sau grup parlamentar, fãrã încercarea de obþinere de avantaje mai mari sau mai mici într-un an electoral, ar fi o dovadã a interesului real faþã de problemele þãrii ºi a maturitãþii noastre politice.

Considerãm cã numai printr-o unitate a tuturor parlamentarilor cadre didactice din Camera Deputaþilor vom putea deschide drumul cãtre un dialog eficient ºi vom putea gãsi soluþii pentru obþinerea unei alocaþii bugetare pentru învãþãmânt cât mai apropiatã de 4% din P.I.B.

De asemenea, suntem încredinþaþi cã un asemenea demers ar putea fi benefic pentru imaginea de ansamblu a Parlamentului României, dovedind astfel seriozitate ºi profesionalism, ºi va putea detensiona cât mai grabnic greva din învãþãmântul universitar.

8 februarie 2000Ò.

Semneazã: Fenoghen Sevastian, Manolescu Oana, Nicolaiciuc Vichentie, Pambuccian Varujan, Paneº Iosif ºi ªaganai Nusfet.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Stimaþi colegi,

Lista este lungã, ne oprim aici. Vã informez cã au luat cuvântul 5 deputaþi de la putere, 6 de la opoziþie, unul de la minoritãþile naþionale ºi unul de la independenþi. Am depãºit cu 10 minute programul ºi trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi. Domnul Anghel Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Se întâmplã un lucru pe care dumneavoastrã îl cunoaºteþi foarte, foarte bine, iar domnul secretar de ºedinþã ºi mai bine. Eu îmi amintesc cã intervenþiile se fac în numele grupului, ºi într-o anumitã ordine ºi pondere, ºi, respectiv, în nume personal. Intervenþiile care se fac în numele grupurilor au prioritate faþã de cele în nume personal. Dacã greºesc sau s-a schimbat, domnul secretar ne va aduce pe calea cea bunã. Este prima observaþie.

A doua observaþie. Cred cã ºi dumneavoastrã, ca de fiecare datã, v-aþi înscris pe calea predecesorilor dumneavoastrã pe acest scaun ºi, în funcþie de solicitãri, timpul respectiv ”se dilatãÒ, vizavi de faptul cã, din vina noastrã, evident, nu am început chiar la fix. De aceea, v-aº îndemna, domnule vicepreºedinte ºi onorat prezidiu, la o anumitã flexibilitate în a mai da cuvântul, între timp umplându-se sala pânã la cvorumul necesar începerii punctului urmãtor de pe ordinea de zi.

Nãdãjduiesc în înþelepciunea dumneavoastrã ºi aºteptãm sã continuãm pânã la un moment în care prezenþa va face posibilã desfãºurarea celuilalt punct. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vreau sã vã informez cã în numele Grupului P.D.S.R. au luat cuvântul trei deputaþi, în numele Grupului P.R.M., doamna Leonida Lari, un deputat deci; în numele Grupului P.U.N.R., doi deputaþi: domnul Petre Þurlea, domnul Lazãr Lãdariu; în numele Grupului P.N.Þ.C.D., doi deputaþi; P.D., unul; P.N.L., unul; U.D.M.R., unul. Am început la fãrã 20, la 9 fãrã 20, programul. Programul pentru intervenþii este de 50 de minute. Am depãºit cu 10 minute acel program. Mai adaug cã de la independenþi, ca atare, în nume personal, a vorbit domnul Radu Mazãre, un singur deputat. Mai mult, data viitoare.

Deci, cu o depãºire de program de 10 minute, cu un avantaj pentru opoziþie, cred cã am respectat regulamentul ºi chiar înþelepciunea, cât o mai am, nu-mi dã voie sã-l încalc.

Vã mulþumesc.

Trecem la programul de pe ordinea de zi. Prezenþa, vã rog.

Pânã vine nota de prezenþã, vã informez cã, în conformitate cu prevederile art.17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, Legea pentru declararea municipiului Târgu-Mureº ”oraºmartirÒ al Revoluþiei din Decembrie 1989.

Vã mai informez cã avem a ne pronunþa în cursul zilei de astãzi, prin vot final, asupra a trei proiecte de lege. Votul final, la 11,30.

Dacã nu este cvorum în salã, secretarii de ºedinþã sã pregãteascã lista pentru apelul nominal.

## **Domnul Nicolae Popa**

**:**

Nu era bine dacã se continua cu interpelãrile? Le încurcaþi, domnule vicepreºedinte!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnule deputat, dacã vom continua cu intervenþiile..

## **Domnul Nicolae Popa**

**:**

Le încurcaþi rãu, domnule vicepreºedinte...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Calmaþi-vã, domnule! Respectãm regulamentul ºi ne calmãm.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Programul de intervenþii este de 50 de minute. L-am depãºit cu 10 minute. Mai mult nu se poate. Avem un noian de acte normative, avem o ordine de zi care cuprinde zeci de proiecte de legi ºi mai departe nu putem merge.

Sunt în mãsurã sã vã anunþ cã, din totalul celor 341 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 156, sunt absenþi 85, participã la alte acþiuni parlamentare 21.

Cvorumul prevãzut de art.128 din regulament este astfel întrunit, cvorumul de lucru fiind de 150. Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite deputaþii în salã. Deci, dupã condicã, avem 256 de deputaþi care au semnat ºi aºteaptã sã ia indemnizaþia pentru ziua de astãzi. Sã vedem câþi o vor gãsi la casierie!

Domnul deputat Nicolae Popa are cuvântul.

Domnule vicepreºedinte, Stimaþi colegi,

Nu ºtiu de ce, când conduceþi dumneavoastrã ºedinþele, creaþi nervozitate ºi animozitãþi în rândul grupurilor parlamentare. Din partea grupului de independenþi ApR, am fost înscriºi doi deputaþi, n-aþi vrut sã ne daþi voie la nici unul sã luãm cuvântul, dar când aveþi nevoie...

Domnul deputat Mazãre a vorbit ca independent.

## **Domnul Nicolae Popa:**

Noi suntem grupul ApR, 19 deputaþi. Dar când aveþi nevoie de voturi, toatã ziua veniþi la noi, ”domnilor, participaþi, veniþi ºi votaþi legile importante pentru þarãÒ.

De asemenea, vreau sã vã spun cã astãzi, de fapt, programul este pânã la ora 10, ºi nu este pânã la ora 9,30. Iatã, stãm de pomanã. Puteau sã mai ia cuvântul aici încã vreo patru-cinci colegi. De aceea, vã spun foarte sincer, când mai conduceþi dumneavoastrã ºedinþele, eu nu mai particip la dezbaterile în plen. Vã mulþumesc.

Este libertatea dumneavoastrã de a participa ºi a nu participa la ºedinþe.

## Stimaþi colegi,

Pentru domnul deputat Popa, înainte de a pãrãsi sala, programul de marþi: timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor, orele 8,30-9,20. Deci am mers pânã la 9,45, este drept, scãzând 10 minute de la începutul programului.

Rog secretarii de ºedinþã sã anunþe numãrul deputaþilor prezenþi în salã. La primul punct de pe ordinea de zi: raportul Comisiei de anchetã privind situaþia economiei forestiere din România. Nu identific membrii comisiei constituite ca ºi ai comisiei de anchetã ºi dãm un ultim termen pentru marþea viitoare, când vom lua în dezbatere acest raport. Doar domnul Garda Dezideriu. Suntem în mãsurã sã finalizãm proiectul hotãrârii.

Domnul deputat Anghel Stanciu are cuvântul.

Mult stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Se pare cã viziunea noastrã asupra sãlii este diferitã. Eu, în calitate de vicelider al Grupului parlamentar, ºi în absenþa liderului, sunt în plenitudinea competenþelor de a-i þine locul ºi fac cunoscut, deºi de la înãlþimea podiumului nu se observã prea bine, distanþa fiind cam mare, cã nu avem cvorum. Deci vã rugãm sã luaþi mãsurile regulamentare, în primul rând, evident, cu liderii, noi ne vom aduce oamenii, dar ºi cu cei care au primii obligaþia sã asigure cvorumul, adicã puterea.

Da. Vã mulþumesc. Obiecþiunea este întemeiatã. Apelul nominal, vã rog. Lideri de grupuri avem?

Nu avem.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Avem în Biroul permanent patru chestori. Obligaþia chestorilor este de a aduna deputaþii în sala de dezbateri. Da. Suntem pe cale de a reface cvorumul. P.N.L.-ul vine acum, este în lift.

Pânã se adunã membrii comisiei speciale de anchetã, pentru cã unii deja sunt prezenþi ºi insistã în dezbaterea proiectului hotãrârii, trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional.

Raportul are un singur punct. Comisia de mediere ne propune, cu unanimitate de voturi, textul adoptat de Camera Deputaþilor. Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci ºi pãstraþi liniºtea în salã.

Sunt comentarii, obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Votat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/1999 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente.

La punctul 1 din raport, textul Camerei, adoptat cu unanimitate de comisia de mediere.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 2. Textul Camerei Deputaþilor, adoptat de comisia de mediere.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Douã puncte, atât avem. Raportul, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Cererea Comisiei pentru industrii ºi servicii de a i se încuviinþa pornirea unei anchete cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii Ñ ROMTELECOM.

Din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, cine poate susþine aceastã cerere cãtre plen? Cererea a fost înaintatã Biroului permanent, acum reiteratã în plen.

Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Problema ROMTELECOM-ului, puternic mediatizatã, puternic prezentatã în Camera Deputaþilor, precum ºi în Senat, normal, a atras atenþia ºi comisiei de specialitate din Camera Deputaþilor, în speþã, Comisia de industrii ºi servicii. Noi am avut mai multe runde de întâlniri, de discuþii cu reprezentanþi atât ai partenerului grec, cât ºi ai conducerii ROMTELECOM-ului, ºi s-au ridicat o serie întreagã de semne de întrebare.

Din acest punct de vedere, Comisia pentru industrii ºi servicii propune plenului Camerei Deputaþilor constituirea unei comisii de anchetã cu urmãtoarele obiective: în primul rând, modul de respectare a clauzelor contractului de vânzare de acþiuni ROMTELECOM cãtre O.T.E. Grecia; în al doilea rând, modul în care Fondul Proprietãþii de Stat se implicã în protejarea pãrþii române; un al treilea obiectiv, legalitatea aplicãrii de cãtre ROMTELECOM a plãþii de cãtre beneficiar a unei sume în avans; în al patrulea rând, sã analizãm modul în care ROMTELECOM a respectat ºi respectã formula tarifarã stabilitã prin Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998.

Scopul acestei anchete este ºi acela de formulare a unor propuneri pentru protejarea intereselor populaþiei ºi a statului român.

Totodatã, domnule preºedinte, am plãcerea sã vã informez cã numele meu este Popescu Ioan Dan. Dumneavoastrã sunteþi singurul vicepreºedinte sau conducãtor al acestui forum care nu cunoaºteþi mãcar numele preºedinþilor de comisii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Mai întâi, plenul Camerei trebuie sã se pronunþe asupra cererii Comisiei pentru industrii ºi servicii, sã aprobe sau sã respingã constituirea acestei comisii. Dacã o aprobã, trecem la adoptarea proiectului de hotãrâre care va reglementa obiectul de activitate ºi componenþa comisiei. Ca atare,

Domnule preºedinte Dan Popescu, trebuie sã trecem în proiectul de hotãrâre termenul pe care dumneavoastrã l-aþi prevãzut în adresã, în cererea cãtre Biroul permanent, de depunere a raportului pânã la 15 martie. Rãmâne acest termen? Da.

Domnule preºedinte,

La art.2 urmeazã sã introducem un alineat în care sã spunem cã raportul comisiei va fi înaintat Camerei Deputaþilor pânã la data de 15 martie 2000.

De asemenea, urmeazã sã se prezinte acum ºi componenþa Biroului comisiei ºi a membrilor care compun aceastã comisie, care face parte integrantã din proiectul de hotãrâre. Cei ºapte membri.

Da. Ce propune comisia? Acceptã? Domnul Barbu Piþigoi.

## **Domnul Barbu Piþigoi:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Problema pe care o avem în discuþie a fost ridicatã cu mult timp în urmã, dacã nu mã înºel, de colegul nostru, domnul deputat Gavra, în care se cerea o anchetã în acest domeniu.

## **Domnul Viorel Burlacu**

**:**

Am votat.

Am votat. Aveþi rãbdare, pentru cã vreau sã spun o idee ºi dupã aceea mã puteþi opri sau veniþi la microfon ºi mã contraziceþi. Tema a fost dezbãtutã ºi luatã în consideraþie la Comisia de industrii ºi servicii, care a fãcut o anchetã pe aceastã temã ºi aceastã anchetã are un raport care, în opinia mea, trebuia prezentat plenului ºi, în funcþie de modul în care plenul analiza ºi hotãra asupra acestui raport, puteam sã mergem mai departe. Acum, s-a votat sã se facã aceastã comisie. Problema care se pune este cu termenul.

Stimaþi colegi, în acelaºi timp, la Senat a luat fiinþã o comisie de anchetã care face acelaºi lucru. ªi atunci, eu propun ca cele douã comisii, ca sã nu mergem pe ideea

cã nu ºtie dreapta ce face stânga, douã Camere ale aceluiaºi Parlament ancheteazã acelaºi lucru pe cãi diferite... haide sã propunem sã facem o comisie mixtã, sã dãm niºte termene comune, ca sã avem un rezultat. Nu dupã aceea comisia de la Senat sã ajungã la o concluzie, Camera la altã concluzie. Facem comisie de conciliere ºi aºa mai departe...

Propunerea mea este ca termenul pe care îl vom vota sã fie corelat cu cel de la Senat ºi, dacã se poate, comisia sã fie mixtã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bivolaru.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Sigur, propunerea colegului Piþigoi este interesantã pe fond, numai cã ar trebui sã þinem cont de decalajul în iniþierea acestor comisii. În cadrul Senatului, aceastã comisie lucreazã de mai bine de douã luni de zile, aproape trei luni de zile, ºi este practic imposibil de a se realiza, sã-i spunem, o comisie comunã acum, între Camere, care de-abia acum demareazã. Probabil peste o sãptãmânã-douã, Camera îºi va porni aceastã comisie de anchetã ºi aºa mai departe. Deci, practic, este imposibil de a realiza acest lucru.

Ce este foarte interesant: se poate coopera cu aceastã comisie de la Senat pentru ca, eventual, problemele pe care ºi le-a impus comisia de la Camerã sã nu se repete cu cele de la comisia de la Senat, ºi, eventual, sã aibã Camera câteva puncte de anchetã care sunt diferite de cele ale Senatului. ªi se pare cã aºa este.

Domnul Barbu Piþigoi.

## Stimaþi colegi,

Aparent, cele spuse de colegul nostru, domnul deputat Bivolaru, par a fi reale.

În realitate, decalajul nu este deloc mare, pentru cã, aºa cum spuneam mai înainte, comisia noastrã, la industrie, ancheteazã de peste un an ºi ceva, adicã noi nu suntem la început acum, ºi nu suntem depãºiþi de timpul pe care l-a parcurs înaintea noastrã Senatul.

De aceea, eu menþin ideea de a face o comisie comunã cu Senatul, nu existã nici un decalaj, eu chiar merg cu pretenþia cã noi suntem mai avansaþi decât Senatul ºi, ca atare, o treabã bunã poate fi fãcutã numai dacã creãm o comisie comunã.

Domnul Popescu are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum a intervenit ºi domnul Bivolaru, precizez încã o datã cã obiectivele pe care le-am propus acestei comisii de anchetã nu se suprapun absolut deloc cu obiectivele care sunt prevãzute la Senat. Deci aceste obiective au cu totul ºi cu totul alt caracter, vizeazã o protecþie a populaþiei, vizeazã modalitatea de respectare a clauzelor prin care s-a fãcut privatizarea, ºi nu modul în care s-a fãcut, fraudulos sau nu, privatizarea. Nu a fost obiectul nostru de activitate.

Eu v-aº propune, domnule preºedinte, sã trecem mai departe, sã reþinem data de 15 martie pentru depunerea raportului ºi îmi permit sã fac ºi o propunere pentru componenþa subcomisiei de anchetã, normal, respectând raportul putereÐopoziþie.

Vã propun ca din aceastã comisie sã facã parte: domnul Barbu Piþigoi, domnul Sassu Alexandru, domnul R—bert R‡duly, domnul Gheorghiof Titu, domnul ªtefãnoiu Luca, domnul Bivolaru Ioan ºi domnul Moucha Romulus.

## Domnule preºedinte,

15 martie înseamnã o lunã. Nu veþi mai veni la prelungiri? Cred cã este scurt, totuºi! Cred cã 31 martie este mai potrivit.

Domnul R‡duly are cuvântul.

## Domnule preºedinte, Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Despre oportunitate, desigur cã ar fi fost momentul sã discutãm. Poziþia Grupului parlamentar al U.D.M.R. a fost ºi la început, când s-a discutat prima oarã aceastã problemã în Camera Deputaþilor, ºi acum, cã aceastã comisie de anchetã nu îºi are rostul, pentru cã sunt organe legal abilitate care pot sã desfãºoare aceastã activitate pe care o dorim noi, însã, din câte s-a vãzut, plenul Camerei Deputaþilor a fost de altã pãrere ºi firesc cã ne supunem voinþei plenului Camerei Deputaþilor.

Dincolo de acest lucru, eu cred cã termenul trebuie fixat în aºa fel încât, contrar cutumelor Camerei, în care se fixeazã termene ºi se încalcã, de exemplu, este comisia care s-a ocupat de problematica fondului forestier, a silviculturii ºi a industriei de prelucrare a lemnului, al cãrei raport încã îl tot amânãm, pe sãptãmânã ce trece ºi încã tot nu l-am audiat, deci, eu aº dori sã fie 31 martie, dar aº ruga colegii care se angajeazã sã facã parte din aceastã comisie ca, într-adevãr, în acest termen de 6 sãptãmâni sã reuºim sã facem ceea ce doreºte Camera, ºi anume sã vadã situaþia postprivatizare la ROMTELECOM.

Încã o datã, noi nu susþinem aceastã iniþiativã, dar firesc cã ne supunem ºi ne angrenãm în aceastã activitate a Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sã trecem la dezbaterea proiectului, în continuare. Hotãrârea Camerei Deputaþilor de a dezbate a fost manifestatã prin votul majoritar de la început, aºa încât sunt în mãsurã sã vã comunic, prin domnul preºedinte Popescu, textul art. 2.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã daþi citire art. 2, aºa cum a fost completat, cu termenul stabilit.

Aveþi cuvântul!

Articolul 2: ”Activitatea de anchetã va fi efectuatã de o subcomisie a Comisiei pentru industrii ºi servicii, formatã din 7 membri, ºi va avea un birou format din preºedinte, un vicepreºedinte ºi un secretar.

Raportul comisiei va fi prezentat în plenul Camerei Deputaþilor pânã în data de 31 martie 2000.

Componenþa subcomisiei este stabilitã prin anexa care face parte integrantã din prezentul documentÒ. Este componenþa pe care v-am propus-o.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

De fapt, domnule preºedinte, mi-aþi luat vorba din gurã. Dacã este votul final, vã rog sã ne anunþaþi ºi pe noi câþi sunt pentru, câþi împotrivã, câþi se abþin.

Aºa vom face.

## **Domnul Ioan Gavra** _(din salã):_

În numele cui ceri?!

## Vã rog, liniºte!

Avem a ne pronunþa astãzi asupra mai multor texte, la vot final, ºi când vom avea cvorumul de adoptare a hotãrârilor, vom supune ºi acest proiect votului.

Stimaþi colegi,

Comisia pentru anchetã a economiei forestiere.

Liderii grupurilor parlamentare sã anunþe deputaþii cã la 11,30 ne vom pronunþa prin vot final asupra a 4 proiecte, pânã în prezent.

Deci membrii comisiei de anchetã asupra situaþiei economiei forestiere din România. Domnul preºedinte Bogdan Ionescu este invitat la prezidiul comisiei.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu, membru al comisiei, cere cuvântul.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cei doi ani care au trecut de la formarea Comisiei de anchetã privind situaþia economiei forestiere din România am luptat din rãsputeri împotriva mafiei lemnului, am încercat dezvãluirea adevãrului în acest sens.

Aceste dezvãluiri au fost confirmate de cãtre Departamentul de control al Guvernului. Membrii mafiei, însã, în loc sã fie pedepsiþi de cãtre organele abilitate ale statului, scapã prin toate portiþele, posibile ºi imposibile.

Mai mult chiar, doi dintre membrii acestei mafii au posibilitatea sã mã dea în judecatã pentru calomniere, iar reprezentanþii judecãtoriei din Gheorgheni ºi Curtea Supremã de Justiþie, neluând în seamã imunitatea mea parlamentarã, neluând în considerare Constituþia þãrii, mã cheamã în judecatã pentru calomnierea domnilor Denes Dominic, fost director adjunct al Regiei Naþionale a Pãdurilor, ºi Pal Antal, ºef de pazã la Ocolul silvic Gheorgheni.

Care sunt acuzaþiile care mi se imputã? Sunt acuzat pentru faptul cã am reuºit sã descopãr volumul real al doborâturilor de vânt din 5 noiembrie 1995.

Domnul Denes Dominic, în calitate de director, în loc de 4 milioane de metri cubi, a raportat cantitãþi mult mai mici, adicã 1,6 milioane metri cubi.

Scopul raportãrilor fictive a fost asigurarea cu materie primã a societãþilor favorizate, pe o perioadã îndelungatã, ºi eliminarea întreprinderilor cu resurse mai modeste.

Întreprinderile din estul þãrii au ºi contractat cantitãþi mari, chiar peste capacitatea lor de producþie, iar dupã ce au obþinut masã lemnoasã în judeþele lor de reºedinþã, au renunþat la masa lemnoasã din doborâturi de vânt, contractatã cu Direcþia silvicã Mircurea-Ciuc.

O parte din aceste cantitãþi, de ordinul zecilor de mii de metri cubi, nici nu au putut fi valorificate ºi au putrezit.

Domnul Denes Dominic a favorizat Societatea ”VulturulÒ S.R.L., la care a fost acþionar fiul sãu, Denes Domokos, cu participarea de 50%, atribuind acesteia masã lemnoasã de calitate bunã ºi pe locuri uºor accesibile, uneori renunþând la parchetele începute ºi neinventariate.

Totodatã, a dat masã lemnoasã la societatea fiului sãu, pe credit ºi pe bazã de compensãri cu produse care s-ar fi putut procura, mai ieftin, de la alþi furnizori.

Domnul Denes Dominic, în calitate de director general adjunct al Regiei Naþionale a Pãdurilor, dupã producerea de noi doborâturi de vânt, la începutul lunii iulie 1998 a participat la organizarea licitaþiei la Direcþia silvicã Miercurea-Ciuc.

Licitaþia a avut loc la data de 27 iulie 1998, la care, prin intervenþia sa, au fost admise ºi întreprinderile care au avut datorii faþã de Direcþia silvicã Miercurea-Ciuc ºi faþã de direcþiile silvice din judeþele lor de reºedinþã.

Astfel, Societatea ”PetroforestÒ din Piatra-Neamþ, la data licitaþiei, a fost datoare cu 334 milioane lei numai la Direcþia silvicã Miercurea-Ciuc, de la care a obþinut, totuºi, peste 50.000 metri cubi masã lemnoasã.

Societatea ”ForestaÒ Tarcãu a avut 120 milioane lei datorii ºi în urma admiterii acesteia la licitaþie, în mod ilegal, a obþinut 35.000 metri cubi masã lemnoasã.

Cantitãþi mai mici au obþinut ºi ”RoghintonÒ S.R.L. ºi ”TimecoÒ S.R.L., care, la data licitaþiei, au avut datorii faþã de Direcþia silvicã din Miercurea-Ciuc.

Favorizarea unor societãþi, printre care ºi societatea fiului sãu, Denes Domokos, a facilitat producerea unor pagube de ordinul miliardelor de lei, constând în deprecierea, putrezirea a sute de mii de metri cubi doborâturi de vânt produse în 1995, din care zac în pãdure ºi în prezent câteva sute de mii de metri cubi, care nu au putut fi valorificate, datoritã tãrãgãnãrii exploatãrilor de cãtre aceste societãþi.

Alte ilegalitãþi: cu toate cã Direcþia silvicã din Miercurea-Ciuc dispunea de materie primã pentru cherestea ºi avea posibilitãþi sã realizeze acest produs la preþul de producþie de 122.541 lei pe metrul cub, dânsul a recurs la cumpãrarea a 383 metri cubi de cherestea la preþul de 177.710 lei pe metru cub de la societatea la care fiul sãu a fost acþionar.

Dupã intervenþia comisiei noastre diferenþa de preþ a fost imputatã lui Denes Dominic, însã tribunalul din Miercurea-Ciuc l-a scutit de platã, pe motivul cã acþiunea a fost introdusã tardiv ºi a ieºit din termen. Pentru o asemenea decizie nu-l trage nimeni la rãspundere pe judecãtorul respectiv?!

Am mai constatat alte abuzuri cu ocazia tranzacþiei fãcute cu Societatea Comercialã ”AbiesÒ, legate de executarea unor lucrãri silvice.

Cu ocazia executãrii unor construcþii...

Domnule deputat, concluziile, vã rog! Mai scurt, vã rog! Concluziile...

Concluziile ar fi foarte multe: cã s-au fãcut abuzuri de sute de miliarde de lei ºi s-au construit vile, s-au construit castele pe banii ocoalelor silvice ºi aº putea sã spun cã, prin urmare, organele abilitate ale statului, în loc sã-l tragã la rãspundere pe domnul Denes Dominic pentru ilegalitãþile sale, invitã pe anchetatorul parlamentar la judecatã, la Curtea Supremã de Justiþie, numai pentru faptul cã eu mi-am fãcut datoria.

Iar domnul Pal Antal, care m-a agresat în locuinþa mea ºi se face vinovat de distrugerea pãdurilor din Remetea ºi Gheorgheni, se pare cã este susþinut de actuala conducere a Regiei Naþionale a Pãdurilor, altfel nu vãd cum ar avea curajul sã mã dea în judecatã numai pentru faptul cã mi-am fãcut datoria.

Rog ca Parlamentul sã impunã respectarea legilor organelor abilitate ale statului, dar cer ocrotirea acelor membri ai comisiei speciale care au încercat sã se opunã mafiei lemnului.

Eu vã mulþumesc pentru atenþie.

Poftiþi, domnule deputat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am impresia cã noi am audiat la ora actualã un al doilea raport, paralel faþã de raportul comisiei de anchetã.

Fac urmãtoarea precizare: nu este prima datã când distinsul meu coleg îºi citeºte aceastã pledoarie. Este a doua oarã! Nu înþeleg! Cumva, doreºte ca Parlamentul sã se amestece în treburile justiþiei? Apelul pe care l-a fãcut la urmã, acesta a fost: ca Parlamentul României sã se amestece în aceste treburi.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã treceþi la lucrãrile de care suntem noi direct interesaþi, deci, raportul comisiei de anchetã.

Domnule deputat,

Am trecut la proiectul de hotãrâre. Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã la ultima ºedinþã în care s-a dezbãtut proiectul de hotãrâre a fost fãcutã propunerea pentru a completa textul cu un art. 2[1] , text ce se referea la înfiinþarea Departamentului pãdurilor.

Cine a fost autorul? Este prezent aici? Domnul deputat Oltean.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întrucât astãzi s-a pus în dezbatere hotãrârea privind raportul Comisiei de anchetã privind situaþia economiei forestiere din România, îngãduiþi-mi sã fac câteva precizãri care se impun cu necesitate.

Dacã vã amintiþi, la vremea dezbaterii acestui raport, în cuvântul meu îmi exprimam nemulþumirea faþã de conþinutul raportului, care cuprindea ºi aspecte care nu erau în totalitate verificate, pentru a avea garanþia, pentru a avea certitudinea cã ele exprimã o stare de fapt ºi de drept existentã.

ªi în raportul respectiv se menþionau câteva din faptele care i se imputau directorului general Gheorghe Cahniþã, care, în baza unor asemenea aspecte negative, printr-un ordin al ministrului Romicã Tomescu, a fost eliberat din funcþie.

Iatã cã astãzi sunt în mãsurã sã prezint ºi dovada, de altfel, menþionatã la vremea respectivã de cãtre mine, a nevinovãþiei acestuia ºi a abuzului sãvârºit prin fapta respectivã ºi a abuzului sãvârºit prin menþionarea în actul de control al comisiei a acestor fapte care nu erau verificate.

Iatã ce decide Curtea de Apel, prin Decizia nr. 238 din 26 ianuarie anul acesta: ”În numele legii, Curtea decide: admite apelul formulat de Cahniþã Gheorghe împotriva sentinþei civile nr. 5.597/1998 a Tribunalului Bucureºti, Secþia comercialã, ºi constatã nulitatea absolutã a Ordinului nr. 562 din 8.08.1998 al Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, precum ºi încetarea contractului de management ºi revocarea abuzivã din funcþia de manager al Regiei Naþionale a Pãdurilor a domnului Gheorghe Cahniþã.

Hotãrârea este definitivãÒ.

Iatã, deci, cum într-un raport parlamentar au fost cuprinse fapte ce n-au putut sã fie dovedite. De aceea, ºi astãzi menþin solicitarea de la vremea respectivã, pe care Camera a adoptat-o, ca în hotãrâre..., deci raportul sã fie aprobat, cu propunerile care au fost fãcute aici, în plenul Camerei Deputaþilor, propuneri care vizau înlãturarea unor aspecte neverificate, neaprofundate ºi nedovedite a fi reale, în privinþa multora dintre cei care au fãcut obiectul cercetãrii.

Vã mulþumesc.

Domnul Valeriu Gheorghe, alt membru al comisiei, o intervenþie pe procedurã.

## Domnule preºedinte,

Nu cred cã mai este cazul ca noi sã reluãm discuþia la raport. Raportul a fost discutat, acum discutãm numai proiectul de hotãrâre privind raportul comisiei de anchetã, iar intervenþia domnului deputat nu avea nici o legãturã cu acest proiect de hotãrâre. Cã este în justiþie ºi va merge în continuare în justiþie cazul Cahniþã, este cu totul altceva, iar în raport, vã aduc aminte, în raportul care v-a fost dumneavoastrã înaintat, nu au fost trecute asemenea aspecte privitoare la domnul Cahniþã. Dumneavoastrã v-aþi referit la un raport suplimentar, care nu s-a discutat la noi în Camerã ºi a fost un raport pe care numai câþiva membri ai comisiei l-au citit. Nu a fost raportul oficial al comisiei!

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Sã trecem la dezbaterea textului din hotãrâre.

Revin asupra propunerii art. 2[1] . Atunci am convenit urmãtorul text: ”Camera Deputaþilor cere Guvernului ca în termen de...Ò, stabilim termenul acum, ”sã reînfiinþeze Departamentul pãdurilorÒ.

Deci am înþeles cã toþi membrii comisiei, dacã am înþeles bine, susþineau atunci acest text, ºi reprezentantul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului s-a declarat de acord cu aceastã cerere.

Cine propune termenul? 30 de zile? Cât ar fi? 30 de zile, propune domnul Valeriu Gheorghe.

## Domnule preºedinte,

La art. 4 din varianta iniþialã a hotãrârii de Guvern, unde se spune: ”La un an de la intrarea în vigoare...Ò, la acest articol suntem, da?

Da.

V-aº propune ca în loc de ”un anÒ sã trecem termenul de ”6 luniÒ. ”La 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâriÒ ºi textul curge. Nu mai este nevoie sã motivez acest lucru...

Comisia vã susþine, domnule deputat.

Cu acest amendament, acceptat de comisie, supun art. 4 la vot.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul 5. Comentarii? Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Votul final îl vom da la 11,30.

Stimaþi colegi,

Revin asupra unei solicitãri a Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale de a i se repartiza pentru raport în fond proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 129/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru protecþia copilului. Aceastã cerere a fost adresatã Biroului permanent, acesta a respins cererea, comisia se adreseazã plenului.

Acest proiect a fost transmis pentru raport în fond Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. Acum, aprobând a doua comisie, vor fi douã comisii pentru întocmirea raportului.

Domnule preºedinte Marþian, aveþi de adãugat ceva la aceastã solicitare?

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia noastrã a solicitat nu ca sã fie decãzutã din dreptul de a examina în fond comisia care a fost stabilitã de Biroul permanent, ºi anume Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ci acordarea dreptului de analizã în fond ºi comisiei noastre. Problemele referitoare la situaþia copiilor în România sunt de o gravitate extremã ºi cred cã în ceea ce vã priveºte pe Domniile voastre nu ar trebui eu, acum, sã insist care sunt fenomenele, situaþiile ºi modul în care trebuie rezolvate aceste lucruri.

Fiind vorba, însã, de drepturile copiilor ºi de o situaþie care, spuneam mai înainte, este dramaticã, noi am considerat cã acea comisie a Camerei care are în obiectul ei de competenþã problematica drepturilor omului, problematica cultelor ºi problemele minoritãþilor naþionale ar fi firesc sã analizeze ºi ea, în fond, acest proiect de lege.

Nu vreau sã vã spun anumite lucruri mai concrete legate de calitatea ordonanþei de urgenþã care a fost elaboratã, pentru cã, în funcþie de decizia dumneavoastrã, noi vom avea posibilitatea sã concretizãm, sã materializãm punctul nostru de vedere fie în avizul pe care îl vom da, în cazul în care vã veþi însuºi propunerea Biroului permanent de netrimitere a acestui proiect de lege ºi la comisia noastrã pentru analizã în fond, fie, dacã veþi lua o decizie în sensul demersului fãcut de comisie, atunci, lucrurile se vor concretiza în raportul care va fi trimis în vederea dezbaterii acestui proiect de lege în Camera Deputaþilor.

Sigur, existã un singur element pe care, probabil, se fundamenteazã decizia Biroului permanent, ºi anume cã termenul de 10 zile care este prevãzut în regulament pentru ca o comisie sã-ºi poatã manifesta interesul pentru analiza în fond a unui proiect de lege este epuizat. Însã, datã fiind evoluþia lucrurilor în partea finalã a sesiunii trecute, mie mi se pare cã din acest punct de vedere s-ar putea examina acest lucru. În fond, ce ne intereseazã, un ataºament formal, într-o perioadã finalã a sesi-

unii trecute, faþã de o dispoziþie din regulament sau calitatea legiferãrii? Las la judecata ºi decizia dumneavoastrã.

Da, vã mulþumesc. Doamna Hildegard Puwak.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În primul rând, aº vrea sã spun cã Biroul permanent a luat o decizie greºitã în ceea ce priveºte dezbaterea acestei ordonanþe.

În al doilea rând, aº vrea sã spun cã aceastã problemã a copiilor instituþionalizaþi ºi a agenþiei se regãseºte în solicitarea expresã a Uniunii Europene înainte de acceptarea României, la negocierile de la Helsinki.

În al treilea rând, în Comisia pentru integrare europeanã ºi în Comitetul mixt parlamentar România-Uniunea Europeanã, aceastã ordonanþã a fost dezbãtutã, gãsindu-i-se foarte multe vicii de fond.

Chiar dacã termenul este de 10 zile doar, vã rog, membrii celor douã comisii ºi Camera în întregul ei, sã vã mobilizaþi pentru a da curs acestei solicitãri, care rãmâne un punct negru pentru România, exact în acest moment important al deschiderii negocierilor pe niºte capitole. Aici nu este vorba de o procedurã, este vorba de o condiþionalitate pe care Uniunea Europeanã o cere Guvernului României ºi pe care Parlamentul trebuie sã o sprijine sã se ducã la bun sfârºit. Aceasta e problema. Biroul permanent ºi-a fãcut o practicã din a nu trimite ordonanþe la comisiile care au aceastã responsabilitate de avizare în fond.

Deci vã rog încã o datã sã acceptaþi trimiterea acestui proiect ºi spre avizare în fond la Comisia pentru drepturile omului, în raportul pe 1999 vorbindu-se expres de ”drepturile copiluluiÒ. Aºadar, nu avem ce discuta aici, dacã e oportun sau neoportun, e foarte clar cã oportunitatea unui aviz de fond al acestei comisii se impune. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Sunt obligat sã dau citire art. 60 din regulament: ”Dacã o comisie permanentã considerã cã un proiect de lege sau o propunere legislativã este de competenþa în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în termen de cel mult 10 zile de la anunþarea în plen a proiectului legii sau a propunerii legislative, trimiterea lor cãtre acea comisie.

În caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 59 alin. 2.Ò

Art. 59 alin. 2 are urmãtorul conþinut: ”În caz de refuz din partea Biroului permanent, Camera hotãrãºte prin vot.Ò

Culpa Biroului permanent este exclusã, termenul prevãzut de regulament rãmâne foarte clar. Acum, se pune problema dacã plenul Camerei Deputaþilor poate trece peste acest termen de 10 zile ºi poate vota. Eu cunosc activitatea foarte serioasã de la Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, care vine în plen, astãzi, cu aceastã solicitare. Dar, dacã este o culpã, aceea este a comisiei, de a nu fi sesizat în termen.

Existã ºi riscul, de necontestat, aº spune eu, ca derogând de la acest termen, sã ne trezim în fiecare ºedinþã cu solicitãri din partea comisiilor care nu urmãresc dezbaterile în plen.

Doamna Puwak.

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga foarte mult sã nu trataþi aceastã ordonanþã la fel cum le trataþi pe celelalte 500 care au venit. Aceastã ordonanþã are o importanþã specialã pentru România. Sunteþi de acord cu începerea negocierilor, vã afiºaþi cã sunteþi europeni, vã rugãm frumos, acceptaþi ca aceastã ordonanþã sã fie dezbãtutã în Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale! Este un lucru care întãreºte poziþia României în faþa Uniunii Europene. Aceasta este problema!

E mai important sã invocãm articole sau, într-adevãr, sã ne mobilizãm ºi sã dãm curs unei asemenea solicitãri? Este o ordonanþã cu o importanþã cu totul specialã!

Doamnã deputatã, de acord cu dumneavoastrã. Domnul deputat Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Trebuie ca noi, membrii Biroului permanent, sã recunoaºtem cã a existat o scãpare atunci când am propus plenului modul în care urmeazã sã fie examinat în fond proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe. Sigur cã nu e mai puþin adevãrat cã ºi secretariatul comisiei Ñ ºi, în general, comisiile Ñ trebuie sã urmãreascã când se anunþã în plen proiectele de lege, cu repartizarea lor la comisii, având posibilitatea chiar în plen sã intervinã, iar, dacã nu au fãcut-o, art. 60 fixeazã un termen de 10 zile înlãuntrul cãruia se poate solicita.

Nu e mai puþin adevãrat cã, chiar ºi în situaþia în care se depãºeºte acest termen, totuºi, regulamentul a stabilit aceastã posibilitate, ca rezolvarea cererii, în final, sã se facã de cãtre plenul Camerei Deputaþilor. Deci nu putem invoca cã vor veni comisii de acum încolo ºi vor solicita ºi cã riscãm ca anumite proiecte de lege sã fie cerute sã fie examinate de cãtre mai multe comisii. Biroul a socotit cã termenul a fost depãºit, dar, în final, regulamentul este cel care dã competenþa exclusivã de stabilire a modului de soluþionare a unei astfel de cereri plenului.

Iar motivarea pe care a adus-o aici doamna deputat Puwak mi se pare foarte consistentã ºi cred, domnule preºedinte, cã, fãrã nici un fel de reticenþã, putem sã

De supus este clar cã o voi supune. Domnul Tãnase Tãvalã.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu consider cã nu trebuie sã ne împiedicãm de formalism, ci sã luãm în considerare, în fond, cã fiecare act normativ este bine sã fie întocmit judicios, în aºa fel încât sã vinã spre binele soluþionãrii problemelor care fac obiectul sãu. Aºa se întâmplã ºi cu aceastã ordonanþã. În Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, când s-a luat în discuþie pentru avizare, s-a constatat cã bine ar fi fost, pentru judiciozitate ºi pentru o mai consistentã aplecare înspre conþinutul acestei ordonanþe, sã fie coautor la raportul de fond.

De aceea, cred cã este nimerit ºi justificat ca membrii Camerei Deputaþilor sã aibã în vedere acest lucru ºi sã-ºi dea votul pentru a putea sã fie desemnatã ºi Comisia pentru drepturile omului pentru raportare în fond. Este o chestiune care nu face altceva decât sã fundamenteze ºi mai consistent ceea ce prevede aceastã ordonanþã, mai cu seamã cã existã ºi chestiuni de conþinut ºi chestiuni de formã care trebuie foarte judicios ºi minuþios îndreptate.

Eu vã rog pe dumneavoastrã, colegii din Camera Deputaþilor, sã apreciaþi aceastã solicitare, pentru cã nu se întâmplã deseori ca din partea comisiilor sã vinã astfel de solicitãri.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Conceptul de ”parc industrialÒ, care pãrea filosofic, în urma unei experienþe a iniþiatorilor, o experienþã de documentare la invitaþia Parlamentului ungar, ne-a fãcut sã ne dãm seama cã ºi noi avem nevoie de pragmatism, aºa cum existã, aºa cum s-a implementat în þãrile Uniunii Europene. Am transpus ceea ce am perceput în Ungaria ºi, respectiv, Austria, în termenii noºtri legislativi: am þinut cont de realitãþile economico-financiare ºi sociale ale prezentului, dar ºi ale viitorului; am primit un aviz favorabil din partea Guvernului ºi chiar s-a cerut procedurã de urgenþã; am fost sprijiniþi de Consiliul Legislativ, cât ºi de reprezentanþii instituþiilor publice implicate, adicã: Agenþia Românã de Dezvoltare, Departamentul Administraþiei Publice Locale, F.P.S., Ministerul Industriei ºi Comerþului, Ministerul Finanþelor, Asociaþia preºedinþilor de consilii judeþene.

Mi se pare firesc, cu acceptul dumneavoastrã, sã reuºim sã implementãm în România acest concept, întrucât este nevoie de o politicã de dezvoltare regionalã mai pregnantã, este nevoie sã introducem tehnologii, sã asigurãm competitivitatea, sã promovãm exportul în anumite sectoare industriale ºi de servicii specifice.

Am sã-l rog ºi pe colegul meu Antal sã intervinã, astfel încât dumneavoastrã sã aveþi, succint, o sintezã a ceea ce am dorit noi sã facem ºi, cu sprijinul dumneavoastrã, încercãm astãzi sã promovãm aceastã iniþiativã, ca ea sã treacã cãtre Senat ºi cu rapiditate sã poatã sã fie aplicatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat! Tot din partea iniþiatorilor.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Pentru România, este un obiectiv primordial aderarea la Uniunea Europeanã, fapt încurajat de decizia summit-ului din decembrie, de la Helsinki, ºi cerinþele Uniunii Europene sunt în concordanþã cu interesul naþional, în ceea ce priveºte necesitãþile de dinamizare a economiei.

Reconversia socio-economicã din zonele care se confruntã cu dificultãþi de ordin structural, mai ales în sectoare industriale ºi de servicii, a determinat încã în perioada anilor Õ70ÐÕ80, în multe þãri din Europa occidentalã, lansarea unor noi politici de dezvoltare regionalã. ªi încurajând iniþiativele tehnologice din zonele industriale în declin, necesar a fi reabilitate, create prin lege, parcurile industriale s-au dezvoltat cu rapiditate, exemplul cel mai mediatizat la vremea respectivã fiind cel din zonele carbonifere din Marea Britanie.

Amenajarea acestor parcuri industriale ºi legiferarea în acest domeniu a devenit o problemã actualã ºi în România. ªi, aºa dupã cum v-a prezentat ºi colegul meu, venind în întâmpinarea acestui deziderat, 4 deputaþi din Comisia pentru industrii ºi servicii au iniþiat un act legislativ care sã reglementeze amenajarea ºi dezvoltarea acestor parcuri industriale.

Aceste parcuri industriale sunt concepute ca arii geografice delimitate teritorial, cu infrastructurã ºi servicii oferite de administratorul parcului industrial, în perimetrul cãruia se pot desfãºura, într-un regim favorizant, activitãþi investiþionale de producþie sau servicii industriale. Aceste parcuri se constituie pentru stimularea dezvoltãrii economico-sociale, realizarea transferului tehnologic, atragerea de investiþii ºi valorificarea resurselor umane ale zonei.

Ca o componentã a iniþiativei de dezvoltare localã, îmbunãtãþirea activitãþii zonei pentru investiþii este o condiþie sine qua non. Terenurile industriale, activele din ce în ce mai neutilizate, fie din domeniul public, fie din cel privat, inclusiv de la societãþile comerciale cu capital de stat aflate în diferite faze de restructurare, incluse în patrimoniul unui agent economic, respectiv închiriate sau concesionate, pot constitui infrastructura industrialã unde se poate delimita perimetrul parcului.

Iniþiatorii, în urma mai multor runde de consfãtuiri cu factorii implicaþi, au convenit ca organul de specialitate al administraþiei publice centrale, care sã promoveze instituirea regimului de parc industrial ºi sã gestioneze resursele necesare dezvoltãrii acestora, sã fie Agenþia Românã de Dezvoltare.

În concluzie, parcurile industriale reprezintã o nouã structurã organizatoricã, pentru care statul asigurã cadrul general de funcþionare, ajutã la realizarea investiþiilor, dar aceste investiþii se bazeazã pe criterii pur economice, importanþa realizãrii lor fiind justificatã prin urmãtoarele: construcþiile industriale apar într-un cadru organizat într-o localitate; participarea consiliilor locale ca parte activã reduce substanþial riscurile, oferind o siguranþã mai mare investitorilor; pot oferi soluþii eficiente pentru susþinerea întreprinderilor mici ºi mijlocii, prin reducerea cheltuielilor legate de infrastructurã; administratorul parcului poate oferi consultanþã de specialitate pentru managementul obþinerii diferitelor avize ºi autorizaþii, pentru firmele nouînfiinþate; este un mijloc util în dezvoltarea economicã a regiunilor defavorizate; se doreºte, totodatã, ºi introducerea finanþãrii investiþiilor în domeniul utilitãþilor publice, ºi cu sprijinul fondurilor structurale redistribuite de Uniunea Europeanã.

În încheiere, doresc sã vã citesc din adresa primitã de cãtre Parlamentul României pe data de 20 ianuarie 2000 din partea Ambasadei române de la Washington: ”Considerãm cã acest demers va reprezenta un argument extrem de oportun ºi util în dialogul pe care îl purtãm atât la nivelul administraþiei americane, cât ºi la cel al guvernelor locale. Dorim sã vã informãm pe aceastã cale asupra faptului cã prin adoptarea respectivei legislaþii estimãm suscitarea interesului din partea unor companii ºi recunoscute universitãþi americane pentru participarea la dezvoltarea unor astfel de investiþii de infrastructurã industrialã, ºtiinþificã ºi tehnologicã în diferite zone ale þãrii. Menþionãm cã un grup de specialiºti româno-americani din domeniul tehnologiilor avansate, localizat pe Coasta Pacificului, în vestita Vale a Siliconului, ºi-a manifestat deja interesul de a împãrtãºi din experienþele acumulate în mediul de afaceri american, în perspectiva atragerii de investiþii în dezvoltarea acestor parcuri industriale.Ò

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Rog preºedintele comisiei, domnul deputat Popescu, sã prezinte raportul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº vrea sã-i felicit pe cei 4 colegi ai noºtri din Comisia pentru industrii, care au venit cu aceastã iniþiativã, prezentatã pe larg de domnii Antal ºi Naidin.

În cadrul ºedinþelor comisiei noastre din perioada 17Ð20 ianuarie 2000 am examinat aceastã propunere legislativã, având în vedere ºi avizele favorabile primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Consiliul Legislativ ºi punctul de vedere al Guvernului, ºi am hotãrât, cu unanimi- tate de voturi, avizarea favorabilã a acestei propuneri legislative ºi trimiterea ei spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor.

Nu aº vrea sã mai dezvolt punctul de vedere al comisiei, doar dorinþa noastrã ca aceastã propunere legislativã sã treacã cât mai repede prin cele douã douã Camere ºi sã poatã fi pusã în aplicare, pentru cã poate reprezenta o nouã condiþie în dezvoltarea industriei româneºti. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã adune deputaþii pentru ora 11,30 în salã, sã nu fie nevoie sã mai pierdem timpul cu un apel nominal!

Acestea fiind spuse, invit grupurile parlamentare sã-ºi desemneze oratorii pentru dezbaterile generale, dacã e cazul. Doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu.

Înainte de a intra în dezbaterile pe text, vã anunþ cã avem onoarea sã participe, ca vizitator, la o parte din lucrãrile noastre, domnul Hans Joachim Fuchstel, deputat al Partidului Creºtin-Democrat în Bundestagul german. Sã-i spunem bun venit ºi un sejur cât mai plãcut în þara noastrã!

Revenim la dezbaterea propunerii legislative privind regimul parcurilor industriale ºi vom lucra pe raportul pregãtit de comisia sesizatã în fond.

Iatã cã la primul punct din raport avem o modificare, chiar pentru formula introductivã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Trebuie sã recunosc cã nu am avut posibilitatea sã studiez legislaþia din alte þãri în asemenea domeniu. Consider cã autorii acestei propuneri legislative au fãcut-o. Totuºi, mie mi se pare cam inadecvat titlul legii ºi, bineînþeles, dupã aceea, se va opera în conþinutul legii cu aceeaºi noþiune de ”parcuri industrialeÒ.

Vedeþi, în limba românã, noþiunea aceasta de ”parcuriÒ are cu totul alte semnificaþii, ºi dacã vom citi art. 1 ºi vom vedea cum este definit ”parcul industrialÒ, mã duce la sugestia cã, totuºi, ca mod de exprimare, mi se pare mai potrivit sã vorbim despre ”regimul zonelor industrialeÒ sau, dacã nu, ”regimul platformelor industrialeÒ, ele delimitând spaþii înãuntrul cãrora îºi desfãºoarã activitãþile.

În tot cazul, ”parc industrialÒ, vã spun, faþã de limba românã, nu mi se pare terminologia cea mai potrivitã. Putem sã-i spunem ”zonã specialã industrialãÒ, putem sã-i spunem ”platformã industrialãÒ, care este mai aproape ºi de reglementãrile pe care în momentul de faþã le avem în vigoare.

Probabil, colegii noºtri care, aºa cum bãnuiesc, s-au documentat, au o motivaþie în legãturã cu folosirea acestei sintagme.

Este mai mult o întrebare, ºi în urma ei, dacã se considerã, sã se punã în discuþie ºi propunerea pe care am fãcut-o eu, legatã de denumirea de ”zoneÒ sau ”platforme industrialeÒ.

Da, vã mulþumesc. Iniþiatorii? Comisia?

## Domnule preºedinte,

Din partea iniþiatorilor, dorim sã dãm un rãspuns domnului Gaspar.

Este o noþiune consacratã, aºa este utilizatã în literatura de specialitate. Este un ”parc industrialÒ.

De fapt, dacã doriþi, când vorbim de un ”parc autoÒ, nu ne gândim la un ”parc de agrementÒ. Este ceva asemãnãtor. Sub nici o formã nu se poate introduce aici noþiunea de ”zonãÒ sau ”platformã industrialãÒ, care este cu totul ºi cu totul altceva.

Deci vã rugãm sã rãmânã aºa, pentru cã noþiunea aºa este consacratã ºi cunoscutã de toatã lumea care opereazã cu acest concept de parc industrial ºi, din cauza aceasta, este bine venit sã rãmânã titlul exact aºa ºi în cadrul legislaþiei româneºti.

Vã mulþumesc.

Comisia?

## Domnule preºedinte,

ªi comisia susþine acelaºi punct de vedere. ”Zona industrialãÒ este un concept mult prea larg pentru a putea fi aplicat în aceastã situaþie, iar ”platforma industrialãÒ este un concept mult prea restrâns, de asemenea, pentru a putea fi aplicat.

Datoritã faptului cã aceastã denumire de ”parc industrialÒ este uzitatã în literatura de specialitate, credem ºi noi, comisia, cã iniþiatorii au dreptate în susþinerea acestui punct de vedere.

Stimaþi colegi, Începem cu textul comisiei. Pct. 2 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Capitolul I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ, pct. 3 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Pct. 4, varianta raportului. Comentarii? Vã rog, domnule deputat.

## Stimaþi colegi,

Am vizitat astfel de parcuri industriale sau tehnologice, cum se numesc în alte þãri, în Grecia, în Portugalia, însã vreau sã vã spun cã lipseºte ceva din articolul acesta 2. Pentru cã, în cadrul parcurilor tehnologice, un domeniu esenþial de activitate îl constituie cercetarea ºtiinþificã, eu v-aº ruga sã fiþi de acord sã introduceþi acolo faptul cã ”..se pot desfãºura numai activitãþi investiþionale de producþie, cercetare ºtiinþificã sau servicii.Ò, pentru cã în toate parcurile acestea, un domeniu esenþial îl au sectoarele de cercetare ºtiinþificã ºi cred cã aþi vãzut ºi dumneavoastrã acest lucru în þãrile respective în care aþi fost.

De fapt, mai departe, la alt articol trebuia sã spuneþi cã se face transfer tehnologic. Dar transferul tehnologic de la ce se face? De la cercetare cãtre industrie.

Vã mulþumesc.

Domnul Varujan Pambuccian are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Eu v-aº propune sã rãmânã aºa cum este, pentru cã parcurile tehnologice sunt cu totul altceva.

Este adevãrat cã în România este necesarã o lege pentru parcurile tehnologice ºi, din pãcate, aici suntem într-un deficit foarte mare. Cred cã o asemenea lege ar fi foarte bine sã fie promovatã cât mai repede, dar ceea ce scrie în aceastã lege, ca facilitãþi, nu prea se potriveºte cu ce ar fi necesar pentru un parc tehnologic.

Un parc tehnologic, ºi aici cel mai bun exemplu este India, care are la ora actualã o experienþã extrem de bogatã în acest domeniu, un parc tehnologic are nevoie de facilitãþi majore ca sã îºi poatã dezvolta activitatea ºi vã voi da un exemplu, ca sã lãmurim lucrurile.

În România se produce foarte mult soft, care niciodatã nu ajunge sã fie taxat pe vreun circuit. Or, trebuie sã fim conºtienþi cã facilitãþile care sunt prevãzute în aceastã lege nu vor face niciodatã atractiv un parc de tipul acesta pentru tehnologie avansatã sau pentru producþie de soft sau lucruri de genul acesta.

Este adevãrat, ºi aici chiar existã în pregãtire un asemenea proiect de lege, avem nevoie de o lege pentru parcurile tehnologice, dar este cu totul altceva.

Da, vã mulþumesc.

Acestea fiind spuse, dãm cuvântul ºi iniþiatorului, care insistã pentru text.

Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi considerãm cã textul este corect aºa cum l-a agreat ºi cum îl propune comisia, de fapt.

Domnul Pambuccian are dreptate: cercetarea ºtiinþificã este oarecum altfel tratatã, iar transferul tehnologic este altceva Ñ ceea ce se permite sã fie dezvoltat în aceste parcuri industriale.

Deci considerãm cã textul, aºa cum l-a stabilit comisia, este corect. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, În aceste condiþii,

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Susþin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, eliminarea capitolul IV.

Dupã cum ºtiþi, de curând, noul Guvern, Guvernul Isãrescu, a adoptat o serie de mãsuri de relaxare fiscalã însoþite, în acelaºi timp, de reducerea facilitãþilor multiple care existã în economia româneascã.

Trecem peste faptul cã prin aceastã lege creãm un nou fond, ºi toatã lumea se plânge în ziua de astãzi de fiscalitatea exageratã, fiscalitate care este datã în primul

rând de cele 24 de fonduri speciale, trecem peste faptul cã, în loc sã le reducem pe acestea, noi acum înfiinþãm un nou fond, dar acest capitol, care conþine prevederi de genul: ”scutirea de la plata taxelor vamale, a T.V.A.-ului, de tot ce existã atât la import, cât ºi la achiziþii interneÒ, eu cred cã nu este de naturã sã dea o coerenþã activitãþii noastre legislative, coroboratã cu activitatea Guvernului.

Pe de altã parte, vreau sã spun cã acel punct de vedere dat de cãtre fostul Guvern Radu Vasile trebuia reînnoit ºi trebuia sã avem ºi observaþiile ministrului finanþelor ºi observaþiile celorlalþi miniºtri care compun actualul Cabinet.

Din pãcate, proiectul de lege ºi raportul nu au fost însoþite de o evaluare a actualului Cabinet ºi, din acest punct de vedere, considerãm cã acest capitol de facilitãþi este total în afara actualelor prevederi legale pe care Guvernul Isãrescu le-a impus prin ordonanþã de urgenþã.

De aceea, propun din start eliminarea Capitolului IV, cu titlul ”FacilitãþiÒ.

Domnul deputat R‡duly are cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iatã cã am ajuns la punctul cardinal al acestui proiect de lege ºi aº dori sã dau urmãtorul rãspuns antevorbitorului meu.

În primul rând, doresc sã-l sfãtuiesc sã citeascã mai bine, mai profund textul comisiei, pentru cã textul raportului adoptat de comisie nu instituie nici un nou fond special.

Comisia a discutat aceastã problemã, comisia crede în principiul unicitãþii bugetare, crede cã toate fondurile speciale trebuie sã fie integrate într-un buget unic ºi, drept urmare, nu a creat nici un nou fond. Deºi iniþiatorii au propus aºa ceva, comisia a reformulat textul, astfel încât sã înlãture aceastã posibilitate.

A doua problemã: din câte se poate vedea, vizavi de facilitãþi, comisia a deliberat îndelung ºi a redus, dacã se poate spune aºa, facilitãþile propuse de iniþiatori în limitele care pot fi, sã spunem aºa, integrate în noua viziune fiscalã a Guvernului României.

Drept urmare, în opinia mea, ºi sper cã sunt în asentimentul colegilor mei din comisie, acest capitol IV, al facilitãþilor, care, încã o datã subliniez, este partea cardinalã a acestui proiect de lege, trebuie sã fie susþinut de plenul Camerei Deputaþilor aºa cum el a fost votat consensual de toate partidele politice prezente la lucrãrile Comisiei pentru industrii ºi servicii. Vã mulþumesc.

Domnul Popescu, preºedintele comisiei.

Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Cred cã distinsul nostru coleg din partea Partidului Naþional Liberal ne demonstreazã încã o datã cum încercãm ca, promovând o nouã lege, sã nu facem nimic. Domnia sa vede, probabil, în concepþia liberalã, pentru cã a vorbit în numele Partidului Naþional Liberal, deci al grupului, în primul rând o subordonare a Parlamentului faþã de Guvern. Deci, dacã Guvernul, în speþã ministrul finanþelor, nu agreeazã acordarea unor facilitãþi într-o anumitã perioadã, atunci Parlamentul trebuie sã se subordoneze în totalitate.

În al doilea rând, aº vrea sã-i reamintesc distinsului meu coleg cã ministrul finanþelor nu a fost schimbat.

Astfel, în momentul în care Comisia pentru industrii ºi servicii a primit un aviz favorabil al Guvernului, nu a primit avizul favorabil al domnului Radu Vasile, ci al Guvernului României, din care, din câte îmi reamintesc, fãcea parte ºi domnul ministru Traian Decebal Remeº, ºi cred cã participarea Domniei sale nu este numai strict decorativã, ci este o participare efectivã de ministru al finanþelor.

De altfel, încãpãþânarea deosebitã a ministrului finanþelor putem sã o vedem în diferitele seriale de televiziune pe care le urmãrim în ultima perioadã de timp.

În al patrulea rând, stimaþi colegi, nu cred cã, în concepþia liberalã, dezvoltarea unei economii constã în eliminarea facilitãþilor.

Atunci, haideþi sã propunem, ca ºi concepþie liberalã, eliminarea tuturor facilitãþilor care pot fi acordate într-o economie, ºi vom înþelege de ce s-a ales praful de industria româneascã ºi de economia româneascã în aceºti ani.

Aº vrea sã-i reamintesc, de asemenea, dinstinsului coleg, cã la susþinerea..

Distinsul, dar zgârcitul nostru coleg..

Aº vrea sã-i reamintesc distinsului ºi zgârcitului nostru coleg cã acelaºi ministru de tristã prezenþã, ca sã nu-i spun de tristã amintire, domnul Remeº, a promis în plenul Camerei Deputaþilor, la aprobarea bugetului pe 1999, cã va suspenda timp de 6 luni niºte facilitãþi. Prin acea suspendare au fost eliminaþi practic toþi investitorii strãini din România.

Vrem acum sã ºtergem România de pe harta þãrilor în care se poate face o investiþie, în care se poate crea ceva? Probabil aceasta este concepþia liberalã, cu care noi nu putem fi de acord!

Deci, în numele comisiei, domnule preºedinte, susþinem menþinerea acestor facilitãþi pe care, din pãcate, noi le-am mai redus, dar care ar trebui dezvoltate, nu eliminate.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul deputat Drãgãnescu, pentru o replicã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi distinºi ºi nedistinºi colegi parlamentari,

Vreau sã vã spun cã, indiferent de cine este ministru astãzi ºi oricât încercãm sã-l jignim de la aceastã tribunã, aceastã concepþie privind relaxarea fiscalã, însoþitã, în acelaºi timp, de anularea unor facilitãþi, scutiri, evaziuni, corupþie etc., care au fost generate de altcineva înaintea

noastrã, nu a aparþinut doar domnului ministru, ci a aparþinut unui întreg grup parlamentar, unei componente a actualei coaliþii.

Pe de altã parte, stimaþi colegi, dacã vorbim de facilitãþi, dacã vorbim de scutiri, totuºi, actualul Guvern a fost primul care a avut curaj în aceastã þarã sã afirme cã nu suntem o þarã de handicapaþi care avem nevoie de tot felul de scutiri, de tot felul de exceptãri.

Dacã dumneavoastrã doriþi sã menþineþi în continuare aceastã idee cã pentru dezvoltare economicã ºi orice fel de dezvoltare este nevoie sã ne comportãm ca niºte... nu mai menþionez acel epitet, sã ne comportãm dând scutiri, facilitãþi, atunci vã spun cã aceasta nu este o economie liberã de piaþã, nu este o economie concurenþialã, ci este o economie dirijatã, pe care noi o respingem din start.

Dacã doriþi, luaþi ºi declaraþia altor colegi din actualul Guvern, care nu aparþin Partidului Naþional Liberal, ºi veþi vedea atunci care este rãspunsul. Nu de alta, dar veþi vedea în curând cum aratã bugetul ºi cât de greu se poate crea un buget pe actualul cadru legislativ.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Mulþumesc distinsului coleg. Stimaþi colegi,

S-au conturat opiniile.

Domnul Ana Gheorghe, ultimul vorbitor, apoi

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi ºi distinºi colegi,

Dacã tot n-am respins capitolul în ansamblul sãu, atunci haideþi sã vedem, din aceste multiple facilitãþi pe care le acordãm, care sunt cele mai importante, care sunt cele mai pãgubitoare, ca sã vedem cu ce putem rãmâne.

Astfel, dacã la lit.a) a art.12 vorbim chiar de scutiri la plata taxelor vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã, despre care vorbim dupã aceea ºi la lit.b) ºi c), aº propune ca din acest art. 12 sã rãmânã doar lit.c), e) ºi f). De aceea, propun eliminarea de la art.12 a lit.a).

Domnul deputat R‡duly.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îl felicit pe antevorbitorul meu pentru activitatea intensã pe care o desfãºoarã pentru a se reduce aceste facilitãþi care, subliniez, au fost reduse deja de comisie în mod substanþial, ºi aº vrea sã-i adresez o întrebare, de data aceasta în calitatea dumnealui de vicepreºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pentru cã, din câte îmi aduc aminte, dânsul, de la acest microfon, în anul fiscal trecut, a susþinut de nenumãrate ori ca pentru forþele armate, pentru S.R.I. ºi aºa mai departe sã avem facilitãþi fiscale pentru importuri, tocmai în ceea ce priveºte taxele vamale ºi taxa pe valoarea adãugatã, ºi eu cred cã aceste servicii publice, ca sã aibã din ce sã fie finanþate de la buget, este necesar ca economia sã fie relansatã prin acest mijloc specific, prin aceastã soluþie specificã care este parcul industrial.

În consecinþã, aº vrea sã vã spun cã nu sunt multe ºi nu sunt scutiri substanþiale.

Este, pe de o parte, la lit.a), aºa cum se poate vedea, scutire pentru activele imobilizate în investiþii, pentru taxele vamale ºi T.V.A.

Pe de altã parte, la lit.b) sunt scutiri pentru materii prime, piese de schimb, dar doar pentru componente utilizate pentru a se imobiliza în active.

La lit.c) este, desigur, un punct discutabil Ñ este problema scutirii de la impozitul pe profit pe o perioadã de 5 ani, iar la lit.f), pe care colegul cere, din partea liberalilor, sã fie eliminatã, este o aºa-zisã facilitate care se poate acorda, dar nu o acordã legiuitorul, nu o acordã Parlamentul, ci, pe baza principiului subsidiaritãþii, principiu care, în opinia mea, este un principiu fundamental european ºi unul particular liberal, lãsãm la latitudinea comunitãþilor locale Ñ a consiliilor locale Ñ sã acorde sau sã refuze acordarea acestei facilitãþi.

În consecinþã, propun sã ne menþinem la textele aºa cum au fost adoptate de comisie ºi eu vã asigur cã ele au fost bine drãmuite, ºi au ºi girul tuturor grupurilor parlamentare, subliniez încã o datã, prezente la dezbaterile comisiei care au avut loc în ianuarie.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Barbu Piþigoi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este posibil ca parcurile despre care vorbim Ñ industriale Ñ sã se refere ºi la zone care utilizeazã echipamente, utilaje în domeniul agriculturii.

De aceea, având în vedere politica noastrã pentru promovarea agriculturii, coroboratã cu prevederile articolului în discuþie, eu vã propun, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã completãm fraza astfel: ”scutirea de la plata taxelor vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã a importului de materii prime ºi materiale, piese de schimb ºi componente care se utilizeazã pentru construcþia, reparaþia ºi întreþinerea obiectivelor în teritoriul parcului, inclusiv utilaje agricole, dacã parcul conþine astfel de echipamente.Ò.

Dacã se aduc Ñ va conþine, dacã nu se aduc Ñ nu conþin.

Domnul deputat Traian Rânja.

## Stimaþi colegi,

Deci, dacã vorbim de ”parcuri industrialeÒ, de ”parcuri tehnologiceÒ, importul de echipamente de înaltã tehnicitate ºi, mai ales, favorizarea acestui import prin scutirea de taxe vamale este absolut obligatoriu.

De aceea, eu sunt împotriva eliminãrii acestui paragraf.

Faþã de propunerea domnului Barbu Piþigoi, iniþiatorul, comisia?

Domnul deputat Drãgãnescu mai cere cuvântul.

Pentru a nu se crea o confuzie, deoarece domnul R‡duly nu a înþeles bine ce am spus eu, dacã este nevoie am sã-i ºi traduc, eu propun tocmai sã rãmânã literele c), e) ºi f), inclusiv scutirea de la impozit a taxe- lor locale, ceea ce, într-adevãr, þine de un principiu liberal, de principiul subsidiaritãþii.

Deci, cu aceasta eram de acord, ºi nu cum aþi crezut dumneavoastrã, domnule R‡duly.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

## **Domnul Ioan-Dan Popescu:**

## Domnule preºedinte,

Eu mã mir de insistenþa colegului nostru, domnul Drãgãnescu, care, în primul rând, ne-a decretat cã ”trebuie sã fim o þarã de handicapaþiÒ, dacã vreþi sã acordãm niºte facilitãþi, dupã aceea, cã principiul liberal este concurenþa liberã... Concurenþa liberã este sã oferim niºte condiþii ca sã intre în concurenþã ºi agenþii noºtri economici, aºa cum s-a acordat peste tot. Deci rugãmintea noastrã, domnule preºedinte, este sã depãºim aceste discuþii inutile, pe care reprezentantul P.N.L.-ului le face ºi sã

Alte comentarii?

Da. Domnul Barbu Piþigoi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã la art. 12 lit. a) se vorbeºte despre ”...scutirea de la plata taxelor vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã a importului pentru maºinile, utilajele, instalaþiile, echipamentele, mijloacele de transportÒ ºi, înainte de ”alte bunuri amortizabileÒ, sã adãugãm ºi ”unelte ºi utilaje agricoleÒ.

Este mai bine sã prevedem aici amendamentul de care vorbeam eu mai înainte, decât la pct. b), unde se vorbeºte numai despre ”piese de schimb ºi componenteÒ. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Comisia este de acord. Iniþiatorii, de acord.

Domnule preºedinte, în acest caz doar o adãugire de 3 cuvinte: ”...scutirea parþialã sau totalã de la plata impozitelor ºi taxelor locale..Ò ºi textul curge în continuare, tocmai în ideea de a lãsa la latitudinea consiliilor locale mãsura în care dânºii doresc sã scuteascã aceste impozite ºi taxe locale.

Deci sã nu le dãm a) sau b), totul sau nimic, sã le dãm posibilitatea ca aceste scutiri sã poatã fi acordate ºi gradual, dacã dânºii vor astfel.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã rog, nu pãrãsiþi sala. Aºteptãm întrunirea cvorumului pentru a vota ºi imediat vom da voturile finale.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaþi sã aducã deputaþii în salã.

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Orice act institutor de venit, fie la bugetul statului, fie la bugetele locale, are un element precis, ºi anume acela al ”înlesnirilorÒ. Aici, dacã lãsãm noþiunea de ”scutireÒ, cã este parþialã sau totalã, este un element care se circumscrie în ”înlesnireaÒ fiscalã. ªi v-aº ruga sã fiþi de acord ca în locul ”scutiriiÒ sã stabilim în lege ”înlesniri de la plata impozitelor ºi taxelor locale, pe baza hotãrârilor...Ò ºi înlesnirile pot fi: scutiri parþiale, scutiri totale, reduceri, amânãri la platã ºi aºa mai departe.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Comisia? De acord. Iniþiatorul? De acord.

În aceste condiþii,

Existã o greºealã de dactilografiere: în loc de ”facilitãþile prevãzute la art. 12Ò, conform noii numerotãri, sunt ”facilitãþile prevãzute la art. 11Ò.

Deci, cu aceastã propunere, pct. 39. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Stimaþi colegi, Trecem la voturile finale programate pentru astãzi. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului

nr. 71/1999 pentru organizarea ºi finanþarea aniversãrii a

10 ani de la Revoluþia Anticomunistã Românã.

Cine este pentru? Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã manifestaþi votul! Sunt 173 voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Sunt douã abþineri. Votat.

Stimaþi colegi,

Urmeazã raportul comisiei sesizate în fond, de respingere a propunerii legislative privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personalã în cadrul fostelor întreprinderi forestiere ºi care nu au avut contracte de asigurare.

Domnul Dorin Vataman, iniþiatorul, cere cuvântul. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, vreau sã spun cã introducerea la acest capitol de voturi finale a acestei iniþiative pare un pic forþatã. Dacã picã propunerea de respingere, intrãm pe fond la acest capitol?

ªi, în al doilea rând, m-am consultat cu unii colegi de la Comisia de muncã ºi protecþie socialã. Legea este perfectibilã. Într-adevãr, în aceastã formã, se pare cã se încalcã principiul solidaritãþii ºi vã rog sã supuneþi la vot propunerea de retrimitere la comisie a iniþiativei.

Stimaþi colegi,

A fost o dezbatere amplã pe acest text ºi, din ceea ce reþin, toate grupurile parlamentare atunci au acceptat cã aceastã categorie socialã meritã atenþia Parlamentului.

Comisia de agriculturã am înþeles cã a acceptat sã reia în dezbatere acest text sau comisia care a fost sesizatã în fond, Comisia pentru muncã ºi probleme sociale..

Cred cã un vot de retrimitere la comisie va duce la acordarea acestui text cu prevederile constituþionale. Domnul deputat Ana Gheorghe cere cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã reamintesc cã am discutat destul de amplu, cu argumente foarte pertinente, admiterea în vederea dezbaterii ºi adoptãrii, a unei astfel de iniþiative în perimetrul activitãþii de scos-apropriat al lemnelor secþionate, tãiate, doborâte în cadrul întreprinderilor forestiere.

M-am documentat mai amplu asupra acestei chestiuni ºi vã reamintesc cã eu atunci mi-am declinat ºi activitatea care am avut-o la vremea respectivã, ca inspector al unei întreprinderi forestiere, inspector care creditam acea întreprindere forestierã.

Pentru colegii cãrora le propun sã accepte sã se rediscute aceastã iniþiativã, le reamintesc cã plata cãrãuºilor pentru activitãþile de scos-apropriat nu se fãcea din fondul scriptic, ci se fãcea din fondul nescriptic ºi, ca urmare, este clar cã pentru aceºti oameni nu se poate invoca acum, în anul 2000, o eventualã contribuþie la asigurãrile sociale ºi, de aceea, numai prin lege, ºi numai prin aceastã lege reparatorie, putem sã le dãm ºi acestor categorii de muncitori forestieri, destul de restrânºi ca numãr, dreptul de a se bucura de un minim de ajutor din partea statului, la ale cãrui activitãþi au participat la vremea respectivã.

Cu aceste motivaþii, cu aceste argumente, reamintesc cã vin ºi în sprijinul ideii colegului nostru vicelider, domnul Mitrea, rugându-vã sã acceptaþi ca iniþiativa sã fie retrimisã comisiilor de specialitate în vederea îmbunãtãþirii textului.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Stimaþi colegi,

Ca atare, supun la vot solicitarea domnului deputat Dorin Vataman, susþinutã ºi de alte grupuri parlamentare, începând cu P.D.S.R.

Deci

dupã dezbaterea plenului Parlamentului României.

Revenim la propunerea legislativã privind regimul ”parcurilor industrialeÒ.

Suntem la Capitolul V: ”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ. Vã rog, nu pãrãsiþi sala. Avem ºansa sã mai adoptãm un text, care se apropie de sfârºit.

Titlul capitolului: ”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Punctul 41 din raport. Comentarii? Domnul Drãgãnescu.

Vã rog, liniºte!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu vreau sã atrag atenþia cã ne aflãm în faþa unui proiect de lege care, dacã va fi adoptat ºi promulgat, va fi o lege inoperabilã. De exemplu, la art. 14, pct. 41, se spune cã ”.. putem transforma aceste parcuri industriale în zone libereÒ. Or, toatã lumea ºtie cã numãrul ”zonelor libereÒ nu este mic în România. Mai ºtim cã multe din aceste zone nu funcþioneazã. Mai mult, pentru existenþa fiecãrei ”zone libereÒ, dupã ce vom accede în Comunitatea Europeanã va trebui sã plãtim o taxã foarte mare pentru fiecare ”zonã liberãÒ.

Prin urmare, pentru a nu mai întinde la maximum nervii comisiei ºi ai iniþiatorilor, propun eliminarea art. 14 alin. 1. Observ cã alin. 2 ºi 3 sunt deja eliminate de comisie.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat R‡duly.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am ajuns la a doua problemã esenþialã a acestei legi, ºi anume la posibilitatea ca, o parte sau în întregime, aceste ”parcuri industrialeÒ, prin hotãrâre de Guvern, subliniez, sã poatã fi transformate, sã spun aºa, în ”zone libereÒ, deci sã se poatã institui aici regimul de ”zonã liberãÒ.

Se poate vedea cã, spre deosebire de situaþia actualã care existã vizavi de aceste ”zone libereÒ în România.. prin Legea nr. 84 au fost instituite aceste zone libere ºi nici pânã acum nu s-a reuºit în unele pãrþi, într-adevãr, sã se umple acestea cu conþinut, deci sã fie acolo activitãþi economice într-adevãr viabile, dar se pare cã, cel puþin în 1998Ð1999 ele au cãpãtat o anumitã consistenþã.

Aici este cu totul altã propunere din partea iniþiatorilor, ºi anume ca prima datã sã se instituie regimul de ”parc industrialÒ ºi acea parte din activitãþile desfãºurate în aceste ”parcuri industrialeÒ, care desfãºoarã exclusiv activitãþi de export, deci se dovedesc a fi viabile, sã fie declarate ”zone libereÒ.

Deci este cu totul o altã abordare, este o facilitate condiþionatã, pentru cã, aºa cum se poate citi la finalul textului, este vorba de servicii destinate exlusiv exportului ºi, pe de altã parte, noi am instituit... Guvernul, sau am numit Guvernul veriga care decide instituirea acestui regim de ”zonã liberãÒ.

Eu cred cã prin aceastã soluþie nicidecum nu se poate ajunge la, sã spun aºa, o umplere cu regimuri cu ”zone libereÒ a teritoriului României. Deci este o chestiune, o soluþie cât se poate de pertinentã în opinia noastrã ºi, în consecinþã, o susþinem. Vã mulþumesc.

Deci susþineþi pãstrarea textului. Da. Iniþiatorul.

Dacã dorim, cum spune domnul coleg, sã ne asociem ºi sã intrãm în Uniunea Europeanã, atunci acest art. 13 este vital. Este vital ºi, aºa cum s-a ºi arãtat, ne-a cerut ambasadorul nostru la Washington, sã gãsim acele formule care pot crea atractivitate mediului de afaceri.

Problema este cã noi ne referim la art. 1 din Legea nr. 84/1992, care prevede zona teritorialã în care se pot înfiinþa ”zonele libereÒ, adicã: canale navigabile interioare, în lungul Dunãrii, zonã de frontierã, aeroporturi.

Deci, noi dorim, prin excepþie de la art. 1 din Legea nr. 84 din 1992, o prelungire teritorialã a acestor zone, în care se pot crea ”parcuri industrialeÒ, aºa cum am remarcat, aºa cum am relatat, se întâmplã în Ungaria ºi respectiv în Austria.

Deci nu vã închipuiþi, domnule coleg, cã se va crea regimul de ”zonã liberãÒ în orice perimetru, pentru cã noi am pus condiþia, deci se poate ºi prin hotãrâre de Guvern.

Noi dorim o extindere a zonei teritoriale care era limitatã de art. 1 din legea enumeratã. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Gheorghiof.

Este benenficã ideea de a se înfiinþa, într-adevãr, ”parcuri industrialeÒ, ºi cred cã iniþiatorii ºi comisia au avut în vedere o idee de reintegrare sau de începere a negocierilor noastre cu Uniunea Europeanã, pentru ca România sã poatã sã intre în comunitatea aceasta comercialã a Europei de Vest, pentru cã în Europa de Vest, ”zonele libereÒ nu sunt agreate sub nici o formã. S-a scos orice tip de ”zonã liberãÒ din Europa occidentalã. Este adevãrat cã ei agreeazã ideea de ”parcuri industrialeÒ, aºa cum este denumirea.

Aºa cum este românul, de obicei inventiv, ce ºi-a zis: Dacã Europa occidentalã, Uniunea Europeanã este de acord cu parcurile industriale, dar nu este de acord cu zonele libere, atunci hai sã facem noi o altã socotealã: facem, ºi cred cã inspiraþia a venit de la vizita care s-a fãcut la Tatabanya, în Ungaria, de acolo cred cã vine ºi sorgintea, ca atare, de parc industrial, ºi cu reglementãrile care sunt, au zis, hai sã facem parc industrial în România, ºi pe urmã toatã zona aceasta, care se numeºte de fapt parc industrial, o facem zonã liberã, pentru ca ce intrã în þarã sã fie scutit, ce iese din þarã sã fie scutit ºi atunci vom vedea noi cine profitã ºi de unde...

Pe acest articol, mã raliez ideii de a se elimina, pentru cã nu existã aceastã situaþie ºi, mai ales, sã mergem pe ideea cã cei de acolo agreeazã... Nu agreeazã aceastã idee. ”Parc industrialÒ, da, dar nu sã constitui în cadrul ”parcului industrialÒ ”zonã liberãÒ.

Tragem un cerc, care rãmâne de un metru pânã la zona unde e ”parcul industrialÒ, ºi toatã zona este de fapt ”zonã liberãÒ.

Stimaþi colegi, Putem trece la vot.

Domnul Gaspar, pe o chestiune de redactare sau de fond, chiar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Temerea colegilor cã s-ar putea ca în zona aceasta a ”parcului industrialÒ, aºa cum a fost denumit în cuprinsul legii, s-ar putea crea ”zone libereÒ eu cred cã nu este întemeiatã întru totul. Dacã citim cu atenþie formularea de la art. 13, ne gãsim în faþa unei norme de recomandare, unde se spune cã ”...se pot instituiÒ. Aceastã instituire se face prin hotãrâre de Guvern ºi cred cã se va aprecia, atunci când vor exista asemenea solicitãri, astfel încât sã nu se abuzeze de crearea unor astfel de ”zone libereÒ în cadrul ”parcurilor industrialeÒ.

Cred cã textul poate sã fie adoptat în aceastã redactare.

Da. Vã mulþumesc. Deci iniþiatorul?

Comisia, de acord cu propunerea domnului Gaspar?

Mai întâi eliminarea!

Da. Stimaþi colegi, mai întâi eliminarea. Deci suntem la pct. 41 din raport.

Cine este pentru eliminare? 25 de voturi pentru eliminare, insuficient.

Textul comisiei.

Cine este pentru? Majoritate. Împotrivã? 14 voturi împotrivã. Abþineri? 5 abþineri. Votat.

Pct. 42 din raport. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 43. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 44. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 45. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 46. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 47. Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art.15 de la pct. 47 se prevede obligaþia ca, atunci când beneficiarii îºi lichideazã, într-o anume perioadã, activitatea, sã returneze cãtre bugetele respective sumele de care au beneficiat drept facilitãþi. Este corect, dar formularea, pe undeva, în text, nu mi se pare cea mai potrivitã, ºi anume, am sã citesc prima parte a textului: ”În situaþia în care beneficiarii facilitãþilor din parcul industrial lichideazã voluntar investiþiile sau înceteazã activitãþile specifice într-o perioadã mai micã decât dublul perioadei în care s-au bucurat...Ò. Cred cã exprimarea ”s-au bucuratÒ nu este cea mai potrivitã, fiindcã nu pot fi introduse, într-un text de lege, asemenea exprimãri, ”se bucurã mai mult sau mai puþinÒ. Exprimarea corectã mi se pare cã trebuie sã fie ”au beneficiatÒ. Deci: ”În situaþia în care beneficiarii facilitãþilor...Ò º.a.m.d. ”au beneficiat de acestea, vor achitaÒ º.a.m.d.

Da, bucuria se reduce!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci acceptã comisia, acceptã iniþiatorul. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 48. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 49. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 50. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 51. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 52. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 53. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pct. 54. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Votul final mâine, la ora 11,00. Mâine, în prima parte a zilei, avem plen. Dacã suntem în cvorumul de lucru, în cvorum de vot nu suntem. Toatã ziua avem mâine plen!

Proiectul Legii pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie.

Iniþiatorul este prezent, Comisia juridicã este. Deci, dupã materialul pe care îl am la prezidiu, ne aflãm la pct. 1 din raport, art.1 lit.f). Corect?

Deci

Stimaþi colegi, Titlul capitolului II Ñ comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? La art. 2, aveþi comentarii? Poftiþi!

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Am gãsit o similitudine, conform expunerii de motive, între Convenþia penalã privind corupþia, semnatã la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ºi prevederile pe care iniþiatorul doreºte sã le instituie. În Convenþia penalã se vorbeºte despre corupþia activã ºi, respectiv, corupþia pasivã. Impresia mea este... doresc doar a-l întreba pe domnul ministru, nu doresc sã introduc un amendament, dacã aspectul acesta de corupþie activã, adicã fapta de a promite, oferi ºi da, este citat din capitolul III din con-

venþia enunþatã, se regãseºte în acest art. 2. Recunosc cã partea de corupþie pasivã, de a solicita ºi primi, indiscutabil cã se regãseºte în formulare. Doar aceastã clarificare o doresc din partea iniþiatorului.

Iniþiatorul, comisia? Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa.

**Domnul Gheorghe Mocuþa** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Mã bucur cã s-a amintit aici cã România a semnat, în 27 ianuarie 1999, proiectul Convenþiei penale privind corupþia, a Consiliului Europei. S-ar putea face multe discuþii pe marginea acestei probleme, nu aº vrea sã insistãm acum, vreau numai sã-i rãspund domnului deputat cã regãsim, în prevederile acestui articol, dispoziþiile din Convenþia penalã ºi trebuie sã spunem clar cã atunci când se oferã mitã vorbim de corupþie activã, iar atunci când se primeºte vorbim de corupþie pasivã.

Comisia?

**Domnul Emil-Teodor Popescu (** _din loja comisiei_ **):**

Noi nu avem nimic de spus.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Nici un comentariu, nici o obiecþiune. Deci, stimaþi colegi,

Uitându-ne pe Legea nr. 115 ºi pe art.3, gãsim o similitudine care merge pânã la identitate. În alin. 1 al articolului respectiv din Legea nr. 115 vom gãsi ”regii de interes naþional sau localÒ, aici ”regii autonomeÒ, deci nu schimbã cu nimic fondul, acolo vom gãsi ”societãþi cu capital majoritar de statÒ, aici formularea corectã, ”în care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionarÒ, respectiv se mai discutã despre bãnci, în formula ”cu capital majoritar de statÒ.

Problema pe fond, acum, nu este rezolvatã nici de Legea nr. 115, nici de prevederile art.3 propus, întrucât eu nu am auzit, pânã acum, ºi nu ºtiu sã se fi declanºat din oficiu, în cazul în care nu s-au depus acele declaraþii de avere de câteva mii de persoane care fac parte din structurile de conducere ale instituþiilor publice sau, respectiv, agenþilor economici enumeraþi, pentru cã bãnuiesc cã nu a interesat pe nimeni aceastã problemã, dar trebuie sã ne intereseze pe noi.

Mi s-ar pãrea firesc sã introducem ca obligativitatea actualizãrii acestor declaraþii de avere sã se facã nu la 4 ani sau la încetarea unui anumit mandat sau a anumitor funcþii, ci sã se facã din oficiu la 2 ani. Este un comen- tariu pe care am dorit sã-l dezvolt, cred cã nu mai este timp astãzi, în condiþiile în care proiectul legii este de mult la noi, îl lãsãm la Senat, dar o completare mi se pare fireascã atunci, ca la art.3 alin. 1, dupã ”Fondul Proprietãþii de StatÒ, în condiþiile Legii nr. 99 de anul trecut privind privatizarea, unde se vorbeºte ºi de alte instituþii publice implicate în procesul de privatizare, ministerele, aºa cum sunt definite acolo, atunci aº dori ca, dupã sintagma ”Fondului Proprietãþii de StatÒ, sã introduc ”sau instituþiilor publice implicate în procesul de privatizare,Ò ºi urmeazã ”Banca Naþionalã a RomânieiÒ.

Punctul de vedere al iniþiatorului, dacã...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Iniþiatorul.

Da, avem o decizie a iniþiatorului ºi a comisiei, în legãturã cu textul propus. Domnul Mocuþa.

## Domnule preºedinte,

În principiu, nu ne opunem amendamentului în legãturã cu aceastã precizare, dar am vrea sã fie concretã. Faptul de a introduce, într-un text, obligaþia unor persoane implicate, mi se pare un termen prea general ºi am vrea ca domnul deputat sã facã, totuºi, o enumerare a acelora care Domnia sa crede cã trebuie sã-ºi declare averile, în condiþiile prezentei legi.

Mi s-a pãrut firesc, acolo unde se vorbeºte de Fondul Proprietãþii de Stat ºi, respectiv, despre obligativitatea depunerii declaraþiei de avere, sã prelungim ºi cu alte instituþii care sunt implicate în procesul de privatizare, pentru cã aºa am convenit cu toþii, cã aceastã corupþie nu este eliminatã, nu se poate, dar trebuie stopatã.

Am în faþã Legea nr. 99, de care v-am vorbit, domnule ministru, Legea privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, care, la titlul 1, atunci când modificã Ordonanþa nr. 88/1997, ne vorbeºte de ”instituþii publice implicate în procesul de privatizareÒ, exact cum am enumerat eu. Ce înseamnã? Înseamnã Fondul Proprietãþii de Stat sau orice minister de resort sau, dupã caz, o autoritate a administraþiei publice locale care are atribuþii de privatizare a unei societãþi comerciale. Deci este o copiere ad litteram din biblioteca noastrã juridicã.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Dar depuneþi amendamentul în scris!

Deci avem instituþiile competente în a organiza privatizarea: F.P.S.-ul, mai nou Agenþia Domeniilor Statului, avem instituþiile care controleazã...

Domnule preºedinte!

Poftiþi, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Suntem în situaþiunea cã suntem luaþi prin surprindere, fiindcã amendamentul este fãcut acum, nu a fost depus la comisie. Vedeþi cã aceasta necesitã o pierdere de timp pe care o puteam evita. Dacã vor mai urma ºi alte asemenea amendamente, unde ajungem?! Eu, însã, sunt de acord cã s-ar putea ca un amendament sã fie foarte important ºi sã fi fost scãpat, sã fie o fisurã în lege. Nu putem sã ne pronunþãm aºa repede, pe picior.

Eu sunt de acord cu ideea de a lãrgi cercul persoanelor, dar, în ce priveºte textul, vedeþi cã se distinge, dupã cum vorbeºte reprezentantul ministerului, dupã cum a fost sau nu privatizat. Eu cred cã aceasta trebuie sã fie discutatã ºi cu economiºtii, pentru cã eu înþeleg cã procesul de privatizare trece de la stat într-o altã direcþie, deci dezetatizare. ªi, dacã începe cu dezetatizarea, atunci mie mi se pare cã faptele de corupþie pot sã se extindã la ambele niveluri, dar s-ar putea ca eu sã greºesc, acesta e un factor economic, eu ºtiu, financiar..., zona aceasta ne scapã. Eu zic sã fie amendamentul depus ºi sã fie amânatã discutarea lui, pentru o orã-douã, sã ne consultãm.

Deci, domnule preºedinte, acceptaþi ca textul sã fie trimis la comisie?

Nu neapãrat la comisie, dar într-o orã-douã sã ne pronunþãm.

Iatã vine cu soluþia domnul secretar Chiliman: sã luãm pauzã. Dumneavoastrã discutaþi textul în pauzã ºi ne revedem la ora 14,00, în plen.

## PAUZÃ *

Da, amendamentul.

## Domnule preºedinte,

În procesul de privatizare, sunt implicate ”nÒ instituþii. Noi propunem sã vorbim, eventual, de cele care s-au privatizat, pentru cã nu totdeauna cele care sunt implicate se ºi privatizeazã.

Facem un apel!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Dar pentru apel ne trebuie secretari!

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaþi sã adune deputaþii în salã! Domnul preºedinte Emil Popescu de la Comisia juridicã este invitat la dezbateri!

Stimaþi colegi,

Continuãm dezbaterile. Domnul Emil Popescu, preºedintele Comisiei juridice, este de gãsit?

Nu este! Nici comisia!

Da, comisia e prezentã! A intrat comisia.

Comisia nu doarme, comisia lucreazã totdeauna, ºi noaptea!

Da, domnule preºedinte, era vorba de art. 3 alin. 1.

Da, am cãzut de acord pe soluþie.

Cine spune soluþia?

Eu!

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Amendamentul a fost primit, ”amendamentul NaidinÒ, cu o reformulare, asupra cãreia s-a cãzut de acord cu autorul, ºi, în locul cuvintelor ”F.P.S.Ò, care sunt în text, se va introduce sintagma ”toate instituþiile publice implicate în realizarea procesului de privatizare..Ò ºi textul curge. Repet: ”toate instituþiile publice implicate în realizarea procesului de privatizare...Ò ºi textul curge.

Panta rhei!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci totul curge. La vot. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poftiþi în banca onor comisiei!

Dacã la alin. 2 existã comentarii? Poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul Ioan Gavra** ( _din salã_ ) **:**

Domnule preºedinte, nu existã cvorumul de lucru!

Cvorumul este în devenire!

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

## Domnule preºedinte,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vã rugãm sã verificaþi cvorumul; se pare cã nu este încã asigurat.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Domnule, se vede cã nu este, dar de ce nu vreþi sã vedeþi cã este în venire; se adunã, se adunã.

Apelul nominal!

## Stimaþi colegi,

Potrivit celor recomandate de preºedintele de ºedinþã pentru asigurarea cvorumului regulamentar în vederea desfãºurãrii activitãþii, vom proceda la un apel nominal.

|Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica|prezent<br>prezent<br>prezentã| |---|---| |Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe|absent<br>absent| |Alecu Aurelian Paul|prezent| |Ana Gheorghe (Dâmboviþa)<br>Ana Gheorghe (Hunedoara)|prezent<br>prezent| |Andrei Gheorghe|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu|prezentã<br>absent<br>absent| |Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica|absent<br>absent<br>prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Avramescu Constantin-Gheorghe|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|prezent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu|prezent<br>prezent| |B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan|absent<br>absent| |Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin|prezent<br>prezent<br>prezentã<br>absent| |Bãlan Marilena|prezentã| |Bãlãeþ Dumitru|prezent| |Bãsescu Traian|absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent| |Bejinariu Petru|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Berci Vasile|prezent| |Berciu Ion|prezent|Duþu Ion|prezent| |---|---|---|---| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|prezentã<br>absent|Elek Barna Matei<br>Enache Marian|absent<br>absent| |Bivolaru Gabriel|absent|Enescu Ion|prezent| |Bivolaru Ioan<br>Boda Iosif<br>Bšndi Gyšngyike|prezent<br>prezent<br>prezentã|Fenoghen Sevastian<br>Filipescu Ileana<br>Furo Iuliu Ioan|prezent<br>prezentã<br>absent| |Boºtinaru Victor<br>Bot Octavian<br>Botescu Ion<br>Bran Vasile<br>Brezniceanu Alexandru<br>Bud Nicolae<br>Buga Florea<br>Bujor Liviu<br>Burlacu Viorel<br>Buruianã-Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>absent|Galic Lia-Andreia<br>Gaspar Acsinte<br>Gavra Ioan<br>Gavrilaº Teodor<br>Gazi Gherasim<br>Georgescu Florin<br>Gheciu Radu-Sever-Cristian<br>Gheorghe Valeriu<br>Gheorghiof Titu-Nicolae<br>Gheorghiu Adrian|prezentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Calimente Mihãiþã|absent|Gheorghiu Mihai|prezent| |Cazacu Vasile-Mircea|absent|Gherasim Ion-Andrei|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|prezent|Ghidãu Radu|prezent| |Cândea Vasile|prezent|Ghiga Vasile|prezent| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|absent|Giurescu Ion|prezent| |Chichiºan Miron|prezent|Glãvan ªtefan|prezent| |Chiliman Andrei-Ioan<br>Chiriac Mihai|prezent<br>prezent|Godja Petru<br>Grãdinaru Nicolae|prezent<br>absent| |Ciontu Corneliu<br>Ciumara Mircea<br>Cîrstoiu Ion<br>Cojocaru Radu-Spiridon<br>Constantinescu Dan<br>Corâci Ioan Cezar<br>Corniþã Ion<br>Cosma Liviu-Ovidiu<br>Coºea Dumitru Gheorghe Mircea<br>Cotrutz Constantin Eremia<br>Cristea Gheorghe<br>Cristea Marin|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Grigoraº Neculai<br>Grigoriu Mihai<br>Groza Nicolae<br>Gvozdenovici Slavomir<br>Haºotti Puiu<br>Hilote Eugen-Gheorghe<br>Hlinschi Mihai<br>Honcescu Ion<br>Hrebenciuc Viorel<br>Iacob Elena<br>Ianculescu Marian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent| |Cunescu Sergiu|absent|Ifrim Dumitru|prezent| |Dan Marþian|prezent|Igna Ioan|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent|Ignat ªtefan|prezent| |Darie Simion|prezent|Iliescu Valentin-Adrian|prezent| |Dãrãmuº Nicolae Octavian|absent|Ionescu Alexandru|prezent| |Dãnilã Vasile|prezent|Ionescu Anton|prezent| |Decusearã Jean|prezent|Ionescu Bogdan|prezent| |Dejeu Gavril|prezent|Ionescu Constantin|absent| |Diaconescu Ion<br>Dimitriu Sorin Petre<br>Dârstaru Dorin<br>Dobre Traian<br>Dobrescu Smaranda<br>Dorian Dorel<br>Dorin Mihai<br>Dragoº Iuliu Liviu<br>Dragu George<br>Drãgãnescu Ovidiu-Virgil<br>Drecin Mihai Dorin<br>Drumen Constantin<br>Dugulescu Petru|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Ionescu-Galbeni Niculae Vasile Constantin<br>Ionescu Gheorghe<br>Ionescu Marina<br>Ionescu Nicolae<br>Ioniþã Mihail-Gabriel<br>Ioniþã Nicu<br>Iorga Leonida Lari<br>Iorgulescu Adrian<br>Irimescu Haralambie<br>Ivãnescu Paula Maria<br>Jurcan Dorel<br>Jurcã Teodor|prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>absent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent| |Dumitraºcu Laurenþiu|prezent|Kakasi Alexandru|prezent| |Dumitrean Bazil|prezent|Kelemen Atilla BŽla Ladislau|prezent| |Dumitrescu Paul Adrian|absent|Kerekes K‡roly|prezent| |Dumitriu (Hunea) Carmen|prezentã|K—nya-Hamar Alexandru|prezent|

Domnule secretar, suntem în cvorum, eu aº zice sã reluãm lucrãrile ºi continuãm cu apelul mai târziu, dacã va fi cazul.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala, sã continuãm dezbaterile, avem o ordine de zi foarte încãrcatã ºi nu cred cã este cazul sã mai pierdem timp cu apelul nominal.

Deci alin. 2 art.3. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în bãnci ºi sã pãstraþi liniºtea în salã; aºa nu putem lucra.

Art. 3 integral.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 4. Comentarii?

Poftiþi, domnule Naidin!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deºi pregãtisem un amendament mai de profunzime, am sã renunþ la el. Un singur comentariu am sã fac. Este faptul cã varianta sositã de la Senat, la art.4, nu reuºeºte sã acopere întreaga problematicã aºa cum este legiferatã, dacã vreþi, în þãri cu o mai puternicã tradiþie în domeniu atunci când cuantificã regimul cadourilor pentru funcþionari publici. Spun cã art.4 al nostru se referã numai la anumite categorii de persoane, cele de la art.1 lit. a) ºi g), ºi nu ºi la alþi reprezentanþi ai autoritãþilor într-un stat.

Este faptul cã aceastã valoare simbolicã este greu de cuantificat, ceea ce nu se întâmplã în legislaþia altor state, unde atât în Parlament, Guvern ºi respectiv alþi funcþionari publici sunt stabilite valori stricte, precise a ceea ce înseamnã valoare simbolicã. Se merge în Occident ca, în primul rând, sã se informeze secretarii generali de ministere, secretarii instituþiilor publice, dupã care se dã acceptul de a primi respectivul cadou, iar dacã nu-l primeºte, cel care a beneficiat este nevoit sã-l restituie.

Ultimul lucru pe care-l mai spun: anumite titluri, ordine, decoraþii nu se primesc decât cu acceptul preºedintelui federal, ca în Austria. Dar poate este timp vreodatã sã se mai corecteze acest proiect de lege ºi atunci întreaga problematicã culeasã din legislaþia europeanã se poate regãsi, cred eu, în acest art. 4. Vã mulþumesc.

La vot deci. Art. 4. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Capitolul III intitulat ”InfracþiuniÒ. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 5. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Deci am votat ºi Secþiunea 1, ”Categorii de infracþiuniÒ.

Secþiunea a 2-a ”Infracþiuni de corupþieÒ. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 7. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 8. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 9, varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 11. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Art. 12. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 13. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 15. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 4-a, ”Infracþiuni în legãturã directã cu infracþiunile de corupþieÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 17. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 18. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 4-a, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 5-a, ”Dispoziþii comuneÒ. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 19. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 20. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea 1, ”Dispoziþii generaleÒ. Dar mai întâi titlul Capitolul IV Ñ ”Dispoziþii proceduraleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea 1, ”Dispoziþii generaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Alin.1.

Alin.1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La alin. 2 mergem la raportul suplimentar. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21 integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 22 reformulat, raport suplimentar.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 23. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Cu art. 23 am intrat ºi în Secþiunea a 2-a, ”Dispoziþii speciale privind descoperirea ºi urmãrirea infracþiunilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 27. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat, cu amendament. Secþiunea a 2-a, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 28, raport suplimentar. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, integral. O clipã! Art. 29, raport suplimentar. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul V Ñ ”Departamentul de control ºi anticorupþie al GuvernuluiÒ.

## **Domnul Gheorghe Mocuþa** _(din loja ministerialã):_

Pe acesta sã-l scoatem, cã a sosit amendamentul Guvernului.

Obiecþiuni, comentarii? Vã rog, la microfon, domnule ministru!

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi, Articolul pe care îl puneþi în discuþie se referã la Departamentul de control ºi anticorupþie al Guvernului României, amendament propus de domnul Grecea. Noi am revenit ºi vã învederez cã am discutat pânã acum amendamentul propus de domnul deputat Valeriu Stoica în legãturã cu crearea unei secþii în Parchetul General, renunþând deci ºi la Comisia anticorupþie ºi la implicarea Departamentului de Control al Guvernului în cadrul acestei legi.

ªi deci propuneþi eliminarea aici?

## **Domnul Gheorghe Mocuþa** _(din loja ministerialã):_

Da, eliminarea ºi rãmâne tot ce am votat prin ”amendamentul StoicaÒ.

## **Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Eliminare, cã este bãtaie de joc!

Eliminarea capitolului V integral? Comisia, fiind în discuþie capitolului V, care este poziþia?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vi se prezintã raportul asupra proiectului Legii privind regimul strãinilor în România. Acest raport a fost întocmit de Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în comun cu Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. El a fost trimis comisiilor, pentru examinare în fond, cu adresa din 21 septembrie 1998. Comisiile au avut în vedere urmãtoarele avize care au fost primite de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale. În cadrul analizei, comisiile au avut în vedere ºi alte observaþii ºi propuneri formulate de Guvernul României, de Biroul Înaltului Comisar al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi Ñ ICNUR Ñ, precum ºi de cãtre unii deputaþi. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Urmeazã raportul asupra proiectului de lege. Susþinem aºa cum a fost întocmit raportul.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Aceea pe care am explicat-o.

**Domnul Marþian Dan** _(din bancã):_

Deci s-a luminat ºi comisia.

Deci, eliminãm capitolul V.

**Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Aici se conjugã cu raportul suplimentar.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, în raportul suplimentar aveþi propunerea de eliminare, la nr. crt.4 din raportul suplimentar. Deci

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbaterile generale, doreºte cineva sã ia cuvântul?

Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolului I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1, text iniþiator. Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art.1 alin. 1, unde se defineºte ce se înþelege prin ”strãinÒ în sensul legii pe care o discutãm, propun, printr-o corelare ºi cu textul din Constituþie, ca noþiunea sã sune în felul urmãtor: ”Prin strãin se înþelege persoana care nu are cetãþenia românãÒ.

Deci în loc de ”persoana fãrã cetãþenie românãÒ ”persoana care nu are cetãþenia românãÒ, pentru o corelare mai exactã cu textul din Constituþie, care se referã la cetãþenia românã, la apatrizi ºi la strãini.

Care ar fi deosebirea de sens?

Este vorba ºi de o exprimare mai corectã, domnule preºedinte, dacã vreþi. Nu persoana ”fãrã cetãþenieÒ, ci persoana care ”nu are cetãþenia românãÒ, acela este ”strãinÒ.

Da. Comisia?

Din punct de vedere lingvistic, textul devine mai curat. Suntem de acord.

La vot! Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2 art. 1. Textul din raport. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2, alin. 1. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Trecem la alin. 3 din art. 2. Alin. 3 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul I, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II Ñ ”Intrarea, ºederea ºi ieºirea strãinilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea 1 Ñ ”Intrarea strãinilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5 alin. 1, raport.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin.2, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin.3, iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6 alin. 1 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3, 4 ºi 5. Dacã sunt obiecþiuni, din raport? Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 7, textul din proiect, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 8, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 9, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10 alin. 1, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2, text din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3, 4, 5 ºi 6 din textul iniþiatorului. Existã comentarii? Nu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 11, lit. b) din textul raportului. Existã comentarii? Nu existã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit.a), c), d), e), f), g), h) din textul iniþiatorului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 11, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 12, text proiect. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 13, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14, textul din raport. Existã comentarii, obiecþiuni? Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 15, text iniþiator. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea 1, integral. Domnule Rãdulescu-Zoner, la art.15?

La art.16.

La 16, da. Secþiunea a 2-a Ñ ”ªederea strãinilorÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16 alin. 1. La alin. 1 aveþi? Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Textul comisiei oricum este mult mai bun decât textul iniþiatorului în ceea ce priveºte obligaþia cetãþeanului român care are pe o perioadã limitatã în vizitã sau, mã rog, la care domiciliazã un cetãþean strãin. Este mai larg în sensul cã în loc sã te duci cu el la poliþie în 48 de ore, te duci în 3 zile.

Eu am propus un alt text, care mi-a fost respins. Vi-l citesc ºi dupã aceea îmi permiteþi, totuºi, douã cuvinte, ca sã explic. Textul meu sunã: ”Persoana fizicã sau juridicã ce pune la dispoziþia unui strãin locuinþã pentru gãzduire sau teren... este obligatã sã-l înscrie în cartea de imobilÒ.

Unii colegi, pe bunã dreptate, au spus: ce carte de imobil, pentru cã în alte þãri nu existã? Celor care mi-au

fãcut aceastã observaþie colegialã le atrag atenþia cã prin legea pe care noi am votat-o în legislatura trecutã privind evidenþa populaþiei s-a legiferat aceastã carte de imobil.

Prin urmare, trebuie ales: ori textul comisiei Ñ deci îi iei paºaportul invitatului tãu ºi te duci cu el la poliþie, sau iei invitatul de gât ºi-l duci la poliþie Ñ, sau textul meu, în care eu oblig pe respectivul ca, în termenul pe care-l putem stabili, dacã vi se pare prea lung, prea scurt, sã-l înscriem în cartea de imobil, iar poliþia teritorialã... în primul rând aceea de frontierã, iar în al doilea rând, poliþia teritorialã, cãreia îi tot umflãm leafa, sã-ºi facã datoria. Nu sã transformãm din nou cetãþenii, iarãºi, în colaboratori ai poliþiei. Îi transformãm la Legea secretului de stat, îi transformãm ºi aici...! Ne întoarcem la ceea ce a fost.

În ceea ce priveºte cartea, repet: nu mai este cea care a fost pe timpul lui Ceauºescu! Asta, pentru colegii care, poate, nu m-au înþeles. Pentru cã noi am legiferat. ªi, dacã-ºi aduc aminte colegii din vechea comisie Ñ unii sunt ºi acum în Comisia pentru drepturile omului Ñ, acolo chiar eu am introdus, pentru cã în textul iniþiatorului era cã poliþia este cea care hotãrãºte la cine sã stea cartea de imobil, noi Ñ comisia ºi plenul Ñ am adoptat textul ca locatarii, deci asociaþia de locatari, de proprietari, de ce doriþi, sã desemneze persoana care sã deþinã cartea de imobil ºi poliþia este obligatã sã i-o dea. Deci cartea de imobil nu mai este la îndemâna, la liberul arbitru al poliþiei, pentru cã, din propria mea experienþã, rãmãsese la vechiul, la cel care fusese desemnat pe timpul lui Ceauºescu.

Deci soluþia mea este o soluþie de mijloc. În momentul în care e normal, sã-l înscrie acolo ºi gata! Poliþia sã-ºi facã datoria ºi nu cetãþenii sã devinã din nou colaboratori ai poliþiei, pentru cã nu în felul acesta stabilim o societate normalã.

Vã mulþumesc foarte mult ºi vã rog sã-mi adoptaþi amendamentul.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Avramescu.

Vreau sã cer o lãmurire comisiei.

În justificarea textului propus, comisia spune: ”pentru claritatea textului ºi adaptare la legislaþiile în materie ale unor þãri europene din Spaþiul SchengenÒ. Doresc sã mi se dea exemple concrete, care þãri ºi ce reglementãri au?

De ce pun aceastã întrebare? Pentru cã ºi eu, cum probabil mulþi dintre dumneavoastrã, am stat la prieteni în diferite þãri din spaþiul Schengen ºi ºtiu foarte bine cã n-am fost anunþat la poliþie. Mai mult decât atât, chiar în timpul regimului comunist am fost; vorbesc numai de douã þãri Ñ Cehoslovacia ºi R.D.G. Ñ, unde am stat la prieteni sãptãmâni ºi nu am fost anunþat la poliþie. Singurul caz care mi s-a întâmplat a fost în zona Pannemunde, unde era o justificare de zonã de securitate militarã.

Pentru acest motiv, cer ca aceastã afirmaþie sã fie documentatã.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat! Domnul deputat Leonãchescu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ipoteza adoptãrii amendamentului propus de domnul deputat Rãdulescu-Zoner, mã gândesc la douã posibile întrebãri: dacã nu este informatã poliþia, în termenul pe care-l vom stabili, asupra persoanelor gãzduite, cum rezolvãm problemele celor urmãriþi de Interpol, infractorilor internaþionali, celor care tranziteazã clandestin þara ºi sunt gãzduiþi de diverse gazde? Or, trebuie prevederi în lege ºi pe aceastã temã. Cred cã varianta comisiei este mult mai operantã.

Poftiþi, domnule deputat Zoner!

În primul rând, cum se rezolvã ºi în alte þãri.

Cred cã toþi dintre dumneavoastrã aþi fost mãcar o datã, ca turiºti; ca parlamentari, aþi fost toþi, ca ºi mine, de mai multe ori. Vi s-a cerut? V-a dus cineva, un prieten, o rudã, o gazdã la poliþie? V-a cerut paºaportul?

Dacã este vorba aºa, poliþia are mijloace specifice, poliþia are ...într-adevãr, orice poliþie, în orice lume, îºi are informatorii ei. Sã-ºi facã poliþia datoria! Nu sã transformãm noi, sã lucrãm pentru Interpol ºi nu sã fie cetãþenii obligaþi din nou sã facã denunþuri la poliþie, cã sunt acolo, la dumneavoastrã, sau nu.

Nu este permis ca populaþia, toatã ziua, sã nu stea decât sã aibã legãturi cu poliþia. Poliþia are sarcinile ei; sã ºi le îndeplineascã. ªi aºa le-am ridicat salariile, care sunt mai mari decât ale dumneavoastrã ºi ale mele. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Zoner, aveþi un amendament scris? Da. Este la ”respinseÒ. Domnul Drãgãnescu.

## Domnule preºedinte,

Deºi sunt membru al comisiei, chiar vicepreºedintele acesteia, la acest articol nu voi vorbi în numele comisiei. Am un amendament separat, pe care l-am susþinut ºi în dezbaterile pe care le-am avut ºi la comisie ºi, pentru aceea, eu cer ca alin. 1 al art.16 sã fie respins de plenul Camerei Deputaþilor, având în vedere cã nu putem accepta ca prin aceastã procedurã legislativã sã obligãm din nou cetãþenii sã devinã într-adevãr, volens-nolens, colaboratori ai unor organe de stat.

În alte þãri Schengen, aºa cum este amintit aici, datoria anunþãrii locului unde se cazeazã un cetãþean strãin nu cade pe umerii cetãþeanului din þara respectivã. Dimpotrivã, cetãþeanul, la frontierã, este întrebat unde va fi cazat, unde se deplaseazã.

În schimb noi, aici, prin aceastã prevedere legalã, transferãm aceastã rãspundere din nou la cetãþeanul român ºi, dupã cum bine ºtim, relaþiile pe care anumite organe de stat le au vizavi de cetãþean încã nu au ajuns la un nivel foarte emancipat, ca sã spun aºa.

De aceea propun eliminarea alin. 1 al art.16. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Mihai Ioniþã, în numele comisiei.

## Dragi colegi,

Dupã cum vedeþi, comisia a modificat textul iniþial, deci textul propus de iniþiator.

Aici am auzit tot felul de discursuri care, dupã pãrerea mea, decurg dintr-un reflex de care n-am reuºit încã sã ne vindecãm. Este vorba de reflexul faþã de statul totalitar. Nu vã supãraþi, mie nu mi se pare jenant, ca cetãþean al acestei þãri, sã colaborez cu lucrãtorii Ministerului de Interne, cu lucrãtorii poliþiei, în contextul în care plecãm de la premisa cã în România existã democraþie ºi cã poliþia este instituþie normalã. Eu sunt convins cã foarte mulþi cetãþeni din þãri civilizate ºi democratice conlucreazã cu lucrãtori ai poliþiei fãrã sã fie suspectaþi cã prin asta ar face un lucru rãu.

Noi am încercat sã modificãm textul iniþiatorului, pentru cã ni se pãrea într-adevãr vag. De exemplu, se invoca un termen în care trebuia anunþatã poliþia, în 48 de ore, fãrã sã se menþioneze cã respectivul putea, de exemplu, sã stea la mine în vizitã mai puþin de 48 de ore.

În sfârºit, eu ºtiu, poate ar putea fi îmbunãtãþit acest articol, pentru cã trebuie sã þinem cont cã ºi pentru România existã cetãþeni aparþinând unor state care sunt, eu ºtiu, susceptibili de a face parte din miºcãri teroriste, din ...Nu existã un control asupra... Existã, într-adevãr, un control asupra intrãrii ºi pãtrunderii lor în þarã. Dar, plecând de la premisa cã pot pãtrunde ºi pe alte cãi, de aceea, probabil, Ministerul de Interne a cerut un astfel de lucru.

Eu nu ºtiu cu precizie care sunt þãrile din spaþiul Schengen, sau þãrile democratice care pretind cetãþenilor de a da aceste informaþii. Dar, cu siguranþã, ºi eu am fost uimit, mergând în þãri democratice, cum ar fi Germania, sã spun, în care, când am fost cazat la un hotel, am fost obligat sã completez o fiºã cu tot felul de date oficiale ºi personale, care þin de cetãþenia mea; unde stau, de exemplu, adresa mea.

Eu cred cã aceste date sunt cerute ºi pentru, eu ºtiu... hotelul a se proteja în cazul în care aº aduce daune hotelului prin ºederea mea acolo, dar ºi pentru cã autoritãþile statului respectiv vor sã aibã mai multe date despre mine, ca persoanã.

Deci eu sugerez, eventual, sã se specifice de statele ai cãror cetãþeni ar fi susceptibili de terorism, de... eu ºtiu...

Poate, într-adevãr, este greu de acceptat cã dacã vine la noi un prieten din Germania, aceasta imediat sã fie anunþat.

Rãmâne sã ne consultãm ºi cu iniþiatorul.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnul deputat ªteolea, apoi domnul deputat Gavril Dejeu.

Stimaþi colegi,

Sã restrângem dezbaterile ºi sã ne pronunþãm.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Vreau sã spun de la început: susþin poziþia comisiei în aceastã chestiune.

Dar s-au pus aici niºte întrebãri, au fost luãri de cuvânt. Trebuie sã primim o clarificare la acestea în sensul urmãtor: în ceea ce înseamnã acest regim al cãrþii de imobil, el trebuie interpretat Ñ acest regim al cãrþii de imobil Ñ atât pentru imobilele în care locuiesc mai multe familii unde, într-adevãr, se vede o reglementare, este un alt tip de carte de imobil, dar sunt ºi imobile, case particulare, de unicã familie, douã familii, cabane de munte ºi aºa mai departe. Acolo ce carte de imobil aveþi? Pânã în prezent nu ºtiu ca acolo cineva sã fi editat, sã fi distribuit autoritãþile publice locale aºa ceva. Deci este un semn de întrebare.

A doua chestiune. Se discutã despre acest regim pentru þãrile din Uniunea Europeanã, þãrile vest-europene. Lucrurile sunt variabile. Aici, de la þarã la þarã, dupã câte cunosc, ºtiu numai un exemplu, de o anumitã, sã zicem, chestiune pusã foarte bine la punct, chestiune care induce o rigoare absolutã. Este cazul Elveþiei. Acolo, dupã câte cunosc, reglementarea ei este de natura: imediat ce o persoanã, o familie primeºte în gãzduire o persoanã strãinã, anunþã organismele poliþiei interne. Este un aspect.

Termenul la care comisia noastrã a ajuns, de comun acord, a fi prevãzut în prevederea legislativã, eu consider cã este destul de elastic, permisiv; este vorba de 3 zile. ªi aceastã mãsurã trebuie vãzutã atât ca protecþie a ceea ce înseamnã interesul statului român, interesul în securitatea familiei respective, cât ºi al securitãþii persoanei care este gãzduitã. În sensul acesta trebuie sã privim aceastã chestiune.

Vã mulþumesc.

Domnul Gavril Dejeu. Urmeazã domnul deputat Mogoº.

Am afirmat de mai multe ori de la acest microfon cã legislaþia românã trebuie sã reflecte întotdeauna realitatea social-economicã a þãrii noastre ºi sã nu ne orientãm dupã standardul de dezvoltare al anumitor þãri supercivilizate sau dupã alte þãri care sunt în urma noastrã. Or, realitatea de la noi, perceputã atât intern, cât ºi internaþional, este cã fenomenul de sustragere de la lege, fenomenul de încãlcare a legii de cãtre cetãþenii noºtri sau de cãtre cetãþenii strãini pe teritoriul nostru constituie un motiv de preocupare atât pentru organele interne ale statului român, cât ºi pentru organele specializate sau politice, dacã vreþi, ale altor state spre care dorim sã ne îndreptãm. Una dintre cerinþele principale care ni se adreseazã este sã facem ordine în România. Nu atât aspectul economic îi intereseazã, ci combaterea corupþiei ºi aspectul de legalitate.

Problema principalã care ne-a fost pusã a fost cum controlãm, de pildã, frontierele României pentru ca România sã nu fie o zonã de alimentare a unor surse infracþionale în vest. Or, aceastã problemã pe care o discutãm noi aici poate constitui o verigã pentru realitatea

noastrã de control. Am avut ºi avem în continuare cazuri în care în România se adãpostesc grupe de strãini imigranþi din rãsãrit sau din sud cu scopul de a ajunge în Germania, în Franþa ºi aºa mai departe, care stau la noi sãptãmâni întregi, fãrã sã fie anunþaþi de nimeni, cu scopul de a-ºi crea condiþii de emigrare mai departe.

Dacã, prin urmare, nu introducem nici un fel de obligativitate pentru cei care gãzduiesc persoane strãine, spre a fi anunþate la organele de autoritate, însemneazã cã facilitãm, într-un fel, acest proces, acest curent care este atât de îndeaproape observat de strãinãtate. Mie mi se pare normal sã se impunã acum, pentru aceastã perioadã pe care o trãim, obligativitatea anunþãrii prezenþei strãinilor în România. Nu numai pentru motivele pe care le-am arãtat ºi mai înainte, dar realitatea demonstreazã cã organele de ordine nu au capacitatea sã acopere întregul proces de supraveghere a prezenþei strãinilor în România, aºa cum s-ar fi dorit în mod normal.

De aceea, eu sunt pentru formula adoptatã de iniþiator, ºi nu pentru cea adoptatã de comisie. ªi vã spun de ce nu cea adoptatã de comisie. Comisia spune cã anunþarea sã se facã numai pentru o perioadã de ºedere de mai mult de 5 zile ºi numai la expirarea termenului de 3 zile de la plecare. Pãi ce se întâmplã? Dacã noi anunþãm organul de poliþie, de pildã, la 3 zile dupã ce a plecat de la noi, acela este deja plecat peste graniþã, anunþarea devine inutilã, ineficientã. Ori se anunþã imediat, pentru ca organul de ordine sã ºtie despre ce este vorba, ori, dupã 3 zile, nu mai are nici un fel de raþiune sã-l anunþãm.

Iatã pentru care motiv socot cã este bine sã adoptãm varianta iniþialã a textului propus de lege.

Da, domnul deputat Mogoº ºi se pregãteºte domnul Tãriceanu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Textul, aºa cum este redactat, formulat de cãtre comisie, lasã posibilitatea unei obligaþii din partea persoanei fizice sau juridice...

Domnule deputat, pe scurt, propunerea.

...fãrã nici o sancþiune...

Ce propunere aº face eu pentru plenul Camerei? Ca atunci când ”un strãin care viziteazã România este cazat de o persoanã fizicã sau juridicãÒ Ñ în formularea textului de la comisie Ñ ”sã aibã obligaþia sã anunþe posturile de poliþie numai în cazurile suspecteÒ. Deci atunci când apreciez eu, gazdã, cã ceva nu este în regulã cu persoana pe care o gãzduiesc, sã am obligaþia de a anunþa organele de poliþie.

În felul acesta împãcãm, dacã vreþi, tot spectrul de suspiciuni, de bãnuieli în legãturã cu corectitudinea strãinului pe care îl gãzduim. Încât aº solicita plenului sã adopte aceastã formulare ºi sã incumbe aceastã obligaþie pentru gazda românã numai în cazurile de suspiciune privind persoana pe care o gãzduieºte.

Domnul deputat Stãnescu.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu de la bun început vã sugerez sã fiþi de acord cu eliminarea acestei prevederi, ºi am sã caut sã mai aduc câteva argumente, alãturi de ceilalþi colegi ai mei care au susþinut acest punct de vedere.

În primul rând, motivarea care se aduce în coloana privind argumentaþia acestui text nu are, fãrã nici un fel de supãrare, nu are nici un fel de acoperire, pentru cã din experienþa fiecãruia cunoaºtem cã în þãrile din spaþiul Schengen ºi, mã rog, din alte zone ale lumii, existã un sistem la graniþã, la frontierã, prin care se asigurã un control cât se poate de eficient de autoritãþile statului, respectiv de poliþia respectivã, pentru a urmãri, mã rog, circulaþia persoanelor care intrã în spaþiul lor, pentru o perioadã de timp determinatã.

Eu cred cã aceastã idee de a se introduce obligativitatea persoanei care gãzduieºte o persoanã venitã din strãinãtate, indiferent cã o face în 48 de ore, fie cã o face în termen de 3 zile, are un anumit izvor. Noi am fost obiºnuiþi ºi pânã în 1990, deci pânã la Revoluþia din 1989 eram obiºnuiþi ºi trebuia sã respectãm anumite obligaþii în legãturã cu circulaþia strãinilor, în România, în legãturã cu persoanele care veneau sã ne viziteze ºi aºa mai departe.

În al doilea rând, trebuie sã avem în vedere totuºi optica celor care vin din strãinãtate. Ei vin din niºte þãri unde sistemul democratic este cât se poate de avansat ºi nu sunt obiºnuiþi cu asemenea chestiuni care li se par absolut nedemocratice, ºi sigur cã nu s-ar crea o imagine bunã pentru România.

În al treilea rând, motivaþia care s-a adus de domnul deputat Ioniþã în sensul cã România, eu ºtiu, la un moment dat poate sã devinã, mã rog, un punct de trecere al unor structuri teroriste, a unor filiere internaþionale, Mafia etc... cred cã suntem într-un moment în care exagerãm o asemenea chestiune ºi, din nefericire, mai mult românii sunt cei care produc anumite conflicte ºi ajung în situaþii nedemne pentru ei ºi pentru noi, în momentul în care se aflã în strãinãtate ºi desfãºoarã niºte activitãþi mai puþin ortodoxe.

Ultimul argument, ºi care cred cã este destul de convingãtor, se referã la un exemplu. Israelul este o þarã care are niºte probleme total deosebite, care nu se comparã cu nici o þarã de pe mapamond. Aceste condiþii deosebite, sigur, rezultã din poziþia lor geopoliticã, mã rog, din situaþiile pe care le cunoaºteþi foarte bine ºi deci ar fi o þarã care având o problematicã deosebitã putea sã adopte niºte mãsuri care, într-adevãr, sã fie de extremã. Însã chiar ºi Israelul, care are aceastã situaþie deosebitã... în momentul în care ajungi în Israel nu ai decât o singurã obligaþie, ca la momentul în care se prezintã controlul paºaportului ºi se aplicã viza de intrare în þara respectivã, completezi, de asemenea, un formular în care arãþi unde locuieºti ºi ce perioadã de timp. Organele specializate ale poliþiei respective sigur cã îþi urmãresc activitatea ºi perioada în care ai stat ºi, în situaþia în care la momentul returnãrii eºti din nou întrebat ºi obligat sã declari, pe o fiºã pe care þi-o prezintã, dacã în perioada respectivã þi-ai schimbat cumva ºederea, destinaþia,

deci ai locuit în altã parte ºi faci greºeala sã spui cumva cã: ”Nu, domnule, am rãmas tot în AtaniaÒ, de exemplu, dar, de fapt, ai locuit în Tel Aviv, ei iau act de aceastã declaraþie a dumitale, dar trebuie sã fii foarte conºtient cã o perioadã îndelungatã de timp nu vei mai obþine vizã de intrare în Israel.

Deci din punctul meu de vedere ºi din punctul de vedere al P.N.L. noi considerãm cã aceastã prevedere legalã nu are nici un fel de acoperire, este falsã problema care se pune cã se realizeazã o armonizare cu legislaþia europeanã. Sentimentul acesta de securitate ºi aceastã chestiune ca fiecare cetãþean român, în momentul în care are un contact cu o persoanã strãinã ºi ajunge la concluzia cã prezenþa ei nu este destinatã unui scop cât se poate de corect, deci cetãþeanul român trebuie, prin educaþie ºi în timp, sã ajungã singur sã anunþe, sã sesizeze organele abilitate ale statului în legãturã cu prezenþa unui cetãþean strãin, pentru cã numai prin educaþie, ºi aºa este normal, deci prin ridicarea acestei conºtiinþe civice. În momentul în care vom impune românilor aceastã obligaþie nu vom face altceva decât sã adâncim în continuare lucrurile pe care le cunoaºtem dinainte de 1989. Astea sunt argumentele pentru care vã solicit sã fiþi de acord cu eliminarea acestui text de lege.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, riscãm sã consumãm toatã aceastã parte a ºedinþei pe un singur text. De aceea, vã rog, 3 minute de intervenþie ºi închidem dezbaterile, dupã domnul Puiu Haºotti, domnul M‡rton çrp‡d ºi, iatã, încã doi deputaþi de la U.D.M.R. ºi domnul Puiu Haºotti ºi domniºoara Gabriela Radu.

Încã 4 vorbitori câte 3 minute ºi

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi încerca sã pledez ºi eu pentru eliminare ºi aduc douã argumente foarte pe scurt. S-a invocat aici faptul cã trebuie ca cetãþenii sã anunþe eventuali spioni, contrabandiºti, ticãloºi etc. Pãi, asta nu este treaba cetãþeanului. Asta este treaba serviciilor de informaþii, asta este treaba poliþiei de frontierã etc. Dacã cineva, dacã un prieten de-al nostru ºi de-al oricãrui cetãþean vine în þarã, ºi evident cã acela nu ºtie cã este spion, sã mergem la maximum, el trebuie sã anunþe poliþia? Mie mi se pare o chestiune absolut ridicolã. Apoi, facem 23 de milioane de cetãþeni români sã colaboreze cu Ministerul de Interne? Dacã Ministerul de Interne nu este performant, este treaba cetãþenilor? ªi, mai mult decât atât, totuºi trãim în România, eu îmi imaginez foarte uºor cum ar începe tot felul de delaþiuni între vecini, între cetãþeni, dacã introducem aceastã obligativitate.

Se invocã, ºi acesta este al doilea motiv, spaþiul Schengen. Într-adevãr, într-o serie de þãri din acest spaþiu, cetãþenii au obligaþia sã anunþe pe cei care-i viziteazã, dar vã rog sã nu uitaþi cã în spaþiul Schengen vin în emigraþie clandestinã cetãþeni ºi din þãri ale Europei. La noi în þarã vin în emigraþie, vin ca emigranþi clandestini nu cetãþeni din Europa, mai ales din Europa Occidentalã, de unde vin, de altfel, cei mai mulþi, vin din nu ºtiu ce þarã, din Afganistan, din te miri ce þãri în care trãiesc aºa cum trãiesc cetãþenii de acolo. Asta mã face sã invoc aici cã este necesarã eliminarea, pentru simplul motiv cã nu putem face o asemãnare între România ºi spaþiul Schengen. Eu nu cred cã noi primim în vizitã cetãþeni din Trinidad-Tobago sau din Afganistan. Sunt altfel de cetãþeni, sunt altfel de oameni cei care viziteazã România. Cei care vin din þãri din lumea a 3-a, din lumea a 4-a sau a 50-a nu vin în vizitã la cetãþeni.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat M‡rton çrp‡d.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trebuie sã distingem 3 situaþii clare. Una este cea a hotelurilor, motelurilor ºi a altor instituþii care se ocupã profesional cu gãzduirea unor persoane. Aici, cei care am stat în hotel ºtim, când apare oricare dintre noi, fie cetãþean strãin, fie cetãþean român, completeazã un act prin care anunþã cã el este acolo. Deci asta se urmãreºte. Este clar.

Cea de-a doua situaþie este a cetãþeanului care gãzduieºte pe cineva. Acest cetãþean poate sã gãzduiascã un cunoscut, prieten, rudã etc. sau poate sã gãzduiascã pe cineva din varii interese. De exemplu, ca sã-l ajute sã treacã fraudulos graniþa etc. Deci ne gãsim în situaþia în care dumneavoastrã vreþi sã apãraþi þara de infractori, de acele persoane care comit niºte infracþiuni: trecerea frauduloasã a graniþei, apartenenþã la structuri mafiote etc., or, o astfel de activitate este o activitate de ajutare a infractorului, de favorizare a infractorului. Iar aceastã activitate este pedepsitã în Codul penal, este reglementatã în Codul penal. Nu mai are rost sã reglementãm aceastã situaþie, pentru cã e reglementatã în Codul penal. Iar în cazul celorlalte situaþii, când o persoanã gãzduieºte un prieten, o rudã, o altã persoanã cu care are relaþii economice, nu vãd de ce trebuie sã le impunem aceastã obligativitate.

Ca atare, eu susþin ori eliminarea, ori acea situaþie care a fost propusã de colegul, cã cel care simte cã e ceva în neregulã sã anunþe organele respective, ceea ce mi se pare normal, ºi atunci, într-adevãr, intervine acea obligaþie a loialitãþii cetãþeanului.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Poftiþi, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Bineînþeles, ºi eu voi pleda pentru eliminarea acestui articol care mi se pare total împotriva spiritului de integrare a þãrii noastre în structurile europene ºi euroatlantice. Noi, dacã acceptãm acest articol, de fapt dovedim cã nu reuºim sã scãpãm de acea filosofie a þãrilor esteuropene care în procesul de legiferare pornesc din neîncredere. Noi, dacã acceptãm acest articol, dovedim cã suspectãm orice turist, orice strãin care vine în þara noastrã sã cheltuiascã banii pentru scopuri turistice, pentru a-ºi vizita familia etc. ca posibil infractor, ca un, ab initio, ca un element dubios.

Deci cred cã neîncrederea distruge dezvoltarea economicã ºi mã întreb cum dorim noi sã sprijinim, de exemplu, turismul rural, turismul sãtesc. Vã închipuiþi cã trebuie sã tipãrim pliante, de exemplu, care vor fi distribuite în strãinãtate, în Franþa sau în orice altã þarã din Occident, în care facem reclamã pentru satul român ºi pentru frumuseþea þãrii noastre ºi cu asterisc vom menþiona: ”Atenþiune, dacã mergeþi la sat ºi nu staþi în regim hotelier de stat sau în regim hotelier normal trebuie sã cereþi gazdei dumneavoastrã sã vã anunþe la poliþieÒ. Acesta este un mesaj pentru un occidental, cã noi ne îndreptãm practic spre un stat polieþienesc. Or, nu astfel se conving strãinii sã vinã în þarã. Consider deci cã este absolut inacceptabil cu prevederile unui stat modern, având în vedere faptul cã, din fericire...

Da, aveþi dreptate, domnule deputat, dar am atins 5 minute. Vã rog, concluzionaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Deci pledez pentru neadoptarea acestui articol. Vã mulþumesc.

Da. Domniºoara Gabriela Radu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am constatat cu surprindere ºi cu neplãcere cã din discursul unor distinºi colegi, juriºti de marcã, a dispãrut prezumþia de nevinovãþie.

Prin urmare, toþi cetãþenii strãini gãzduiþi de români sunt din start niºte infractori. Deci nu mai putem sã ne gãzduim rude, prieteni sau fraþi, pentru cã va trebui sã ne comportãm ca înainte de 1989 ºi sã-i declarãm la organele de poliþie. ªi, dacã urmãm logica unora dintre antevorbitori, alin. 1 al art.16 va fi respectat doar de cei care vor gãzdui rude sau prieteni, pentru cã nici un cetãþean care va gãzdui un infractor sau o persoanã care va trata România ca pe o trambulinã spre vest nu va merge sã-l declare la poliþie.

De aceea, aceastã problemã ar trebui reglementatã, aºa cum se face, de altfel, în multe dintre þãrile din vestul Europei, prin înregistrarea adresei la care va locui cetãþeanul strãin direct la intrarea în þarã, la punctul de frontierã, ºi nu prin obligarea cetãþenilor români sã meargã din nou sã-ºi declare prietenii ºi rudele la poliþie.

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Am oprit lista. Iniþiatorul? Comisia? Care este pãrerea iniþiatorului?

## **Domnul Liviu Popescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt Liviu Popescu, secretar de stat la Ministerul de Interne. Dacã îmi îngãduiþi, aº începe cu o concluzie, ºi anume susþinem menþinerea formulãrii art.16 alin. 1 din proiect, în varianta propusã de cãtre comisie, ºi aceasta pentru mai multe considerente. ( _Gãlãgie în salã_ .)

Vã rog, liniºte în salã. Poftiþi, domnule ministru!

Aº începe prin a exprima o consideraþie personalã, ºi anume cã nu este ruºinos pentru cetãþeni sã colaboreze cu autoritãþile statului, în condiþiile legii ºi în condiþii de maximã transparenþã.

Pe de altã parte, aº arãta cã existã o practicã, în þãri cu tradiþie democraticã precum Italia, Elveþia, Marea Britanie, Austria, Belgia ºi chiar ºi în Japonia, de a institui obligaþia notificãrii prezenþei în þarã a strãinilor. Aici se poate face o discuþie, dacã aceastã obligaþie sã revinã, sã incumbe cetãþenilor strãini sau, respectiv, gãzduitorilor, adicã cetãþenilor care aparþin þãrii gazdã. Mã voi referi la acest aspect în finalul expunerii.

Pe de altã parte, considerãm cã însãºi recrudescenþa fenomenului criminal, precum ºi a fenomenului de migrare ilegalã Ñ ºi având în vedere cã România este o asemenea þarã de tranzit în fenomenul de migrare ilegalã Ñ impune anumite restricþii legale, anumite condiþii privind ºederea strãinilor. Dacã aceastã obligaþie de notificare sã revinã strãinilor sau, respectiv, cetãþenilor români, noi considerãm cã este o soluþie care în practicã ar ridica importante inconveniente, dacã aceastã obligaþie ar reveni cetãþenilor strãini, ºi anume pentru cã ei nu cunosc limba românã, nu cunosc exact cãror autoritãþi sã se adreseze etc. ªi s-a spus de la acest microfon cã iniþiatorul priveºte pe cetãþenii strãini plecând de la o prezumþie de vinovãþie, ºi nu de nevinovãþie.

Aº dori sã înlãtur o asemenea temere, o asemenea suspiciune, spunând cã-i privim nu ca pe niºte infractori, ci ca pe niºte strãini. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Comisia?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea întâi sã fac o precizare de ordin procedural. Eu personal, ca reprezentant al comisiei, nu pot sã susþin în momentul acesta decât punctul de vedere al comisiei, deci în mod clar, textul comisiei.

În al doilea rând, aici au avut loc o mulþime de luãri de cuvânt care au susþinut diverse amendamente, dar vreau sã vã anunþ, domnule preºedinte, cã în mod oficial existã douã amendamente respinse la comisie, ºi anume amendamentul domnului Zoner, care are în vedere cartea de imobil, ºi, într-adevãr, se propune eliminarea alin. 1 al art.16, de cãtre domnul deputat Liviu Mera, care nu ºtiu dacã a ieºit la tribunã sã-ºi susþinã acest amendament de eliminare.

Acum, pe fond, s-a adus aici în discuþie cã nu este foarte clarã justificarea care apare în raport, dar justificarea asta nu aparþine iniþiatorului, deci nu este o justificare

a celui care a iniþiat, de ce trebuie sã existe acest articol, ci este o justificare a faptului cã textul iniþial a fost modificat de comisie. De ce? Deci comisia a considerat necesar sã modifice textul iniþial.

Aº mai vrea sã spun cã totuºi aici a adus cineva, am impresia cã domnul M‡rton çrp‡d, dacã nu mã înºel, a adus în vedere un lucru clar în sensul în care, cred eu cã toþi colegii mei sunt de acord cu acest lucru: trebuie sã se facã deosebire cu persoana fizicã ºi persoana juridicã. Adicã nu suntem de acord nici ca mãcar persoanele juridice, respectiv hotelurile sau... sã facã aceste anunþuri organelor de poliþie? Deci dacã se discutã, probabil e discutabilã treaba legatã de persoanele fizice.

O altã treabã, în acest text, dacã eu îl citesc, se cere, este obligatoriu, aºa e propunerea, ca persoanele sã anunþe primirea în gazdã. Dar asta nu înseamnã neapãrat un denunþ, cã cineva, eu, ca gazdã, chiar dacã îmi vine sora în vizitã, care sorã este acum cetãþean aparþinând altui stat, îmi denunþ sora dacã anunþ la poliþie, vezi, domnule, cã am pe sorã-mea în vizitã. Nu este neapãrat asta un denunþ. Poate sã fie o procedurã care e discutabilã, ºi dumneavoastrã veþi tranºa aceastã discuþie printr-un vot.

Deci în mod oficial, eu, ca reprezentant al comisiei nu pot la ora aceasta sã susþin decât varianta comisiei. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã vã atrag atenþia asupra unui aspect care a fost neglijat de cei care au prezentat acest proiect de lege, în speþã, ºi reprezentanþii poliþiei ºi stimaþii noºtri colegi din comisie, ºi anume acele referiri la celelalte state. Pãi, în celelalte state, când intrãm, noi intrãm cu vizã, domnilor, ºi e ºi normal atunci, pentru cã acel om, cetãþean german care þi-a trimis o invitaþie este obligat, în momentul respectiv, sã te anunþe, pentru cã mai are ºi alte obligaþii.

Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã e ºi problema asigurãrilor ºi pânã când nu deþii toate aceste acte nici vizã nu primeºti. Deci este un lucru absolut normal. Ceea ce se poate reglementa ºi în cazul României. Pentru cetãþenii care vin din state în care sunt obligaþi sã obþinã vizã pentru intrarea în România, problema este foarte clarã ºi este simplã, pentru cã atunci cetãþeanul, dacã vine la un cetãþean, este obligat sã-l anunþe la poliþie, iar în cazul în care se duce la hotel, vine ca turist sau persoanã juridicã, atunci este absolut normal, pentru cã acest circuit acolo funcþioneazã în mod normal. Dar cu o singurã cifrã vreau sã vã atrag atenþia dumneavoastrã. Dacã ar binevoi sã ne spunã cei de la poliþie cã, de exemplu, numai în ultimii 10 ani, dupã cunoºtinþele mele, peste 100.000 de cetãþeni români ºi-au schimbat domiciliul. Deci aceste rude care doresc, din când în când se mai întorc în þarã, într-adevãr, sã fie siliþi...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da.

Noi susþinem eliminarea acestui punct.

Avem varianta comisiei, avem varianta iniþiatorului. Dacã primele douã texte nu trec, trecem la amendamentele propuse.

Începem cu eliminarea, domnule Zoner, începem cu eliminarea.

Am o problemã de procedurã, vã rog.

Primul amendament este cel de eliminare, fãcut de domnul Drãgãnescu. ªi apoi, ca sã fie lãmuritã sala, dacã împãrtãºeºte punctul meu de vedere voteazã împotriva textului comisiei, care va fi pus al doilea, dacã nu trece eliminarea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Începem cu eliminarea. Stimaþi colegi,

Începem cu eliminarea, fireºte.

## **Doamna Mitzura Arghezi** _(din salã):_

Ce votãm? Mai spuneþi o datã!

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Mai explicaþi încã o datã ce votãm.

## **Domnul Marþian Dan** _(din salã):_

În ce constã votul?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Verificãm cvorumul acum. Prin numãrare. Se voteazã eliminarea alin. 1. Am explicat.

98 de voturi pentru eliminare. Împotrivã? 37 de voturi împotrivã. Abþineri?

Manifestaþi-vã votul clar.

Stimaþi colegi, încã o datã. Cine se abþine? Mâna sus. Verificãm ºi cvorumul. 10 abþineri. Nu suntem în cvorum. Mai e nevoie de 4 deputaþi.

Cât e cvorumul de lucru?

## **Domnul Vasile Lupu:**

150. Voturile sunt numãrate de secretarii de ºedinþã. Stimaþi colegi,

Nu pãrãsiþi sala! Mai avem 20 de minute de dezbateri.

Deci, 98 voturi pentru, 37 împotrivã, 10 abþineri. 146. Mai avem nevoie de 4 voturi.

Reluãm votul, cã au mai venit colegi în salã, vã rog,

nu mai plecaþi! Unii vin, alþii pleacã!

Cine este pentru eliminare? Încã o datã.

Stimaþi colegi, câteva minute mai sunt.

93 de voturi pentru.

Deci, e clar, nu mai avem cvorum. Suspendãm lucrãrile.

Reluãm ºedinþa în plen, mâine, miercuri, la ora 8,30.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 7/2000 conþine 44 de pagini.**

Preþul 21.076 lei