Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 aprilie 2000
Dezbatere proiect de lege · adoptat
Petre Þurlea
Discurs
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
A fost ºi pe la comisia noastrã acest proiect de lege ºi l-am avut ºi în legislatura trecutã. Colegul nostru avea dreptate, încã de prin 1992, au venit ºi niºte delegaþii ale comunitãþii evreieºti la noi ºi ne-au pus în faþã dorinþa Domniilor lor pentru rezolvarea acestei probleme.
Eu privesc puþin altfel decât colegul meu aceastã problemã, pentru cã realitatea istoricã pe care vrem noi s-o îndreptãm astãzi a fost extrem de complexã ºi privirea aceasta unilateralã prin care vrem sã facem acest proiect de lege este cu totul ºi cu totul dãunãtoare, ºi aruncã, în ultimã instanþã, pentru cel care va veni dupã noi ºi va privi superficial acest proces legislativ, o patã nemeritatã asupra istoriei românilor. Ilustrul nostru coleg spunea adineauri cã vom repara astfel o parte din rãnile suferite de evreii din România, datorate regimurilor din acel moment.
Îmi pun eu întrebarea ºi ca istoric, evident, ºi Domniile voastre ºtiþi cu toþii ceea ce vreau sã spun, îmi pun întrebarea dacã nu ar fi bine sã reparãm ºi rãnile produse de cãtre evreii comuniºti poporului român dupã 1944, acei evrei care au venit pe tancurile ruseºti în frunte cu Ana Pauker ºi care au fãcut dezastrul României.
Se vorbeºte printre altele acolo despre germani. Este adevãrat, au fost expediaþi în Rusia printr-o hotãrîre a Guvernului Rãdescu în ianuarie 1945 peste 70 000 de germani. A fost o adevãratã crimã, dar nu este vinovat nici Guvernul Rãdescu, nici poporul român de acest lucru. A fost o ordonanþã a Comisiei aliate de control în frunte cu reprezentanþii Uniunii Sovietice, în pofida voinþei Guvernului Rãdescu. Existã în arhivele noastre un protest al acestui guvern, din ianuarie 1945, împotriva acestei deportãri a germanilor. ªi iatã cã, acum, cu toate cã noi ne-am opus atunci, România, statul român, trebuie sã plãteascã pentru greºelile, pentru acea fãrãdelege a Guvernului sovietic, dar care a fost fãcutã cu ºtirea ºi cu toleranþa guvernelor occidentale de atunci, pentru cã ºi aceste guverne occidentale aveau reprezentanþi în Comisia aliatã de control de la Bucureºti. ªi iatã cã noi trebuie sã plãtim. Iatã cum istoria este foarte complexã ºi cum o patã nemeritatã se aruncã asupra statului român ºi, în final, asupra poporului român.
Mã întreb eu, în acest context, întrebare pe care v-am mai pus-o Domniilor voastre de foarte multe ori, eu scriu ºi o carte pe aceastã temã, deci sunt perfect în cunoºtinþã de cauzã: Când se vor plãti daune ºi poporului român?! Acelor români alungaþi din Transilvania de Nord Ð 300 000 din timpul celui de-al doilea rãzboi mondial Ñ, acelor români asasinaþi în Transilvania de Nord de cãtre ocupaþia strãinã, cea maghiarã, urmaºilor cãrora statul maghiar de azi a încercat sã le facã o reparaþie peste noapte, încãlcând posibilitatea românilor supravieþuitori sã primeascã despãgubiri. Evreii din Transilvania de Nord, în numãr de 142 000, au fost omorâþi în proporþie de 85%. Proporþia asasinatelor la adresa evreilor din Transilvania de Nord fãcutã de Guvernul horthyist a fost mai mare decât suferinþa evreilor din Germania. Acolo cam 75% au murit, aici au murit 85%. Cine plãteºte toate aceste lucruri? Au fost înainte de rãzboi cetãþeni români, deci tot statul român trebuie sã plãteascã.