Stenogramă plen

1. Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie. (Lege organicã.)

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii educaþiei fizice ºi sportului.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanþei Guvernului nr. 78/1999 privind prelungirea termenului prevãzut la art. 3 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþia din Decembrie 1989.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare RO 9803.02 Ñ Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti, la 15 iulie 1999, dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã. (Procedurã de urgenþã.)

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO 9803.02 Ñ Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti, la 15 octombrie 1999. (Procedurã de urgenþã.)

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenþia cu privire la suprimarea cerinþei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptat la Haga, la 5 octombrie 1961.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/1999 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris, la 29 iulie 1999.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanitãþii ºi a crimelor de rãzboi, adoptatã la Strasbourg, la 25 ianuarie 1974.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind asistenþa judiciarã în materie penalã, semnat la Washington, la 26 mai 1999.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/1999 privind autorizarea Ministerului Finanþelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 milioane mãrci germane pentru Banca de Export-Import a României (EXIMBANK) Ñ S.A., acordat de cãtre **Kreditanstalt fŸr Wiederaufbau** pentru realizarea programului de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii cu capital majoritar românesc. (Procedurã de urgenþã.)

## **Luni, 27 martie 2000**

**Ñ ora 12,30 Ñ ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

**Ñ orele 14,00 Ð 16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare**

**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ñ orele 16,00 Ð 18,30 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ñ orele 18,30 Ð 19,30 Ñ Prezentarea de rãspunsuri la întrebãrile adresate membrilor Guvernului**

- **Ñ orele 19,30 Ð 20,00 Ñ Prezentarea pe scurt de cãtre deputaþi a interpelãrilor adresate membrilor Guvernului**

**Marþi, 28 martie; miercuri, 29 martie,**

**Ñ orele 8,30 Ð 16,30 ºi joi, 30 martie 2000**

**Ñ orele 8,30 Ð 12,30**

**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**

**Dezbaterea ºi avizarea proiectului Legii privind bugetul de stat pe anul 2000 ºi a proiectului Legii privind bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 ºi soluþionarea altor probleme repartizate comisiilor**

**Miercuri, ora 11,00**

**ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

*** * ***

**Vineri, 31 martie 2000**

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale** ## _ªedinþa a început la ora 16,25._

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Stimaþi colegi,

În primul rând, vã cer scuze pentru întârziere.

În al doilea rând, rog liderii grupurilor parlamentare sã insiste ca doamnele ºi domnii parlamentari sã ia loc în salã, ca sã putem începe lucrãrile în condiþii de cvorum.

Deci, stimaþi colegi, din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa astãzi 237. Sunt absenþi 106, din care 21 sunt angajaþi în acþiuni parlamentare, iar restul sunt în afara acestui tip de acþiuni.

Cvorumul legal pentru astãzi este de 172. Cvorumul legal pentru lucrãrile noastre, în general, este de 172. Cvorumul de lucru este de 151.

Stimaþi colegi,

Înainte de a începe ºedinþa noastrã de astãzi o sã dau citire cererii adresate de domnul deputat Victor Babiuc, fostul ministru al apãrãrii, preºedintelui ºi, implicit, dumneavoastrã, în care se menþioneazã ieºirea dumnealui din Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

”Domnule preºedinte,

Subsemnatul Victor Babiuc, deputat ales în circumscripþia Braºov, vã rog, prin prezenta, sã aduceþi la cunoºtinþa plenului Camerei Deputaþilor ieºirea mea din Grupul parlamentar al Partidului Democrat, urmând a activa în calitate de deputat independent.

Cu mulþumiri,

Victor Babiuc.Ò

Domnul Babiuc, care este de faþã, nu are completãri de fãcut.

Eu o s-o predau secretariatului pentru a face cele necesare în aceste condiþii ºi a formaliza poziþia de independent a domnului deputat Victor Babiuc.

Stimaþi colegi,

Insist cãtre liderii grupurilor parlamentare sã invite pe colegi sã ia loc în salã, ca sã putem începe lucrãrile în condiþiile de cvorum, ºi anume cel menþionat, de 151 de parlamentari.

Doamnelor ºi domnilor,

Deschid aceastã ºedinþã de astãzi, anunþîndu-vã, deci, cvorumul legal de lucru ºi introducând în dezbatere proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru al Camerei Deputaþilor, pentru aceastã sãptãmânã, care v-au fost difuzate.

Dacã la ordinea de zi sunt observaþii sau sunt comentarii? Dacã nu, vã

ru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnat la Bucureºti, 23 ianuarie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 20 martie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

4. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere, semnatã la Geneva, la 21 octombrie 1982, adoptatã de Senat la ºedinþa din 20 martie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru industrii, servicii, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiarã, semnat la Bucureºti, la 17 decembrie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 20 martie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2000 privind aprobarea participaþiei statului la capitalul social de la societãþile comerciale ”Tractorul U.T.B.Ò S.A. Braºov, MAT S.A. Craiova, HART S.A. Miercurea-Ciuc ºi ARO S.A. Câmpulung Muscel, precum ºi alocarea sumei de 200 de miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã rog respectuos sã mã ascultaþi o jumãtate de minut. Este ceva care Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, cel puþin eu ºi o bunã parte din comisie nu înþelegem de ce aceastã schimbare. Eu vã fac precizarea, domnule preºedinte, stimaþi colegi, cã în legãturã cu acest proiect de lege Comisia pentru învãþãmânt a fost sesizatã în fond prin Raportul nr. 514 al Biroului permanent, prin decizie, cu data de 13 martie. De la acea datã ºi pânã acum, Comisia pentru învãþãmânt a avut trei sau patru întâlniri pe aceastã temã, dacã nu chiar mai multe întâlniri, la care a reuºit sã aducã oamenii interesaþi pentru acest domeniu de activitate. Noi credem cã la acest moment suntem într-o anumitã finalizare, în sensul cã am reuºit sã punem de acord, credem noi, pe cei de la Ministerul Agriculturii ºi pe cei de la Academia de ªtiinþe Agricole. Nu vãd oportunitatea plimbãrii acestui proiect de lege la altã comisie.

Mai am ca argument, în acest sens, domnule preºedinte, faptul cã acest proiect de lege este iniþiat de un grup de parlamentari din Comisia pentru învãþãmânt. Aceastã lege se referã, în speþã, la problemele de cercetare ale Academiei de ªtiinþe Agricole. Nu vãd sensul transmiterii, transferãrii, dacã vreþi, a acestui proiect de lege la Comisia pentru agriculturã, drept pentru care mi-

aº permite, în mãsura în care apreciaþi cã este oportun, sã supunem la vot acest lucru, pentru cã Comisia de învãþãmânt îºi doreºte sã pãstreze acest proiect de lege sesizat în fond.

Vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule deputat.

Rog, din partea Comisiei pentru agriculturã, dacã existã un punct de vedere în legãturã cu aceasta.

Domnule preºedinte Rizescu, vã rog! Domnule deputat, vã rog!

Da, într-adevãr, Comisia pentru agriculturã a cerut ca acest proiect de lege sã fie discutat în fond. Eu zic cã ar fi bine ca sã fie un raport comun ºi atunci împãcãm foarte bine lucrurile.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Înþeleg cã existã ºi aceastã propunere pentru un raport comun, de fapt un aviz pe fond comun al celor douã comisii reunite. Eu îmi fac obligaþia sã dau curs, în primul rând, primei cereri. Argumentele vã vor face pe dumneavoastrã sã decideþi, dar eu am obligaþia sã

## **Voci din partea dreaptã a sãlii:**

Numãraþi ºi voturile pentru!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Suntem în procedurã de vot, domnule deputat. Imediat, dupã ce terminãm procedura.

Mulþumesc.

46 de voturi împotrivã.

Dacã se abþine cineva?

Am înþeles. A fost, probabil, puþin prea repede ºi nu s-a înþeles, de fapt, ce am supus la vot.

## **Doamna Monica Octavia Musca**

**:**

Repetaþi textul!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã rog, în primul rând, sã-mi permiteþi sã pot sã refac, la cererea dumneavoastrã, acest vot. Deci acum trebuie sã ne pronunþãm asupra cererii domnului deputat Alexandru Brezniceanu privind transmiterea sau mai bine zis menþinerea, cum spune dumnealui, ca ºi comisie sesizatã în fond, a Comisiei pentru învãþãmânt, privind Legea de organizare a institutelor Academiei Agricole ºi Silvice. ## **Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin**

**:**

O chestiune de procedurã!

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Dupã pãrerea mea, aceastã cerere nici nu ar trebui sã fie pusã în discuþie. Acest proiect trebuie sã rãmânã numai la Comisia pentru învãþãmânt.

Noi avem, în regulament, o situaþie stabilitã precis, în sensul cã atunci când un proiect este repartizat de cãtre Biroul permanent unei comisii, alte comisii pot s-o solicite la primul termen. Or, din câte am înþeles eu, acest proiect de lege a fost deja aproape finalizat la Comisia pentru învãþãmânt. Deci nu se mai poate sã se punã acum, pentru cã aceasta este cutuma dupã care lucrãm de ani de zile. Nu mai poate sã fie pusã acum, din nou, în discuþie o cerere a unei comisii, dupã ce aceasta a dezbãtut-o doar în calitate de comisie cu avizul consultativ.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Vã rog, domnule preºedinte Rizescu.

Nu existã aºa ceva!

## **Domnul Sergiu-George Rizescu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Prin decizia Biroului permanent, am înþeles cã acest proiect de lege este trimis la Comisia pentru agriculturã. Deci, fiind vorba de probleme de organizare, eu consider cã este bine sã meargã la Comisia pentru agriculturã ºi, dacã vreþi, dau citire art. 60: ”Dacã o comisie permanentã considerã cã un proiect de lege sau o propunere legislativã este de competenþa, în fond, a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în termen de cel mult 10 zile de la anunþarea în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative, trimiterea lor cãtre acea comisie. În caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 59 alin. 2.Ò

## **Domnul Iuliu Ioan Furo**

**:**

Dar au trecut 10!

Vã rog, domnule Brezniceanu.

Cu tot respectul pentru domnul preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, termenul de 10 zile este deja depãºit. Cu acest proiect de lege a fost sesizatã Comisia pentru învãþãmânt pe data de 13 martie. Cele 10 zile pe care dumnealui le invocã sunt deja depãºite, ca termen. Deci, domnule preºedinte, nici mãcar dânºii nu mai pot solicita acest lucru.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. Am înþeles. Cred cã e destul de clar pentru toatã sala, acum ºi pentru toatã adunarea noastrã, motiv pentru care vã supun la vot solicitarea Comisiei pentru

învãþãmânt ca aceastã lege sã rãmânã pentru dezbateri în fond la Comisia pentru învãþãmânt. Sper cã am fost clar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã cineva este împotrivã? Vã rog sã numãraþi! 31 voturi împotrivã.

Dacã se abþine cineva? 5 abþineri. Vã mulþumesc.

Cu 5 abþineri, s-a aprobat trecerea la comisia, de fapt rãmânerea la Comisia pentru învãþãmânt, sesizatã în fond, iniþial, a acestei legi.

Dacã dumneavoastrã aveþi dorinþa sã cereþi cvorumul, trebuie s-o facã cineva în numele unui grup parlamentar ºi, evident, nu va pune sub discuþie votul pe care deja l-am dat, pentru cã acela a fost dat în condiþiile de cvorum, pe care le-am declarat la începutul ºedinþei. Sigur cã puteþi cere, în numele unui grup, cvorumul ºi noi avem obligaþia sã-l consultãm, dar nu va mai crea efecte asupra acestui vot.

Notã cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, pe care v-o aduc la cunoºtinþã pentru sesizarea de cãtre deputaþi a Curþii Constituþionale.

”În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti, la 25 februarie 1999;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor produse ºi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.Ò

Vã propun, în continuare, sã ne pronunþãm asupra constituirii unei comisii de mediere, ºi anume deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi de uz fitosanitar.

Din partea Camerei, propunerile sunt urmãtoarele: Neagu Victor Ð Grupul P.D.S.R., Nicolescu Mihai Ð Grupul P.D.S.R., Corniþã Ion Ð Grupul P.N.Þ.C.D. civicecologist, Podaru Teodor Dumitru Ð Grupul P.N.Þ.C.D. civic-ecologist, Chiriac Mihai Ð Grupul P.D., T‡mas S‡ndor Ð Grupul parlamentar U.D.M.R., ªteolea Petru Ð Grupul parlamentar P.U.N.R.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei acestei comisii în ceea ce priveºte delegaþii din partea Camerei Deputaþilor.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propun ca art. 28 alin. 4 sã rãmânã în redactarea care a fost formulatã de cãtre Camera Deputaþilor. Este o redactare care respectã normele de tehnicã legislativã, iar textul comun care ni se propune este deficitar, sub acest aspect. Expresii de felul ”în mod excepþional...Ò nu se regãsesc în terminologia juridicã ºi, ca atare, propun sã rãmânem la textul votat de Camera Deputaþilor. Este vorba de alin. 4 de la art. 28.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Am înþeles. Deci existã acest amendament la propunerea comisiei de mediere, fãcut de domnul deputat Acsinte Gaspar, de a pãstra forma de la alin. 4 art. 28 care se discutã la poziþia 5.

cã sunt opinii? Nu sunt.

Cine este pentru acest text? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz. nr. 3 privind art. 6 alin. 4. Se propune un text comun de cãtre comisia de mediere. Dacã sunt comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Text adoptat.

Poz. nr. 4 privind art. 7, varianta propusã de comisie, varianta Camerei Deputaþilor. dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu o abþinere, textul de la poz. 4 a fost adoptat. Poz. 5 privind art. 14 alin. 3 lit. b), text propus de cãtre comisie, textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Text adoptat.

Poz. nr. 6 privind art. 15 alin. 2, textul propus de cãtre comisie, text Camera Deputaþilor. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc. Text adoptat.

Poz. nr. 7 privind art. 18 alin. 1 lit. a). Textul propus de cãtre comisie este textul Senatului. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Poz. nr. 8 privind art. 37 alin. 1. Comisia propune un text comun. Dacã sunt comentarii la acest text comun? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Poz. nr. 9 privind art. 55 alin. 2. Textul propus de comisie este textul Senatului. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Poz. nr. 10 privind art. 60 alin. 1, text propus de cãtre comisie, text Camera Deputaþilor. Dacã sunt comentarii la acest text.? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Poz. nr. 11 privind art. 63. Comisia propune textul Senatului. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã sunt abþineri? Text adoptat.

## Domnule preºedinte,

Comisia de mediere este formatã din 7 deputaþi ºi din 7 senatori. Votul, cum a fost exprimat în comisie, este o chestiune redacþionalã din partea secretariatului, ºi o consider greºitã, pentru cã au votat 7 pentru, dupã aceea se spune: plus votul preºedintelui, ºi 7 împotrivã. În realitate, la paritate de voturi, 7 la 7, votul preºedintelui este decisiv, altfel apare aici cã sunt 15 în comisie.

Am înþeles. Este corect amendamentul la redactare pe care-l faceþi, domnule secretar Gaspar.

În realitate, dacã sunt explicaþii în plus, dar nu cred. Noi cred cã am înþeles bine. Doriþi sã daþi explicaþii? Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Domnul Gaspar are dreptate. în realitate aºa a fost, au votat 7 pentru, 7 împotrivã, voturile fiind împãrþite de la Camerã ºi de la Senat, iar în final au decis voturile celor doi preºedinþi de comisii, care au fost pentru varianta Camerei Deputaþilor. Deci, redactarea este greºitã, votul a fost corect fãcut.

Am înþeles, domnule deputat.

De fapt, au rãmas tot 14 reprezentanþi, 7 de la Senat ºi 7 de la Camerã, dar, conform regulamentului, în ºedinþele de mediere votul celor doi preºedinþi de comisii, înþeleg, a contat, în aºa fel încât sã poatã sã basculeze aceastã paritate care ducea de fapt la un text în divergenþã, ºi anume, varianta Camerei Deputaþilor, pe care raportul o recunoaºte ca text valabil.

Dacã nu sunt alte comentarii, cine este pentru acest text?

Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Text adoptat.

Poz. 17, textul Senatului este propus de cãtre comisie. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Textul adoptat.

Poz. 18 privind art. 80 alin. 6, varianta propusã este textul Senatului. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat. La poz. 19 privind art. 85 alin. 2, care devine 86 alin. 2, textul propus de comisie este textul Senatului. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Text adoptat.

Poz. 20 privind art. 95, care devine 96, textul propus

este textul Senatului. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivã?

Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

Poz. 21 privind art. 97 alin. 2, care devine 98 alin. 2,

textul propus este textul Senatului. Nu sunt comentarii. Cine este pentru? Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Vã mulþumesc.

În aceste condiþii, supun raportul votului dumneavoastrã, în ansamblul sãu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

În condiþiile acestea, raportul este adoptat.

Raportul este adoptat în unanimitate, în condiþiile de cvorum pe care vi le-am comunicat la începutul acestei ºedinþe. Raportul este adoptat în unanimitate cu cvorumul comunicat la începutul ºedinþei.

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, avem o nedumerire. Adoptând aºa cum este formulat acest proiect de lege pentru ordonanþa cu pricina, noi votãm prelungirea pentru încã 4 zile a activitãþii acestei comisii, întrucât termenul ordonanþei expirã la 31 martie 2000. Totuºi, poate cã ar fi fost potrivit sã ºtim ºi noi ce s-a fãcut în materie în aceºti mai bine de 2 ani de când funcþioneazã aceastã comisie care, vã reamintesc, a avut termen iniþial de predare a rezultatelor lucrãrilor sale 3 luni. Deci, aceasta înseamnã cã o comisie care a fost fãcutã în 1997 ºi a avut ca termen de depunere a raportului 3 luni, obþine, în august 1999, deci, teoretic la cel puþin un an ºi jumãtate dupã

ce a expirat mandatul, un proiect de ordonanþã de urgenþã care devine, cât stã în Parlament pentru aprobare, un proiect de lege, care mai stã ºi aici câteva luni, în aºa fel încât noi practic acum ne aflãm la aproape 3 ani de când a fost iniþiatã aceastã comisie, în orice caz, 2 ani ºi jumãtate. Poate ar fi cazul sã ºtim, dupã 31 martie 2000, ce se întâmplã? Comisia îºi dã obºtescul sfârºit fãrã nici un fel de raport? Înainteazã un raport, ºi dacã da, acum, cu 4 zile înainte, în ce fazã ne aflãm cu toatã problema?

Deci, din acest punct de vedere, domnule preºedinte, cred cã ar fi fost utilã cel puþin prezenþa iniþiatorului, ca sã nu mai vorbim de cineva din partea comisiei respective.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Vreau sã fac doar menþiunea cã proiectul de lege se referã la aprobarea Ordonanþei Guvernului, ºi nu a unei ordonanþe de urgenþã, ordonanþã cuprinsã în legea de abilitare a Guvernului din perioada respectivã ºi... sigur, a Guvernului actualei Coaliþii, mi se sugereazã aici, este foarte adevãrat, ºi era la fel de necesar la timpul respectiv, în momentul emiterii acestei ordonanþe, poate sã punem ºi lucrurile la punct.

Invit pe domnul deputat Tarna. Vã rog, domnule deputat!

## **Domnul Gheorghe Tarna:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Existã o confuzie generalã chiar ºi în cadrul Birourilor de la Senat ºi de la Camera Deputaþilor. O sã vã prezint un scurt istoric.

În 1997, revoluþionarii autentici au cerut sã se verifice toate dosarele. Atunci s-a înfiinþat Comisia specialã de verificare a dosarelor revoluþionarilor, care cuprindea un senator, un deputat, un reprezentant al Ministerului de Interne ºi un reprezentant al procuraturii. Comisia ºi-a desfãºurat activitatea cu rezultate foarte modeste, aceste dosare nu au fost verificate sau au fost verificate parþial, ºi în toatã aceastã perioadã n-au fost verificate de fapt decât vreo 60 de dosare. Între timp, cele 17.000 de dosare, 17.600 de dosare au fost transmise Preºedinþiei pentru aprobare. Comisia specialã, repet, Comisia specialã nu a verificat aceste dosare.

Eu cred cã, în continuare, este nevoie ca, în primul rând, comisia specialã sã-ºi intre în atribuþii; eu nu sunt preºedintele comisiei speciale, eu sunt preºedintele altei comisii.

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Care comisie?

Sunt preºedintele Comisiei de aplicare a Legii nr. 42.

Domnule deputat, domnule preºedinte Tarna,

Dacã aþi dori sã nu angajaþi discuþii cu sala, eu o sã dau explicaþiile necesare, imediat, pentru cei care, întradevãr, nu înþeleg, este o confuzie care se face. Vã rog sã-mi permiteþi un minut.

Da, domnule preºedinte.

Comisia de verificare a aplicãrii Legii nr. 42 este o comisie parlamentarã, ºi acolo, într-adevãr, este preºedinte domnul Gheorghe Tarna, iar Comisia privind verificarea dosarelor depuse pentru a obþine calitatea de revoluþionar sau luptãtor în Revoluþia Românã este o comisie a Executivului, pe lângã Guvern. Aceasta face obiectul discuþiei noastre, în fine, al ordonanþei º.a.m.d., pe care acum o discutãm, ºi nu comisia parlamentarã, care este o comisie permanentã, de verificare a aplicãrii Legii nr. 42, în sensul conþinutului acestei legi.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule deputat!

Explicaþia este bine venitã, este foarte exactã.

Ce propun eu? Sã se prelungeascã termenul de funcþionare a acestei comisii speciale pânã la sfârºitul legislaturii ºi mai propun, mai sugerez ca membrii acestei comisii sã lucreze. Dacã nu lucreazã ºi nu au intenþia sã lucreze, atunci sã propunã dumnealor desfiinþarea acestei comisii, pentru cã la ora actualã existã vreo 2500 de reclamaþii, de contestaþii pe care trebuie sã le rezolve aceastã comisie specialã.

Deci, aceasta este propunerea mea: comisia sã-ºi desfãºoare activitatea pânã la sfârºitul legislaturii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Opinia dumneavoastrã se poate materializa pânã la urmã într-un amendament, pentru cã deocamdatã este vorba de o oprire la dezbaterile generale, ºi probabil cã în momentul în care se va veni pe text, veþi interveni în sensul celor pe care le-aþi prezentat la dezbaterile generale.

Dacã din partea altor grupuri parlamentare cineva doreºte sã ia cuvântul la dezbateri generale. Dacã nu, atunci intrãm pe conþinut. ªi anume, vã consult în primul rând în ceea ce priveºte textul ordonanþei. Titlul. Dacã la titlul ordonanþei sunt intervenþii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã? Dacã se abþine cineva? Titlul este votat.

Articolul unic al ordonanþei. Dacã sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Domnule Tarna, Suntem la articolul unic al ordonanþei, repet. Vã rog, domnule deputat!

Deci, propunerea mea era aceea sã se modifice data: în loc de 31 martie, 31 octombrie.

31 octombrie, da? Am reþinut bine?

30 octombrie.

Nu, nu! Pentru octombrie se poate, nu este aceasta problema, dar... 31 octombrie aþi spus, da? Eu n-am reþinut bine, domnule deputat. 31 octombrie.

Deci, la articolul unic existã acest amendament propus

de domnul deputat Tarna. Dacã sunt alte opinii? Da, vã rog sã poftiþi!

Vã rog, domnule deputat!

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Sunt nevoit sã reiterez ce spuneam puþin mai devreme. Nu îmi este foarte clar aici dacã antevorbitorul a reprezentat comisia care formeazã obiectul ordonanþei, respectiv al proiectului de lege care-l discutãm, sau cealaltã comisie, pentru cã, repet, putem sã dãm termen ºi pânã în anul 2500, dacã se considerã cã este oportun ºi dacã se face ceva treabã, dar pentru aceasta... pentru respectul faþã de noi, ca Parlament, ar fi util totuºi sã ºtim ºi noi, domnule, ce s-a fãcut în aceºtia 2 ani? Totuna este dacã dau pânã la 31 martie sau dacã dau pânã la 31 octombrie, când aici am auzit spunându-se cã de fapt nu prea s-a lucrat, s-a vorbit ceva de 60 de dosare din 17.000. Pãi, atunci ce facem?! Pur ºi simplu ne furãm cãciula!

Repet: care sunt argumentele pentru care 31 octombrie 2000 este o datã mai plauzibilã decât 31 martie, aºa cum este în ordonanþa de Guvern, câtã vreme pânã acum, repet, nu s-a fãcut aproape nimic sau dacã s-a fãcut sã ni se spunã ce ºi cât.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule deputat,

O sã repet explicaþia, probabil cã dacã nu o sã fiu foarte exact, cineva o sã mã corecteze.

Vã rog, domnule deputat.

Domnule deputat,

V-aº ruga sã urmãriþi explicaþia, pentru ca sã vedem dacã mai sunt ºi alte neclaritãþi. Comisia despre care vorbim, care a fost constituitã prin ordonanþa Guvernului ºi al cãrui termen de funcþionare expirã la 31 martie 2000, este comisia guvernamentalã. Aceasta trebuia sã studieze ºi sã certifice cã cele 17.000 de dosare comunicate de Preºedinte ºi publicate deja, dacã nu mã înºel, ºi în **Monitorul Oficial,** erau corect alcãtuite conform legii.

Domnul deputat Tarna este preºedintele Comisiei parlamentare de control al aplicãrii Legii nr. 42, deci, cum îºi primesc drepturile cei care sunt sub incidenþa acestei calitãþi: revoluþionar, urmaº, rãnit º.a.m.d. Deci dânºii nu au nici o legãturã cu calitatea ºi conþinutul dosarelor ºi cu investigaþiile, pentru cã Parlamentul nu are instrumente. S-a fãcut aceastã comisie pe lângã Guvern, în ideea cã Guvernul, având Ministerul de Interne, autoritatea publicã, inclusiv localã º.a.m.d. are intrumentele ca, într-un timp scurt sã consulte, la nivelul localitãþii... cã fiecare spune: Domnule, am fost revoluþionar în Roºiorii de Vede. Foarte bine, se transmite la Roºiorii de Vede ºi se face investigaþia respectivã. Sau este propus de organizaþia din Cislãu. Foarte bine, la Cislãu, organizaþia cutare este verificatã de autoritate. Aceastã verificare nu s-a fãcut în timp util. Ideea domnului Tarna Ð ºi dacã greºesc ar trebui sã mã corecteze Ð este sã prelungim acest termen pânã la 31 octombrie, pentru ca totuºi comisia, pânã la urmã, sã-ºi facã datoria. Acesta este scopul prelungirii, nu sã le dãm cu clemenþã un termen. De altfel, intenþia dumneavoastrã se poate concretiza mai degrabã dacã prelungim acest termen ºi între timp îi mai chemãm sã ne ºi raporteze ce au fãcut, cã dacã el expirã pe 31, expirã, au fãcut un raport, au închis un dosar ºi au plecat acasã.

Vã rog, intervenþie, domnul Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã ordonanþã, o datã ce a fost publicatã în **Monitorul Oficial,** ea a intrat în vigoare. Modificarea termenului, din 31 martie 2000 în 31 octombrie, nu se poate face în corpul ordonanþei. În corpul ordonanþei rãmâne data de 31 martie, ºi atunci când vom discuta articolul unic al legii, acolo vom spune cã se aprobã ordonanþa Guvernului nr. cutare cu urmãtoarea modificare... ºi se redã textul, astfel cum a fost modificat. Ordonanþa deci trebuie sã rãmânã aºa cum a fost adoptatã de Guvern, iar modificãrile fãcute de Parlament apar în legea de aprobare.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Am înþeles, domnule secretar. Întrebarea este dacã aceastã procedurã nu trebuie completatã ºi cu amendarea articolului unic din ordonanþã, ºi dumneavoastrã spuneþi, în principiu, cã nu, pentru cã în momentul în care se va adopta de fapt legea de aprobare a ordonanþei, aceea, în articolul unic va avea ºi modificarea necesarã.

În aceste condiþii, domnule Tarna, transfer amendamentul dumneavoastrã din conþinutul ordonanþei, îmi asum defecþiunea ºi vã mulþumesc pentru cã m-aþi corectat procedural, domnule secretar, ºi trecem la votarea articolului unic.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã cineva este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Articolul unic a fost adoptat.

Titlul legii. Dacã sunt comentarii la titlul legii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Titlul a fost adoptat.

Articolul unic, cu completarea prelungirii termenului cerutã de domnul deputat Tarna, pânã la 31 octombrie, de funcþionare a acestei comisii. Dacã sunt ºi alte comentarii?

Atunci

Articolul unic al legii urmeazã sã aibã urmãtoarea redactare: ”Se aprobã Ordonanþa Guvernului nr. 78 din 30 august 1999 privind prelungirea termenului prevãzut la art. 3 alin. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989, adoptatã în temeiul art. 1 lit. o) pct. 1 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi publicatã în **Monitorul Oficial al României,** Partea I, nr. 420 din 31 august 1999, cu urmãtoarea modificare: ”Termenul prevãzut la art. 3 alin. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989, republicatã în **Monitorul Oficial al României,** Partea I, nr. 363 din 17 decembrie 1999, se prelungeºte pânã la data de 31 octombrie 2000.Ò

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule secretar.

? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Poz. nr. 5 privind capitolul II, nemodificat. Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Poz. nr. 6 privind art. 3 alin. 1, nemodificat. Dacã sunt comentarii? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Poz. nr. 7 privind art. 3 alin. 1 lit. b). Aici existã reformularea comisiei. Vom merge pe varianta comisiei, iniþial.

Vã rog sã vã exprimaþi, dacã existã puncte de vedere?

Cine este pentru varianta comisiei? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Varianta comisiei în unanimitate votatã. Poz. nr. 8, art. 3 alin. l c), nemodificat. Dacã sunt puncte de vedere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Votat. Poz. nr. 9 privind art. 4 alin. 1, nemodificat faþã de ordonanþã.

Vã rog sã vã pronunþaþi dacã existã opinii. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Votat. Poz. nr. 10 privind art. 5, nemodificat, din ordonanþã. Dacã sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? În unanimitate, poz. nr. 10 votatã. Poz. nr. 11, art. 6, modificat pentru clarificare, spune comisia, faþã de textul ordonanþei. Vã supun textul comisiei de la poz. nr. 11. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text votat. Poz. nr. 12 privind art. 7, nemodificat, din ordonanþã.

Dacã sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat. Poz. nr. 13 privind art. 8 (1), nemodificat. Dacã sunt opinii care se doresc a fi exprimate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Poz. nr. 14 privind art. 9 alin. 1, nemodificat. Opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Poz. nr. 15, art. 10 alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, nemodificate. Dacã existã opinii? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc. Votatã poz. nr. 15. Poz. nr. 16, art. 11, nemodificat. Dacã sunt alte opinii? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text votat. Poz. nr. 17 privind art. 12 alin. 1, 2, 3 ºi 4, nemodificate. Dacã sunt opinii în legãturã cu acestea? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Poz. nr. 17, votatã. Poz. nr. 18, art. 12 alin. 5 Ð modificare pentru corelare cu Legea nr. 137 din 1995 a protecþiei mediului. Deci, mergem pe textul comisiei. Dacã sunt alte opinii? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text votat. Poz. nr. 19 privind art. 12 alin. 6, 7, 8, 9, 10 ºi 11, nemodificate. Dacã sunt opinii în legãturã cu acestea? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text votat, de la poz. nr. 19. Poz. nr. 20 privind art. 13, nemodificat. Dacã sunt opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat. Poz. nr. 21 privind art. 14, nemodificat, din ordonanþã. Dacã sunt alte opinii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat. Poz. nr. 22 privind art. 15, modificat pentru mai multã rigoare în redactare ºi se propune reformularea pãrþii finale a acestui articol.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru a respecta normele de tehnicã legislativã, propun ca art. 22 sã aibã urmãtoarea redactare: ”Prezenta ordonanþã intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în **Monitorul Oficial al României** , Partea I-a.Ò

Deci, propunerea domnului deputat Gaspar este ”la 30 de zileÒ, ºi nu ”în termen de 30 de zileÒ ºi este conform tehnicii legislative, în care dumnealui este într-adevãr un expert.

Vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu acest text amendat de domnul deputat Acsinte Gaspar. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva?

O sã trecem direct la lege pentru a aproba Ordonanþa Guvernului nr. 89 din 1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

Dacã la titlu sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Titlul, adoptat. La articolul unic. O sã-i dau citire, pentru cã trebuie completat cu conþinutul modificãrilor pe care noi le-am fãcut aici.

Articol unic: ”Se aprobã Ordonanþa Guvernului nr. 89 din 30 august 1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, adoptatã în temeiul art. 1, lit. L), pct. 1 din Legea nr. 140 din 1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi publicatã în **Monitorul Oficial** , Partea I-a, nr. 1 din august 1999, cu urmãtoarele modificãri ...Ò ºi ele curg, acestea, pe cele pe care noi astãzi le-am votat.

Dacã sunteþi de acord? Dacã sunt alte opinii? Nu sunt. Dacã nu sunt comentarii, atunci, vom vota articolul unic.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Articolul unic este votat. Legea de aprobare a ordonanþei, în ansamblul ei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Legea este adoptatã.

În continuare trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156 din 1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare RO 9803.02 Ñ Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti, la 15 iulie 1999, dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã.

Având în vedere cã ne referim la un proiect de lege privind aprobarea unei ordonanþe de urgenþã, ne vom supune prevederilor regulamentare privind adoptarea acestora în procedurã de urgenþã.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156/1999 privind ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare RO 9803.02 Ñ Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti, la 15 iulie 1999, dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, în ºedinþa din 15 martie 2000, comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus dezbaterii ºi adoptãrii în forma adoptatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisia propune timp de dezbatere 15 minute, iar pentru fiecare intervenþie, 3 minute. Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Dacã sunteþi de acord cu propunerile comisiei pentru a avea un timp de dezbatere de 15 minute asupra legii

- ºi intervenþiile sã se limiteze la cele 3 minute propuse? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Timpii sunt adoptaþi.

Conform procedurilor de discutare în procedurã de urgenþã, se trece la titlu.

Dacã în legãturã cu titlul existã opinii? Dacã nu, cine este pentru acest titlu? Vã mulþumesc.

- Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc.

- Titlul ordonanþei, adoptat.

Articolul unic.

Dacã în legãturã cu acesta existã opinii? Nu existã. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

În aceste condiþii, vom trece la dezbaterea legii pentru adoptarea ordonanþei. Vã supun titlul acesteia dezbaterii dumneavoastrã.

Dacã sunt alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cine este împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

Titlul este adoptat.

În varianta Senatului, vã

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la Programul RO 9803.02 Ñ Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului, semnat la Bucureºti, la 15 octombrie 1999, în ºedinþa din 15 martie 2000 comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Timpi de dezbatere propunem 15 minute, ºi pentru fiecare luare de cuvânt 3 minute.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc.

Voi supune votului dumneavoastrã timpii propuºi de comisie.

Dacã sunt ºi alte pãreri? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Timpii propuºi de comisie pentru dezbatere au fost adoptaþi.

- În consecinþã, trecem direct la textul ordonanþei de

- urgenþã.

Supun dezbaterii dumneavoastrã titlul ordonanþei. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

- Dacã se abþine cineva?

- Titlul, adoptat.

- Vã supun textul articolului unic din ordonanþa de

- urgenþã. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

- Cine este pentru acest text? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Text adoptat.

- În consecinþã, vã supun ordonanþa în ansamblul ei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

- În consecinþã, vã supun legea de adoptare a ordo-

- nanþei, ºi anume, titlul legii. Dacã sunt comentarii? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Titlul este adoptat. Articolul unic. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Dacã se abþine cineva?

În consecinþã, vã

ea a fost adoptatã în unanimitate. Vã mulþumesc.

Supun dezbaterii Camerei proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72 din 1999 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris, la 29 iulie 1999.

Dacã din partea iniþiatorului cineva vrea sã intervinã?

Nu.

Din partea comisiei, vã rog? Domnul deputat Teculescu.

Comisia susþine forma adoptatã de Senat.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc.

Trecem, în continuare, la dezbaterea textului ordonanþei.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru titlu? Vã mulþumesc. Împotrivã? Se abþine cineva? Titlul, votat. Art. 1. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Art. 1, adoptat. Art. 2. Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Dacã se abþine cineva? Art. 2, adoptat. Art. 3. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, art. 3 a fost adoptat. Art. 4, dacã sunt comentarii? Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 4 a fost adoptat. Art. 5, dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 5 a fost adoptat. Art. 6. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Art. 6 a fost adoptat. Art. 7. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40

În aceste condiþii, art. 7 a fost adoptat ºi vã

pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Titlul a fost adoptat.

Articolul unic. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

În aceste condiþii, vã supun Legea de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 91 din 1999 votului dumneavoastrã, în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Legea a fost adoptatã.

Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93 din 1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi S.U.A. privind asistenþa judiciarã în materie penalã, semnat la Washington, la 29 mai 1999.

Dacã iniþiatorul vrea sã ia cuvântul? Nu vrea. Comisia sesizatã în fond? Nici aceasta.

La dezbaterile generale, grupurile parlamentare doresc sã ia cuvântul? Nu. În aceste condiþii, trecem la conþinutul ordonanþei. Trecem la dezbaterea ordonanþei.

- Titlul ordonanþei. Dacã sunt comentarii? Nu sunt. Eu

- o

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/1999 privind autorizarea Ministerului Finanþelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 de milioane mãrci germane pentru EXIMBANK acordat de **Kreditanstalt fŸr Wiederaufbau** pentru realizarea programului de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii cu capital majoritar românesc, în ºedinþa din 15 martie 2000, Comisia buget, finanþe, bãnci a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Senat. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Timp de dezbatere propune comisia 15 minute ºi pentru fiecare coleg câte 3 minute.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Numai o secundã, domnule preºedinte! Dumneavoastrã urmaþi imediat la cuvânt.

Din partea iniþiatorului, dacã doreºte?

Ministerul Muncii, dacã din partea iniþiatorului existã vreo opinie?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am rugãmintea ca la dezbaterea acestui proiect de lege sã participe ºi reprezentantul Guvernului, în speþã, domnul ministru Eckstein, pentru cã este o lege deosebit de importantã care implicã contribuþia deosebitã a Guvernului.

Vã mulþumesc.

## Este o cerere justificatã.

În aceste condiþii ºi în condiþiile de cvorum în care ne desfãºurãm în acest moment activitate, având în vedere cã reprezentantul Guvernului este prezent, dacã vrea sã ne spunã câteva cuvinte privind aceastã lege. Vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter** _Ñ ministru-delegat pe lângã primul-ministru pentru problemele minoritãþilor naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte, Onoratã Camerã,

Sunt PŽter Eckstein-Kov‡cs, ministru-delegat pe lângã primul-ministru pentru problemele minoritãþilor naþionale.

Ordonanþa care vi se prezintã a fost redactatã ºi adoptatã de Guvernul României din dorinþa de a repara anumite prejudicii morale ºi materiale suferite de o anumitã categorie de populaþie: cetãþeni, foºti cetãþeni ºi actuali cetãþeni ai României. Este vorba de acei cetãþeni care în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au avut de suferit deportare ºi alte restrângeri ale drepturilor cetãþeneºti din cauza apartenenþei lor etnice sau rasiale.

La redactarea acestui act normativ am avut în vedere ºi legislaþia, desigur legislaþia internã în care s-au acordat drepturi unor categorii de persoane care au fost subiectul unor acte de restrângere ale drepturilor cetãþeneºti, ale drepturilor politice; în speþã, pe de altã parte ºi practica altor þãri din jurul României ºi care s-au aflat într-o anumitã perioadã istoricã tot sub jugul comunist ºi care, printr-o singurã lege reparatorie, au acordat anumite drepturi ºi facilitãþi unor categorii defavorizate într-un anumit moment al istoriei.

Filozofia de la care a pornit iniþiatorul, respectiv Guvernul, a fost cã cei care au avut de suferit pe nedrept au dreptul la o reparaþie moralã ºi una materialã, indiferent dacã au fost victimele, pe criterii politice sau etnice, ale unui anumit regim. Aceste drepturi care au fost stabilite prin Decretul-lege nr. 118 din 1990 sunt drepturi care, desigur, nu constituie o reparaþie totalã a celor suferite, sunt drepturi care sunt în concordanþã cu starea economicã ºi materialã a þãrii noastre.

Ne-am gândit, în primul rând, cei care am redactat textul acestei ordonanþe, la populaþia evreiascã, o parte din populaþia evreiascã, ºi la romi, care în perioada 1940-1944 au avut de suportat deportare în lagãrele din Transnistria. Noi am discutat îndelung în comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor aceastã ordonanþã, comisia de specialitate a formulat numeroase amendamente cu care, în calitate de iniþiator, am fost de acord; este vorba de niºte persoane foarte în vârstã, supravieþuitori, respectiv soþiile sau soþul supravieþuitor al celor persecutaþi sau deportaþi. Guvernul României, ca urmare a modificãrilor apãrute în comisia din Camerã, a solicitat precizarea numãrului în plus al posibililor beneficiari ai acestei ordonanþe, sens în care ne-am adresat organizaþiilor minoritãþilor naþionale care pot avea interes în aceastã cauzã ºi ne-au comunicat un numãr foarte restrâns de posibili beneficiari. Astfel, Cvorumul Democrat al Germanilor a înaintat cifra de 50 posibili subiecþi ai acestei ordonanþe, Federaþia Evreilor un numãr de 250-300 de persoane. Deci efortul bugetar este unul suportabil, unul minimal. Eu solicit onoraþilor membri ai Camerei Deputaþilor sã sprijine cu votul lor acest demers legislativ, întrucât este unul de raparaþie pentru persoane în vârstã sau foarte în vârstã, care nu se pot bucura prea mult timp de aceste drepturi pe care sper cã le vom acorda.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul preºedinte Pop Leon doreºte sã intervinã? Dumnealui tocmai ridicase problema prezeþei domnului ministru Ekstein aici.

Vã rog, domnule preºedinte!

Voiam sã ridic aceastã problemã, dar între timp s-a rezolvat cã domnul ministru a apãrut. Comisia a avut în dezbatere aceastã ordonanþã a Guvernului, a adus modificãri importante, modificãri substanþiale, are avizele necesare cerute de lege, este o ordonanþã obiºnuitã, deci considerãm cã se poate pune în discuþia Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale grupurile parlamentare doresc sã se exprime, printr-un reprezentant, punctele de vedere. Din partea grupurilor parlamentare nu existã solicitãri. Ba da, din partea minoritãþilor.

Vã rog, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur, ar fi fost foarte bine ca o asemenea lege sã existe încã din 1990, fapt consumat 10 ani de zile. Puþinii supravieþuitori n-au beneficiat, între timp marea majoritate s-a stins, mai sunt astãzi foarte puþini în viaþã. Vârsta medie a celor care au fost deportaþi în Transnistria, mai sunt astãzi 300 ºi ceva de persoane, este peste 80 de ani, mortalitatea este foarte ridicatã. Ce

sã vã spun? Mã bucur cã în sfârºit se întâmplã acest lucru, membrilor comisiei de muncã ºi protecþie socialã care s-au zbãtut sã gãseascã o soluþie foarte bunã eu le rãmân îndatorat, în numele tuturor minoritãþilor care mai beneficiem de aceastã reparaþie târzie. Sigur, nu acoperã decât în parte dramele care s-au consumat ºi consturile fantastice, care au fost umane ºi materiale, dar încã o datã vreau sã mulþumesc membrilor Comisiei de muncã ºi protecþie socialã care au avut înþelegere ºi sper cã va exista o înþelegere similarã ºi din partea Camerei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat Dorian.

Dacã mai sunt ºi alte luãri de cuvânt din partea grupurilor parlamentare ºi apoi independenþii, în situaþia în care grupurile nu se exprimã.

Domnul deputat Þurlea, vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

A fost ºi pe la comisia noastrã acest proiect de lege ºi l-am avut ºi în legislatura trecutã. Colegul nostru avea dreptate, încã de prin 1992, au venit ºi niºte delegaþii ale comunitãþii evreieºti la noi ºi ne-au pus în faþã dorinþa Domniilor lor pentru rezolvarea acestei probleme.

Eu privesc puþin altfel decât colegul meu aceastã problemã, pentru cã realitatea istoricã pe care vrem noi s-o îndreptãm astãzi a fost extrem de complexã ºi privirea aceasta unilateralã prin care vrem sã facem acest proiect de lege este cu totul ºi cu totul dãunãtoare, ºi aruncã, în ultimã instanþã, pentru cel care va veni dupã noi ºi va privi superficial acest proces legislativ, o patã nemeritatã asupra istoriei românilor. Ilustrul nostru coleg spunea adineauri cã vom repara astfel o parte din rãnile suferite de evreii din România, datorate regimurilor din acel moment.

Îmi pun eu întrebarea ºi ca istoric, evident, ºi Domniile voastre ºtiþi cu toþii ceea ce vreau sã spun, îmi pun întrebarea dacã nu ar fi bine sã reparãm ºi rãnile produse de cãtre evreii comuniºti poporului român dupã 1944, acei evrei care au venit pe tancurile ruseºti în frunte cu Ana Pauker ºi care au fãcut dezastrul României.

Se vorbeºte printre altele acolo despre germani. Este adevãrat, au fost expediaþi în Rusia printr-o hotãrîre a Guvernului Rãdescu în ianuarie 1945 peste 70 000 de germani. A fost o adevãratã crimã, dar nu este vinovat nici Guvernul Rãdescu, nici poporul român de acest lucru. A fost o ordonanþã a Comisiei aliate de control în frunte cu reprezentanþii Uniunii Sovietice, în pofida voinþei Guvernului Rãdescu. Existã în arhivele noastre un protest al acestui guvern, din ianuarie 1945, împotriva acestei deportãri a germanilor. ªi iatã cã, acum, cu toate cã noi ne-am opus atunci, România, statul român, trebuie sã plãteascã pentru greºelile, pentru acea fãrãdelege a Guvernului sovietic, dar care a fost fãcutã cu ºtirea ºi cu toleranþa guvernelor occidentale de atunci, pentru cã ºi aceste guverne occidentale aveau reprezentanþi în Comisia aliatã de control de la Bucureºti. ªi iatã cã noi trebuie sã plãtim. Iatã cum istoria este foarte complexã ºi cum o patã nemeritatã se aruncã asupra statului român ºi, în final, asupra poporului român.

Vã rog, domnule deputat, vã rog sã poftiþi!

Vreau sã aveþi o imagine exactã asupra lucrurilor care s-au cerut ºi asupra celor care nu intrã în aceastã categorie.

Au fost deportaþi 130.000; s-au întors vreo 60.000. Erau atât de comuniºti încât au pãrãsit þara în primele luni sau în primii ani. N-au participat la nimic. Au mai rãmas în total, ºi din vârstã ºi din toate celelalte, câteva sute. Am avut grijã, la comisie, ca sã excludem orice suspiciune, sã adãugãm urmãtorul lucru: Prevederile prezentei ordonanþe nu se aplicã celor care în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 au fãcut parte dintr-un aparat de represiune Ð Securitate, Miliþie, instanþe militare. Nu existã printre ei nici un om care sã fie suspect de aºa ceva. Mai mult decât atât, au fost excluºi de noi ºi din Asociaþia victimelor n-au avut dreptul sã facã parte, dar legea îi exclude acum ºi am fost primii care am salutat o asemenea prevedere, ca sã nu existe nici o suspiciune.

Din cauza celor care au intrat, s-au înregimentat în partidul comunist ºi în alte locuri, au avut de suferit în primul rând sioniºtii evrei. Au fost zeci de mii de sioniºti evrei încarceraþi, care au murit în închisori, ei au avut de suferit.

Cât priveºte faptul cã aceºti evrei ar fi fost aduºi cu tancurile; nu este adevãrat! Sunt evrei pe care Antonescu i-a întors în 1943 încã înapoi în þarã. Ar fi trebuit înþeles de istorici cã era un alt lucru cu aceºti oameni. Mai mult decât atât, azi am dat de un document prin care Antonescu, dupã ce i-a reîntors în þarã, va sã zicã pe unii dintre dânºii, pe cei care fuseserã ofiþeri în Armata Românã, medici sau farmaciºti, i-a înrolat din nou în Armata Românã, în iunie 1944. Dar sunt printre aceºti oameni încã 356 de oameni cu media de vârstã de peste 80 de ani. La ei ne împotmolim acum? În toate þãrile s-au acordat aceste drepturi, deºi a fost o situaþie similarã; suntem singura þarã în care nu s-a aplicat ºi suntem singura minoritate. De câte ori am fost întrebaþi

în strãinãtate de cãtre toate forurile în care trebuie sã intervenim sã vã luãm apãrarea, am spus: ”Nu! Noi avem încredere în Parlament, în legiuitori, în forþele din România care vor face dreptate pânã la urmã.Ò ªi pentru aceastã încredere, pentru acest comportament, pentru toate mãsurile acestea, s-a votat în unanimitate, de cãtre Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. De asta le-am mulþumit, fiindcã au cântãrit totul.

## Da, domnule deputat.

Vã rog sã aveþi încredere în acest Parlament, cu siguranþã, ºi sã nu se înþeleagã... pentru cã am înþeles cã vreþi un drept la replicã relativ la ce a spus domnul deputat Þurlea. Nu s-a exprimat Parlamentul României, ci s-a exprimat un singur deputat, cu opinii îndeobºte cunoscute.

În aceste condiþii, dacã la dezbaterile generale... Vã rog, domnule ministru. Vã rog. Însã, domnule ministru, dacã vreþi sã ne spuneþi mai clar dacã existã, evident, punerea de acord cu Ministerul Muncii în ceea ce priveºte finanþarea acestei operaþii, fãrã sã ne daþi detalii, dar ca sã nu mai fie dubii.

Din fericire, este prezentã ºi reprezentanta Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, aºa cã avem o pãrere avizatã chiar în momentul de faþã. Aº vrea sã fac numai câteva reflecþii la cele spuse de domnul deputat Þurlea. Sunt absolut de acord cã istoria este complexã ºi complicatã. precizãrile sunt însã de naturã punctualã. Etnicii germani care au fost deportaþi în Siberia beneficiazã ºi în momentul de faþã de prevederile Decretului-lege nr. 118. Deci, ei sunt o categorie cãreia legiuitorul român deja i-a rezolvat situaþia, din acest punct de vedere. În al doilea rând, este clar cunoscutã ºi recunoscutã rãspunderea autoritãþilor ungureºti din perioada celui de-al doilea rãzboi mondial pentru deportarea evreilor din Ardealul de Nord în lagãrele morþii.

Domnule ministru,

Vã cer scuze, numai o secundã, pentru intervenþie. Vã informez însã cã mai sunt doar 5 minute din programul de lucru al Camerei, astãzi, ºi cred cã interesul nostru, al tuturor, era sã intrãm în dezbateri ºi nu sã rãmânem la dezbateri generale. Dumneavoastrã decideþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Totuºi, am þinut sã subliniez cã acest lucru este cunoscut. Guvernul Ungariei, mã rog, postcomuniste, prin douã sau trei legi succesive, a acordat despãgubiri acestor persoane care în perioada Diktatului au avut de suferit în Ardealul de Nord din cauza apartenenþei lor naþionale, etnice sau rasiale, de care au beneficiat atât etnici evrei, cât ºi etnici români. Nu este de cãderea mea sã apreciez dacã aceastã legislaþie a fost atotcuprinzãtoare, dar existã o astfel de legislaþie.

Cu privire la afirmaþia domnului deputat cã evreii au adus comunismul în România, este iarãºi, cum sã zic, afirmarea unei vini colective care nu cred cã poate sã fie îmbrãþiºatã de Parlamentul României. Pe de altã parte, în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã din Camerã, într-adevãr, s-a adoptat acel amendament prezentat de domnul deputat.

Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Aici, precizãrile nu mai aveau loc. Sigur cã a fost o retoricã a domnului deputat Þurlea. În fapt, aici este vorba de niºte evrei oprimaþi de o autoritate româneascã sau de alte etnii, la un moment dat de autoritatea româneascã, ºi nu niºte persoane de etnie care au venit în calitate de cominterniºti sau în ce calitate or fi venit dânºii.

Deci, este cu totul alt raport, ºi discuþia face parte doar dintr-o anumitã retoricã pe care eu nu-mi permit s-o calific de la aceastã tribunã.

Dacã nu mai sunt alte luãri de cuvânt, aº trece la dezbaterea propriu-zisã, mãcar asupra titlului, dacã sunt opinii asupra titlului privind legea de aprobare a Ordonanþei nr. 105/ 1999.

- Dacã nu, cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

- În aceste condiþii, titlul a fost votat.

- O abþinere, îmi cer scuze. Cu o abþinere, vã rog sã

- consemnaþi în stenogramã, titlul a fost votat.

În continuare, vã propun sã dezbatem aceastã lege, pe baza raportului. Deci, dupã poziþia 1, care înseamnã titlul, trecem la poziþia 2, ºi anume articolul unic; este propusã reformularea textului, ca urmare a modificãrilor aduse în titlul legii la data când acesta a fost modificat.

- Dacã sunteþi de acord cu poziþia 2?

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

La poziþia 3 este vorba de titlul Ordonanþei Guvernului pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990.

Dacã asupra acestui titlu de la poziþia 3 sunt comentarii? Dacã nu sunt, cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu o abþinere, poziþia 3 din raport a fost adoptatã.

La poziþia 4, articolul unic din ordonanþã, cu modificãrile propuse.

Dacã sunt opinii? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Nu am ordinea de zi cu ºedinþa de rãspunsuri orale la întrebãrile adresate de deputaþi membrilor Guvernului, din 20 martie 2000, întrebãri la care se solicitã amânarea rãspunsului oral.

La întrebarea domnului Petre Naidin privind punctul de vedere autorizat al Inspectoratului General al Poliþiei privitor la memoriul Sindicatului liber al taximetriºtilor din Cãlãraºi, domnul ministru de interne Constantin Dudu Ionescu solicitã amânarea rãspunsului oral, deci Ministerul de Interne.

Dacã domnul deputat Naidin este aici ºi acceptã.

## **Domnul Petre Naidin**

**:**

## Accept!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Mulþumesc.

La întrebarea domnului Naidin privind rezolvarea problemei Combinatului siderurgic SIDERCA, Ministerul Industriei ºi Comerþului, ministrul Radu Berceanu solicitã amânarea rãspunsului oral, dacã acceptaþi.

## **Domnul Petre Naidin**

**:**

Accept!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Vã mulþumesc.

La întrebarea domnului Nicolae Groza privind unitãþi care produc în prezent îngrãºãminte chimice, Ministerul Industriei ºi Comerþului, ministrul Radu Berceanu, solicitã amânarea.

Dacã domnul Nicolae Groza este aici. Nu este. Deci, amânarea e bine venitã.

La întrebarea domnului Petru Bejinariu privind despãgubirea cu sume indexate sau cu autoturisme a cumpãrãtorilor cu acte oficiale în perioada 1980-1990, Ministerul Industriei ºi Comerþului, domnul ministru Radu Berceanu, roagã sã acceptaþi amânarea, dacã se poate, domnule Bejinariu.

**Domnul Petru Bejinariu**

**:**

De acord.

De acord.

Vã mulþumesc.

Întrebãri adresate membrilor Guvernului la care se prezintã rãspunsul oral.

La întrebarea domnului Petre Naidin privind condiþiile igienico-sanitare ale unitãþilor de preºcolari ºi ºcolari din Dragalina, judeþul Cãlãraºi.

Vã rog, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am primit ºi un rãspuns scris din partea Departamentului pentru Administraþie Publicã Localã, din partea domnului secretar Onisei, pe care-l accept, pe o problemã punctualã. ªi domnul ministru Stoica, prin domnul secretar de stat Mocuþa, îmi rãspunde ºi este, cred eu, un rãspuns competent, serios, pe o temã pe care mi-au lansat-o magistraþii din judeþul meu privind drepturile de salarizare ale organelor autoritãþii judecãtoreºti; ºi, pentru ca sã fiu înþeles de cãtre colegi, Ordonanþa de urgenþã nr. 134 de anul trecut avea o normã imperativã privind readaptarea indemnizaþiilor magistraþilor, nerespectatã la 31 decembrie 1999.

Rãspunsul pe care l-am primit relevã faptul cã viitorul proiect de lege privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti va fi revãzut ºi definitivat dupã ce Guvernul va aproba proiectul de Lege privind salarizarea funcþionarilor publici, precum ºi proiectul unei ordonanþe de urgenþã privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sistemul bugetar.

Îi mulþumesc domnului secretar de stat Mocuþa.

Cu referire la problema pe care am lansat-o, este ºi doamna secretarã de stat Norica Neculai, colegã de disputã politicã în judeþul meu, inspectoarea ºefã a Inspectoratului ºcolar, Stela Anghel, prietenã cu un alt prieten, Boeru, al domnului coleg Vitcu, mã interpeleazã ºi îmi lanseazã urmãtoarea temã, în sensul cã într-o comunã, Dragalina, autoritatea localã nu coordoneazã, conform legii, ceea ce îi revine, adicã sã finanþeze cheltuielile de personal, cheltuielile de întreþinere ºi gospodãrie, materiale ºi servicii, reparaþii curente ºi capitale, lucrãri de investiþii la ceea ce pãstoreºte, adicã sistemul de învãþãmânt.

M-am adresat ºi eu primarului care, este adevãrat, este P.D.S.R.-ist, ºi mi-a spus, cu date, cã nu poate sã susþinã, aºa cum n-a putut nici în 1998, nici anul trecut, nici anul acesta, nu poate sã susþinã aceste cheltuieli întrucât taxele ºi impozitele locale, în condiþiile unei vieþi ºtiute, nu sunt suficiente pentru aceasta. Mi-a relevat faptul cã are un numãr impresionant de ºomeri, cã din agriculturã, fiind un mediu rural, nu se câºtigã deosebit de mult, ca prin taxele ºi impozitele locale sã culeagã fonduri, ºi, practic, în afarã de anumite transferuri de la bugetul de stat, de susþinere a funcþionalitãþii autoritãþii locale, adicã a primãriei, practic, mare lucru nu poate sã facã pentru ceea ce totuºi îi este drag: sistemul de învãþãmânt. Poate domnul ministru Fronescu are alte soluþii ºi poate le relevã aici.

## ªi eu vã mulþumesc.

Înþeleg cã dumneavoastrã aþi atins ambele interpelãri, chiar ºi pe a treia, privind cazul cetãþeanului Ivan Florea.

Rog, din partea Ministerului Educaþiei Naþionale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu, dacã poate rãspunde la întrebarea domnului deputat Naidin.

Vã rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ñ secretar de stat la Ministerului Educaþiei Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

## Domnule deputat Petre Naidin,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã, vã facem urmãtoarele precizãri.

1. Legea nr. 84/1995, republicatã, menþioneazã, printre alte atribuþii, faptul cã inspectoratele ºcolare coordoneazã utilizarea, dezvoltarea ºi protejarea bazei didactico-materiale din unitãþile de învãþãmânt, împreunã cu autoritãþile publice locale.

2. Conform Ordonanþei de urgenþã nr. 138/1999, ”Finanþarea care se asigurã din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaþiei Naþionale, este destinatã pentru cheltuieli de personal, manuale ºcolare ºi cheltuieli de perfecþionare a personalului didactic.

Finanþarea asiguratã din bugetele locale, veniturile proprii realizate în condiþiile legii sunt destinate pentru acoperirea necesarului de cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrie, materiale ºi servicii, reparaþii curente ºi capitale, lucrãri de investiþii etc.Ò

Rezultã, aºadar, cã, pe de o parte, Inspectoratul ºcolar judeþean nu are competenþe în a rezolva problema nivelului ridicat al apei freatice, iar, pe de altã parte, cã fondurile pentru realizarea condiþiilor igienico-sanitare necesare pentru desfãºurarea în bune condiþii a procesului instructiv-educativ ºi pentru protejarea sãnãtãþii elevilor provin de la autoritãþile locale. Inspectoratul ºcolar este dispus sã se implice, în mãsura prerogativelor sale, în orice acþiune legatã de asigurarea unor condiþii igienicosanitare normale în unitãþile ºcolare, în condiþiile în care autoritãþile locale vor debloca fondurile necesare pentru aceasta ºi vor colabora pentru rezolvarea problemelor existente.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule secretar de stat. Dacã mai este ceva de adãugat. Nu.

Vã mulþumesc, domnule deputat Naidin.

Întrebarea domnului Petre Þurlea privind cazul doamnei profesoare Rãdiþa Albu din Sfântu Gheorghe. Domnule deputat Þurlea, vã rog!

Domnule preºedinte ºi doamnã stenografã, cã atâþi am mai rãmas. Iatã care este întrebarea...

## Domnule deputat,

Chiar dacã dumneavoastrã aþi pregãtit cuvântul scris cu aceastã introducere, din respect pentru colegii noºtri din salã, adresaþi-vã ºi domnilor deputaþi care sunt în salã.

Vã mulþumesc.

## Domnilor colegi,

Cu ocazia aceasta, mi-aþi adus aminte, domnule preºedinte, sã vã înaintez un protest ferm din partea mea: atâta timp cât sunteþi acolo la tribunã, trebuie sã fiþi imparþial. Vorbele injurioase pe care mi le-aþi spus acum 25 de minute sunt cu totul neavenite pentru un preºedinte de ºedinþã.

Iatã care este întrebarea...

Am greºit. Vã cer scuze deschis ºi public, domnule deputat.

## Mulþumesc.

Doamna profesoarã Rãdiþa Albu din Sfântu Gheorghe a concurat pentru postul de inspector general-adjunct la Inspectoratul ºcolar din judeþul Covasna. Comisia Ministerului Educaþiei Naþionale, condusã de domnul secretar de stat Fronescu, a respins-o, pe motivul necunoaºterii limbii maghiare. Întrebarea este ce mãsuri înþelege Ministerul Educaþiei Naþionale sã adopte pentru a înlãtura aceastã acþiune ilegalã a comisiei prezidatã de cãtre domnul secretar de stat Fronescu?

Da. Vã mulþumim. Domnule secretar de stat, vã rog!

## Domnule deputat Þurlea,

Referitor la adresa dumneavoastrã, înregistratã la Ministerul Educaþiei Naþionale pe 10 martie, ºi îmi cer scuze cã n-am putut sã vã dau rãspunsul atunci, pentru cã nu eram în Bucureºti în ziua când trebuia, iniþial, vã comunicãm: la concursul pentru ocuparea funcþiei de inspector ºcolar general-adjunct la Inspectoratul ºcolar al judeþului Covasna, organizat la sediul Ministerului Educaþiei Naþionale în data de 28 februarie 2000, s-a prezentat doamna profesoarã Rãdiþa Albu. Comisia de concurs, aprobatã prin ordinul ministrului, a evaluat candidaþii prezenþi pentru 5 judeþe programate pe baza metodologiei de concurs din 1997 ºi a baremului de notare stabilit de comisia de concurs ºi anexat în copie la rãspunsul pe care urmeazã sã-l primiþi sau l-aþi primit, probabil, în scris.

Doamna profesoarã Rãdiþa Albu a obþinut urmãtorul punctaj: text grilã Ð 25 de puncte; interviu, care include susþinerea ofertei manageriale Ð 35 de puncte ºi curriculum vitae Ð 7,5 puncte; punctaj total Ð 67,5, ceea ce a determinat respingerea candidatei, punctajul minim de promovare fiind de 70 de puncte. Cunoaºterea limbii maghiare nu a fost probã de evaluare în acest concurs. Date fiind cele mai sus prezentate, afirmaþia cã respingerea candidatei Rãdiþa Albu la acest concurs s-a datorat necunoaºterii limbii maghiare, nu este conformã cu realitatea. Concursul s-a desfãºurat în condiþii legale ºi vã rog sã mã credeþi, cã am prezidat concursul respectiv, am aflat ºi eu cu stupoare, din nu ºtiu ce articol din presã, despre acest lucru care mi-a amintit oarecum de scrierile lui Kafka, adicã, efectiv, nici mãcar nu s-a discutat o asemenea problemã, necum, eu ºtiu, sã fie luatã în considerare. Nici vorbã de aºa ceva. Deci, vã rog sã mã credeþi. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

Aveþi, dupã regulament, art. 151, domnule Þurlea, posibilitatea sã interveniþi, fãrã a depãºi 2 minute.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Iatã, pe scurt, despre ce este vorba: remarc întâi faptul cã Ministerul Educaþiei Naþionale trimite sã rãspundã în faþa noastrã, a Parlamentului, chiar pe cel împricinat. Este exact ca în Evul Mediu, când omul era ºi judecãtor ºi parte în proces. La proba scrisã, doamna Rãdiþa, dintre cei 5 candidaþi din 5 judeþe, a luat cel mai mare punctaj. deci, este, indiscutabil, o doamnã foarte bine pregãtitã. Imediat dupã aceastã probã, inspectoarea generalã din Covasna, reprezentanta U.D.M.R.-ului, i-a pus întrebarea tranºantã: ºtii sau nu limba maghiarã?; la care a marºat ºi domnul preºedinte al comisiei, domnul Fronescu. I s-a spus, uitaþi interviul în ziarul din Covasna, i s-a spus doamnei respective cã trebuie neapãrat sã cunoascã limba maghiarã, altfel nu va putea face inspecþie în judeþul în care majoritatea populaþiei este de origine maghiarã.

Vã întreb, domnule reprezetant al acestui minister: unde scrie în vreo lege din România cã trebuie neapãrat sã ºtii limba maghiarã dacã eºti într-o funcþie în judeþele respective? Cu toate cã a luat, doamna respectivã, cel mai mare punctaj din cei 5 reprezentanþi ai judeþelor respective, de acolo, ea a fost singura care a fost trântitã, datoritã acestui fapt. Faptul e cunoscut chiar de cãtre inspectoarea generalã din judeþ, doamna Irma Kerestelly.

În realitate, nu o vrea pe aceastã profesoarã româncã, nu o vrea U.D.M.R.-ul, întrucât nu se comportã ca o marionetã faþã de acest partid, care conduce efectiv judeþul Covasna.

Iatã, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã ºi faptul cã toate organizaþiile culturale româneºti din Covasna au trimis o scrisoare-protest domnului ministru Marga, la care scrisoare nici pânã acum domnul ministru nu a rãspuns. Deci, nu este doar o poziþie a mea, este o poziþie a întregii colectivitãþi româneºti din acest judeþ.

În final, apreciez faptul, aºa cum îl apreciazã toþi românii din acest judeþ, domnule secretar de stat, apreciez faptul cã Ministerul Educaþiei Naþionale contribuie ºi prin acest lucru, dar nu numai prin acest lucru, la purificarea etnicã în judeþul Covasna ºi domnul ministru Marga, împreunã cu dumneavoastrã, domnule Fronescu, care aveþi principala vinã pentru aceste lucruri, mai devreme sau mai târziu, pentru cã acceptaþi cu entuziasm aceastã acþiune de deznaþionalizare a românilor, pe calea învãþãmântului, din Covasna ºi Harghita, mai devreme sau mai târziu trebuie sã fiþi chemaþi în faþa judecãþii.

Dacã domnul ministru are o intervenþie, are la dispoziþie 2 minute, conform regulamentului. Dupã care, tot conform regulamentului, nu mai pot fi fãcute intervenþii la aceastã cauzã.

Vã rog, domnule ministru!

Domnule deputat,

Problema este urmãtoarea: lucrul este total neadevãrat. Deci, noi avem înregistrarea pe casetã a întregului interviu, deci acesta este un punct, iar al doilea, la testul grilã este al treilea rezultat al doamnei, nu este cel mai bun. ªi cu aceasta sper cã am spus tot. Adicã este foarte uºor... Dar pe mine nu mã intereseazã,... dumneavoastrã doriþi adevãrul. Fiecare e slobod sã spunã orice, dar nu are rost sã denigrãm pe alþii pentru niºte lucruri neadevãrate. Vã rog sã mã credeþi!

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, domnule deputat. În principiu, litera scrisã ne-am obiºnuit sã ne creeze încredere, chiar dacã este scris în ziare trebuie luat sub o anumitã rezervã.

Însã trebuie sã vã amintesc, stimaþi colegi, prevederea art. 149, în care preºedintele Camerei Deputaþilor are dreptul sã nu admitã întrebãrile care privesc probleme de interes personal sau particular ºi alte poziþii, în legãturã cu formulãrile de întrebãri. ªi faptul cã nu pot fi puse Ð o spun domnului Petre Naidin cu toatã consideraþia pe care o port, mai mult de douã întrebãri într-o aceeaºi ºedinþã, tot conform aceluiaºi regulament.

Vã rog sã trecem la punctul urmãtor.

Domnul Gheorghe Ana are o întrebare privind operaþiuni financiare cu banii minerilor disponibilizaþi din Valea Jiului ºi va rãspunde doamna Norica Nicolai, secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale. Vã rog, domnule deputat Gheorghe Ana!

**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Hunedoara_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Doamnã ministru,

## Stimaþi invitaþi,

Întrebarea mea a fost foarte punctualã, în sensul cã peste toate necazurile pe care Domniile voastre le cunoaºteþi, care s-au abãtut asupra oamenilor din Valea Jiului dupã masiva disponibilizare, începând din 1997, au apãrut ºi fel de fel de capcane, dintre care o capcanã care face obiectul întrebãrii ce am adresat-o Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, ºi anume: a apãrut o societate comercialã, un S.R.L. la Cãlan, o societate în participaþiune, care ºi-a colectat resursele financiare pe seama acestor plocoane guvernamentale, cum îmi place mie sã spun, date de Guvernul României pentru renunþarea la muncã a acelor oameni din Valea Jiului.

Dezastrul este cã aceastã societate, **Broker** S.R.L. din Cãlan, a adunat banii oamenilor ºi la termenele scadente nu i-a mai rambursat ºi dezastrul mai mare, din câte înþeleg, este cã nici nu-i va putea rambursa, fiindcã aceastã societate a intrat în încetare de plãþi. Un alt aspect care m-a fãcut sã mã adresez Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale este acela cã disponibilitãþile acestei societãþi comerciale s-au format pe seama viramentelor fãcute de la Direcþia judeþeanã pentru muncã ºi protecþie socialã, evident, ca urmare a cererii celui care a intrat în participaþiune. Dar mã gândesc cã aceastã direcþie judeþeanã ºi poate ºi altele puteau avea ceea ce se cheamã ºi un simþ de protecþie a acestor amãrâþi de oameni care îºi bãgau puþinii bani într-o afacere absolut nesigurã.

Vã rog, doamna secretar de stat Norica Nicolai, de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale.

## **Doamna Norica Nicolai Ñ** _secretar de stat la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

În conformitate cu dispoziþiile Ordonanþei nr. 22, completatã prin Ordonanþa nr. 68/1998, plãþile compensatorii se puteau aloca la acea datã într-o singurã tranºã, cu condiþia ca beneficiarul sã se angajeze sã le utilizeze pentru dezvoltarea unei activitãþi în cadrul unei societãþi comerciale. Persoana care a fãcut aceastã tranzacþie a fãcut-o în baza unui contract de asociere în participaþiune, contract absolut legal în raport de prevederile legii civile române. Aºa cum rezultã ºi din petiþia dumnealui ºi din cercetarea pe care am fãcut-o la Agenþia de ocupare ºi formare profesionalã Hunedoara, suma de bani a fost viratã în contul personal, deschis de acesta la C.E.C. Petroºani, dupã care a dat dispoziþie unitãþii C.E.C. sã vireze în contul societãþii de brokeraj respective.

Deci, din punctul nostru de vedere, obligaþia Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale era sã procedeze în conformitate cu dispoziþiile legale ºi sã vireze suma în contul indicat ºi la unitatea financiar-bancarã care era agreatã prin aceastã ordonanþã. Dupã care nu mai avem obligaþia sã urmãrim dacã activitatea la care s-a angajat sã o desfãºoare în cadrul acelei societãþi comerciale este ocrotitã de buna-credinþã a pãrþii cu care acesta a intrat în participaþiune.

Din pãcate, se profitã de faptul cã anumite persoane sunt absolut ignorante în cunoaºterea prevederilor legale ºi noi nu am putut sã facem decât sã prevenim astfel de situaþii, încercând sã popularizãm o serie de ilegalitãþi care s-au comis la nivelul întregii þãri, dar încã o datã subliniez: **s-a profitat de lipsa de experienþã ºi de igno-**

## **ranþa în materie de cunoaºtere a legii** .

Din cauza pe care petiþionarul a prezentat-o rezultã cã sunt posibilitãþi de recuperare a acestor sume, dar numai în cadrul unui proces civil.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumim, doamna secretar de stat. Domnule deputat Ana, dacã aveþi de adãugat ceva? Nu. Înþeleg cã nu aveþi nimic de adãugat.

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Ce sã mai adaug? Ìia îºi dau foc acolo...!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Trecem la urmãtoarea... Întrebarea domnului Udrea Florian privind situaþia Casei judeþene de asigurãri de sãnãtate Vrancea, adresatã domnului Alexandru Ciocâltãu

ºi care este reprezentat pentru rãspuns, cred, de Creþu Cristel, ca vicepreºedinte al Casei Naþionale pentru Asigurãri de Sãnãtate. Domnul Creþu este aici? Nu este. În aceste condiþii, domnule Udrea, vreþi sã vã susþineþi ... Dar nici domnul Udrea nu este. Deci, e simplu! Pãrþile nu sunt de faþã, trecem la urmãtoarea întrebare.

Domnul Petre Naidin a adresat întrebarea cãtre ministrul justiþiei, privind corelarea prevederilor ... Este consideratã rezolvatã. Bun!

În continuare, domnul Petru Bejinariu: atitudinea Ministerul Tineretului ºi Sportului faþã de proliferarea manifestãrilor needucative din societatea româneascã, adresatã domnului ministru Crin Antonescu, ministrul tineretului ºi sportului, ºi urmând sã dea rãspuns Alexandru Popescu, secretar de stat la acest minister.

## **Domnul Mihai Vitcu**

**:**

A primit rãspunsul scris.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Deci se declarã mulþumit cu rãspunsul scris. Mulþumim ºi domnului secretar de stat Popescu, care probabil cã venise în aceastã intenþie, dar a primit aceastã informaþie.

Domnul Petre Þurlea, cu cea de-a doua întrebare: desfiinþarea unei unitãþi militare din Breþcu, judeþul Covasna, adresatã domnului Sorin Frunzãverde, ministrul apãrãrii naþionale, ºi urmând sã rãspundã domnul Ioan Bogdan Tudoran, secretar de stat. Este aici? Nu.

Domnule þurlea, dacã acceptaþi amânarea?

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Afarã e scris cã vine! Cum vã faceþi treaba?!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Este afarã, domnule?

Domnule Þurlea, nu pot sã intru într-o polemicã. Dacã este afarã ºi dumneavoastrã îl...

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Afarã e scris cã vine!

Bun. Deci, departamentul a comunicat cã dânsul va veni ºi înþeleg cã n-a venit. Nu este de vinã departamentul, dar va trebui sã insistãm la minister ºi vã reprogramãm întrebarea.

Vã mulþumim.

Dacã nu, conform regulamentului, va trebui ca primulministru sã fie informat de lipsa celor care trebuiau sã vinã sã rãspundã.

ªi trecem la cea de-a doua parte a ºedinþei noastre de astãzi, privind întrebãri ºi interpelãri, ºi anume prezentarea pe scurt a interpelãrilor.

Domnul deputat Florian Serac.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului, ºi se referã la acþiunea Guvernului de reducere a aparatului birocratic ºi, prin aceasta, la încercarea de desfiinþare a Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, mai bine zis, scindarea lui în mai multe subdiviziuni, pentru a fi arondate la anumite ministere.

Rog pe domnul prim-ministru, prin reprezentantul dânsului, sã explice aceastã acþiune, dat fiind faptul cã în ultimii 2Ð3 ani s-au fãcut eforturi deosebite pentru a înfiinþa acest oficiu ºi pentru a face demersurile pentru aplicarea Legii nr. 7 pe 1996.

Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat. Domnul deputat Vasile Stan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea mea este adresatã ministrului justiþiei. De fapt, este al doilea demers al meu, prin care îi cer sã respecte prevederile art. 4 din Ordonanþa de urgenþã nr. 134/1999, prin care se cerea imperativ ca Ministerul Justiþiei sã întocmeascã un proiect de lege pentru salarizarea puterii judecãtoreºti în spiritul Legii nr. 154 din 1998. Rãspunsul prim pe care l-am primit nu m-a satisfãcut ºi cer în continuare sã-mi dea explicaþii. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim. Domnul ªtefan Baban, cu douã interpelãri.

Vã rog, domnule Baban, cu toate cã aici existã o menþiune, iertaþi-mã, domnule Baban, dacã-mi permiteþi, o menþiune în art. 157, care vorbeºte de dezvoltãrile interpelãrilor. Este adevãrat cã un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare în ºedinþa consacratã dezbaterii. Nu este cazul dumneavoastrã, da. Puteþi sã le prezentaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã fiu cât se poate de scurt, ca sã nu vã speriaþi cã voi ocupa foarte mult timp. Ambele interpelãri se adreseazã doamnei Smaranda Dobrescu...

Vã rog sã faceþi liniºte puþin!

Ambele interpelãri se adreseazã doamnei ministru Smaranda Dobrescu, ministrul muncii ºi protecþiei sociale.

Prima interpelare are ca obiect reactualizarea legislaþiei privind munca ºi salarizarea, necesitate de maximã urgenþã. Nu o sã-i dau citire, pãstrez aceastã plãcere pentru data viitoare ºi voi depune interpelarea la secretariat.

Iar a doua interpelare este adresatã tot doamnei ministru a Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, Smaranda Dobrescu, ºi se intituleazã ”Legea sistemului public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri socialeÒ, o lege cu parfum electoral. Voi depune ºi aceastã interpelare tot la secretariat, în întregime.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog, în continuare, îl invit pe domnul deputat Traian Dobre.

Da, domnule deputat, vã rugãm!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al justiþiei, domnul Valeriu Stoica. Ea se referã la procesul de privatizare al lui TEPRO Iaºi, se referã la încãlcarea tuturor legilor din România în aceastã privatizare, se referã la faptul cã toate abuzurile din aceastã privatizare total integralã au fost sesizate Parchetului Iaºi, se referã la faptul cã domnul ministru Stoica patroneazã, practic, nerespectarea legilor în România.

TEPRO Iaºi, numai pentru informarea dumneavoastrã...

Domnule deputat,

V-aº ruga sã nu dezvoltaþi, pentru cã o sã o dezvoltaþi în momentul în care...

Nu dezvolt. Doar atât, pentru dumneavoastrã ...

Numai pentru dumneavoastrã: dintr-o întreprindere care producea unicate în România ºi avea export în peste 70 de state ale lumii, a rãmas doar o umbrã de aproximativ 700 de oameni ºi problemele sociale pe care le ridicã aceastã lichidare, de fapt, a acestei întreprinderi, pentru acapararea pieþii de cãtre firma germanã TUV este un exemplu cum nu trebuie fãcut din privatizare un mijloc de desfiinþare a economiei naþionale.

Predau interpelarea dumneavoastrã sau la stenogramã.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Predaþi secretariatului!

În continuare, domnul Marian Ianculescu, pentru douã interpelãri. Bineînþeles, doar prezentarea lor.

Vã rog sã poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelãrile mele, prima se adreseazã domnului Ioan Avram Mureºan, ministru al agriculturii. Obiectul este urmãtorul: sprijinul pe care trebuie sã-l acorde statul prin intermediul Ministerului Agriculturii producãtorilor agricoli, care au preferat sã investeascã toate fondurile de care au dispus pentru înfiinþarea de noi culturi, în loc de a lãsa terenurile nelucrate, în schimbul neachitãrii restului de credite luate de la diverse bãnci.

A doua interpelare se adreseazã domnului Romicã Tomescu, ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, ºi are ca obiect dificultãþile cu care se confruntã Regia Naþionalã a Pãdurilor, ca urmare a acþiunii de retrocedare a pãdurilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2000.

Îmi rezerv dreptul, domnule preºedinte, sã dezvolt aceste interpelãri în ºedinþa consacratã rãspunsului la interpelãri.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Urmeazã domnul Mihai Vitcu, cu douã interpelãri. Vã rog, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelãrile mele se adreseazã, una domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale, ºi a doua domnului ministru Valeriu Stoica, ministrul justiþiei, ºi vizeazã, de fapt, acelaºi lucru, ºi anume ilegalitãþile ºi abuzurile comise de inspectorul general Vlad Ciubotaru Boer, de la Inspectoratul judeþean Suceava, abuzuri care sunt încurajate de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi am în aceastã privinþã documente pe care le voi pune la dispoziþie în anexa interpelãrilor.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Pentru a da mai multã, sã zicem, consistenþã activitãþii noastre, care nu este tratatã întotdeauna aºa cum am dori de cãtre Administraþie ºi Guvern, trebuie, totuºi, sã vã fac în continuare cunoscut încã o datã conþinutul din art. 156 al regulamentului: ”Interpelãrile se fac în scris, arãtându-se obiectul acestuia, fãrã nici o dezvoltare. Interpelarea constã într-o cerere adresatã Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulþi deputaþi, prin care se solicitã explicaþii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externe.Ò Deci, în principiu... Am înþeles! Dumneavoastrã vã referiþi la o anumitã politicã. Dacã este vorba de abuzuri ale unei persoane, ele pot fi reclamate Comisiei de abuzuri care are dreptul ºi este îndreptãþitã sã facã anchete în acest sens.

Domnul deputat Valeriu Tabãrã, pentru a-ºi prezenta ºi dumnealui interpelarea.

Vã rog, domnule Tabãrã!

Am înþeles ºi s-a consemnat. Se va transmite Ministerului Agriculturii ºi ministrului agriculturii. Domnule deputat Lazãr Lãdariu, vã rog!

Domnule preºedinte,

Interpelarea se adreseazã domnului Petre Roman, ministrul de externe al României.

Organizat la Târgu-Mureº de Liga PRO EUROPA ºi de Asociaþia Ziariºtilor Maghiari din România, simpozionul cu tema ”Presa în prima linieÒ din cadrul ”Sãptãmânii toleranþeiÒ, având moderator pe doamna Smaranda Enache, ambasadorul României la Helsinki, s-a remarcat prin manipulãri insidioase, prin rãsucirea cuþitului în rana încã sângerând, prin grave acuze aduse ”Vetrei RomâneºtiÒ, românilor mureºeni, printr-o revoltãtoare lipsã de respect faþã de þara în care denigratorii trãiesc.

Domnule ministru,

Pentru toate cele de mai sus, rog ca doamna ambasador Smaranda Enache sã fie invitatã în faþa Comisiilor de politicã externã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului ºi sã fie fãcute demersuri pe lângã domnul Preºedinte Emil Constantinescu pentru rechemarea ei din post, pentru politicã antinaþionalã ºi pentru campanie împotriva þãrii pe care o reprezintã.

A doua interpelare se adreseazã tot domnului Petre Roman, ministru de externe al României.

Într-o declaraþie fãcutã în Parlamentul de la Budapesta, liderul iredentist Csurka Istv‡n afirma cã poluarea cu cianurã de la Baia Mare ar fi ”un adevãrat rãzboi ofensiv fãrã praf de puºcã pentru exterminarea naþiunii ungare, contra spaþiului vital ungar, o intenþie istoricã, o nouã modalitate de exterminare a populaþiei.Ò Declaraþii provocatoare, periculoase de-a dreptul!

Domnule ministru,

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Mureºan, ministrul agriculturii, ºi se referã la politica agricolã fãcutã de Domnia sa ºi de Ministerul Agriculturii. Se referã, în primul rând, la problema cupoanelor ºi la modul de distribuire a lor, precum ºi domeniul de utilizare a acestora, având în vedere cã nu se pot utiliza pentru cumpãrarea de motorinã; pe de altã parte, ele au sosit foarte târziu sau sosesc foarte târziu în teritoriu, la cei care trebuie sã beneficieze de ele.

Pe de altã parte, interpelarea va continua ºi se va referi ºi la modul cum au fost elaborate Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanþei de urgenþã privind privatizarea fostelor I.A.S.-uri. Dorim lãmurirea acestei situaþii, întrucât normele metodologice nu pot sã modifice o lege. Or, aceste norme care au fost elaborate ºi publicate în zilele trecute încalcã prevederile ordonanþei respective.

Mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

Doresc sã fie prezentat rãspunsul ºi oral ºi scris.

Care este atitudinea oficialã a diplomaþiei româneºti, a ºefului Ministerului de Externe al României, faþã de aceste declaraþii iresponsabile, incendiare? Vã mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. În continuare, domnul deputat ªerban Constantin Valeca.

## **Domnul Petre Naidin**

**:**

A depus scris.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## A depus scris.

În continuare, domnul deputat Petru Bejinariu.

## **Domnul Mihai Vitcu**

**:**

A depus scris.

## A depus scris.

În continuare, domnul Petre Naidin.

Vã rog, domnule deputat, pentru cele douã interpelãri.

Douã interpelãri, domnule preºedinte.

Una primului-ministru ºi respectiv Guvernului privind clarificarea unor aspecte din politica privatizãrii ºi respectiv politica în domeniul sanitar ºi nu înainte de a ne aminti cu toþii, dincolo de prevederile regulamentare, cã Legea nr. 115 din anul trecut privind rãspunderea ministerialã, la art. 3 alin. 2, prevede obligativitatea prezenþei miniºtrilor la aceastã rubricã a noastrã de interpelãri ºi întrebãri, ceea ce nu s-a întâmplat ºi dumneavoastrã aþi sesizat corect cã eu am primit astãzi 3 rãspunsuri de întrebãri, ca ºi cum aº fi depus 3 întrebãri, ceea ce nu este corect. Este o întârziere a colegilor dumneavoastrã, a domnilor miniºtri care altfel înþeleg sã rãspundã cu operativitate la aceastã secvenþã a muncii în Legislativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi mãrturisesc, pentru cã v-aþi adresat direct, o sã vã spun cã opinia mea este cã aceste interpelãri ºi întrebãri ar trebui fãcute în ºedinþe publice, respectiv transmise în direct, dacã se poate, ºi o sã insist în acest sens, domnule deputat, pentru cã acest lucru face parte din dezbaterea Ð ºi nu este un lucru deloc neimportant Ð din dezbaterea parlamentarã a activitãþii Executivului în faþa þãrii, în faþa publicului, ceea ce se întâmplã peste tot în lumea civilizatã; în lumea civilizatã vorbesc.

Domnul deputat Nicolae Popa. Vã rog!

Mi se pare cã tot douã aveþi ºi dumneavoastrã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Douã interpelãri. Una din ele este adresatã domnului ministru Mureºan; se pare cã are cam multe interpelãri. Obiectul ei se referã la situaþia naþionalã a cailor de rasã ºi la Societatea Naþionalã a Tutunului.

A doua interpelare este adresatã secretarului general al Guvernului ºi are ca obiect problema protocolului de stat, deci a vilelor de protocol.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

În continuare va prezenta interpelarea doamna deputat Viorica Afrãsinei.

Vã rog, doamna deputat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Am o interpelare adresatã domnului ministru Radu Berceanu, ºi, cu permisiunea dumneavoastrã, o revenire la o interpelare adresatã domnului prim-ministru.

Prima interpelare, adresatã domnului ministru Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului, este determinatã de intenþia domnului ministru privitoare la privatizarea sectorului de distribuþie a electricitãþii ºi mai ales de modul în care s-a propus realizarea acestui lucru.

Domnule ministru,

Luând în considerare propunerile fãcute de CONEL, de reorganizare a distribuþiei energiei electrice, prin înfiinþarea de 8 societãþi comerciale pe criterii regionale, cât ºi corespondenþa purtatã de dumneavoastrã cu domnul Fotiadis, preºedintele delegaþiei Uniunii Europene, prin care faceþi cunoscute intenþiile de înfiinþare a celor 14

companii de distribuþie a energiei electrice (dintre care acordaþi o atenþie deosebitã companiilor din Constanþa ºi Timiºoara), vã rog sã expuneþi care sunt, dupã pãrerea dumneavoastrã, efectele pozitive ale acestei privatizãri, care vã determinã sã nu þineþi cont de efectele negative, cu consecinþe majore asupra sistemului energetic, asupra salariaþilor, a consumatorilor, a contribuabililor...

Doamna deputat... Iertaþi-mã!

Da, vã rog.

## Doamnã deputat,

Îmi cer scuze, nu o dezvoltaþi, cã veþi putea face aceastã dezvoltare în momentul în care veþi primi rãspunsul. Tematica e importantã, ºi nu conþinutul.

Am terminat-o, domnule preºedinte, o singurã frazã mai am.

ªi, mai ales, asupra siguranþei naþionale a statului român.

Deci, anexez în interpelare, pe care o detaliez pe larg, ºi punctul de vedere al sindicatelor din judeþul Botoºani, având în vedere cã o astfel de reorganizare pe criterii regionale ar adãuga încã o verigã, dacã nu chiar mai multe, la lanþul care stranguleazã viaþa economicã ºi socialã a judeþului Botoºani.

Cea de a doua interpelare: am sã vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã-mi permiteþi sã-mi expun în întregime punctul de vedere, acesta constituind în aceeaºi mãsurã o declaraþie.

Doresc sã revin de la aceastã tribunã cu o interpelare adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu în data de 14 februarie a.c., pentru al cãrei rãspuns mi s-a cerut pânã în prezent amânare. Amintesc domnului prim-ministru cã Regulamentul Camerei Deputaþilor permite solicitarea amânãrii rãspunsului pentru cel mult 2 sãptãmâni ºi cã au trecut deja 6 sãptãmâni.

Permiteþi-mi, totodatã, sã reamintesc cã interpelarea mea avea ca subiect vizarea de cãtre Guvern a Hotãrârii privind declararea ca zonã defavorizatã a unor localitãþi din judeþul Botoºani, conform documentaþiei avizate de Agenþia Naþionalã de Dezvoltare Regionalã, ºi care se aflã de aproximativ 2 luni în mapa domnului prim-ministru pentru a fi supusã aprobãrii Guvernului. Intervenþia mea din aceastã searã este determinatã, în egalã mãsurã, de acutizarea disperãrii populaþiei judeþului Botoºani, ce picheteazã zilnic instituþiile administrative din teritoriu, în speranþa unei soluþii care sã conducã la dezvoltarea unor noi sectoare de activitate. Se cere nu pomanã, ci perspectiva unor noi locuri de muncã, într-un judeþ în care rata ºomajului este în cel mai accentuant procent; în care tot mai mulþi cetãþeni nu mai beneficiazã nici mãcar de ajutor de ºomaj; în care privatizarea societãþilor, în majoritatea cazurilor, a condus la lichidarea acestora; în care datoriile lunare ale cetãþenilor sunt de cel puþin trei ori mai mari decât veniturile familiei.

Am sesizat în repetate rânduri Guvernul României, prin toate procedurile parlamentare, am primit, începând cu luna martie 1997, rãspunsuri care vizau grija Guvernului pentru aceastã zonã, promisiuni care, însã, nu s-au materializat niciodatã.

ªi eu vã mulþumesc, doamnã deputat, ºi îl invit pe domnul deputat Dumitru Ifrim la microfon. Domnule deputat Ifrim, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru de stat Mircea Ciumara, ministru cu responsabilitãþi directe în domeniul economic.

În anul 1999 au fost operate unele disponibilizãri de cãtre **Banca Agricolã** , iar cei disponibilizaþi nu au beneficiat de plãþi compensatorii. În anul 2000 au fost, de asemenea, operate disponibilizãri în cadrul aceleiaºi bãnci, iar aceºtia din urmã au primit plãþi compensatorii.

Întrebarea pe care i-o adresez domnului Ciumara este cum explicã Domnia lui aceastã diferenþã de tratament între cele douã disponibilizãri?

## Vã mulþumim.

Îl invit pe cel care a completat lista de astãzi, ºi anume, domnul Pavel Vasile, sã prezinte interpelarea dumnealui.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Constantin Dudu Ionescu ºi, foarte pe scurt, aº vrea sã o enunþ.

În urma unor dezvãluiri fãcute de presã: ”AdevãrulÒ, ”Evenimentul zileiÒ, ”Monitorul de BacãuÒ, ”România liberãÒ, în toamna anului 1999, privind studiile liceale ale domnului Sechelariu Dumitru, primar al municipiului Bacãu, deputaþii de Bacãu: Corniþã Ion, Pavel Vasile ºi Irimescu Haralambie au adresat interpelarea cu nr. 625 domnului ministru Andrei Marga, prin care s-a cerut o anchetã foarte serioasã privind traseul ºcolar dubios al primarului. Ministerul Educaþiei Naþionale investigheazã acest caz, presãrat cu multe ilegalitãþi, le confirmã prin rãspunsul cu nr. 12.613/22.11.1999, pe care îl anexez la aceastã interpelare în copie, ºi sesizeazã I.G.P.-ul, în data de 25. 11.1999, cu nr. 158.711 A.

Din informaþiile pe care le avem, acest caz a fost repartizat spre rezolvare lucrãtorilor Poliþiei din Bacãu, al cãror ºef este colonel Niþã Nelu, ºi care a primit un apartament cu 4 camere, pentru care a plãtit suma de 11 milioane de lei. Acesta poate fi suspectat de influenþarea anchetei Ñ vezi articolul din ”AdevãrulÒ, pag. 3, vineri, 10.03.2000. Rezoluþia pusã de Poliþia Bacãu a fost ”neînceperea urmãririi penaleÒ, cu toate cã falsurile ºi uzul de fals sunt evidente.

Datã fiind aceastã situaþie, solicitãm conducerii Ministerului de Interne o reluare a investigaþiilor ºi mãsuri ferme de sancþionare a persoanelor vinovate de anchetarea necorespunzãtoare a cazului.

O sã depun acest material la biroul nostru, sunt destule documente care elucideazã cazul prezentat ºi sper sã avem un rãspuns concludent ºi legal.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc ºi mã asociez acestei speranþe a dumneavoastrã.

Vã mulþumesc tuturor, stimaþi colegi, pentru participare. Declar închisã aceastã ºedinþã de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 40/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei