Damian Brudaºca

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este cunoscut faptul cã, potrivit statisticilor care în ultima perioadã au fost realizate, nivelul de trai al populaþiei în România a scãzut dramatic dupã 1990. De aceastã scãdere dramaticã ”beneficiazãÒ, bãnuiesc cã sesizaþi ghilimelele, în primul rând, familiile cu copii mulþi sau cele cu venituri foarte mici, mici ºi foarte mici. În aceste condiþii, de asemenea, ni s-a semnalat reînceperea unui proces foarte grav în România, acela de analfabetism, revenim la situaþia cu care ne-am luptat dupã cel de Al Doilea Rãzboi Mondial. În momentul în care avem aceºti parametri, pe de o parte, existã pericolul reinstalãrii analfabetismului în rândul populaþiei ºcolare ºi nu numai ºcolare din România. În momentul în care sãrãcia se acutizeazã de la an la an ca urmare a unor factori obiectivi sau ca urmare a unor greºeli de management, este regretabil cã o asemenea iniþiativã nu este luatã în considerare ºi nu i se acordã atenþia pe care o meritã, pentru cã, în fond, aceastã iniþiativã legislativã vrea sã contracareze cele douã efecte menþionate.

Este o obligaþie a statului român sã aibã grijã de tânãra generaþie ºi sã-i creeze condiþiile pentru ca ea sã se dezvolte ºi sã-i asigure inclusiv instrucþia ºi educaþia minimalã. Or, în condiþiile în care familiile se luptã din greu sã-ºi plãteascã cheltuielile de întreþinere, se luptã din greu sã-ºi achiziþioneze minimum de haine, de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte, de multe ori nu mai existã resursele financiare în familii pentru a asigura ºi aceastã hranã minimã zilnicã. Nu este cazul sã evoc aici, pentru cã aº considera cã recurg la un sentimentalism ieftin, sã recurg aici la dificultãþile formidabile care se întâlnesc în ºcolile din România, când foarte mulþi copii mãnâncã pe furiº sã nu vadã cã ceilalþi, colegii lor, nu au ce mânca o zi întreagã.

Este nevoie sã ne gândim la acest aspect. Chiar dacã astãzi vom respinge cu acelaºi elan partinic aceastã iniþiativã legislativã, nu trebuie sã scãpãm din vedere aceastã realitate socialã, economicã, extrem de cruntã care va produce efecte în viitor asupra tinerei generaþii, a nivelului ei de pregãtire ºi, nu în ultimul timp, a stãrii sale de sãnãtate.

Consider prin urmare, chiar dacã aceastã iniþiativã legislativã ar avea imperfecþiunile care au fost evocate aici de cãtre doamna preºedinte, cred cã este posibil ºi necesar sã avem o asemenea lege prin care sã asigurãm mãcar o hranã zilnicã pentru copiii proveniþi din asemenea familii cu copii mulþi sau cu resurse materiale minime.

Mulþumesc pentru atenþie.