Stenogramă plen

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 223, participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 27, iar 122 sunt absenþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

Ñ Proiectul de Lege privind acordarea asistenþei medicale în România cetãþenilor strãini, în baza acordurilor, înþelegerilor, convenþiilor sau protocoalelor internaþionale de reciprocitate în domeniul sãnãtãþii, la care România este parte, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2001.

Ñ Proiectul de Lege pentru aprobarea amendamentelor convenite prin schimbul de scrisori din 20 aprilie 2001 ºi 10 iulie 2001 între Ministerul Finanþelor Publice din România ºi Ministerul Finanþelor din Federaþia Rusã, la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile, rezultate din Acordul ºi Protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor a U.R.S.S., între anii 1984Ð1988, din 19 iulie 1984 ºi contul de lichidare nr. 2, în ruble transferabile, semnat la Moscova la 18 august 1999, ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 6/2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 12 decembrie 2001. Ñ Proiectul de Lege privind perdelele forestiere de protecþie, iniþiat de un numãr de 6 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vom constitui, în continuare, niºte comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni privind viaþa sexualã: Olteanu Ionel, Timiº Ioan, Cazimir ªtefan, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist); Moiº Vãsãlie, Hogea Vlad-Gabriel, Grupul parlamentar al P.R.M.; Boc Emil, Grupul parlamentar al P.D.; ªtirbeþ Cornel, Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea pieþelor produselor agricole ºi alimentare în România: Neagu Victor, Bozgã Ion, Ionel Adrian, Grupul parlamentar al P.S.D.; Bâldea Ioan, Grupul parlamentar al P.R.M.; Micula Cãtãlin, Grupul parlamentar al P.N.L.; Kov‡cs Zolt‡n, Grupul parlamentar al U.D.M.R.; Babiaº Iohann-Peter, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat.

Deputaþii propuºi în Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã: Florescu Ion, Ciupercã Silvian Vasile, Popescu Kanty Cãtãlin, Zgonea Valeriu ªtefan, Grupul parlamentar al P.S.D.; Pleºa Eugen Lucian, ªnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; Nan Nicolae, Grupul parlamentar al P.D.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-au adoptat.

Trecem la dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã.

La poziþia 1 a raportului avem un text comun votat în unanimitate.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 182/8.XII.2001

Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

La poziþia 2, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 3, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 4, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 5, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 6, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 7, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

Cine este pentru acest raport al comisiei de mediere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate.

La poziþia 1, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 2 avem textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Raportul, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unor donaþii cãtre Muzeul ”MŽmorial pour la PaixÒ.

La poziþia 1, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia 2, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

La poziþia 3, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

La poziþia 4 este textul Senatului.

Vã rog sã observaþi cã este vorba, practic, de stabilirea caracterului legii, dacã este organicã sau nu.

Deci eu sunt obligat sã vã

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã. La poziþia 1 a raportului, textul Camerei Deputaþilor ºi,

de asemenea, la poziþia 2, textul Camerei Deputaþilor.

Le considerãm adoptate.

Votul asupra raportului, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

S-a adoptat cu unanimitate de voturi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.

La poziþia 1 este textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

La poziþia 2, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

La poziþia 3, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

La poziþiile 4 ºi 5, de asemenea, textele Camerei Deputaþilor.

Votul asupra întregului raport. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Un vot contra. Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot contra, s-a adoptat acest raport.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1999 privind reglementarea rulãrii resurselor financiare ale universitãþilor prin bãnci comerciale.

La prima poziþie este textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. La poziþia a doua, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

La poziþia a treia este un text comun, votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Un vot. Abþineri? Nu sunt. Raportul, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Cu o abþinere, s-a adoptat ºi acest raport.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin acte de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Grupului de cooperare navalã în Marea Neagrã, semnat la Istanbul la 2 aprilie 2001.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea Comisiei de apãrare? Comisia de apãrare este prezentã în Camera Deputaþilor?

Este un membru al Comisiei de apãrare? Dacã nu este, se amânã.

Nu se poate. Fãrã iniþiator nu se poate, fãrã comisie nu se poate. Nu e nimeni. Trebuie sã fie specialiºti care sã-ºi exprime un punct de vedere. Vine un deputat ºi are o nelãmurire cu privire la un articol, pune o întrebare. Cine rãspunde?!

Dacã vine pânã la sfârºitul programului, îl luãm, nu-i nici o problemã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poºtale.

De la Comisia de industrii ºi servicii sã vinã cineva. Da, perfect!

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ð** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ :

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu cunoaºtem raþiunile pentru care Guvernul trecut a emis aceastã Ordonanþã nr. 116/1999, cu un caracter, într-adevãr, spectaculos, prin care se propunea modifica-

rea Legii serviciilor poºtale ºi reducerea cu 70% a taxelor poºtale pentru publicaþiile trimise românilor din strãinãtate.

Cert este cã aceastã ordonanþã nu a fost aplicatã niciodatã, nu s-au emis normele de aplicare, din imposibilitatea gãsirii sursei de finanþare ºi de acoperire a subvenþiei, lãsând la o parte faptul cã chiar Congresul Uniunii Poºtale Universale nu permite subvenþionarea unor servicii din alte servicii fãrã subvenþionare.

Cu regretul cã, totuºi, diminuarea taxelor poºtale pentru publicaþiile trimise românilor din strãinãtate ar fi avut un efect benefic pentru dinamizarea relaþiilor culturale ºi pãstrarea identitãþii românilor din acele zone, trebuie sã acceptãm soluþia comisiei, adicã respingerea ordonanþei. Vã mulþumesc.

Comisia, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi ca, în calitate de raportor, sã prezint raportul Comisiei de industrii ºi servicii la acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poºtale nr. 83/1996.

Cu adresa nr. 325 din 6 septembrie 1999, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a sesizat Comisia pentru industrii ºi servicii cu dezbaterea ºi avizarea în fond a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poºtale nr. 83/1996.

Obiectul proiectului de lege este modificarea Legii nr. 83/1996, în sensul perceperii de cãtre operator, pentru trimiterile poºtale în þarã sau în strãinãtate efectuate de muzee ºi biblioteci, a unui tarif redus cu 70%, în scopul facilitãrii schimbului de informaþii, având în vedere cã aceste instituþii culturale au, de regulã, un buget redus.

Avizul înaintat de Guvern menþioneazã unele dispoziþii din Legea nr. 182/1997 pentru ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poºtale Universale de la Seul, Legea nr. 21/1996 a concurenþei, Legea nr. 83/1996 a serviciilor poºtale ºi Hotãrârea Guvernului nr. 371/1998 privind înfiinþarea Companiei Naþionale Poºta Românã, pe care prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 le încalcã ºi, ca urmare, se propune respingerea acesteia.

Prin obiectul sãu de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Aºadar, comisia sesizatã în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii propune respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poºtale nr. 83/1996. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere?

Domnul Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am ascultat cu deosebitã atenþie raportul prezentat de cãtre comisia de specialitate, prin care ni se propune respingerea acestei iniþiative. Eu, în afarã de rigoarea trimiterii la acte normative, nu am gãsit nici o înþelegere în redactarea acestui document.

Se ºtie foarte bine cã legãturile pe care trebuie sã le avem cu diaspora nu trebuie sã fie doar în plan teoretic, sau prin poduri de flori ºi prin declaraþii lacrimogene, ci trebuie sã aibã ºi un caracter concret. Or, dupã câte observ, una declarãm ºi ne batem cu cãrãmida în piept, tot timpul, cât de dragi ne sunt românii de peste hotare ºi alta este atunci când trebuie sã-i ajutãm în mod concret, ca ei sã nu-ºi rupã legãtura cu þara de origine sau cu þara la care se simt parte.

În momentul în care noi vom decide, ºi bãnuiesc cã aceasta va fi, în final, decizia noastrã, în momentul în care noi vom decide respingerea acestei iniþiative legislative, vom mai pune încã o cãrãmidã la zidul indiferenþei noastre faþã de ceea ce se întâmplã cu cei care se luptã sã rãmânã români, în spirit, în limbã, în tradiþii ºi obiceiuri.

Nu vãd de ce Guvernul, care ne asigurã de marea sa dragoste faþã de românii din strãinãtate, nu gãseºte resursele necesare pentru a sprijini acest schimb de informaþii, de publicaþii, în condiþiile în care ºi cei care trimit aceste publicaþii sã nu fie obligaþi sã plãteascã sume exorbitante în vederea expedierii lor.

Dacã aceastã iniþiativã legislativã este respinsã, evident cã se va descuraja un mare numãr de cetãþeni inimoºi ai acestei þãri, cãrora nu le este chiar atât de indiferent, ca ºi guvernanþilor, ce se întâmplã cu românii de peste hotare. De aceea, aº vrea, atunci când stabilim legi, sã le gândim ºi cu sufletul, nu sã le gândim doar cu indiferenþa care ne caracterizeazã în traiul de zi cu zi.

În cazul de faþã, trebuie sã gândim ºi sã gãsim soluþiile financiare, pentru cã nu este vorba de niºte sume pe care România sã nu ºi le poatã permite, în vederea subvenþionãrii oricãror expediþii de publicaþii, de literaturã, de carte cãtre românii din strãinãtate. Altfel, sã nu ne mirãm dacã în scurt timp ei vor fi tot mai marginalizaþi, iar ulterior asimilaþi ºi deznaþionalizaþi de cãtre guvernele pentru care stau ca un spin în ochi. Mulþumesc.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Domnul secretar de stat Pâslaru.

## **Domnul Dumitru Pâslaru:**

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Respingerea acestei ordonanþe nu înseamnã încetarea relaþiilor culturale pe care Guvernul României le întreþine cu românii de pretutindeni. Acestea se desfãºoarã, în pofida neaplicãrii acestei ordonanþe emise în mod fabulos, prin Ministerul Culturii, Secretariatul de Stat pentru Problemele Românilor de Pretutindeni, prin Oficiul pentru Relaþiile cu Moldova, ºi aceasta înseamnã schimburi de aproximativ 50 de miliarde de lei pe lunã, în cãrþi, în publicaþii ºi în alte ajutoare. ªi aº menþiona, de exemplu, amenajarea sediului Fundaþiei ”Ginta LatinãÒ de la Chiºinãu, care a fost datã în

funcþiune chiar cu puþin timp în urmã. Dar aceste schimburi au loc pe baza tarifelor poºtale existente.

Sigur cã reducerea cu câteva procente a acestor taxe ar fi fost de naturã sã impulsioneze ºi sã mãreascã volumul schimburilor, dar respingerea ordonanþei nu înseamnã nicidecum, aºa cum a spus domnul deputat aici, încetarea relaþiilor culturale ale României cu românii din afarã, ca urmare a unei rele-voinþe a Guvernului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Pot sã-i spun douã cuvinte domnului ministru?

Da. E bine, mai spuneþi, dar atunci o sã vinã ºi domnul ministru sã vã dea ºi dumneavoastrã o replicã º.a.m.d.

Eu constat cã domnul ministru vede numai din perspectiva sau din grãdina Guvernului aceste relaþii. Îmi pare rãu. Eu am o scrisoare din partea Asociaþiei Naþionale a Editorilor de Carte care se plâng tocmai de aceste dificultãþi. Aceleaºi dificultãþi le întâmpinã ºi redacþiile publicaþiilor. Nu trebuie toate aceste chestiuni sã fie fãcute în mod unilateral numai din partea Guvernului. Dacã eu personal intenþionez sã trimit revista pe care o editez în strãinãtate, aceastã acþiune este o acþiune a mea, dar ea trebuie sã beneficieze de aceleaºi condiþii ca ºi toate celelalte publicaþii care vin în noianuri foarte mari la minoritari din România. Uitaþi-vã ce fac ºi vecinii noºtri care sunt extrem de generoºi în a sprijini schimburile culturale. Dacã totul facem centralizat ca pe vremuri, atunci rezultatele sunt tot pe mãsura sistemului folosit.

Domnul M‡rton çrp‡d, din partea Grupului U.D.M.R.

## Domnule vicepreºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu cred cã problema nu trebuie sã fie pusã aºa, cum acþioneazã unele state ºi cât de bine pentru a ajuta pe acei minoritari în alte þãri care au o culturã comunã cu ele, deºi, într-adevãr, ºi asta este un fapt foarte important. Trebuie sã vã spun cã aceastã problemã trebuie sã fie vãzutã ºi prin prisma a ceea ce fac statele în general pentru a promova cultura proprie, cum ajung statele, în general, ca prin anumite mãsuri sã ajungã dominante în anumite sectoare de culturã, chiar ºi atunci când nu produc adevãrata valoare, ºi ce facem noi pentru a sprijini cultura acestei þãri.

ªi dacã privim din acest punct de vedere, atunci, cel puþin trebuie sã ne mirãm cã aceastã idee de respingere a unei ordonanþe care încearcã sã favorizeze cultura acestei þãri este susþinutã tocmai de Ministerul Culturii care ar trebui sã aibã altã menire. Aici este nedumerirea mea, nu faptul cã nu am fost sesizaþi noi, ci Comisia de industrii cu aceastã problemã. Mi se pare cã nu este o problemã pur industrialã, poate este o problemã culturalã ºi poate cã ajutarea promovãrii acestei culturi, inclusiv printr-un procent oarecare de micºorare a tarifului de trimitere a ceea ce s-a produs, mi se pare cã la vremea respectivã a fost un act bine venit ºi mi se pare un act pripit ºtergerea acestei ordonanþe.

## Da.

Comisia ne poate spune ceva în concluzie?

Deci dacã vreun reprezentant al comisiei doreºte sã spunã ceva în concluzie? Domnul R‡duly? Nu.

Se pare cã nu doreºte sã...

Nu doriþi sã spuneþi ceva în concluzie? Da, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu era în cutuma parlamentarã sã tragem o concluzie dupã sau sã avem o concluzie din partea comisiei dupã dezbaterile generale, drept urmare eu nu pot sã vã spun decât cã în Comisia de industrii ºi servicii s-a dat un vot în cunoºtinþã de cauzã, pe baza acestui vot s-a întocmit un raport, acest raport este de respingere, în care nu avem decât sã stãruim ºi stãruim ºi, drept urmare, vã rog, domnule preºedinte, ori sã supuneþi acum la vot respingerea, ori, în prima ºedinþã de vot final, sã aibã loc acest vot de respingere.

Vã mulþumesc.

Bun. O lãsãm atunci pentru o ºedinþã specialã de vot final, marþi, la ora 17,30, dezbaterile fiind încheiate.

Avem un reprezentant al Comisiei de apãrare, trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului pentru constituirea Grupului de Cooperare Navalã în Marea Neagrã, semnat la Istanbul la 2 aprilie 2001.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi.

## **Domnul Teodor Bobiº Ð** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ :

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Documentul care face obiectul legii de ratificare stabileºte cadrul juridic necesar dezvoltãrii cooperãrii navale în Marea Neagrã ºi îºi propune sã contribuie la întãrirea securitãþii ºi stabilitãþii în zonã, la consolidarea relaþiilor de bunã vecinãtate ºi încredere reciprocã. Acest document reglementeazã o serie de aspecte, dintre care cele mai importante privesc constituirea Grupului de Cooperare Navalã, compunerea Grupului de Cooperare Navalã, consultãrile militare ºi mecanismul de luare a deciziilor.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în forma în care l-a trimis iniþiatorul.

Vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestei legi. Vã mulþumim.

Din partea comisiei, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a propus sã fie supus dezbaterii ºi adoptãrii plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Proiectul are caracter de lege ordinarã. Vã mulþumesc.

Propun pentru dezbatere 3 minute.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Legea în integralitatea sa. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat în unanimitate.

Propunerea legislativã pentru acordarea de locuinþe de serviciu tinerilor instituþionalizaþi care au împlinit vârsta de 18 ani ºi sunt proveniþi din orfelinate, case de copii, precum ºi modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/1997 privind mãsuri de stimulare a persoanelor fizice ºi juridice pentru încadrarea în muncã a absolvenþilor.

Se propune respingerea.

Din partea comisiei, vã rog. Poftiþi.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

S-a prezentat raportul marþi.

S-a prezentat, acum este într-un alt stadiu, deci urma sã se ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare, da. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dupã câte preciza unul dintre iniþiatorii acestei propuneri legislative, raportul comisiei se referã la prima variantã a iniþiativei.

Cea de a doua variantã, dupã retragerea primei, nu a apucat sã fie dezbãtutã în comisie. Raportul comisiei întocmit în urma dezbaterilor din 12 septembrie 2001 se referã la prima variantã.

Având în vedere cã discutãm o variantã care nu a primit punctele de vedere ºi raportul comisiei, vã propun, domnule preºedinte, sã retrimitem acest proiect la comisie sã facã un raport pe varianta finalã ºi abia dupã aceea sã ne pronunþãm în aceastã privinþã.

În al doilea rând, eu aº þine sã atrag atenþia asupra importanþei deosebite a problematicii pe care o supune atenþiei noastre aceastã iniþiativã legislativã. Este, în primul rând, vorba de ce se întâmplã cu persoanele care pânã la 18 ani au stat în diverse instituþii ale statului, iar dupã aceastã datã nu au nici o posibilitate de trai decent.

Trebuie sã ne ºi gândim din acest punct de vedere la o protecþie socialã realã, nu doar în declaraþii oficiale. Printr-o asemenea iniþiativã legislativã s-a încercat sã se suplineascã acest hiatus existent în legislaþia româneascã.

În consecinþã, a ne pripi astãzi ºi a decide pe un document care este departe de forma finalã a iniþiativei legislative înseamnã oarecum a nu ne pãsa de problematica pe care ne-o supune atenþiei iniþiatorul sau grupul de iniþiatori ai acestei iniþiative.

Mulþumesc.

Da.

Din partea comisiei sã ni se dea o explicaþie cu aceste variante care ba sunt retrase, ba nu sunt retrase.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia v-a propus respingerea nu pe prima, a doua sau a cincea variantã, ci pe proiectul de Lege nr. 145/2001. O altã variantã nu am la cunoºtinþã sã fi venit la comisia noastrã.

Respingerea este motivatã prin faptul cã ideea aceea deosebit de generoasã ºi corectã, în afarã de a fi generoasã, este corect ºi moral ca absolvenþii sau tinerii instituþionalizaþi care au împlinit vârsta de 18 ani ºi trebuie sã pãrãseascã orfelinatele în care au trãit pânã atunci, acea posibilitate de a primi atât casã, cât ºi serviciu e stipulatã în alte legi.

În primul rând, locuinþã socialã se poate primi conform Legii locuinþei nr. 114 din 1996, angajarea, dacã sunt absolvenþi ai unei forme de învãþãmânt, poate sã fie 7 clase sau 8 clase, sau liceu, poate fi fãcutã în condiþiile Ordonanþei nr. 35/1997 ºi mai mult, în momentul în care s-a aprobat ºi în cadrul comisiei noastre s-a votat Legea privind prevenirea marginalizãrii sociale, acolo, în aceastã lege se face printr-un capitol separat o vorbire expresã ce se poate întâmpla cu aceºti absolvenþi, fiecare dintre ei are un program personal de urmãrire, astfel încât sã poatã sã obþinã ºi o locuinþã, este adevãrat, în condiþii în care devine proprietar ºi ramburseazã banii într-o perioadã de timp, dar i se asigurã ºi serviciu în acelaºi timp, conform aceluiaºi program individual gestionat de Agenþia Naþionalã de Ocupare ºi Formare Profesionalã.

Cu alte cuvinte, toate prevederile acestei propuneri iniþiale au fost, existã sau au existat în legislaþie. Ca atare, nu ne putem, pe acest proiect nr. 145/2001, sã ne pronunþãm decât prin respingere, întrucât existã legislaþie. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã altcineva doreºte sã intervinã? Dacã nu doreºte, considerãm dezbaterile încheiate la acest proiect ºi o vom supune votului marþi.

Propunerea legislativã privind acordarea tichetelor de masã elevilor proveniþi din familii defavorizate al cãror venit nu depãºeºte salariul minim pe economie. Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi.

## Stimaþi colegi,

Prin aceastã propunere legislativã se urmãreºte acordarea de tichete de masã elevilor care urmeazã cursurile învãþãmântului preuniversitar de stat, au foarte bunã frecvenþã ºcolarã ºi provin din familii al cãror venit mediu nu depãºeºte salariul de bazã minim brut pe þarã.

V-aº ruga sã nu respingeþi aceastã propunere legislativã întrucât am urmãrit sã reducem numãrul de cazuri de abandon ºcolar ºi nici nu sunt motive întemeiate, afarã, bineînþeles, de acela cã Guvernul nu vrea sã aloce fonduri în plus pentru ca ºcolarii foarte sãraci sã beneficieze de o masã.

În punctul de vedere al Guvernului se face referire la Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social, însã aceasta are acoperirea limitatã. Se ºtie cã nu existã cantine în toate oraºele ºi satele þãrii.

De asemenea, în punctul de vedere al Guvernului se precizeazã cã este în vigoare Legea nr. 142/1998 ºi cã salariaþii din sectorul bugetar pot primi o alocaþie individualã de hranã acordatã sub forma tichetelor de masã, or, noi ne-am referit la elevi în aceastã lege ºi este evident cã Legea nr. 142 nu are nici un articol pentru asemenea cazuri.

Menþionez cã în legislaþia europeanã, mai precis în Marea Britanie, Finlanda ºi Lituania, existã asemenea legi ºi cã dupã ce au intrat în vigoare absenteismul a scãzut, iar rezultatele ºcolare s-au îmbunãtãþit.

Vã mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiilor, vã rog, care au propus respingerea.

Comisia a propus respingerea acestei propuneri legislative din trei motive.

În primul rând, ca formã, în momentul în care se introduc tichete de masã se extinde gama celor care vor beneficia de tichete de masã, trebuie sã intervenim în legea care reglementeazã acordarea tichetelor de masã, adicã în Legea nr. 142/1998, ºi nu printr-o lege specialã.

În al doilea rând, pentru copii care trãiesc în familii cu venituri reduse ºi au nevoi suplimentare existã legislaþie, în primul rând existã Legea nr. 208/1997 privind cantinele sociale care, atât cât existã în momentul de faþã, nu putem sã le suplimentãm, sã spunem, decât tot prin lege; legislaþie existã, de acum înseamnã cã trebuie sã se gãseascã ºi fonduri. Mai existã Legea nr. 416/2001 care, începând cu 1 ianuarie 2002, va acorda venitul minim acordat familiilor care se calificã pentru acest ajutor social. Deci legislaþie existã...

ªi al treilea motiv este cel al neindicãrii surselor financiare pentru acest efort suplimentar. Vã mulþumesc.

Comisia îºi pãstreazã propunerea de respingere, raportul de respingere.

Din partea grupurilor parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri?

Din partea Grupului P.R.M., domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este cunoscut faptul cã, potrivit statisticilor care în ultima perioadã au fost realizate, nivelul de trai al populaþiei în România a scãzut dramatic dupã 1990. De aceastã scãdere dramaticã ”beneficiazãÒ, bãnuiesc cã sesizaþi ghilimelele, în primul rând, familiile cu copii mulþi sau cele cu venituri foarte mici, mici ºi foarte mici. În aceste condiþii, de asemenea, ni s-a semnalat reînceperea unui proces foarte grav în România, acela de analfabetism, revenim la situaþia cu care ne-am luptat dupã cel de Al Doilea Rãzboi Mondial. În momentul în care avem aceºti parametri, pe de o parte, existã pericolul reinstalãrii analfabetismului în rândul populaþiei ºcolare ºi nu numai ºcolare din România. În momentul în care sãrãcia se acutizeazã de la an la an ca urmare a unor factori obiectivi sau ca urmare a unor greºeli de management, este regretabil cã o asemenea iniþiativã nu este luatã în considerare ºi nu i se acordã atenþia pe care o meritã, pentru cã, în fond, aceastã iniþiativã legislativã vrea sã contracareze cele douã efecte menþionate.

Este o obligaþie a statului român sã aibã grijã de tânãra generaþie ºi sã-i creeze condiþiile pentru ca ea sã se dezvolte ºi sã-i asigure inclusiv instrucþia ºi educaþia minimalã. Or, în condiþiile în care familiile se luptã din greu sã-ºi plãteascã cheltuielile de întreþinere, se luptã din greu sã-ºi achiziþioneze minimum de haine, de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte, de multe ori nu mai existã resursele financiare în familii pentru a asigura ºi aceastã hranã minimã zilnicã. Nu este cazul sã evoc aici, pentru cã aº considera cã recurg la un sentimentalism ieftin, sã recurg aici la dificultãþile formidabile care se întâlnesc în ºcolile din România, când foarte mulþi copii mãnâncã pe furiº sã nu vadã cã ceilalþi, colegii lor, nu au ce mânca o zi întreagã.

Este nevoie sã ne gândim la acest aspect. Chiar dacã astãzi vom respinge cu acelaºi elan partinic aceastã iniþiativã legislativã, nu trebuie sã scãpãm din vedere aceastã realitate socialã, economicã, extrem de cruntã care va produce efecte în viitor asupra tinerei generaþii, a nivelului ei de pregãtire ºi, nu în ultimul timp, a stãrii sale de sãnãtate.

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea altor grupuri parlamentare doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte.

Considerãm în acest caz dezbaterile generale încheiate asupra acestei propuneri legislative.

Va fi supusã votului în ºedinþa de marþi.

Proiectul de Lege privind creºterea ºi ameliorarea raselor de animale.

Se propune, de asemenea, respingerea.

Din partea comisiei, poftiþi, explicaþi-ne de ce propuneþi respingerea.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În urma reexaminãrii proiectului de Lege privind creºterea ºi ameliorarea raselor de animale, în ºedinþa din 25 octombrie 2001, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a hotãrât

respingerea pe urmãtorul considerent: prevederile din aceastã lege au fost preluate ºi chiar îmbunãtãþite, completate ºi cuprinse în Legea zootehniei care a fost aprobatã de dumneavoastrã. De aceea, supunem discuþiei ºi aprobãrii respingerea acestei legi.

Are caracter organic.

- Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva? Nu doreºte.

Presupun cã este de acord.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerãm dezbaterile generale încheiate, va fi supusã în ºedinþa de vot de marþi.

Mai avem douã respingeri.

- Propunerea legislativã privind instituirea stagiului de

- practicã pentru studenþi.

- Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea Comisiei de învãþãmânt dacã cineva

- doreºte? Nu avem, nu?

- Cineva din comisie...?

- Deci domnul Baciu este membru al comisiei? Da. Susþineþi respingerea.

Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã-ºi spunã punctul de vedere? Nu doreºte.

Urmeazã sã fie supusã votului aceastã propunere de respingere într-o ºedinþã specialã de vot.

- Propunerea legislativã pentru asigurarea învãþãmântu-

- lui primar în mediul rural cu personal calificat.

- Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Nu

- doreºte.

Comisia propune respingere.

Vã menþineþi punctul de vedere? Da, comisia îºi menþine punctul de vedere privind respingerea acestei propuneri legislative.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Considerãm încheiatã dezbaterea generalã, urmeazã sã fie supusã votului aceastã propunere de respingere în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole.

Este o procedurã de urgenþã.

Vã rog, din partea comisiei, sã propuneþi timpii de dezbatere.

Mulþumesc domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108 privind exploataþiile agricole, în ºedinþele din zilele de 30 octombrie, 31 octombrie, 1 noiembrie ºi 20 noiembrie 2001, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a analizat ºi propune spre dezbatere ºi aprobare plenului Camerei Deputaþilor proiectul de lege, cu amendamentele care au fost formulate.

Menþionãm cã prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Propunem pentru discuþie 15 minute pe ansamblu, un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã observaþi în raport, la pagina 1, punctul 1, se propune o modificare.

- unei legi ºi din punct de vedere al tehnicii legislative este ”potrivit prezentei ordonanþe de urgenþãÒ.

Vã mulþumesc.

Un jurist poate sã mã combatã. Vã mulþumesc.

Pãi, tocmai de asta v-am spus; în loc de lege putem sã-i spunem ordonanþã: ”în sensul prezentei ordonanþe, exploataþiile agricole sunt comerciale ºi familiale ºi se...Ò

”Potrivit prezentei ordonanþe de urgenþãÒ, pentru cã nu este o ordonanþã simplã, este o ordonanþã de urgenþã.

Da, domnule, sigur. Bun. Comisia?

Dacã sunteþi de acord? Da. Nu sunt obiecþii.

Deci, adoptat cu modificarea propusã de comisie. Art. 3. ªi la art. 3 sunt observaþii. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi, în comisie, am îmbunãtãþit mult aceastã iniþiativã legislativã, aceastã ordonanþã de urgenþã venitã de la Senat. Desigur, este loc oricând de adus unele îmbunãtãþiri, chiar dacã încalc o cutumã parlamentarã ºi sunt unul din iniþiatorii acestui articol, nouã ne-a scãpat în comisie, domnule preºedinte, o chestiune esenþialã ºi anume: în partea introductivã a art. 3 noi am menþionat: ”exploataþiile agricoleÒ, ºi am adãugat noi, ”sunt comerciale sau familiale, se diferenþiazã în funcþie de...Ò

V-aº propune urmãtoarea îmbunãtãþire, ca nu cumva sã se înþeleagã cã este vorba de formele de asociere conform Legii nr. 31/1990 sau Legii nr. 36, Legea arendei, v-aº propune urmãtoarea sintagmã dupã cuvintele ”exploataþiile agricoleÒ: ”exploataþiile agricole potrivit prezentei ordonanþe de urgenþãÒ, ºi textul curge, ”sunt comerciale sau familialeÒ, cã altfel generãm unele confuzii cu Legea nr. 31 ºi Legea nr. 36.

Deci, numai conform potrivit prezentei ordonanþe de urgenþã ele sunt comerciale sau familiale ºi în felul acesta lucrurile sunt clare ºi nu s-ar mai produce confuzia.

Deci, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vã propun ca în partea introductivã a art. 3, dupã ”exploataþiile agricoleÒ sã urmeze sintagma ”potrivit prezentei ordonanþe de urgenþãÒ.

Vã mulþumesc.

Nu ar fi mai corect ”în sensul prezentei legiÒ? ”Exploataþiile agricole...Ò

Nu, domnule preºedinte, pentru cã din punct de vedere legislativ aºa este corect, pentru cã noi modificãm o ordonanþã de urgenþã, nu este vorba de modificarea

## Domnule preºedinte,

La momentul când am analizat, am apreciat ”prezenta legeÒ. Din discuþiile pe care le-am mai avut ulterior, se pare cã varianta pe care o propune domnul Ianculescu poate sã fie luatã în considerare. Vã mulþumesc.

Dacã iniþiatorul...?

Iniþiatorul este de acord. Bun.

Cu modificarea propusã de domnul Ianculescu, dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Dacã nu sunt obiecþii, am adoptat în forma propusã de domnul Ianculescu ºi de comisie.

Prin poziþia 3 a raportului se introduce un art. 3[1] . Dacã sunt obiecþii? Poftiþi.

Aceeaºi observaþie, am greºit ºi noi la comisie ºi trebuie sã-mi fac _mea culpa_ , eu sunt vinovatul; tot la alin. 2, în final, în loc de ”prezenta legeÒ, sã trecem ”prezenta ordonanþã de urgenþãÒ.

Distinsul nostru jurist, domnul Bobiº, cred cã-mi dã dreptate, cã aºa trebuie sã scriem, ”prezenta ordonanþã de urgenþãÒ.

Vã mulþumesc.

Comisia este de acord? Da. Iniþiatorul este de acord. Bun.

Sunt alte obiecþii? Nu sunt. Bun.

Sunt obiecþii din salã cu privire la aceastã completare? Nu sunt.

S-a adoptat art. 3[1] , în forma propusã de comisie ºi de domnul Ianculescu, cu modificarea respectivã.

La art. 4 vã rog sã observaþi, la punctul 4 existã, de asemenea, propunerea de modificare ºi existã ºi un amendament respins.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã art. 3[1] propus de cãtre comisie s-a mai propus încã un articol nou, art. 3[2] , care a fost respins de comisie.

Eu doresc sã vi-l supun atenþiei pentru cã, altfel, legea ar fi elipticã. Noi am votat la art. 3 cã ”exploataþiile agricole, potrivit prezentei ordonanþe de urgenþã, sunt comerciale sau familiale ºi se diferenþiazã în funcþie de natura juridicã a acestoraÒ, ce am aprobat acum, prin art. 3[1] . Forma de proprietate nu se regãseºte în textul ordonanþei. Natura activitãþii se regãseºte în art. 4, dimensiunile acestora se regãsesc la art. 5.

De aceea, pentru a rãspunde ºi din punct de vedere al formei de proprietate ºi a nu fi dificultãþi în crearea acestor exploataþii agricole, am propus urmãtorul articol, care urmeazã dupã art. 3[1] , ºi anume art. 3[2] , care se regãseºte la poziþia 2, la amendamente respinse, la pagina 12, cu urmãtorul conþinut: ”Exploataþiile agricole pot fi cu capital integral privat sau de stat ºi cu capital majoritar privat sau majoritar de stat.Ò

De ce este important sã menþionãm aceastã formã mixtã din punct de vedere al formei de proprietate a exploataþiilor? Existã exploataþii-ferme, exploataþiile agricole care au rãmas în domeniul public al statului, din fostul I.A.S. Au existat acþionari anterior. Dacã noi nu introducem în text aceastã modalitate de constituire ºi de exploataþii mixte din punct de vedere al formei de proprietate, cel care conduce exploataþia agricolã cu capital integral de stat, poate sã-i trimitã la plimbare pe foºtii acþionari, care, ei, vor sã rãmânã în continuare ºi sã formeze o exploataþie pe suprafaþã mare.

Cred cã este bine ca noi sã introducem acest articol, prin care se dã posibilitatea creãrii ºi a exploataþiilor agricole mixte ºi din punct de vedere al formei de proprietate.

Vã mulþumesc.

Aici este o problemã destul de delicatã ºi ea implicã elemente de politicã a Guvernului, a Ministerului Agriculturii în ceea ce priveºte I.A.S.-urile.

Dacã noi vom privatiza toate I.A.S.-urile ºi acþionarii vor primi pãmântul în expresie fizicã ºi urmeazã sã facã ce doresc cu el Ñ sã-l vândã, sã-l exploateze, sã se asocieze în exploataþii agricole într-un viitor apropiat Ñ, nu putem adopta forma aceasta. Dacã se doreºte în continuare menþinerea I.A.S.-urilor ca structuri comerciale, atunci putem accepta probabil aceastã variantã, pentru cã pãmântul care este proprietatea statului poate sã fie exploatat de o agenþie a domeniului public. Dar aceasta este o problemã asupra cãreia trebuie sã ne lãmureascã cineva din Ministerul Agriculturii.

Propunerea mea nu are nimic cu fostele I.A.S.-uri, domnule preºedinte. Se referã la exploataþiile agricole. Altfel, la comisie ni s-a spus cã este o propunere superfluã, prin faptul cã Legea nr. 31 nu interzice aºa ceva ºi

cã, potrivit principiului ”ceea ce nu este interzis este permisÒ, n-ar mai fi nevoie de acest articol de lege. Eu nu insist asupra lui, dar mã tem cã va crea niºte condiþii, niºte confuzii ºi niºte opreliºti în calea creãrii de exploataþii mari, dacã mergem dupã principiul cã ”ceea ce nu este interzis este permisÒ.

Vã mulþumesc.

Da.

Din partea Ministerului Agriculturii? Da, poftiþi, domnule secretar de stat.

**Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã mã vãd nevoit sã nu fiu de acord cu amendamentul propus, întrucât ºi la Senat, ºi la comisia de specialitate aceste lucruri au fost discutate, dar, în perspectiva programului nostru de privatizare, nu vom putea sã pãstrãm asemenea nuclee, deoarece Legea nr. 268 prevede clar care sunt mecanismele ºi procedurile de privatizare.

ªi atunci, aceste exploataþii, întrucât noi nu am vorbit de exploataþii private în lege, ca sã delimitãm exact perimetrul de activitate, pot fi asimilate foarte bine în cadrul legii.

Poftiþi, domnule Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

Atunci, vã propun sã revenim la art. 3 ºi sã scoatem punctul b), cã ele se diferenþiazã dupã forma de proprietate, cã altfel este o trimitere într-adevãr care nu-ºi are rostul. Din moment ce în textul legii eu nu abordez forma de proprietate, nu are rost s-o menþinem în textul legii. Cineva care citeºte legea vede cã este elipticã din acest punct de vedere.

Eu sunt de acord, dar sã scoatem faptul cã ele se diferenþiazã dupã forma de proprietate, pentru cã nu abordãm în textul legii aºa ceva.

Vã mulþumesc.

Un punct de vedere al Comisiei pentru agriculturã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã este bine sã rãmânã ºi aceastã menþiune. Legea n-o facem numai pentru o jumãtate de an, un an ºi este posibil ca, în timp, sã avem situaþie în care sã putem opera, luând în considerare ºi forma de proprietate diferitã.

Deci propun sã rãmânã la punctul de vedere formulat ºi aprobat de comisie.

Vã mulþumesc.

Da. Trebuia s-o tranºaþi într-un fel în comisie mai demult.

Deci domnul Ianculescu propune sã mergem pe amendamentul dânsului, care face referire la posibilitatea exploataþiilor mixte, privat-particular. Amendamentul a fost respins de comisie, care îºi menþine punctul de vedere.

Cine este pentru acest amendament respins? Un vot pentru. Insuficient.

Art. 4, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Art. 5. Vã rog sã observaþi cã la punctul 5 al raportului comisiei sunt propuse modificãri destul de ample. De asemenea, la punctele 6, 7, 8.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 5.

Art. 6. Sunt propuse modificãri la poziþia 9 din raportul comisiei.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat ºi art. 6.

Vã rog sã observaþi cã se introduce un nou alineat prin punctul 9.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat, cu alineatul nou cu tot.

Capitolul III. Titlul. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Vã rog sã observaþi la poziþia 10 ºi poziþia 11 cã sunt fãcute niºte modificãri de cãtre comisie prin raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 7, adoptat cu modificãrile propuse de comisii.

Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. 9 sunt propuse niºte modificãri la poziþia 13 a raportului.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12 sunt propuse modificãri la alin. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Titlul capitolului IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Sunt obiecþii. Nu. Adoptat.

Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat, cu modificãrile propuse de cãtre comisie. Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 17. Sunt modificãri propuse de cãtre comisie. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 16. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã vã prezint raportul înlocuitor, întocmit de Comisia pentru industrii ºi servicii asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea ºi infrastructura pentru evaluarea conformitãþii.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã spre dezbatere, în fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea ºi infrastructura pentru evaluarea conformitãþii, cu adresa nr. 287 din 1 octombrie 1998.

Prin încadrarea acestei ordonanþe în ansamblul cerinþelor europene actuale ºi de perspectivã în domeniul acreditãrii, ordonanþa are urmãtoarele avantaje: îndeplineºte cerinþa organismului naþional de acreditare, asigurã continuitatea activitãþii de acreditare, precum ºi acreditãrilor acordate pânã în prezent ºi a celor în curs de desfãºurare.

În comisie s-au efectuat câteva modificãri ºi completãri la aceastã ordonanþã. Pe de o parte, abrogarea prevederilor ºi cerinþelor în legãturã cu activitatea de acreditare, sau cu organismul naþional de acreditare în situaþia în care aceleaºi prevederi se regãsesc în norme tehnice sau în alte situaþii, sau în alte acte normative, ori contravin prevederilor altor acte normative, sau acestea au avut un caracter tranzitoriu ºi ºi-au produs efectul. Pe de altã parte, am introdus anumite amendamente ce privesc coordonarea activitãþii de acreditare, componenþa colegiilor în care sunt reprezentanþi membrii asociaþiei care este organismul naþional de acreditare, marca naþionalã de acreditare. Iar, în al treilea rând, s-au completat prevederile ordonanþei prin extinderea numãrului de colegii, lãrgirea atribuþiilor organismului naþional de acreditare, stabilirea Ministerului Industriei ºi Resurselor ca autoritate de stat responsabilã pentru elaborarea strategiilor ºi politicilor în domeniul acreditãrii, introducerea cerinþei ca Ministerul Industriei ºi Resurselor sã-ºi numeascã în colegiul director reprezentantul sãu, introducerea cerinþei privind funcþionarea organismului naþional de acreditare sub coordonarea Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi, respectiv, stabilirea clarã a conþinutului ºi domeniului de aplicare a mãrcii naþionale de acreditare.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte.

Vã rog sã observaþi raportul. Vom merge dupã raportul comisiei.

Titlul ordonanþei. Se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Titlul capitolului I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1 al ordonanþei. Se propune o anumitã modificare în raportul comisiei, la punctul 5.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La poziþia 7 din raport se propune eliminarea unui text.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptatã aceastã propunere a comisiei.

La punctul 8 al raportului, este nemodificat faþã de ordonanþã. Este vorba de definirea unor termeni. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Lit. b). Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Lit. c). Se propune eliminarea de cãtre comisie a acestei litere.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. De asemenea, lit. d) se propune abrogarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La poziþia 12 este lit. e); comisia nu are nici o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 13. Obiecþii? Nu. Adoptat. Poziþia 14, referitor la lit. g). Obiecþii? Nu. Adoptat. Poziþia 15, lit. h). Obiecþii? Nu. Adoptat.

Lit. B, ”Alþi termeniÒ, poziþia 16 din raport, se eliminã.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã.

Poziþia 17 din raport, referitoare la lit. a); se propune o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Lit. b) se eliminã, se abrogã. Poziþia 18 din raport, vã rog sã priviþi. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã. Pentru poziþiile 19, 20, lit. c) ºi d) se eliminã. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã varianta comisiei.

Poziþia 21, este o altã definire, cu lit. f), datoritã eliminãrilor.

Sunt propuneri de modificare din partea comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt. S-a adoptat. Poziþia 22. În ordonanþã este lit. f), ”bariera tehnicãÒ. Se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 182/8.XII.2001 conþine 16 pagini.**

Preþul 11.824 lei