Maria Petre

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Moþiunea ”Democraþia în pericolÒ pune în discuþie o problemã extrem de importantã pentru orice partid politic responsabil, partid politic parlamentar ºi, mai ales, partid politic responsabil de guvernare. Moþiunea ”Democraþia în pericolÒ nu abordeazã prea multe probleme, aºa cum s-a

încercat iniþial sã se motiveze amânarea dezbaterii ei, ea abordeazã o singurã problemã, extrem de gravã, pe care titlul o defineºte ºi o argumenteazã. Cât de solide sunt, însã, argumentele este rostul dezbaterii de azi din Senat sã demonstreze.

Partidul Democrat vã propune sã luãm pe rând argumentele, motivele pentru care iniþiatorii moþiunii ne cheamã sã apãrãm democraþia, construitã atât de lent ºi cu atât de mari sacrificii în România. Primul dintre ele este cel privind inversarea raportului Parlament-Executiv ºi transformarea Parlamentului, uºor-uºor, într-o anexã a Executivului. Cum? Pe calea potopului de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã, adoptate de Executiv pe toate domeniile posibile ºi imposibile, urgente sau mai puþin urgente.

Aceastã manierã nu este însã nouã. Ea este profund dãunãtoare ºi nu are nici o justificare politicã. Nu este nouã, pentru cã ea îºi are originile în guvernarea Vãcãroiu, pe care, stimate colege ºi stimaþi colegi de la P.R.M., aþi susþinut-o necondiþionat, mult mai necondiþionat decât susþine azi U.D.M.R. guvernarea Nãstase. Este profund dãunãtoare dintr-o raþiune extrem de simplã, ºi anume aceea cã ordonanþele produc efecte de la data publicãrii lor în ”Monitorul OficialÒ. Oricâte modificãri ºi îmbunãtãþiri ar aduce Legislativul, prin procesul de adoptare mai lung sau mai scurt, depinde de situaþie, societatea este supusã efectelor ordonanþei iniþiale.

Vom lua ca exemplu un domeniu extrem de important ºi de nejustificat pentru o asemenea alegere a Executivului: Ordonanþa nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale. De ce ordonanþã? Greu de rãspuns.

În timpul dezbaterii parlamentare, care a durat din februarie pânã în iunie, ea a suferit multe ºi foarte importante modificãri, numai cã, între timp, autoritãþile administraþiei publice locale au avut niºte termene intermediare de aplicare stabilite prin ordonanþã. Le-au respectat, dar au trebuit sã revinã dupã adoptarea legii.

Sigur cã ºi guvernarea 1996Ð2000 a suferit de acest pãcat. Ea avea însã o scuzã, ºi anume aceea a fragilitãþii majoritãþii din Parlament, la un moment dat chiar a lipsei acesteia din Senat. Scuza aceasta nu poate fi invocatã de actuala majoritate.

Despre felul cum înþeleg guvernanþii sã trateze instituþia ”Întrebãri ºi interpelãriÒ am vorbit într-o declaraþie politicã recentã, în al cãrei final am cerut conducerii Senatului sã facã demersurile necesare pentru ca relaþia LegislativÐExecutiv sã revinã la dimensiunea constituþionalã, democraticã, normalã.

Al doilea argument: intervenþia politicã în justiþie, lipsa de independenþã a justiþiei române. Partidul Democrat spune acest lucru continuu ºi îl spune într-o formulã chiar mai durã decât autorii moþiunii. Pentru a-ºi acoperi matrapazlâcurile, Partidul Social Democrat a transformat justiþia într-un instrument politic. Recent, înfiinþarea Parchetului Naþional Anticorupþie a pus la dispoziþia Guvernului braþul armat care sã îngroape dosarele marilor afaceri ale clientelei P.S.D. ºi sã intimideze pe cei care criticã puterea. Ministerul Public ºi cel de Interne au fost, de asemenea, politizate ºi puse sã lucreze pentru a muºamaliza marile scandaluri ºi a închide gura celor incomozi.