Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Declar deschisã ºedinþa Senatului din data de 10 octombrie 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, secretarii Senatului.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 99 de colegi, sper cã sunt ºi în salã, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 11 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 5 sunt plecaþi în delegaþii, unul este bolnav ºi 2 sunt învoiþi.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 13,30.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã.

În legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut obiecþiuni? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Îi invit pe domnii senatori sã voteze.

Cu 72 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri, programul de lucru al Senatului pentru ziua de azi este aprobat de plen.

În legãturã cu ordinea de zi aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.

Avem câteva chestiuni la probleme organizatorice. În primul rând v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã Ñ ºi vã propun sã aprobãm Ñ o serie de modificãri în comisiile permanente ale Senatului.

Astfel, Grupul parlamentar al Partidului România Mare solicitã ca domnul senator Nicolae Pãtru sã fie înlocuit din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã cu domnul senator Ion Marcu.

De asemenea, domnul senator Rus Ioan Aurel sã treacã la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, în locul domnului senator Ion Marcu, pentru a realiza ºi o unitate de vederi între ministru ºi un membru al comisiei.

Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã exprimaþi prin vot în legãturã cu solicitarea Grupului parlamentar Partidul România Mare.

Vã rog sã votaþi.

Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Biroul permanent al Senatului împreunã cu liderii grupurilor parlamentare vã propun ca program de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare: lucrãri în plen în zilele de luni, 14 octombrie, ºi joi, 17 octombrie, lucrãri în comisiile permanente, marþi, 15 octombrie, ºi miercuri, 16 octombrie.

Miercuri, la ora 13,00 va avea loc ºedinþa Biroului permanent lãrgit al Senatului, la care sunt invitaþi liderii grupurilor parlamentare ºi preºedinþii comisiilor permanente existente în Senat.

În legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi de fãcut obiecþiuni? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 80 de voturi pentru ºi douã abþineri, programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare a fost aprobat de plenul Senatului.

La punctul 2 de pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2003.

Dintre chestori sau dintre colegii senatori, cine a fost nominalizat pentru a susþine proiectul de buget?

Unde doriþi, domnule senator. Vã invit fie la masa Executivului, fie la masa Legislativului. Se pare cã trageþi spre stânga. Vã rog sã luaþi loc ºi sã prezentaþi bugetul.

Bãnuiesc cã datoritã orientãrii politice ºi nu de altceva v-aþi aºezat la masa aceea.

Oricum trebuie sã fiu de stânga, aºa cum aþi remarcat ºi dumneavoastrã.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Potrivit Legii finanþelor publice nr. 72/1996, Camera Deputaþilor ºi Senatul îºi aprobã bugetele proprii înaintea dezbaterii bugetului de stat ºi îl înainteazã Ministerului Finanþelor Publice în vederea includerii în bugetul de stat.

În acest sens, a fost prezentat în ºedinþa Biroului permanent bugetul Senatului pentru anul 2003, în sumã totalã de 600.080.675 mii lei. Cheltuielile înscrise în acest proiect de buget sunt structurate pe titluri de cheltuieli bugetare, astfel:

Ð **Cheltuieli totale:** 600.080.675 mii lei. din care: A) **Cheltuieli curente:** 557.501.643 mii lei.

din care:

Ð cheltuieli de personal: 412.130.788 mii lei. Ð cheltuieli materiale ºi servicii: 145.360.855 mii lei. Ð trasferuri: 10.000 mii lei. B) **Cheltuieli de capital:** 42.579.032 mii lei.

La fundamentarea cheltuielilor de personal s-a avut în vedere asigurarea creditelor pentru:

Ð fondul de salarii, care a fost fundamentat pornind de la salariul de bazã stabilit pentru luna decembrie 2002, conform precizãrilor metodologice privind elaborarea propunerilor de buget pe 2003, primite de la Ministerul Finanþelor Publice;

Ð de asemenea, fondul de salarii mai cuprinde premiul anual aferent anului 2002 a cãrui platã, potrivit prevederilor art. 12 din Legea bugetului de stat pe 2002 nr. 73, se va efectua din prevederile bugetare pe anul 2003;

Ð o indexare de 8,43 a fondului de salarii pentru anul 2003, stabilitã, de asemenea, de Ministerul Finanþelor Publice.

Menþionãm cã s-a luat în considerare un numãr de personal de 1.057, considerat strict necesar în conformitate cu sarcinile ºi atribuþiile ce le are de realizat instituþia, dintre care 141 de persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã, 420 de salariaþi pentru birouri senatoriale ºi 496 salariaþi pentru aparatul central.

La articolele de cheltuieli privind contribuþiile pentru asigurãrile sociale de stat pentru constituirea Fondului de platã a ajutorului de ºomaj ºi cele pentru constituirea Fondului de asigurãri sociale ºi sãnãtate au fost

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Rog grupurile parlamentare sã-ºi exprime punctul de vedere faþã de proiectul bugetului Senatului pe anul 2003. Nu sunt intervenþii.

La punctul 3 în ordinea de zi avem o Notã privind aprobarea dezbaterii în procedurã de urgenþã a proiectului Legii privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii organizate.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/19.X.2002

Proiectul Legii a fost adoptat de Camera Deputaþilor ºi se solicitã de cãtre Guvern procedurã de urgenþã. În conformitate cu prevederile regulamentului, art. 102, plenul are dreptul sã se pronunþe.

Doriþi sã interveniþi? Nu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 5 abþineri, s-a aprobat solicitarea ca proiectul Legii privind prevenirea ºi combaterea criminalitãþii organizate sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã de cãtre Senat.

La punctul 4 de pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România asupra lãcaºurilor de cult, cimitirelor ºi altor bunuri destinate activitãþilor cultului mozaic.

Din partea Senatului au participat la mediere domnii senatori: Antonie Iorgovan, Opriº Octavian, Stoica Fevronia, Pujinã Nelu, Belaºcu Aron, Roman Petre ºi EcksteinÐKov‡cs PŽter.

Rog pe unul dintre colegi sã exprime punctele de vedere în situaþia în care vor exista solicitãri din partea domnilor senatori.

Vã rog sã observaþi cã în anexa la raport colegii din comisia de mediere ne propun textele:

La punctul 1, varianta Camerei Deputaþilor;

La punctul 2, varianta Camerei Deputaþilor;

La punctul 3, un text comun;

La punctele 4, 5, 6, 7 ºi 8, texte în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã consult dacã sunt intervenþii la soluþiile propuse de colegii din comisia de mediere. Nu sunt.

În primul rând,

La punctul 5 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Din partea Senatului, la mediere au participat domnii senatori: Octavian Opriº, Antonie Iorgovan, Ion Predescu, Aron Belaºcu, Dumitru Petru Pop, Petre Roman ºi Mircea Teodor Iustian.

Vã rog sã observaþi cã în cadrul acestui raport toate textele sunt ale Senatului, motiv pentru care vã rog sã luãm act prin vot asupra raportului înaintat de colegii din comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Se pare cã avem ºi 3 deputaþi printre noi.

Cu 92 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri, plenul aprobã acest raport în care sunt toate textele Senatului.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.

Invit reprezentanþii Guvernului. Este prezent domnul ministru Gaspar ºi doamna secretar de stat din partea Ministerului Justiþiei.

Invit colegii din Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnule ministru, aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului. **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi ca din împuternicirea Guvernului sã prezint plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averilor demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.

Pornind de la imperativul prevenirii ºi combaterii corupþiei prin intermediul asigurãrii transparenþei vieþii publice, Guvernul României a iniþiat, în decursul ultimului an, un set de mãsuri legislative având aceastã finalitate. Printre acestea, proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 115/1996 are o semnificaþie deosebitã.

admise ºi redactate în forma în care se regãsesc în ”Amendamente admiseÒ, în anexa la raport. Sunt ºi amendamente care au fost respinse de cãtre comisie. Acestea se aflã în anexa nr. 2 la raport, în care sunt subliniate ºi temeiurile care au condus majoritatea comisiei la respingerea acestor amendamente.

Cu aceste sumare consideraþiuni ºi conchizând cã modificarea ºi completarea Legii nr. 115/1996 se va demonstra ca fiind nu numai necesarã, dar ºi utilã limpezirii multora dintre aspectele de neîncredere, de suspiciune în relaþiile din societatea noastrã, solicit onoratului plen al Senatului sã fie de acord cu raportul de admitere a acestui proiect de Lege de completare ºi modificare a Legii nr. 115/1996 iniþiat de Guvern, sã fie de acord cu amendamentele adoptate de comisiei ºi sã aibã acelaºi punct de vedere pe care l-a avut comisia în privinþa amendamentelor respinse.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Predescu sã prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, comisie sesizatã în fond cu proiectul de lege.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 115 din octombrie 1996 a fost prezentat în linii generale ºi este caracterizat prin sublinierile fãcute de domnul ministru pentru relaþia cu Parlamentul.

Aþi reþinut cã în cadrul acestor completãri ºi modificãri este lãrgitã sfera persoanelor care au obligaþia de a depune declaraþia de avere, actualizarea acesteia periodic pentru cei cu funcþii sau demnitãþi pe duratã nedeterminatã, modificãri în privinþa controlului ºi a procedurii acestuia. Printre noutãþile proiectului de lege completator se regãsesc depozitarii, cele douã serii de depozitari ai declaraþiilor de avere, prima serie reprezentând-o cei la care se depun declaraþiile de avere ºi la care rãmân în conservare, iar cea de-a doua, autoritãþile Curþii de Conturi, centrale ºi judeþene, pe lângã care se instituie Registrul public pentru evidenþa acestor declaraþii, unde persoanele interesate, aºa cum precizeazã proiectul de lege, au acces la aceste declaraþii. Persoanele interesate fiind titularii declaraþiilor, cu acces nelimitat, necondiþionat, la propriile declaraþii, precum ºi alte persoane fizice sau juridice care demonstreazã un interes legitim, la cerere ºi justificat, pentru declaraþia oricãruia dintre demnitari sau dintre funcþionarii ce deþin funcþii publice ºi sunt obligaþi sã facã declaraþi de avere.

Intervin ºi unele sancþiuni ale legii, privind controlul obligatoriu, din oficiu, în cazurile în care persoanele obligate a face declaraþie de avere nu respectã prevederile legii, ºi controlul intervine obligatoriu sau la sesizare.

În privinþa procedurii autoritãþilor de cercetare ºi de judecatã, nu s-au operat modificãri, pentru cã s-a constatat cã reglementãrile acestea sunt complete ºi corespunzãtoare.

În faza dezbaterilor la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-au formulat amendamente de cãtre reprezentanþii grupurilor parlamentare din aceastã comisie. În marea lor majoritate, amendamentele au fost

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale. Vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al grupurilor parlamentare în legãturã cu proiectul de lege.

Domnul senator Aron Belaºcu, Grupul parlamentar P.R.M.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumnesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aºa dupã cum se cunoaºte, aceastã lege a fost adoptatã ºi promulgatã în 1996, când puterea era deþinutã de P.D.S.R., actualul P.S.D. ºi, bineînþeles, la Preºedinþia României era domnul Ion Iliescu.

Legea prevedea, la art. 5 alin. 2, cã declaraþia de avere este confidenþialã ºi nu poate fi consultatã decât în cazurile ºi în condiþiile prevãzute de lege.

Mai mult decât atât, potrivit art. 37 din aceeaºi lege, fapta persoanei care Ñ citez: Ñ ”... primeºte, pãstreazã sau deþine declaraþiile de avere prevãzute de prezenta lege de a publica sau de a divulga în orice mod, în tot sau în parte, conþinutul acestora constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.Ò

Dupã schimbarea puterii, grupul parlamentar care a creat legea, de fapt P.D.S.R.-ul, actualul P.S.D., în frunte cu domnii Ion Iliescu, Rodica Stãnoiu, Nicolae Vãcãroiu, Ion Solcanu, Liviu Maior ºi aºa mai departe, a socotit cã legea creatã chiar de cãtre dânºii nu este bunã ºi solicitã modificarea ei printr-o propunere legislativã, mai precis, în 16 martie 1999, în sensul publicãrii declaraþiei de avere în ”Monitorul OficialÒ, abrogarea art. 4, referitor la autoritãþile publice ºi persoanele îndreptãþite sã primeascã ºi sã pãstreze declaraþia de avere, care rãmâne fãrã obiect, abrogarea alin. 2 al art. 5, cu privire la confidenþialitatea declaraþiei de avere, abrogarea art. 37, care incrimineazã fapta de a publica sau divulga conþinutul declaraþiei de avere de cãtre persoanele care primesc, pãstreazã sau deþin astfel de declaraþii ºi aºa mai departe. Este lesne de înþeles de ce ºi-a schimbat P.D.S.R. cu 360 de grade opþiunea cu privire la aceastã lege dupã pierderea puterii.

La începutul lunii februarie 2002, Guvernul Nãstase se adreseazã Senatului cu propria sa iniþiativã legislativã, care nu putea, desigur, sã fie diferitã de cea iniþiatã de Grupul P.D.S.R. Nu era politic. Dar el, Guvernul, partidulstat P.S.D. a dispus clar parlamentarilor P.S.D. cã varianta ce urmeazã a fi promovatã sub forma unor amendamente trebuie sã fie tot una de nepublicare a declaraþiei în ”Monitorul OficialÒ, dar formulatã într-un mod mascat, neobservabil.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Petre Roman.

Domnule preºedinte,

Stimate ºi stimaþi colegi,

Cred cã o bunã parte dintre dumneavoastrã sunt deja la curent cu dezbaterea care a avut loc în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri în legãturã cu acest proiect de lege.

Datoria mea este sã redau exact care au fost punctele de vedere în legãturã cu aceastã lege ºi s-o ducem pe drumul ei logic ºi pe drumul ei real, pentru ca sã înþelegem în faþa cãrei opþiuni, în faþa cãror alternative ne gãsim.

Într-adevãr, Legea nr. 115/1996, care pãrea a fi o lege importantã pentru asanarea vieþii politice din þara noastrã, a fost o lege care pleca de la principiul confidenþialitãþii ºi este adevãrat cã, atâta vreme cât declararea averilor rãmâne în spatele unui imperativ de confidenþialitate, este foarte puþin probabil ca aceastã lege sã-ºi facã datoria. De altminteri, nici pânã astãzi, în ciuda cererilor noastre, nu suntem în posesia unui raport care sã ne spunã dacã Legea nr. 115/1996, deci acum ºase ani, a operat, în ce condiþii a operat, care sunt persoanele a cãror avere a fost cercetatã ºi rezultatele acestor cercetãri, dacã ele au condus la un act în justiþie sau, dimpotrivã, au fost considerate ca fãrã urmãri juridice.

Faþã de aceastã realitate, cum spunea ºi colegul senator Belaºcu, în martie 1999, un grup de senatori P.D.S.R., avându-l, de aceastã datã, în fruntea listei pe Ion Iliescu, actualul preºedinte al României, propune, foarte simplu ºi foarte eficient, înlãturarea barierelor de confidenþialitate, ºi anume simpla, corecta, cinstita declarare a averilor, care sã fie publicatã în ”Monitorul OficialÒ, prin urmare, sã fie la dispoziþia cetãþenilor.

Mai mult decât atât, pentru ca lucrurile sã fie clare, în acea iniþiativã se precizeazã, fãrã echivoc, abrogarea art. 5 alin. 2 cu privire la confidenþialitatea declaraþiei de avere.

Lucrurile sunt absolut clare ºi fãrã echivoc. Ajungând P.D.S.R.-ul sã guverneze, dupã alegerile din toamna lui 2000, în ianuarie anul acesta, 2002, Guvernul realizeazã un proiect de lege pe care-l propune Parlamentului, care, în fond, reia iniþiativa legislativã despre care am pomenit.

Proiectul de lege prezentat de Guvern, aºa cum s-au exprimat iniþiatorii sãi, topeºte iniþiativa legislativã în ea însãºi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

ÉAþi fost la guvernareÉ De ce n-aþi adoptat-o pe aia?!É Cea din 1999É

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Foarte bineÉ Adoptaþi-o pe asta acumÉ

Stimaþi colegi, vã rog, a solicitat cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnilor colegi, Domnule preºedinte,

Numai puþin, domnule senator, vã rog sã faceþi liniºte în salã pentru a-l putea asculta pe domnul senator Popa.

Sigur, e un moment dificil pentru reprezentanþii partidului de guvernãmânt, pentru cã ar trebui sã explice de ce aceastã lege a luat o întorsãturã de 180 grade. Dintr-o transparenþã totalã a devenit o lege opacã, dintr-o declaraþie care ar fi trebuit sã cuprindã tot ceea ce înseamnã averea demnitarului ne-am restrâns, adicã prin voinþa dumneavoastrã, la lucrurile care sunt la vedere, care pot fi controlate. Mã refer la imobile. Merge oricine la fisc, verificã. Mã refer la maºini, autoturisme, iahturi, dacã doriþi dumneavoastrã, sunt înregistrate la fisc ºi la alte organe care autorizeazã circulaþia lor, mã refer la pãrþile sociale sau la acþiuni, Camera de Comerþ, oricând, vã dã relaþii în legãturã cu acestea. Rãmân banii. Da, dar la bani am fixat un nivel enorm pentru societatea româneascã. Este vorba de un miliard. Faceþi o socotealã. 10.000 de euro în þarã, 10.000 de euro în strãinãtate, plus 300 milioane ºi o sã ajungeþi la un miliard. ªi ne judecã. Pe noi toþi ne judecã.

Deci este o lege care, pânã la urmã Ñ ºi de asta mã aliez cererii fãcute de domnul senator RomanÉ vã rog foarte mult sã vã gândiþi foarte bine înainte de a vota Ñ, este o lege care ne poate induce din nou în imaginea alegãtorului, a cetãþeanului, imaginea parlamentarului corupt, a parlamentarului care îºi face singur legea, îºi stabileºte salariul, îºi stabileºte alte condiþii de viaþã mai bune decât cetãþeanul de rând ºi acum îºi ascunde într-un mod viclean averea.

Este o necesitate a tuturor, pentru cã eu, noi ºi dumneavoastrã, pentru cã vã consider de bunã-credinþã, nu cred cã doriþi sã fiþi consideraþi necinstiþi cã v-aþiÉ

Vedeþi unde arãtaþi!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Mã iertaþi, dacã am arãtat cãtre dumneavoastrã.

Eu ºtiu cã încercaþi sã mã întrerupeþi, am prea multã experienþã la barã ca sã mã las întrerupt ºi stingherit de dumneavoastrã.

Sigur cã aceastã lege va intra în istorie, dacã va intra în istorie, pentru cã actualmente este o lege mai rea ca Legea nr. 115/1996. Eu vã dau un exemplu. La intrarea noastrã în funcþie am fãcut o declaraþie, la ieºirea noastrã din funcþie, dacã dumneavoastrã votaþi aceastã lege, vom exclude tot ce înseamnã valoare, bun mobil, din declaraþiile respective.

Aceastã lege vã asigur cã va intra în istorie cu numele de ”Legea Adrian NãstaseÒ. Este un lucru la care trebuie sã vã gândiþi, în primul rând dumneavoastrã care aveþi majoritatea voturilor. Ce se dorea, ce doream sau ce ar fi fost de dorit într-o asemenea lege?

În primul rând, transparenþã, accesul cetãþeanului la declaraþia de avere, eu am mers mai departe ºi am spus cã acest acces trebuie asigurat înainte de alegeri, pentru cã cetãþeanul trebuie sã ºtie pe cine voteazã, trebuie, evident, aºa cum este prevãzut ºi astãzi, asigurat la plecarea din funcþie, pentru cã cele douã declaraþii vor face dovada unor acumulãri, eventuale, de avere în timpul mandatului.

Am mai fãcut un amendament care mi-a fost ”ciopârþitÒ, iertaþi-mi expresia, am cerut ca toate cadourile peste 100 de euro primite în timpul mandatului, cu orice ocazie, sã fie declarate, aºa cum este în þãrile civilizate. Nu uitaþi cã noi suntem acuzaþi de corupþie ºi nu uitaþi cã, prin diferite cadouri, la zile, la onomastici, la nunþi, se deghizeazã, se ascunde o adevãratã mitã, de ce sã ocolim aceste lucruri?

Sigur cã intenþia mea a fost modificatã prin textul aprobat de comisie, s-a ridicat nivelul la 200 de euro, dar numai pentru cadourile primite în exerciþiul mandatului. Pãi, nu exerciþiul mandatului mã intereseazã, noi exercitãm în permanenþã funcþia de parlamentar, 24 din 24, nu putem fi acasã altceva, suntem demnitari ºi trebuie sã fim ºi mândri ºi responsabili pentru aceastã funcþie.

Sigur cã aici se împart apele, între cei care vor sã-ºi arateÉ Eu mi-am declarat, ºi spre surprinderea meaÉ Domnule preºedinte,

Domnul senator Matei are un obicei prost, mã întrerupe, vorbeºte tot timpul, vã rog foarte mult asiguraþi desfãºurarea ºedinþei.

Domnilor senatori,

Stimaþi colegi,

Este o lege importantã, haideþi sã ne ascultãm ºi sã ascultãm argumentele tuturor colegilor, tuturor grupurilor parlamentare pentru a vota în cunoºtinþã de cauzã.

Vã rog sã nu adresaþi nici un fel de invective, nici din salã cãtre cel care vorbeºte ºi nici invers. Vã rog, aveþi cuvântul.

Cei care vor vota da, vor sã-ºi ascundã averea faþã de alegãtori.

Eu ºtiu cã într-un discurs social-democrat este dificil sã vii cu argumente în favoarea unei averi mari sau sã vii cu o motivaþie pentru o avere mare, dar aici este o problemã de licititate, de modul în care eu am dobândit aceastã avere, Dacã eu am dobândit-o pe cale licitã, nimeni nu mã poate acuza, dar semnul de întrebare este atunci când nu arãt cetãþeanului, alegãtorului întinderea averii mele.

Or, este evident cã anexa Ñ ºi aici o sã fac o micã explicaþie Ñ care aratã, de fapt, textul declaraþiei de avere este, aºa cum am spus eu, comprimatã la câteva lucruri pe care le cunoaºte toatã lumea.

Deci, dacã vom face acest lucru ºi vom vota în acest fel, ne vom împãrþi, aºa cum am spus, în unii necinstiþi, ºi care vor sã-ºi ascundã averea, ºi în ceilalþi care vor sã arate cetãþeanului averea ºi valoarea averii.

Pentru cã, dacã nu se întâmplã acest lucru, orice fel de declaraþie a noastrã în presã nu va fi crezutã. Nu este instituþionalizatã, nu este reglementatã, nu este legiferatã modalitatea respectivã, nu existã rãspundere, rãspunderea vine numai în momentul în care declaraþia de avere oficialã, prinsã, anexa respectivã, este act oficial. Atunci începe rãspunderea, în rest se fac declaraþii care pot sã fie adevãrate sau nu. Nimeni nu poate sã rãspundã pentru o declaraþie în faþa presei. Aceasta este problema.

Noi vrem sã ajungem la o declaraþie, la o lege eficientã care sã opereze.

S-a fãcut ºi înainte Ñ ºi deºi noi am cerut ministerului, ºi o sã mai cerem în continuare; aveau ºi ne-au prezentat un dosar cu cazuri rezolvate Ñ cercetãri la nivelul curþii de apel, în perioada anterioarã.

Ar fi trebuit ca noi sã gãsim soluþii pentru a face mai operativã ºi eficientã aceastã lege, ºi singura cale era, aºa cum am cerut, ºi o evaluare pe proprie rãspundere a averii, pentru cã dacã rãmânem doar în faza de a enumera niºte imobile, fãrã adresã ºi fãrã loc anume, ºi aduc o explicaþie: sunt proprietarul a 10 mii de metri, una este sã fii proprietarul a 10 mii de metri Ñ sã mã ierte senatorii de Vaslui Ñ lângã judeþul Vaslui, ºi alta este sã fii proprietarul a 10 mii de metri în mijlocul Bucureºtiului.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Pusk‡s ValentinZolt‡n.

Aplaudãm!

Vã rog sã nu aplaudaþi, lãsaþi-l pe domnul coleg sã-ºi expunã cum doreºte Domnia sa argumentele.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Distins Senat,

Azi dezbatem un proiect de lege care deja a creat tensiuni, care deja a polarizat politicul, unii spunând cã este bine ca demnitarii, politicienii, alþi factori de conducere, sã fie, hai sã spunem aºa, controlaþi la sânge, iar pe de altã parte spunând cã, da, este bine dacã demnitarii, politicienii, dacã persoanele cu funcþii îºi declarã averea, ºi aceasta poate fi controlabilã, dar în anumite limite.

Pãrerea noastrã simplã ºi clarã este cã demnitarii, politicienii, persoanele cu funcþii de conducere trebuie sã-ºi declare averea, trebuie sã fie controlabili, dar în anumite limite.

Aºa este.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Aºa este, da. Este foarte popular sã spun de aici de la microfon cã au dreptate cei care spun cã de mâine trebuie sã golim buzunarele ºi sã punem tot ce avem pe masã ºi sã se uite toatã lumea la ceea ce are politicianul în buzunar.

A, este o declaraþie poate populistã, dar modul în care aceasta poate fi realizatã, este o altã problemã.

ªi, dacã ne uitãm în legislaþiile þãrilor europene sau neeruopene, dar cu o democraþie consacratã, vedem cã oriunde existã posibilitatea de a controla averea demnitarilor.

Oriunde existã aceastã obligativitate ca demnitarii sã-ºi depunã declaraþiile de avere, ºi pentru acest lucru suntem ºi noi de acord cu depunerea acestor declaraþii de avere, dar ar fi cam neclar pentru noi dacã am accepta un amendament respins în care se spune cã trebuie sã declari toate atenþiile primite peste 100 de euro.

Un parfum mai bun costã peste 100 de euro. La ziua de naºtere a soþiei, dacã am cumpãrat un cadou de 100 de euro, trebuie sã vin ºi sã-mi schimb declaraþia imediat.

Trebuie sã fim realiºti în ceea ce vrem sã legiferãm, trebuie sã fim cinstiþi cu noi înºine.

Grupul parlamentar U.D.M.R. se pronunþã pentru necesitatea declaraþiilor de avere ºi pentru controlabilitatea averilor demnitarilor, dar toate acestea în limitele stabilite de lege, în aºa fel încât, chiar aici, sã nu fie posibilitatea de a avea anumite situaþii, sã zic aºa, neclare, din partea anumitor persoane care vor sã controleze sau vor sã ºtie care sunt aceste averi.

În concluzie, trebuie sã vã spun cã noi suntem de acord cu amendamentele aduse de cãtre Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, suntem de acord ca aceastã avere a demnitarilor sã fie controlabilã prin cãile arãtate în amendamentele acceptate de comisie ºi suntem convinºi cã aceastã controlabilitate asigurã o transparenþã deplinã a averilor demnitarilor.

În consecinþã, vom vota pentru raportul întocmit de comisie.

Vã mulþumesc.

## Bravo!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule senator Predescu, doriþi sã luaþi cuvântul? Domnul senator Radu F. Alexandru!

Deºi noi am discutat de la început ºi s-a spus sã vorbeascã câte un coleg din fiecare grup parlamentar. Vã ascultãm, domnule senator!

Vã mulþumesc foarte mult.

Nu vorbesc în numele grupului, vreau sã vã spun un punct de vedere strict personal ºi vã asigur cã acest punct de vedere îl voi exprima într-un timp cât se poate de rezonabil. Mã adresez, fireºte, cu tot respectul cuvenit, tuturor colegilor ºi mã adresez cu un accent în plus, dacã-mi este îngãduit, domnului ministru Gaspar, reprezentantul Guvernului.

Am ascultat, la fel ca ºi dumneavoastrã, cu toatã atenþia tot ce s-a spus. Mi se pare cã acest proiect de lege poate fi abordat într-o perspectivã moralã. Cred cã este extrem de important sã ne dãm seama ºi de încãrcãtura politicã a acestui proiect de lege.

Aº vrea sã vã spun un lucru care am sentimentul cã scapã atât reprezentanþilor partidului de guvernãmânt, cât ºi Guvernului, reprezentat de domnul ministru Gaspar.

Nu este vorba numai de felul în care ne va judeca ºi de felul în care electoratul va primi acest proiect de lege. Nu discutãm într-o campanie electoralã cine are de câºtigat, cine are de pierdut. Discutãm din punct de vedere al felului în care România va fi judecatã, ºi partidul de guvernãmânt, în primul rând, va fi judecat pentru acest proiect de lege. Nu existã opinie exprimatã de la cei mai importanþi funcþionari internaþionali ai lumii, fie cã este vorba de secretarul general al NATO, fie cã este vorba de comisarul pentru integrare europeanã. În toate rapoartele de þarã corupþia este pe locul I între þãrile de care România esteÉ, sã nu spunem acuzatã, care i se reproºeazã. Avem datoria É ºi mie mi se pare cã în primul rând partidul de guvernãmânt ºi în primul rând parlamentarii partidului de guvernãmânt sã elimine orice fel de suspiciune. Îmi pare nespus de rãu ºi vã rog sã mã credeþi, am citit cu jenã felul în care reprezentantul Guvernului încerca sã se fofileze la ieºirea de la dezbaterea din comisie în faþa presei. Nu avem nimic de ascuns. Nu serveºte nimãnui. Nu vã serveºte, în primul rând dumneavoastrã, nu serveºte în primul rând þãrii,

astãzi, într-un moment atât de important, sã ne cramponãm de o lege. Domnul senator care vorbea în numele U.D.M.R.-ului spunea: ”Sigur, o lege în care sã declarãm tot, în anumite limiteÒ. Nu existã nici o limitã. Existã, fireºte, anumite condiþii. Existã, fireºte, diferite modele, aºa cum bine ºtim. Aceste condiþii nu presupun, sub nici o formã, afiºarea pe fiecare stradã a averii demnitarilor. Existã însã condiþii în care trebuie spulberatã orice fel de suspiciune, orice fel de bãnuialã cã bunurile pe care ajungem sã le dobândim ar fi dobândite pe cãi ilicite. Îngãduiþi-mi sã vã spun un lucru care, poate, va produce zâmbete. Felul în care am abordat aceastã lege, reprezentanþii opoziþiei, cred cã este cea mai bunã dovadã a felului în care se poate practica o opoziþie constructivã. Primiþi cu disponibilitate ºi cu luciditate aceste opinii ale noastre cred cã vã servesc în primul rând dumneavoastrã, partidului de guvernãmânt, ºi, mai presus de toate, în primul rând, þãrii.

Da, vã mulþumesc.

Lãsãm pe domnul senator Predescu întâi. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

În zona din care provin ºi în care trãiesc, Oltenia, e o vorbã. Cicã, se certau, odatã, douã vecine, fiecare asistatã de fiica ei. Una dintre ele era guºatã.

Avea guºã!

## **Domnul Ion Predescu:**

Da, avea guºã. Aºa-i spunea: ”guºatãÒ. ªi fiica observând cã ºi-a cam epuizat arsenalul de invective a întrerupt-o ºi i-a zis: ”Zi-i, mamã, guºat-o, ca sã nu-þi zicã ea þieÒ! Cam aºa stau lucrurile ºi cu colegii noºtri din opoziþieÉ potrivit moralei din ceea ce v-am relatat eu.

Adicã, Legea nr. 115/1996 a fost iniþiatã ºi adoptatã de Guvernul Vãcãroiu. În octombrie 1996, la acel pupitru, am susþinut-o, finalizând-o în calitate de ministru al justiþiei. De atunci a rãmas sã se aplice. Patru ani la guvernare n-a fost nici P.D.S.R.-ul, nici P.S.D.-ul de azi, ci cei care astãzi au luat cuvântul: liberalii, þãrãniºtii, P.D.-ul ºi asociaþii lor. Ce au fãcut timp de 4 ani? Ne întrebau, pe mine ºi pe ceilalþi, la comisie: aþi aplicat legea? Când? Când aþi guvernat dumneavoastrã? Ne întrebau rezultatele în aplicarea legii. Pãi, pe noi ne întrebaþi din perioada în care aþi guvernat dumneavoastrã?

Cine a formulat?

Pãi, sigur cã la logica dumneavoastrãÉ Modificarea ºi completarea acestei legi tot noi am iniþiat-o, P.S.D.-ul. Dumneavoastrã timp de 4 ani nici n-aþi aplicat-o, nici n-aþi gândit la ea s-o completaþi, s-o modificaþi, iar astãzi o gãsiþi aproape infamantã aceastã lege Ñ cum a fost conceputã ºi neaplicatã de dumneavoastrã. Mãcar mãrturisiþi astãzi cã n-aþi aplicat-o pentru cã era greºitã. De ce nu faceþi lucrul acesta? De ce veniþi sã daþi lecþii sã se facã ceea ce n-aþi fãcut, deºi trebuia ºi puteaþi sã faceþi. Modul acesta de a moraliza e un ieftin politicianism care e de ºcoalã depãºitã, obositã, ºi nu-ºi mai gãseºte susþinere în contemporaneitate. Pentru cã tot dumneavoastrã ziceþi, domnule, trebuie sã gândim, sã raþionãm, sã ne comportãm ca occidentalii. În mod serios, consecvent, dar nu ca dumneavoastrã. Nu ne daþi asemenea lecþii. De ce ne instigaþi la asemenea comportament? Noi nu vã instigãm, vedeþi?! Luaþi aminte cu atenþie cã noi nu vã instigãm sã faceþi împotriva a ceea ce spuneþi cã trebuie fãcut, dar dumneavoastrã nu faceþi nimic din ceea ce spuneþi cã trebuie fãcut, decât reproºaþi altceva: ”Zi-i, mamã, guºat-o!Ò Pãi, dumneavoastrã sunteþi ãia, nu noi.

Aþi pornit cu teza închipuindu-vã cã veþi crea disensiune între parlamentari, între senatori, mai exact, Guvern ºi preºedinte pe de altã parte. Nu aveþi cum, pentru cã alãturi de preºedintele României de astãzi, senator atunci, au semnat ºi alþii, vreo 14Ð15 senatori, ºi aþi fãcut abstracþie, mãcar membrii Comisiei juridice trebuia sã ºtiþi, ºi sã aveþi consecvenþa a celor ce cunoaºteþi, cã s-a retras acea iniþiativã de cãtre majoritatea titularilor. ªi nu ne învãþaþi carte. Noi am ºtiut la cine apelãm s-o retragã, la cei care aveau calitatea s-o menþinã. Dumneavoastrã vreþi sã vã referiþi ºi la cei care nu mai aveau calitatea a o menþine? Pãi, nu ne învãþaþi carte cã noi nu facem ca dumneavoastrã. Noi respectãm legea ºi ºtim ce facem.

Prin urmare, dacã au retractat-o, au renunþat la ea, ºi dacã au apreciat-o cã a fost preluatã, se regãseºte în amendamentele formulate de senatorii P.S.D. Ne învãþaþi, ne daþi lecþii, ne imputaþi, de ce nu facem ca dumneavoastrã? Domnule, daÕ nu se poate! Mi se pare absurd. Ne faceþi reproºuri de ce nu ne comportãm ca dumneavoastrã. Pãi, cum vine asta? Ne comportãm cum credem noi de cuviinþã ºi rãspundem pentru asta. Noi între noi, noi faþã de partidul nostru, noi faþã de guvernare etc., dar nu ne mai cereþi sã ne comportãm ca dumneavoastrã, ca noi sã rãspundem pentru concepþia dumneavoastrã, prin faptele noastre. Cum vine asta? Eu n-am mai întâlnit aºa ceva în filozofia conduitei omului.

Dumneavoastrã aþi reproºat cã legea nu prevede publicitate. Pãi, legea nu are nevoie de publicitate, pentru cã nu e afiº pentru spectacol. Legea este o reglementare foarte serioasã, care priveºte patrimoniul tuturor demnitarilor ºi tuturor funcþionarilor ºi a tuturor celorlalte categorii înscrise în articolul 2, care sunt aproape toþi funcþionarii þãrii.

În legãturã cu patrimoniul acestora, acest lucru îi intereseazã nu numai pe ei, ci ºi viaþa familiior lor ºi nu trebuie sã existe publicitate. Declaraþia de avere nu e marfã de tarabã în piaþã. E un document public. Aºa scrie Legea nr. 115/1996, în contextul ei, mai departe, dar dumneavoastrã v-aþi limitat lecturarea numai la modificãri ºi completãri, restul legii mi-am dat seama cã nu-l cunoaºteþi.

AscultaþiÉ Pãi, ca sã nu ºtie nimeni nimicÉ

Eu nu întrerup pe nimeni, ºi dacã sunteþi voce de oracol, duceþi-vã acolo unde se ascultã oracole, adicã în pustiu.

Nu se poateÉ

Vã rog, domnilor senatori.

Articolul 5: ”Cererile referitoare la datele ce figureazã în registrul public se adreseazã în scris preºedintelui Curþii de Conturi, respectiv directorilor camerelor de conturi judeþene ºi directorului Curþii de Conturi a municipiului Bucureºti, care au obligaþia de a furniza în scris informaþia cerutãÉÒ Ñ nu declaraþia, pentru cã nu se dau copii dupã declaraþie. Pentru ce? pentru ambalaje, pentru ce? Ñ ”Éîn termen de 30 de zile de la data înregistrãrii cereriiÒ. Veþi gãsi, în continuare, un text pe care nu-l gãsiþi în nici o lege din Europa. ”Respingerea cererii poate fi atacatã la instanþa de contencios administrativ competent, fãrã procedurã prealabilã.Ò

Procedurã!

Vã rog sã citiþi întâi regulamentul.

Domnilor colegiÉ

Deci aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Ion Predescu**

## Domnilor colegi,

Împotriva soluþiei de respingere a cererii pe care nejustificat, abuziv sau cum vreþi sã spuneþi Ñ pentru mine, nejustificat Ñ preºedintele Curþii de Conturi sau directorul camerei de conturi judeþene o adoptã, persoana care a formulat cererea are acces la justiþie. Repet, în nici una dintre legile europene privind declaraþiile de avere ºi controlul acestora nu existã o asemenea inserare de drept de acces la justiþie împotriva cererii de acces la informaþiile din datele declaraþiilor de avere. Suntem retrograzi, înapoiaþi cumva în aceastã privinþã? Se introduce apoi, observaþi articolul 5: ”Persoanele prevãzute la art. 2 au acces directÒ Ñ adicã titularii declaraþiilor Ñ ”ºi necondiþionat pentru a-ºi consulta propriile declaraþii la registrul publicÒ. Pãi dacã pentru titularii de declaraþii înscriem obligatoriu ºi restrictiv condiþionat accesul numai la propriile declaraþii, iar nu ºi la ale altora, legea este consecventã. Pentru cã, titular de declaraþie, nu am dreptul sã obþin acces la declaraþia unui alt coleg decât dacã mã încadrez în dispoziþiile care urmeazã: în art. 5, care spune aºa: ”accesul la datele cuprinse în declaraþiile de avereÉÒ deci, accesul la tot ce cuprinde declaraþia de avere, datele din ea, ”Éeste acordat organelor autorizate de lege sã aibã acces la informaþiile clasificateÉÒ Ñ autoritãþilor de stat, parchetelor, instanþelor judecãtoreºti, procurorilor financiari ºi instanþelor jurisdicþionale, Curþii de Conturi, conducãtorilor autoritãþilor ºi instituþiilor publice cãrora le sunt subordonate persoanele prevãzute în art. 2, cei care dau declaraþii Ñ ºi acum, vã rog, partea finalã a textului ”Éprecum ºi persoanelor fizice ºi juridice ce demonstreazã un interes legitim, la cererea scrisã ºi justificatã a acestora.Ò

Este cea mai cuprinzãtoare formulã, dar ºi cea mai echilibratã între cele douã comandamente Ñ dreptul persoanei, demnitarului sau funcþionarului la propria imagine, ºi dreptul de acces la informaþia oricãrui alt cetãþean, adicã sã demonstreze un interes, sã facã cerere scrisã ºi justificatã ºi poate obþine orice date din declaraþia de avere.

Ce doriþi mai mult?! Afiºarea?!

Énu, nu, nu aºa, noi nu le-am luat la voia întâmplãrii. Nu le-am rezolvat la voia întâmplãrii, aºa cum spuneþi dumneavoastrã, ca pe niºte teze prin care, de pildã, dumneavoastrã nu þineþi seama cã dinamica socialã are ºi ea evaluãri ºi valorizãri, în funcþie de cerinþele acelei etape, la care o reglementare intervine, nu þine seama de faptul cã orice reglementare are o finalitate, un scop, ºi dumneavoastrã o faceþi un fel de artã pentru artã care, potrivit filozofiei culturii, se întâlneºte doar în jocul copiilor, în rest, este artã cu tendinþã.

Prin urmare, ceea ce am adoptat ºi susþinem noi este soluþia de echilibru care satisface atât nevoia, dreptul fundamental al persoanei, de acces la informaþiile publice, nevoia de informare, dreptul de informare al oricãrui cetãþean, dar ºi dreptul la propria imagine al oricãrei persoane care este fie demnitar, fie funcþionar. Apoi, dacã vedeþi art. 2, cum vã spuneam, toþi demnitarii ºi aproape toþi funcþionarii publici, nu numai cei publici, dar ºi celelalte categorii, sunt cuprinºi în categoria mare, în sfera mare a celor care sunt obligaþi sã facã declaraþii de avere.

Publicitatea pe care o susþineþi, _in extremis,_ nu dã rezolvare. Nu este o soluþie. Dreptul de acces este o soluþie, pentru cã România este stat de drept, domnilor, societatea româneascã este o societate organizatã, nu este de joacã. Drepturile fundamentale trebuie deopotrivã respectate pentru orice persoanã. Nu înseamnã cã dacã a devenit demnitar sau funcþionar, dintre aceia obligaþi sã facã declaraþia de avere, ºi-a pierdut drepturile fundamentale de om. Nu. Rezolvãrile trebuie date cu înþelepciune, ºi nu pe extreme.

Legea, în concepþia ei de atunci, proclama confidenþialitatea ºi sancþiona încãlcarea confidenþialitãþii. Proiectul de lege iniþiat în acea perioadã, n-aþi prea priceput filozofia lui, a fost provocator, dar n-aþi rãspuns în nici un fel la el. L-aþi lãsat total în nelucrare. Aþi fãcut ceva în cei doi ani de când a fost iniþiat, în timpul guvernãrii dumneavoastrã, cu privire la acest proiect ºi aceastã lege?! Arãtaþi-mi ce-aþi fãcut! Nici mãcar o vorbã!

Da!

Dumneavoastrã eraþi acasã, în altã parte, atunci, nu aþi fost în Parlament! Prin urmare, nu mai imputaþi altora ceea ce trebuia sã faceþi ºi n-aþi fãcut dumneavoastrã.

Acum, când modificãm ºi completãm legea, o împingeþi dincolo de limitele ei fireºti. Pe seama cui?! Pe seama noastrã. Ei, aflaþi cã pricepem lucrurile acestea ºi nu se poate sã ne induceþi pe noi în eroare, noi care am gândit-o ºi la început, am gândit-o ºi pe parcurs, iar dumneavoastrã v-aþi jucat.

Aþi reproºat cã de ce dãm Curþii de ConturiÉ

Vã rog sã încercaþi sã concluzionaþi!

## **Domnul Ion Predescu:**

Iatã de ce dãm Curþii de Conturi. Dãm instituþiei de rang constituþional, Curtea de Conturi, pe care dumneavoastrã aþi scos-o din atribuþiile ei de a verifica privatizarea, pentru cã aþi scos-o prin acel pachet, acea grãmadã, teanc de acte normative, prin asumarea rãspunderii, ºi aþi fãcut atunci privatizãrile aºa cum se vãd astãzi efecteleÉ

Curþii de Conturi dãm, care n-are interese politice, care verificã publicul în privinþa tuturor mijloacelor, ºi ei sunt depozitarii. Noi nu i-am lãsat la voia întâmplãrii, pentru cã dacã aþi vãzut cele douã texte, ambele categorii de depozitari, ºi cei cãrora li se depun ºi le pãstreazã, ºi cei cãrora li se depun spre gestionare ºi valorificare, preºedintele Curþii de Conturi ºi directorii Camerelor de Conturi judeþene rãspund juridic pentru actele pe care le fac ºi pentru legalitatea activitãþii lor.

Noi nu le-am lãsat la voia întâmplãrii, pentru cã nu ne jucãm cu competenþele ºi exercitarea atribuþiilor de cãtre autoritãþi. De accea am înscris douã texte care se regãsesc în lege ºi care, de asemenea, vreau sã vã spun cã nici pentru ”Jurnalul internÒ, nici pentru ”Monitorul SpecialÒ din Italia, din Franþa, din Spania, la care v-aþi referit dumneavoastrã, nu existã asemenea dispoziþii.

ªi un cuvânt despre dreptul comparat. La Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-au fãcut numeroase intervenþii, susþineri pe temeiul de drept comparat. Cei care au studiat legislaþia au putut observa cã am avut la dispoziþie vreo 7Ð8 legi din zona occidentalã a Europei ºi vreo 4Ð5 din zona rãsãriteanã, reglementãri din state care au avut, înaintea noastrã, situaþia de regim politic pe care am avut-o ºi noi. Prin urmare, am avut douã categorii de referinþã. Cele cu experienþã ºi care n-au trecut prin experienþa istoricã, politicã a þãrii noastre ºi a celor din vecinãtate, ºi cei care au adoptat legi similare din vecinãtatea noastrã. Nici una nu se aseamãnã, pânã spre apropiere, spre asemãnare profundã, cãtre identitate, cu cealaltã. Fiecare þarã a conceput în felul sãu, þinând seama de experienþã, de tradiþii, de practicã, de nãravurile populaþiei, pentru cã fiecare naþiune are ºi moravurile ºi nãravurile ei, ºi de ce a considerat cã este mai bine a-þi fundamenta pe credit instituþional în þara sa. Unii au zis o comisie, alþii au stabilit demnitari, alþii, comisii parlamentare, alþii, comisii mixte de demnitari reprezentând toate autoritãþile, noi, Curtea de Conturi, mai sunt þãri cu Curtea de Conturi, alþii au spus, pur ºi simplu, o publicare în ”Monitorul OficialÒ sau în jurnale speciale, dar vã rog sã reþineþi cã în nici una din asemenea publicaþii nu se regãseºte o declaraþie _in extenso._ Prin urmare, nimeni n-a realizat ceea ce pretindeþi dumneavoastrã.

**:**

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Am o chestiune de procedurã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu vã supãraþi, v-am recomandat sã studiaþi regulamentul. În timpul dezbaterilor generale ce procedurã doriþi sã solicitaþi?! Lãsaþi colegii sã-ºi expunã... Nu sunteþi singurul senator care doreºte sã intervinã la aceastã lege!

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Am o chestiune de procedurã care priveºte...

Vã rog frumos, nu v-am oferit cuvântul. Îl invit la tribunã pe domnul senator Alin Ciocârlie.

## **Domnul Nicolae Vlad-Popa:**

ªi dupã aceea, un drept la replicã...

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Foarte rãu cã nu mi-aþi oferit cuvântul!

Am avut un exemplu în dumneavoastrã atunci când aþi fost preºedintele Senatului ºi conducãtor de ºedinþã. Aveþi cuvântul, domnule senator.

ªi un drept la replicã am cerut!

Vã rog, sã lãsãm colegii care s-au înscris la cuvânt sã-ºi epuizeze punctele de vedere, ºi apoi am sã vã dau cuvântul.

Solicit drept la replicã!

## **Domnul Ion Predescu:**

Ce drept la replicã, cã vã reproduc! Nu aveþi nici o replicã!

Vã reproduc! ”...un rezumat valoric al bunurilorÒ. Aºa aþi spus.

Vã rog sã limitaþi expunerea!

## **Domnul Ion Predescu:**

”Un rezumat valoric al bunurilorÒ nu are nici un folos ºi n-are raþiune sã cheltuim inutil. A fost replica noastrã, motiv pentru care nu am acceptat aºa-zisul amendament.

Prin urmare, cu scuzele de rigoare pentru cã am prelungit mai mult, probabil, decât doreau unii expunerea mea, am apreciat cã este necesar atât pentru a lãmuri, cât se poate, din ceea ce este nelãmurit în reprezentarea unora dintre colegi despre aceastã lege, fundamentarea ei ºi finalitatea ei, pe de altã parte, ºi fiþi siguri cã legea corespunde cerinþelor de a fi cunoscute averile demnitarilor, provenienþa lor ºi, în ipoteza în care nu se justificã, controlul ºi procedura acestui control.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã,

Vreau de la bun început sã spun cã Partidul Umanist din România, (social-liberal), a declarat încã de sãptãmâna trecutã cã v-a vota în favoarea publicãrii declaraþiilor de avere în ”Monitorul OficialÒ, respectând principiul de transparenþã atât de des invocat în ultima perioadã pe marginea acestei dezbateri. Personal, mã numãr printre parlamentarii care, încã din decembrie 2000, ºi-au fãcut publicã declaraþia de avere, depusã în plic sigilat la preºedintele Senatului. Împreunã cu domnul senator Ion Solcanu, cu alþi parlamentari P.S.D. din circumscripþia noastrã electoralã am fãcut declaraþii cãtre presã, care au fost reproduse atât în presa localã, cât ºi în presa centralã, identice cu declaraþiile depuse la preºedintele Senatului. Deci consider cã pot aduce un punct de vedere obiectiv ºi mai presus de pasiuni, mai mult sau mai puþin profitabile.

Vreau sã-mi declar dezamãgirea faþã de caracterul atât de politicianist ºi de populist pe care l-a luat dezbaterea acestei legi, care, fãrã nici o îndoialã, este o lege importantã pentru asigurarea cadrului democratic ºi de transparenþã al societãþii româneºti, dar nici pe departe nu cred cã este una dintre legile fundamentale ale României, pe care acest Senat, acest Parlament este chemat sã o adopte în momentul de faþã.

Dimpotrivã, cred cã, din motive evidente, legate de bãtãlia politicã, ne aflãm, mai degrabã, în faþa unei lupte cu caracter de început de campanie electoralã. Declararea publicã a averilor demnitarilor, dupã pãrerea mea, nu este nici pe departe un lucru menit sã rezolve problemele de fond ale societãþii ºi ale economiei româneºti.

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. A solicitat cuvântul domnul senator Petre Roman.

Vã rog, aveþi cuvântul. Dar pe o problemã de procedurã aþi solicitat cuvântul.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Aºa este.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Într-adevãr, o chestiune de procedurã.

Mai întâi, cred cã era necesar ca sã se specifice cã domnul senator Ion Predescu nu a vorbit în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Era important, ca procedurã.

Care?

Uitaþi, care.

Pentru cã au fost mai multe.

Eu mã refer la procedurã.

Vã rog sã vã referiþi la chestiuni de procedurã ºi nu la probleme de fond.

Da. Dumnealui a spus cã în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-a prezentat, din partea iniþiatorilor iniþiativei legislative din martie 1999, o renunþare la proiect, spunând cã aceºtia afirmã cã îºi regãsesc proiectul în amendamentele susþinute de P.S.D. Fals! Fals! Ceea ce au spus iniþiatorii aceia, care sunt încã senatori, este cã proiectul lor se regãseºte în proiectul de lege al Guvernului. Atenþie! Cã se regãseºte în proiectul de lege al Guvernului, adicã acela care afirmã cã declaraþiile de avere trebuie sã fie publicate în ”Monitorul OficialÒ.

Aceasta este o chestiune de procedurã, fiindcã dumnealui a fãcut aceastã afirmaþie din interiorul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi ea nu poate sã rãmânã nesancþionatã. Aveþi documentul, citiþi-l ºi veþi vedea cã e cum vã spun eu. Dumnealor îºi regãsesc proiectul nu în amendamentele dumneavoastrã, ci îºi regãsesc proiectul în proiectul de lege al Guvernului, cãruia dumneavoastrã, domnule senator, spre surprinderea mea, i-aþi adresat multe cuvinte de ironie ºi aproape la limita batjocurii, pentru cã proiectul Guvernului zice cã declaraþiile de avere sã fie publicate în ”Monitorul OficialÒ.

Deci, în primul rând, dacã îmi permiteþi sã vã rãspund, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a prezentat raportul, de pe acel fotoliu rezervat comisiilor noastre permanente. În momentul în care a fost invitat la microfon, a vorbit în numele Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul Petre Roman:**

Corect, dar, venind la microfon, trebuia sã precizeze acest lucru. Bine, e mai puþin important. Dar nu despre aceasta este vorba.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, vã rog!

Vã rog ºi eu un minut, în continuare, pentru drept la replicã.

Vã rog!

Dar de ce îmi faceþi aceastã imputaþie?

## **Domnul Petre Roman:**

Uitaþi! Am sã vã spun de ce, acum, pentru cã în ceea ce aþi spus dumneavoastrã, aþi fãcut o afirmaþie incorectã.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Oricât aþi încerca dumneavoastrã cu insinuãrile, nu creaþi disensiune. Vreau sã vã asigur despre aceasta. De pildã, domnul preºedinte de ºedinþã, domnul vicepreºedinte al Senatului, este semnatar ºi al acelui proiect... ## **Domnul Petre Roman**

**:**

Nu este.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Uitaþi-vã pe toatã lista ºi vedeþi! Obiºnuiþi sã citiþi doar jumãtate.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Mã uit.

Nu a existat o listã.

Ce listã aveþi dumneavoastrã?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pentru cã noi am fãcut proiectul de lege.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Am proiectul.

Pãi, ce listã aveþi? Este semnatar ºi al proiectului de atunci, dar ºi al celui de acum.

Nu, nu, aveþi numai prima paginã.

## **Domnul Ion Predescu:**

ªi a fost ºi la dezbateri în comisie, unde s-au susþinut rapoartele. Îi imputaþi cã a achiesat la amendamentele Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist)? Sau cum? Sau trebuie sã vã dea socotealã dumneavoastrã?

## **Domnul Petre Roman**

**:**

O.K.! Dar citiþi ce aþi spus în numele comisiei?

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule senator, vã depãºiþi limitele exercitãrii mandatului.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Citiþi documentul, domnule senator!

## **Domnul Ion Predescu:**

Fiecare senator are dreptul la opinie, nu numai dumneavoastrã, iar ca senator nu aveþi dreptul decât de a vã exprima punctul de vedere.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Citiþi documentul, domnule senator!

## **Domnul Ion Predescu:**

Depinde ce document aveþi.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Acela pe care l-aþi citit.

Domnule senator...

## **Domnul Ion Predescu:**

Aoleu! Bine. Dumneavoastrã nu recunoaºteþi nici cea mai elementarã greºealã, pentru cã nu l-aþi citit pânã la capãt. Nici aceasta nu vreþi sã recunoaºteþi.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Citiþi documentul!

## **Din salã:**

Ca lider naþional. Ca lider internaþional.

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Extraordinar! Citiþi documentul!

Lãsaþi cã vã rãspund eu luni, când sper sã nu conduc ºedinþa, ca sã pot sã merg la tribuna aceea. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Chiar dacã nu suntem hârºiþi, nu suntem rutinaþi, nu avem experienþa unora, ºcoliþi suntem ºi nu accept sã fim insultaþi în bloc, pentru cã ne susþinem pãrerile noastre. ªi aici este legea polonã. Legea polonã Ñ ne putem compara cu Polonia Ñ, dimensiuni, lagãr socialist... În legea polonã trebuie declarate toate bunurile...

Vã rog sã nu vã referiþi la probleme de fond. Aþi spus o problemã de procedurã. Când discutãm la anexã, aveþi amendament ºi prezentãm toate legile, nu-i nici o problemã.

...sunt publice. Toate bunurile sunt publice. Nu, dar s-a vorbit aici cã nu existã nici un fel de... Nu, doar o singurã frazã.

Vã rog.

Toate declaraþiile sunt publice ºi trebuie declarate toate bunurile imobile, cu o valoare peste 2.500 de euro, deci,...

Domnule senator, aþi spus o problemã de procedurã. Dumneavoastrã susþineþi amendamentul.

Bun. Eu am avut replicã, drept la replicã. S-a vorbit aici, s-a fãcut afirmaþia cã nu mai existã nici un fel de document în Europa care sã reglementeze astfel ºi vin ºi arãt ºi demonstrez cã existã. Numai adresa bunului imobil nu se face publicã, în rest se face public absolut orice bun, inclusiv darurile primite în timpul mandatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. ## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Dar eu nu m-am referit la anexã, domnule senator.

Vã deranjeazã? Sunteþi supãrat? Asta este altã problemã.

Nu, dar nu m-am referit la anexã. Dumneavoastrã aþi rãmas cu gândul la anexã.

## Stimate colegi ºi

## Stimaþi colegi,

Haideþi sã încercãm sã mergem mai departe. Vã consult dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, înainte de a-i da cuvântul reprezentantului Guvernului, dacã sã sistãm dezbaterile generale, pentru a avansa ca în ºedinþa urmãtoare... Astãzi trebuie sã încheiem, nu putem sã continuãm dezbaterea proiectului de lege, pentru cã am stabilit dezbaterea moþiunii, ºi deci vom continua dezbaterea proiectului de lege luni, în prima ºedinþã pe care o vom avea în plen. Aºadar, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra sistãrii dezbaterilor generale la proiectul de lege pe care noi îl avem în dezbatere. Vã rog sã votaþi.

Deci, conform votului Senatului, cu 104 voturi pentru, 6 voturi contra ºi 5 abþineri, dezbaterile generale sunt sistate la acest proiect de lege.

Domnule ministru Gaspar sau doamna secretar de stat, dacã doriþi sã prezentaþi, faþã de opiniile colegilor noºtri expuse în plen, punctul de vedere al Guvernului, vã rog sã o faceþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu declaraþiile care s-au fãcut de cãtre reprezentanþii grupurilor parlamentare asupra proiectului de lege pe care Guvernul l-a promovat, vã rog sã îmi îngãduiþi sã fac câteva comentarii.

Biroul permanent al Senatului a solicitat, în martie 1999, punctul de vedere asupra propunerii legislative iniþiate de un grup de senatori. Examinând problema în cadrul Guvernului, s-a constatat cã în programul legislativ al Guvernului figureazã un proiect de lege de modificare a Legii nr. 115 din 1996. Ca atare, pentru a nu intra în conflict cu Legea nr. 24 din 2000 privind normele de tehnicã legislativã, care nu permit reglementãri paralele, Guvernul ºi-a însuºit ºi a preluat în textul sãu propunerile aflate în textul iniþial al Senatului.

A fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului cu examinarea acestui proiect. Comisia s-a adresat, din nou, Guvernului ºi a solicitat ca sã procure, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, modul în care aceastã problemã este reglementatã ºi în alte state. Din examinarea legislaþiei strãine s-au tras douã concluzii: în nici un stat declaraþia de avere nu se publicã în foaia oficialã a statului, fie cã se numeºte ”Monitorul OficialÒ, fie cã se numeºte ”Buletin OficialÒ.

A doua concluzie. Modul de reglementare a acestei probleme este cu totul diferit. ªtim cu toþii cã în materie de legislaþie totdeauna privim spre Franþa. De-acolo

ne-am inspirat în cele mai multe proiecte de lege. ªi am sã vã dau citire în legãturã cu modul în care este reglementatã aceastã problemã. Este instituitã o comisie pentru transparenþa financiarã a vieþii politice, într-adevãr, care cuprinde personalitãþi marcante, dar se spune în lege urmãtorul lucru: ”Comisia asigurã caracterul confidenþial al declaraþiilor primite. Declaraþiile depuse nu pot fi comunicate decât la cererea expresã a declarantului sau de cei care au dreptul în numele sau la cererea autoritãþilor judiciare, când comunicarea lor este necesarã soluþionãrii unui litigiuÒ. ªi, mai mult, faptul de a publica sau de a divulga în orice mod sau o parte din declaraþiile sau observaþiile menþionate, aºa, în lege este pedepsitã conform art. 221 Cod penal. Deci se instituie infracþiune dacã cineva publicã în totalitate sau parþial ceva din declaraþia de avere. În Belgia, declaraþiile de avere se depun în plic sigilat, declaraþia de patrimoniu. Curtea de Conturi este garanta absolutei confidenþialitãþi privind documentele pe care trebuie sã le pãstreze în plic sigilat. Doar judecãtorul de instrucþie este abilitat sã consulte declaraþia unei persoane.

## Domnule ministru,

Noi avem tot acest documentar pe care l-am primit de la Guvern, documentar la care au avut acces toþi senatorii.

Nu, dar am vrut ca, totuºi, sã reamintesc care au fost considerentele pentru care, în cadrul comisiei, s-a ajuns la niºte texte de compromis, texte de compromis care au fost acceptate de Guvern, ºi care consider cã rãspund în cea mai mare parte problemei care face obiectul acestei legi.

În plus, aº vrea sã mai adaug cã legea nu instituie o interdicþie, fiindcã orice persoanã poate sã-ºi publice, dacã doreºte, averea. Sã ºi-o publice unde vrea. Deci legea reglementeazã regimul, în forma în care a fost prezentat, ºi, faptul cã domnul senator Predescu a dat citire celui mai important text din amendament, art. 5 alin. 3, al persoanelor care au acces, aþi vãzut cã sfera celor care au acces la informaþiile din declaraþia de avere este foarte clar.

Eu vã mulþumesc ºi, sigur, urmeazã ca domnul preºedinte sã stabileascã când va avea loc dezbaterea proiectului, pe texte, de acum încolo.

În viitoarea ºedinþã, bãnuiesc cã luni.

O consult pe reprezentanta Ministerului Justiþiei, doamna secretar de stat, dacã doreºte sã intervinã?

## **Doamna Cristina Tarcea Ñ** _secretar de stat_

_în Ministerul Justiþiei_ **:**

Aceleaºi concluzii.

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vom continua cu dezbaterea pe articole a proiectului Legii privind declararea averilor în viitoarea ºedinþã.

Daþi-mi voie sã prezint o Notã pentru exercitarea de cãtre dumneavoastrã, de cãtre noi, a dreptului de sesi- zare a Curþii Constituþionale, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992, au fost depuse la secretarul general al Senatului mai multe legi, pe carevã rog sã-mi permiteþi sã vi le reamintesc:

Ð Legea pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144/2001 privind îndeplinirea de cãtre cetãþenii români, la ieºirea din þarã, a condiþiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene ºi în alte state;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 65/2002 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2002 privind transmiterea cu platã a unor imobile din domeniul privat al statului ºi din administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Regiei Autonome ”Monitorul OficialÒ;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2002 privind repartizarea profitului realizat de Compania Naþionalã ”Aeroportul Internaþional BucureºtiÐOtopeniÒ Ð S.A. pentru anul 2001;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2002 pentru modificarea ºi completarea Codului penal;

Ð- Legea pentru acceptarea amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MEPC 95 (46) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin, la Londra la 27 aprilie 2001;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50/2002 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitãþii de 3 milioane tone de cãrbune energetic de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat în anul 2001.

În situaþia în care apreciaþi cã aceste legi, fie în totalitate, fie anumite articole dintre ele, conþin articole neconstituþionale, aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.

Conform aprobãrii Senatului, intrãm în ultimul punct înscris în ordinea de zi, dezbaterea moþiunii ”Democraþia în pericolÒ, semnatã de 35 de colegi senatori.

Vã rog sã-mi permiteþi, înainte de a-l invita pe reprezentantul grupului de senatori semnatari ai moþiunii, sã prezinte moþiunea în Senat, sã anunþ participarea la dezbateri, din partea Executivului, a domnului ministru

Acsinte Gaspar, iar pe problemele înscrise în moþiune, a domnilor secretari de stat: Cristina Tarcea Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei, Ion Cãlin Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice, Maria Manolescu Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice, Ion Smeeanu Ñ preºedintele Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Comunicaþii, Dan Jurcan Ñ secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice ºi Adrian Câmpurean Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Pot sã am o procedurã, domnule preºedinte?

Sigur cã da. Vã rog.

Domnul senator Mihai Ungheanu solicitã cuvântul pe procedurã.

Domnilor colegi,

Îmi pare rãu cã s-a golit sala. Intervenþia mea este de procedurã, nu trebuie sã vedeþi în ea o impoliteþe. Mie mi se pare cã la o moþiune a opoziþiei modul în care Guvernul reacþioneazã, prin principalul reprezentant, este nepotrivit ºi cã nu se trimite la o moþiune ministrul care are sarcina legãturii cu Parlamentul, ci un factor mult mai important guvernamental, mai ales cã tema este Ñ ”Democraþia în pericolÒ, iar aceastã manierã de a trata moþiunile opoziþiei nu este corectã ºi nu este constituþionalã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Consult pe colegii care au semnat moþiunea, dacã ºi-au desemnat colegul care sã o prezinte în plen? Vã rog.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

S-o prezinte domnul Acsinte Gaspar, cã tot ne spuneþi voi ce sã facem.

Moþiunea nu putem s-o prezentãm noi. Vã rog. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Viorel Dumitrescu:**

Moþiunea ”Democraþia în pericolÒ

Subsemnaþii, parlamentari în Senatul României, în temeiul art. 64 din Constituþia României ºi al art. 148Ð152 din Regulamentul Senatului, constatând situaþia de crizã în care se gãseºte România în ceea ce priveºte aplicarea normelor democratice în domeniul guvernãrii prin:

Ð încãlcarea flagrantã a principiului constituþional al separaþiei puterilor în stat ºi transformarea Parlamentului în anexã a Guvernului, cu rolul secundar de a legaliza ordonanþele ºi ordonanþele de urgenþã;

Ð îngrãdirea autonomiei locale prin hotãrâri de guvern sau ordonanþe care modificã unele legi organice ce reglementeazã acest domeniu;

Ð reducerea justiþiei la rolul de simplu executant al comenzilor Guvernului; Ð tendinþa Guvernului de a instaura dictatura în toate domeniile vieþii politice, economice, sociale ºi chiar culturale;

Ð îngrãdirea alarmantã, pânã aproape de negaþie, a unor drepturi fundamentale ale cetãþenilor, prevãzute în Constituþie: libertatea de exprimare a opiniilor, dreptul la informaþie º.a.

Supunem dezbaterii Senatului urmãtoarea moþiune:

## Parlamentul, anexã a Guvernului

La adãpostul unor cliºee ieftine cu privire la democraþie, asistãm, în realitate, la recrudescenþa unor manifestãri de totalitarism ºi dictaturã.

În decembrie 2001, domnul prim-ministru Adrian Nãstase prezenta în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului bilanþul primului an de guvernare. Atunci afirma: ”Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin ºi continuu prin informãri, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniþiativele legislative parlamentare, rãspunsuri la întrebãrile ºi interpelãrile deputaþilor ºi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moþiuni simple, asumarea rãspunderii.Ò

Deºi în perioada 1996Ð2000 actualii guvernanþi, aflaþi în opoziþie, au condamnat cu fermitate excesele legislative ale guvernelor de atunci, constatãm cã Executivul condus de domnul Adrian Nãstase a transformat în 2 ani unica putere legiuitoare în stat, dintr-o instituþie democraticã, reprezentativã, într-un organism decorativ, pe care îl subordoneazã într-o manierã incalificabilã.

Vã rog, domnilor colegi, sã-l ascultãm pe domnul senator Dumitrescu.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _**(din salã)**_ **:**

Vã rog sã asiguraþi liniºtea, domnule preºedinte. Ce cautã presa în loja parlamentarilor?

Vã rog sã nu mai vorbiþi la telefoane. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Cele 8 moþiuni simple ºi Moþiunea de cenzurã ”Frigul ºi foameaÒ, dovadã a preocupãrii opoziþiei de a ajuta Guvernul sã depãºeascã unele probleme grave ale societãþii româneºti, au fost tratate cu aroganþã de primulministru, acesta neobosindu-se, uneori, în dispreþul Constituþiei României, sã vinã la dezbaterea lor în plen, iar atunci când s-a prezentat a avut poziþia unui personaj

infatuat, care dã lecþii Parlamentului ºi nu este dispus sã primeascã sarcini de la Parlament.

Prevederea constituþionalã conform cãreia ”Guvernul ºi fiecare dintre membrii sãi sunt obligaþi sã rãspundã la întrebãrile ºi interpelãrile (394 numai ale grupului P.R.M.) formulate de deputaþi sau de senatoriÒ este tratatã ca un act de clemenþã al Guvernului, astfel cã, în mod frecvent, dau rãspunsuri nu miniºtrii interpelaþi, ci alte persoane din conducerea ministerului, iar domnul prim-ministru, deºi interpelat, n-a rãspuns niciodatã personal, ocolind obligaþia de a se supune controlului parlamentar. În multe cazuri, rãspunsurile nu privesc problemele care fac obiectul întrebãrilor ºi interpelãrilor, sunt imprecise, neglijent redactate ºi conþin termeni ireverenþioºi la adresa parlamentarilor ºi, ceea ce este ºi mai grav, nu duc la rezolvarea chestiunilor sesizate de aleºii cetãþenilor.

Guvernul reacþioneazã nedemocratic la critici. În martie 2002, a înfiinþat un grup de reacþie rapidã, condus de ministrul informaþiilor publice, domnul Vasile Dâncu, care avea, între altele, sarcina sã trimitã în plic parlamentarilor P.S.D. replicile pe care aceºtia trebuiau sã le dea la criticile aduse în Parlament Cabinetului Nãstase.

Justiþia românã Ñ redusã la rolul de executant al comenzilor Guvernului

Într-un raport privind independenþa justiþiei române, Agenþia S.U.A. pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID) constatã cã ”Justiþia a devenit o piesã a economiei negre care favorizeazã corupþiaÉ În ceea ce-i priveºte pe procurori, influenþa se poate face pe faþã, pentru cã sunt subordonaþi ExecutivuluiÒ.

În Raportul de þarã al Comisiei Europene se recomandã autoritãþilor de la Bucureºti ”garantarea independenþei sistemului juridicÒ.

Legea privind responsabilitatea ministerialã, precum ºi proclamarea principiului egalitãþii tuturor cetãþenilor în faþa legii sunt pentru Guvernul României simple jocuri de imagine în faþa strãinãtãþii.

2. Încetarea imediatã a amestecului factorilor guvernamentali în acþiunile prin care justiþia îi hãrþuieºte pe unii dintre liderii opoziþiei, precum ºi a acelor practici inchizitoriale care fac parte din dosarul poliþiei politice ºi pot crea grave tensiuni populare, de care þara noastrã nu are nevoie mai ales în perioada unor examene externe atât de dificile.

3. Eliminarea exceselor Guvernului în emiterea de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã ºi revenirea la spiritul ºi litera Constituþiei.

4. Implicarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, prin mãsuri legale, în eliminarea discriminãrilor etnice ºi a propagandei politice în ºcoli.

5. Guvernul sã execute un control sever privind legalitatea acordãrii în anii 2001Ð2002 a unor facilitãþi: e vorba de scutiri, eºalonãri ºi reeºalonãri de datorii, reclamã etc. pentru mass-media, iar rezultatele controlului sã fie prezentate Senatului României în trimestrul IV al acestui an.

6. Guvernul sã ia mãsuri ferme împotriva acelor membri ai sãi care, pe banii publici, se ocupã cu elaborarea unor strategii antidemocratice de afirmare liberã a unor forþe ale opoziþiei, sub pretextul iresponsabil al combaterii unui aºa-zis extremism, ce nu poate fi probat prin nici o dovadã concretã.

Vã mulþumesc, domnule senator Viorel Dumitrescu, pentru prezentarea moþiunii în plenul Senatului.

Îi consult pe semnatari, în conformitate cu prevederile art. 148 ºi urmãtoarele din Regulamentul Senatului, dacã îºi menþin semnãtura pentru moþiune. Este cineva care îºi retrage semnãtura?

Neexistând nici un coleg, cel puþin nu s-a anunþat la prezidiul ºedinþei, daþi-mi voie sã stabilim o chestiune organizatoricã.

Întrucât sunt întrunite condiþiile legale pentru începerea dezbaterii moþiunii, în ºedinþa Biroul permanent de ieri, împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, pentru dezbaterea acestei moþiuni se propun urmãtoarele:

Iniþial sã fie prezentat punctul de vedere al Executivului, în 45 de minute.

Grupurile parlamentare au urmãtorii timpi:

Ð Grupul parlamentar P.S.D., 35 de minute,

Ð Partidul România Mare, 19 minute,

Ð P.N.L., 7 minute,

Ð P.D., 5 minute,

Ð U.D.M.R., 6 minute,

- Ð Independenþi, 3 minute,

Ð Rãspunsurile Guvernului, fie prin cuvântul domnului ministru Gaspar, fie al secretarilor de stat prezenþi, în funcþie de problemele ridicate de colegi în dezbaterea moþiunii, sã fie pe parcursul a 15 minute.

La finalul dezbaterii vom stabili procedura de vot final în cadrul moþiunii.

Dacã nu sunt intervenþii la aceastã procedurã propusã de Biroul permanent, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra procedurii organizatorice, nu altceva. Vã rog sã votaþi.

Procedurã aprobatã de plenul Senatului, cu 89 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere. Îl invit sã ia cuvântul pe reprezentantul Executivului, domnul ministru Acsinte Gaspar, pentru a prezenta rãspunsul la moþiunea iniþiatã de colegii senatori.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga ca, în prealabil, sã-mi permiteþi sã fac un comentariu asupra problemei de procedurã pe care a invocat-o aici domnul senator Ungheanu.

Vreau sã-i comunic cã nici Constituþia, nici legea de organizare a Guvernului nu face nici un fel de ierarhie între membrii Guvernului, între membrii Cabinetului. Toþi miniºtrii au acelaºi statut pe diferite domenii de activitate, potrivit art. 101 din Constituþie. La aceastã orã, Guvernul se aflã în cea de a doua ºedinþã sãptãmânalã, cu o agendã de lucru foarte importantã ºi deosebit de aglomeratã.

Acesta este motivul pentru care s-a asigurat participarea la dezbaterea moþiunii în aceastã componenþã.

În special am vrut sã pun în discuþie problema modului în care domnul secretar Ungheanu creeazã ierarhii între membrii Guvernului, cã unii sunt mai sus, unii sunt mai importanþi.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dumneavoastrã creaþi ierarhii între prioritãþi. Ce face Guvernul este mai important decât ce face Senatul?

Nu am fãcut. Se cunoaºte cã ºedinþele Guvernului au loc în fiecare sãptãmânã în ziua de joi.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

În cadrul funcþiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, un numãr de 35 de senatori aparþinând Grupului parlamentar al Partidului România Mare au iniþiat o moþiune pe care au intitulat-o, plini de emfazã, ”Democraþia în pericolÒ.

Funcþionarea unui regim politic în condiþiile democraþiei implicã, în mod firesc, dreptul opoziþiei parlamentare de a se exprima în Parlament prin diferite modalitãþi, una dintre acestea fiind ºi moþiunea, ºi acest fapt este consemnat de evidenþele care spun cã la jumãtatea actualei legislaturi aceasta este cea de a 17-a moþiune a opoziþiei ce se dezbate în Parlament, dintre care 6 aparþin membrilor Grupului parlamentar al Partidului România Mare, iar la 3 aceºtia sunt coautori.

Faptul cã un grup parlamentar aflat în opoziþie ne supune o moþiune intitulatã ”Democraþia în pericolÒ este primul semn cã în România democraþia nu a fost suprimatã ºi în ceea ce ne priveºte susþinem cã nici nu va fi desfiinþatã.

Guvernul României considerã cã aceastã moþiune simplã, elaboratã în afara regulamentelor, este un simplu exerciþiu propagandistic.

Partidul România Mare ºi liderul sãu, lipsiþi de alte tribune de exprimare publicã, au optat pentru formula acestei moþiuni pentru a contracara deficitul de imagine creat ca urmare a scandalurilor în care a fost implicat recent.

Totodatã, probabil cã preºedintele Partidului România Mare urmãreºte ca printr-o moþiune consacratã temei democraþiei sã contracareze acuzaþiile de extremism care i se aduc atât pe plan intern, cât ºi pe plan internaþional.

Însã, nu Partidul România Mare ºi liderul sãu, domnul Corneliu Vadim Tudor, sunt cei mai îndreptãþiþi sã vorbeascã despre subminarea democraþiei în România. Dimpotrivã. Partidul România Mare, prin politica sa, este, în momentul de faþã, principalul adversar al democraþiei. Partidul România Mare este cel care propune soluþii de forþã care exced cadrul legal existent, liderul acestui partid este cel care este antrenat în sute de procese pentru afirmaþiile sale calomnioase la adresa a numeroase personalitãþi ale vieþii publice din România.

În fond, aceastã moþiune simplã, al cãrui conþinut nu-ºi gãseºte nici un corespondent în realitate, nu este decât încã o piesã din lungul ºir de iniþiative demagogice ale liderului Partidului România Mare, un lider care mimeazã patriotismul ºi interesul naþional, dar care, în momente-cheieÉ

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Procedurã, domnule preºedinte! Staþi puþin. Cer procedurã! Vã rog frumos, întrerupere ºi procedurã!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

## Domnule preºedinte,

Vã obligã regulamentul sã-l aduceþi la ordine! Subiectul nu sunt eu, liderul partidului, ci democraþia pe care o calcã în picioare Guvernul! Este o moþiune împotriva liderului P.R.M.?!

Sigur. DeciÉ

Permiteþi-mi sã citesc un articol, domnule.

Este punctul de vedere al Guvernului ºi, în plusÉ

DaÉ Vã rogÉ Numai puþin, domnule ministru.

É în plus, noiÉ

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Conform art. 111, domnule.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Aplicaþi regulamentul!

Stimaþi colegiÉ

Domnul Gaspar confundãÉ

Nu, dar întrerupemÉ

Îl întrerupeþi acum pe preºedintele dumneavoastrã de partid. Vã rog!

Vã rog frumosÉ

Deci, vã rog. Vã rog sã opriþi.

Eu înþeleg cã faceþi parte din acelaºi partid, dar sã nu depãºeascã mãsura! Astea sunt insulte ºi nu are nici un drept sã profereze insulte în Senat!

Domnule senator,

Vã voi oferi cuvântul dupã aceea, sã rãspundeþiÉ

Noi suntem organe alese. Dumnealui, ca ministru, este numit!

É punctului de vedere exprimat de domnul ministru Gaspar, în numele Guvernului.

Dar fãrã injurii!

Domnule ministru, numai puþin!

DomnuÉ! Vã rog frumos! Mi-aþi permis, da?

Da. Vã rog, aveþi cuvântul.

Citez art. 111 alin. (1) din Constituþia României: ”Guvernul ºi fiecare dintre membrii sãi sunt obligaþi sã rãspundã la întrebãrile ºi interpelãrile formulate de deputaþi sau de senatori.Ò

Deci, conform Constituþiei, Guvernul ºi fiecare, subliniez, fiecare dintre membrii sãi sunt obligaþi sã rãspundã la întrebãrile sau la interpelãrile formulate de deputaþi sau de senatori. Aceasta este cauza pentru care vã aflaþi aici, ºi nu pentru a incrimina printr-o declaraþie politicã agresivã pe cei care au fãcut moþiunea.

Aceastã practicã s-a mai folosit ºi la altã moþiune, când s-a vorbit despre primarul Bãsescu, în loc sã se discute obiectivele moþiunii.

Vã rog frumos, sã intrãm în regula parlamentarã ºi sã se înceteze cu aceastã procedurã în care se fac declaraþii politice guvernamentale, în loc sã se rãspundã la întrebãrile formulate de deputaþi, la interpelãri ºi la aceastã moþiune.

Sunt lucruri precise în aceastã moþiune. Vrem rãspunsuri la ele ºi nu exerciþii oratorice pe care le desfãºoarã, cu foarte multã nonºalanþã, aici, de multe ori, pânã ºi la interpelãri, reprezentanþii Guvernului.

Vã rog frumos, domnule preºedinte de ºedinþã, sã interveniþi în acest sens.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Vã rog sã exprimaþi punctul de vedere al Guvernului legat de moþiune.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

V-am crezut mai civilizat, domnule Gaspar, dacã nu mai inteligent.

Vã rog! Haideþi sã-l ascultãm acum!

Sã se înscrie în art. 111.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, stimaþi colegi, nu vreþi sã dezbatem moþiunea?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu sunteþi la procesul antifasciºtilor de la Braºov, sã vã transformaþi din acuzaþi în acuzatori!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Este interesant cã aceastã moþiune, care pune în discuþie caracterul democratic al regimului politic din þarã, apare în contextul intensificãrii eforturilor României pentru aderarea la NATO ºi Uniunea Europeanã, a semnalelor pozitive care existã din aceastã direcþie.

În acest context, examinând cu toatã grija posibilã conþinutul moþiunii, constatãm cã acolo unde Guvernul încearcã sã clãdeascã statul de drept, prin domnia legii, prin exercitarea autoritãþilor statale, fãrã condiþii ºi fãrã compromisuri, autorii moþiunii vãd cã Ñ citez Ñ ”Executivul condus de domnul Adrian Nãstase a transformat în doi ani unica putere legiuitoare în stat dintr-o instituþie democraticã, reprezentativã într-un organism decorativ, pe care îl subordoneazã într-o manierã incalificabilã.Ò Am încheiat citatul.

Cu o asemenea descriere a raporturilor Executiv Ñ Legislativ, cred cã nimeni nu poate sã-ºi închipuie altceva decât cã în România s-a instaurat din nou dictatura, iar Parlamentul este un oarecare element vegetal, cu rol decorativ.

Cum se poate ca un grup parlamentar, într-o moþiune cu rol de control parlamentar, sã califice instituþia din care face parte ca fiind o anexã a Guvernului, fãrã a þine seama cã, pe de o parte, aceasta descalificã instituþia Parlamentului din care face parte, iar, pe de altã parte, cã toate celelalte grupuri, inclusiv ale opoziþiei, considerã raporturile dintre Parlament ºi Guvern ca desfãºurându-se în limitele constituþionale?

Dacã ceea ce se afirmã ar fi adevãrat, aceasta ar constitui, indiscutabil, un motiv de retragere a încrederii Guvernului pe calea moþiunii de cenzurã, ºi nicidecum pe calea unei moþiuni simple.

Dar, pentru a clarifica lucrurile, cred cã se impune, în primul rând, sã vedem de unde am plecat la 28 decembrie 2000, data la care, prin votul sãu, Parlamentul a acordat încredere Guvernului asupra Programului de guvernare pentru perioada 2001Ð2004 ºi a listei echipei guvernamentale.

Constatãm atunci cã, la finalul legislaturii 1996Ð2000, întregul mecanism de guvernare se caracteriza prin deteriorarea sistemului politic ºi instituþional al statului de drept, instabilitate legislativã, slãbirea rolului ºi autoritãþii statului.

**:**

Dar ãla de ieri cum era, domnule ministru?

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Vã spunÉ Dacã-mi permiteþi, o sã vã spun ºi despre cel de ieri.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Ne jigniþi pe toþiÉ

Écrizã de inspiraþieÉ

E într-o crizã de inspiraþieÉ

E ºtiut cã în practica internaþionalã Ñ ºi vã rog sã reþineþi acest pasaj Ñ redactarea de cãtre prestigioase instituþii ºi foruri internaþionale a unor rapoarte este un proces de duratã.

De cele mai multe ori, între momentul realizãrii unei asemenea evaluãri-diagnostic ºi momentul comunicãrii raportului preliminar trece o perioadã semnificativã de timp. Astfel se explicã de ce aspectele constatate la începutul anului 2001 au fost comunicate abia la finele anului trecut sau în prima parte a anului în curs.

Revenind la pasajele citate din raportul menþionat, este de remarcat faptul cã, în cei 11 ani care au trecut de la cãderea regimului comunist din România, actualul ministru al justiþiei este cel care nu a manifestat nici un fel de toleranþã faþã de magistraþii împotriva cãrora au fost aduse probe de corupþie.

Mai mult, atât Programul naþional de prevenire a corupþiei, cât ºi Planul naþional de acþiune împotriva corupþiei au fost elaborate în cadrul Ministerului Justiþiei, cu consultarea, desigur, a tuturor instituþiilor implicate. Cele douã documente au fost supuse dezbaterii partidelor politice, organizaþiilor neguvernamentale ºi sindicatelor, iar în final ele au fost adoptate de Guvernul României, devenind operaþionale. Principalele lor obiective constau în diminuarea corupþiei ºi crearea unui sistem eficient de prevenire a acesteia, prin intermediul atât al reformei instituþionale, cât ºi al celei legislative ºi a sistemului judiciar.

În ceea ce priveºte afirmaþia referitoare la procurori, vehiculaþi informaþii depãºite, aparþinând regimului politic abolit. Semnând moþiunea, faceþi dovada cã nu cunoaºteþi sistemul de drept românesc actual, aºa cum este el consacrat de Constituþia României ºi de legislaþia în vigoare. Astfel, în sistemul nostru de drept, ºi nu numai, poziþia procurorului este dualã. Însãºi activitatea desfãºuratã de procurori Ñ în principal, de urmãrire penalã Ñ este o activitate specialã, executivã. Prin aceasta, diferenþa dintre atribuþiile judecãtorilor ºi cele ale procurorilor este, credem, evidentã, întrucât deºi sunt magistraþi procurorii nu se bucurã de aceeaºi poziþie în administrarea actului de justiþie. De aici, desigur, o serie de inconveniente, dar care nu pot fi puse pe seama Guvernului.

Avem ºi doamne senator!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

ÉNu se poate sã nu ºtiþi cã, potrivit programului legislativ al Guvernului, la Ministerul Justiþiei se aflã în fazã de finalizare noua reglementare privind organizarea judecãtoreascã. Acest nou act normativ, menit sã înlocuiascã actuala Lege nr. 92/1992, va rãspunde realitãþilor româneºti ale prezentului ºi va asigura consolidarea independenþei, a autoritãþii judecãtoreºti ºi a statutului magistratului. Necesitatea asigurãrii celor mai bune garanþii de competenþã, independenþã ºi imparþialitate a judecãtorilor impune o reformare a sistemului judiciar, în deplin consens cu recomandãrile Consiliului Europei, cuprinse în Carta europeanã privind statutul judecãtorilor.

Viitorul act normativ va corespunde tuturor normelor ºi prevederilor cuprinse în documentele europene ºi internaþionale referitoare la statutul judecãtorilor.

Rolul Consiliului Superior al Magistraturii, redefinit, va asigura totala independenþã a judecãtorilor ºi a instanþelor judecãtoreºti. În consecinþã, sistemul de selecþionare, evaluare, pregãtire, perfecþionare, promovare ºi control Ñ deci sistemul de gestionare a resurselor umane Ñ va fi bazat pe activitatea unui corp profesional cu adevãrat independent, reprezentat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Referitor la afirmaþia din moþiune cã, citez: ”Guvernul restrânge autonomia financiarã ºi administrativã a autoritãþilor localeÒ, reamintim semnatarilor moþiunii cã legislaþia în vigoare, pe care noi am elaborat-o ºi am promovat-o, conþine pentru prima datã dispoziþii concrete ºi esenþiale care dau consistenþã autonomiei locale

administrative ºi financiare, delimiteazã cu precizie competenþele între autoritãþile deliberative ºi executive, precum ºi pe cele dintre autoritãþile administraþiei publice locale situate la niveluri diferite.

Noile reglementãri, aprobate în ultimul an ºi jumãtate, asigurã aplicarea efectivã a principiului consultãrii cetãþenilor în probleme locale de interes deosebit fie pe calea referendumului local, fie prin alte forme de manifestare a democraþiei locale participative.

Noua legislaþie privind impozitele ºi taxele locale creeazã cadrul organizatoric ºi instituþional necesar asigurãrii unor resurse financiare din ce în ce mai consistente pentru colectivitãþile locale, ceea ce va permite punerea în operã ºi finanþarea programelor de dezvoltare structuralã a localitãþilor þãrii.

Drept la replicã.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Iatã, doamnelor ºi domnilor parlamentari, cel mai bun exemplu de imixtiune politicã în activitatea justiþiei.

Cu privire la aºa-zisa ”Subordonare a mass-media ºi reintroducerea cenzurii, restrângerea libertãþii de exprimare ºi a dreptului la informaþieÒ, punctul 5 pe care l-aþi inserat în moþiune, þinem sã vã supunem atenþiei urmãtoarele:

Dreptul la liberã exprimare a gândurilor, a opiniilor ºi credinþelor, libertatea presei ºi accesul la informaþii sunt valori constituþionale fundamentale pentru existenþa unei democraþii reale.

Libertatea de expresie nu echivaleazã însã cu lipsa de responsabilitate a afirmaþiilor fãcute. În orice democraþie, afirmaþiile cu caracter extremist, rasist, antisemit, care incitã la intoleranþã ºi urã între oameni, sunt sancþionate imediat. Aceasta deoarece istoria a demonstrat cã democraþia este pusã în pericol atunci când acestor valori fundamentale li se opun defãimarea, îndemnul la urã ºi violenþã publicã, intoleranþa ºi excluderea socialã pe criterii de rasã, sex, etnie sau credinþã religioasã.

Astfel de acte ºubrezesc fundamentul democraþiei ºi, dacã e sã facem o analizã a ceea ce susþine Partidul România Mare, atunci vom înþelege cine reprezintã cu adevãrat un pericol pentru democraþie.

În acest context, o preocupare constantã a comunitãþilor internaþionale a fost ºi este împiedicarea proliferãrii manifestãrilor extremiste de tip fascist, rasist sau xenofob. Tocmai în acest spirit, Guvernul României a adoptat Ordonanþa de urgenþã nr. 31/2002, pe care o invocaþi dumneavoastrã, privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii.

Acest act normativ depus la Parlament pentru dezbatere ºi aprobare nu numai cã nu încalcã normele democratice, dar el rãspunde exigenþelor Uniunii Europene în domeniu, constituind, în acelaºi timp, un semnal pozitiv dat de statul român în privinþa angajãrii în combaterea rasismului, antisemitismului ºi xenofobiei.

Nu în ultimul rând, aceastã ordonanþã oferã aplicabilitate articolului 30 alineatul (7) din Constituþia României ,care prevede: ”Sunt interzise de lege defãimarea þãrii ºi a naþiunii, îndemnul la rãzboi de agresiune, la urã naþionalã, rasialã, de clasã sau religioasã, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenþã publicã.Ò

Domnilor senatori, dacã vreþi sã ascultaþi, ca sã ºtiþi, probabil, atunci când interveniþi.

Vã rog.

Începând cu anul 2002, cadrul legal care reglementeazã acest domeniu este Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor, ordonanþã care a fost aprobatã, aºa cum cunoaºteþi, de Parlament prin Legea nr. 491/2002.

Înlesnirile la plata obligaþiilor restante la bugetul de stat se acordã debitorilor, indiferent de forma de proprietate ºi modul de organizare, la cererea temeinic justificatã a acestora.

Cu privire la înlesnirile acordate S.C. PRO TV Ñ S.R.L. Bucureºti, precizãm cã în anul 2002 aceastã societate a beneficiat de prevederile articolului 12 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002, care dispune cã în situaþia în care, dupã data depunerii cererii, debitorii achitã pânã la data aprobãrii acesteia 30% din obligaþiile bugetare datorate, exclusiv majorãri de întârziere ºi penalitãþile de întârziere, ei beneficiazã de eºalonarea la platã a diferenþei de 70% ºi scutirea de la platã a majorãrilor ºi penalitãþilor de întârziere.

Menþionãm cã în anul 2002 au mai fost acordate înlesniri la plata obligaþiilor restante la bugetul de stat ºi altor societãþi mass-media, la solicitarea acestora, ºi în prezent se aflã în curs de soluþionare ºi alte asemenea cereri.

Trebuie menþionat cã, începând cu aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002, s-a eliminat contribuþia factorului uman în acordarea înlesnirilor la platã. În acest sens, s-au elaborat programe informatice prin utilizarea cãrora se analizeazã criteriile de performanþã economico-financiarã ºi disciplina fiscalã ale fiecãrui contribuabil în parte.

În fine, suntem acuzaþi cu cinism de ”încurajarea discriminãrii etnice ºi politice în ºcoalãÒ. Aºa cum este firesc, Guvernul, în conformitate cu prevederile Constituþiei României ºi ale Legii învãþãmântului, în tot ceea ce a întreprins în domeniul educaþiei, a pornit de la ideea conform cãreia ºcoala nu trebuie sã devinã tãrâmul disputelor politice. Referitor la problemele sesizate la Liceul ”Bolyai FarkasÒ din Târgu-Mureº, departe de a nesocoti drepturile ºi interesele copiilor români din acest oraº, Guvernul considerã cã singura cale pentru rezolvarea acestor probleme a fost ºi rãmâne calea dialogului între cele douã pãrþi, pentru identificarea soluþiilor favorabile atât pentru elevii români, cât ºi pentru cei maghiari.

Nu aþi depãºit timpul?

Nu am depãºit.

Una dintre regulile de bazãÉ

Aþi depãºit douã minute ºi jumãtate. Veþi lua fie din timpul acordat la sfârºit Guvernului, fie din timpul P.S.D.-ului.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Una dintre regulile de bazã ale democraþiei constituþionale, consacratã în toate constituþiile contemporane ºi regulamentele parlamentare, constã în exercitarea controlului parlamentar de cãtre forurile legislative asupra autoritãþilor puterii executive. Controlul parlamentar

reprezintã ºi o funcþie esenþialã a Parlamentului, prin care deputaþii ºi senatorii, în calitate de reprezentanþi ai naþiunii, verificã modul în care activitatea autoritãþilor executive se înscrie în cadrul constituþional ºi legal.

Printre formele de control parlamentar se numãrã ºi moþiunea, ca instrument constituþional, prin care parlamentarii îºi exprimã poziþia într-o problemã de politicã internã sau externã, ce þine de sfera Executivului.

Nu este mai puþin adevãrat cã recurgerea la moþiune presupune nu numai o strictã respectare a normelor constituþionale ºi regulamentare stabilite pentru promovarea ºi votarea ei, dar ºi o responsabilitate politicã a iniþiatorilor.

Recurgerea însã la procedurile referitoare la moþiune nu trebuie sã se transforme dintr-un drept constituþional într-un abuz, sã obstrucþioneze derularea normalã a activitãþii parlamentare ºi executive. Dacã nu se respectã cerinþa democraticã elementarã, moþiunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.

Din acest punct de vedere, moþiunea promovatã de Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat sub titlul ”Democraþia în pericolÒ are acest caracter, motiv pentru care Guvernul propune plenului Senatului ca aceastã moþiune prezentatã de cei 35 de senatori sã fie respinsã.

## Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Aþi prezentat rãspunsul Guvernului depãºind cu 4 minute, motiv pentru care, fie de la grupul parlamentar, fie din timpul alocat Guvernului pentru a rãspunde dupã prezentarea punctelor de vedere, va trebui sã-l scãdem.

Deci invit la cuvânt reprezentanþii grupurilor parlamentare. Începem cu Grupul parlamentar P.S.D. sauÉ Normal ar fi dupã reprezentantul Executivului sã fie cineva dintre semnatarii moþiunii. Cum credeþi.

Domnule senator Ilie Ilaºcu, aveþi cuvântul în numele Grupului parlamentar P.R.M.!

## **Domnul Ilie Ilaºcu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã 12 ani de edificare a sistemului instituþional democratic în România, opoziþia parlamentarã reprezentatã de Partidul România Mare este nevoitã astãzi sã atenþioneze opinia publicã printr-o moþiune cu un titlu ce ar trebui cel puþin sã ne îngrijoreze.

Cum de s-a ajuns pânã la aceastã constatare alarmantã, cã democraþia în România e în pericol?

Nu cred cã noi, membrii Partidului România Mare, putem fi suspectaþi de actualii guvernanþi de lipsã de patriotism ori dragoste de neam ºi þarã, însã în ceea ce priveºte recunoaºterea de cãtre putere a dreptului opoziþiei la pluralitate de idei ºi a promovãrii propriilor concepþii, lucrurile stau cu totul altfel.

Articolul 8 al Constituþiei, alineatul (1), spune scurt, citez: ”Pluralismul în societatea româneascã este o condiþie ºi o garanþie a democraþiei constituþionale.Ò Noi, opoziþia, acceptãm fãrã rezerve pluralitatea de idei ºi concepþii, dar iatã cã partidul de guvernãmânt categoric n-o acceptã. Acest lucru s-a observat ºi se observã chiar în aceastã salã a Senatului. Guvernanþii cred cã doar ei deþin adevãrul în ultima instanþã. Alternative nu acceptã, ba chiar se pedepsesc.

Cum încearcã opoziþia de a atenþiona legal guvernarea cã, mã rog, a apucat-o în activitãþile ei pe niºte cãi greºite, pe loc eºti etichetat ºi învinuit ba de extremism, ba de antisemitism, ba de rasism, de nepatriotism, de demagogie ºi, în genere, ceva cam de genul ”duºman al poporuluiÒ. Desigur, îi înþelegem: nu-ºi pot schimba ei peste noapte mentalitatea. Cunoaºtem mediul în care s-au format ºi cine au fost în trecut, dar nu se pot ierta la nesfârºit toate aceste abateri de la drepturile ºi principiile democraþiei.

Un principiu fundamental al democraþiei este separarea puterilor în stat.

De aproape doi ani de zile, Guvernul Adrian Nãstase a încãlcat dur rolul Parlamentului României, încãlcând flagrant tocmai acest principiu constituþional de separare a puterilor în stat.

Este de ajuns sã examinãm ordinea de zi a fiecãrei ºedinþe a Senatului din 2001 ºi 2002 pentru a ne convinge cã munca noastrã parlamentarã constã în mare parte doar în satisfacerea poftelor Guvernului de a vota legile venite prin aºa-zisele ordonanþe de urgenþã. Executivul a preluat prerogativele Senatului, gest profund antidemocratic. Democraþia este în pericol!

**:**

Domnule preºedinte, Domnule Ilaºcu,

Domnule preºedinte, vã rog sã spuneþi presei sã facã liniºte. Parcã e Gara de Nord. Nu se poate!

Vã rog sã vã ocupaþi locurile toatã lumea în salã. Vã rog sã continuaþi, domnule senator Ilaºcu.

## **Domnul Ilie Ilaºcu:**

2) Constituþia în vigoare, prin articolul 31, ”garanteazã dreptul cetãþenilor români la informaþieÒ.

În Basarabia, în prezent, locuiesc peste jumãtate de milion de cetãþeni ai statului român din numãrul total de 3,5 milioane de români.

În anul 1990 românii basarabeni au avut pentru prima datã accesul la informaþie în limba românã prin intermediul Programului 1 al Televiziunii Române.

Dupã 12 ani de emisie continuã, de la 14 august anul acesta canalul TVR 1 a fost sistat în Basarabia din vina pãrþii române, care a pretins ca toate cheltuielile de retransmisie a emisiunilor sã fie acoperite de Guvernul comunist de la Chiºinãu în contul unor datorii mai vechi ale Republicii Moldova faþã de România.

Cunoscând faptul cã la 14 august 2002 expira termenul legal al Protocolului (acordului) semnat, Guvernul român nu a întreprins nimic pentru a anticipa efectele negative ºi de a semna un nou acord cu Guvernul de la Chiºinãu pentru retransmiterea TVR 1 în Republica Moldova. Guvernanþii români se justificã astãzi prin niºte absurditãþi ridicole, cã la o adicã iniþiativa de a prelungi contractul de emisie trebuia sã vinã din partea autoritãþilor comuniste de la Chiºinãu! Eu îmi închipui cât de dornici sunt comuniºtii moldoveni de la Chiºinãu de a informa populaþia basarabeanã prin intermediul canalului Televiziunii Române. Un drept al omului, dreptul la informare, este pãrãsit de cãtre Guvernul Adrian Nãstase.

La ora când vã vorbesc TVR 1 nu emite pe teritoriul Basarabiei, iar aºa-zisele tratative se aflã în stadiul de suspensie. Guvernul Adrian Nãstase aºteaptã ca Voronin sã plãteascã retransmisia canalului România TVR 1 pe teritoriul Basarabiei. O sã aºteptãm mult ºi bine!

Cu ce drept sunt pãrãsiþi aceºti cetãþeni români de dincolo de Prut?

Mã mirã altceva, faptul cã acest Guvern a primit de la Parlament un buget consolidat pe anul 2002, în care era specificatã suma de 32 miliarde lei pentru cheltuielile de retransmisie a canalului TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova. Ce a fãcut Guvernul Nãstase cu aceºti bani? Zilele acestea se plãmãdeºte un nou proiect de buget, pe anul 2003, unde se vor specifica iar cheltuieli pentru relaþiile cu Republica Moldova. Vor fi ºi aceste sume folosite de cãtre guvernanþi dupã bunul lor plac, pentru astuparea gãurilor negre ale unor bugete din culise? Cine rãspunde din Guvernul Adrian Nãstase pentru încãlcarea flagrantã a drepturilor constituþionale la informaþie a jumãtate de milion de români basarabeni, cetãþeni ai statului român? Cine rãspunde, domnilor guvernanþi, pentru încãlcarea democraþiei?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Aþi consumat 10 minute din timpul acordatÉ

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

8, vã rog frumos!

8, lãsaþi-mã sã continuu Vedeþi cum greºiþi, dacã vã grãbiþi?!

Aþi consumat 10 minute din timpul alocat grupului, grupul are, în continuare, la dispoziþie 8 minute.

9 minute!

9 minute, sigur. 8 ºi jumãtateÑ9 minute. 10 minute. Vã rog, din partea Grupului parlamentar P.S.D. îl invit la cuvânt pe domnul senator Opriº Octavian.

## **Domnul Octavian Opriº:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,

Moþiunea simplã introdusã de cãtre Grupul parlamentar al Partidului România Mare, intitulatã ”Democraþia în pericolÒ,

reia, într-o formã sinteticã, moþiunea depusã acum câteva sãptãmâni de acelaºi grup parlamentar ºi care fusese respinsã pentru cã nu îndeplinea condiþiile art. 148Ñ152 din Regulamentul Senatului. Nu intrãm în detalii formale, dar nu putem nega fondul problemei.

Moþiunea, ca modalitate de control parlamentar al Guvernului, nu se confundã cu interpelãrile sau cu declaraþiile politice. Cu toate cã, ºi în aceste cazuri, obiectul îl constituie sfera politicii, moþiunea trebuie sã determine Senatul sã ia o anumitã poziþie într-o problemã de politicã internã sau externã, sã rezolve o anumitã problemã, printr-o decizie care trebuie dusã la îndeplinire ºi care va forma partea sa dispozitivã.

De aceea, moþiunea trebuie sã fie riguros motivatã faptic ºi juridic. În cazul de faþã, considerãm cã moþiunea nu îndeplineºte condiþiile cerute de Constituþie ºi de regulament. În motivare este invocat art. 64 din Constituþie, dar sediul se aflã, de fapt, în art. 111 lit. b), iar art. 64 ne aratã doar care sunt actele juridice pe care le adoptã Parlamentul: legi, hotãrâri ºi moþiuni.

Semnatarii prezentei moþiuni constatã cã România se gãseºte într-o situaþie de crizã în ce priveºte aplicarea normelor democratice în domeniul guvernãrii, încãlcându-se principiul separaþiei puterilor în stat, transformând Parlamentul în anexa Guvernului, cu rolul secundar de a legaliza ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã. Se afirmã cã justiþia este redusã la simplu executant al Guvernului, cele 303 ordonanþe de urgenþã ºi 157 de ordonanþe simple ar fi, dupã pãrerea semnatarilor moþiunii, exemplul subordonãrii Legislativului faþã de Executiv.

Lipsa democraþiei este resimþitã ºi în sfera controlului parlamentar, exercitat prin întrebãri ºi interpelãri. Se mai invocã aroganþa primului-ministru, ignorarea întrebãrilor ºi interpelãrilor deputaþilor sau senatorilor ºi faptul cã cele opt moþiuni simple ºi douã moþiuni de cenzurã au fost respinse de cãtre Parlament.

Da, vã mulþumesc.

Aþi utilizat din timpul afectat grupului 10 minute ºi 30 de secunde.

Invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Paul Pãcuraru. Grupul parlamentar are alocate 7 minute.

Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu siguranþã tema aflatã astãzi în discuþie este importantã ºi este în mãsurã sã preocupe toatã opinia publicã româneascã, pentru cã evoluþia României ºi atingerea obiectivelor sale politice, de politicã externã ºi de politicã internã, depind în bunã mãsurã de criteriile politice, de instaurarea democraþiei, ºi acest lucru este valabil atât pentru aderarea la NATO, cât ºi pentru integrarea în Uniunea Europeanã.

Evident, pentru toatã lumea, democraþia nu este o stare de fapt sau un bun însuºit pentru totdeauna. Ea are fluctuaþii. Creºte, scade, se construieºte, dispare, existã pericole reale ca democraþia, chiar instauratã, sã disparã.

ªtiinþele politice, analiºtii politici împart þãrile, regimurile politice în trei mari categorii: nedemocratice, parþial democratice sau democraþii stabile.

România nu a reuºit niciodatã, în pofida tuturor declaraþiilor, nu a reuºit niciodatã sã depãºeascã statutul de democraþie parþialã. De altfel, toate þãrile postcomuniste au avut dificultãþi într-o construcþie democraticã, dar cred cã România, ºi datoritã tradiþiei sale centenare, ºi datoritã tradiþiei interbelice, ar fi avut dreptul sã parcurgã mai repede drumul spre o democraþie consolidatã, spre o democraþie stabilã. Din pãcate, viciul fundamental apare încã din decembrie 1989.

În esenþã, democraþia este un sistem de guvernare în care conducãtorii rãspund în faþa celor pe care îi conduc. Din pãcate, aceasta este o problemã ºi de funcþionare, dar ºi de mentalitate, ºi este cât se poate de evident cã în marea majoritate a situaþiilor conducãtorii în România nu au învãþat cã trebuie sã rãspundã în faþa celor conduºi. Dacã vreþi un exemplu, este chiar dezbaterea de astãzi, un exemplu este chiar poziþia Guvernului, un exemplu este chiar desconsiderarea permanentã a obligaþiilor care îþi revin în calitate de conducãtor.

Din punct de vedere instituþional sau organizatoric, democraþia este, sigur, un aranjament instituþional, o construcþie instituþionalã, care se bazeazã pe câteva lucruri esenþiale, care þin de separarea puterilor în stat, care þin de echilibru reciproc al puterilor. Din pãcate, pe aceste ambe paliere, România este în suferinþã ºi de 12 ani de

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Doamna senator Maria Petre, da? Grupul parlamentar are alocate 5 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul, doamna senator.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Moþiunea ”Democraþia în pericolÒ pune în discuþie o problemã extrem de importantã pentru orice partid politic responsabil, partid politic parlamentar ºi, mai ales, partid politic responsabil de guvernare. Moþiunea ”Democraþia în pericolÒ nu abordeazã prea multe probleme, aºa cum s-a

încercat iniþial sã se motiveze amânarea dezbaterii ei, ea abordeazã o singurã problemã, extrem de gravã, pe care titlul o defineºte ºi o argumenteazã. Cât de solide sunt, însã, argumentele este rostul dezbaterii de azi din Senat sã demonstreze.

Partidul Democrat vã propune sã luãm pe rând argumentele, motivele pentru care iniþiatorii moþiunii ne cheamã sã apãrãm democraþia, construitã atât de lent ºi cu atât de mari sacrificii în România. Primul dintre ele este cel privind inversarea raportului Parlament-Executiv ºi transformarea Parlamentului, uºor-uºor, într-o anexã a Executivului. Cum? Pe calea potopului de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã, adoptate de Executiv pe toate domeniile posibile ºi imposibile, urgente sau mai puþin urgente.

Aceastã manierã nu este însã nouã. Ea este profund dãunãtoare ºi nu are nici o justificare politicã. Nu este nouã, pentru cã ea îºi are originile în guvernarea Vãcãroiu, pe care, stimate colege ºi stimaþi colegi de la P.R.M., aþi susþinut-o necondiþionat, mult mai necondiþionat decât susþine azi U.D.M.R. guvernarea Nãstase. Este profund dãunãtoare dintr-o raþiune extrem de simplã, ºi anume aceea cã ordonanþele produc efecte de la data publicãrii lor în ”Monitorul OficialÒ. Oricâte modificãri ºi îmbunãtãþiri ar aduce Legislativul, prin procesul de adoptare mai lung sau mai scurt, depinde de situaþie, societatea este supusã efectelor ordonanþei iniþiale.

Vom lua ca exemplu un domeniu extrem de important ºi de nejustificat pentru o asemenea alegere a Executivului: Ordonanþa nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale. De ce ordonanþã? Greu de rãspuns.

În timpul dezbaterii parlamentare, care a durat din februarie pânã în iunie, ea a suferit multe ºi foarte importante modificãri, numai cã, între timp, autoritãþile administraþiei publice locale au avut niºte termene intermediare de aplicare stabilite prin ordonanþã. Le-au respectat, dar au trebuit sã revinã dupã adoptarea legii.

Vã rog sã încercaþi sã concluzionaþi!

Mã apropii de final, domnule preºedinte.

Corupþia s-a generalizat ºi a cuprins structurile centrale ºi locale ale statului, consiliile locale ºi judeþene conduse de P.S.D. ªi aici însã, stimaþi colegi ai noºtri de la P.R.M., aveþi o problemã de credibilitate, pe care v-o spunem pentru cã ne dorim sã o rezolvaþi. Cu douã mari excepþii, care sunt Bucureºti ºi Cluj ºi pentru care vã felicitãm, în toate celelalte judeþe ale þãrii consilierii P.S.D. au câºtigat conducerea judeþelor ºi au majoritate în

consiliile judeþene cu ajutorul oamenilor dumneavoastrã, reprezentaþi în aceste consilii într-o proporþie semnificativã.

Pe tema subordonãrii, mai întâi economice ºi în subsidiar politice, a mass-media, Partidul Democrat ºi-a spus de mult pãrerea, dacã e sã invocãm doar exemplul afacerii de corupþie în care sunt implicaþi ministrul Miron Mitrea ºi cazul M.T.C. Constanþa. E suficient sã priveºti un singur jurnal al TV ”PrimaÒ ºi lucrurile sunt clare.

La capitolul ”Discriminãri pe criterii etniceÒ exemplele sunt mult mai numeroase ºi mai aberante. Finalul moþiunii are însã o mare slãbiciune: el cere Executivului sã îndrepte toate lucrurile pe care le-a strâmbatÉ

Vã rog sã concluzionaþi! Aþi depãºit timpul cu trei minute.

Éca ºi cum ar cere lupului sã pãzeascã oile ºi sã nu le mãnânce.

Pentru argumentele invocate, pentru finalul ºi lipsa de finalitate a moþiunii, pentru modul lamentabil, din punctul nostru de vedere, în care reprezentantul Executivului s-a prezentat astãzi ºi pentru faptul cã deja moþiunea dumneavoastrã, prin acest mod în care Executivul s-a apãrat, a fost deja confirmatã, noi considerãm cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat se poate abþine de la vot. Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n. Grupul are 6 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Mi s-a pãrut interesantã titulatura moþiunii: ”Democraþia în pericolÒ. Da, chiar dacã unii colegi nuÉ

Vã rog, vã rog, domnilor senatori!

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Édemocraþia poate fi în pericol oricând, chiar ºi o democraþie consacratã, sã nu vorbim despre democraþia noastrã pe care dorim s-o construim ºi s-o consolidãm din ce în ce mai mult.

Au fost aici dezbãtute foarte multe probleme legate de textul moþiunii. Eu mã opresc asupra unei idei din moþiune. Un mare pericol pentru democraþia din România, dupã semnatarii moþiunii, înseamnã colaborarea parlamentarã P.S.D.ÑU.D.M.R. DaÕ, dacã acest lucru înseamnã pentru România un pericol pentru democraþie, atunci nu ºtiu de ce printre puþinele puncte pozitive din raportul de þarã dezbãtut ieri la Uniunea Europeanã este scoasã în evidenþã stabilitatea politicã, asiguratã tocmai prin aceastã colaborare P.S.D.ÑU.D.M.R., care este recunoscutã pe plan internaþional ºi este apreciatã de cãtre organismele internaþionale! ªi, dacã colaborarea P.S.D.ÑU.D.M.R. înseamnã un pericol pentru democraþie, atunci de ce al doilea punct care a fost apreciat în raportul de þarã la Uniunea Europeanã este tocmai faptul cã minoritãþile din România participã la consolidarea democraþiei din aceastã þarã?!

Deci considerãm cã ºi din acest punct de vedere semnatarii moþiunii trebuia sã gândeascã mai bine ºi sã chibzuiascã mai bine, pentru cã democraþia în România este consolidatã tocmai prin aceastã colaborare care asigurã stabilitatea politicã, care asigurã ºi o bunã imagine externã a României în Europa. Pot sã vã spun ºi eu alte exemple, pentru cã ridicarea obligativitãþii vizelor pentru cetãþenii români (fapt realizat în ultimul an) se datoreazã tocmai acestei colaborãri ºi stabilitãþi politice, asiguratã de aceastã colaborare P.S.DÑU.D.M.R. în politica României.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

ªi au plecat þiganiiÉ

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Pãi, þiganii n-au colaborat încã, poate vor colabora cu un alt partid. Asta este o altã problemã.

Este o altã problemã care demonstreazã cã aceastã colaborare aduce României anumite aspecte pozitive: invitarea la Summit-ul de la Praga, a României, pentru NATO. ªi în acest sens putem sã ne gândim: Oare e pericol sau e beneficã aceastã colaborare între U.D.M.R. ºi P.S.D.?

Noi considerãm cã oricare partid din Parlamentul României, dacã doreºte sã contribuie la stabilizarea ºi stabilitatea României, a politicii, a economiei, atunci este necesarã colaborarea dintre aceste partide, cel puþin în privinþa aderãrii la structurile euroatlantice ºi la Uniunea Europeanã. Noi asta facem!

Este în pericol democraþia în România? Da, poate fi în pericol din mai multe puncte de vedere, dar nicidecum nu vãd sã fie în pericol datoritã colaborãrii, datoritã eforturilor pe care U.D.M.R. le depune pentru stabilitatea politicã, pentru ca democraþia din aceastã þarã sã devinã o democraþie consacratã ºi stabilã, pentru ca România sã aibã o imagine internaþionalã cât mai bunã.

Din aceste considerente, bineînþeles, U.D.M.R. nu va vota prezenta moþiune.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Ioan Nicolaescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Nicolaescu:**

N-aº dori sã abuzez prea mult de timpul dumneavoastrã, pentru cã o serie de probleme s-au spus aici.

Vreau sã fac doar o referire punctualã privind acel punct din moþiune care se referã la Liceul ”BolyaiÒ din Târgu-Mureº. Vreau sã spun cã decizia aceasta privind funcþionarea colegiilor în Târgu-Mureº a fost luatã de conducerea celor trei colegii Ñ ”Papiu IlarianÒ, ”BolyaiÒ ºi ”UnireaÒ Ñ la care au participat pãrinþii, elevii, conducerile celor trei licee, inspectoratul ºcolar, în afara factorilor politici.

Într-adevãr, la Liceul ”BolyaiÒ nu s-a mai dat cifrã de ºcolarizare în limba românã, dar acelaºi lucru s-a întâmplat, ºi acest lucru este neglijat, la Liceul ”Papiu IlarianÒ: nu s-au mai dat locuri în limba maghiarã.

De asemenea, un numãr de clase de la Liceul ”UnireaÒ, cu predare în limba maghiarã, au fost trecute la Liceul ”BolyaiÒ, astfel încât la Liceul ”UnireaÒ existã un singur rând de clase în limba maghiarã.

Iatã, deci, cã, per ansamblu, s-a conceput ca în perspectivã sã rãmânã un liceu de elitã românesc, care a fost ”Papiu IlarianÒ, ºi un liceu de elitã în limba maghiarã, ”Bolyai FarkasÒ. Aºa cum sunt, de altfel, ºi la Cluj Liceul ”BrassaiÒ ºi alte douã unitãþi, ºi unde nimeni nu s-a sesizat. Deci cu 40 de ani în urmã aceasta era situaþia în Târgu-Mureº ºi este o revenire, în timp, de 4 ani, pentru cã aceasta va merge în perspectivã, fãrã ca elevii sã fie scoºi din ºcoalã ºi fãrã ca profesorii sã fie afectaþi de normele respective.

De aceea, rãmân fidel sloganului pe care l-am avut în campania electoralã: ”Ceea ce facem depinde de ceea ce suntem ºi suntem, într-o mare mãsurã, prin ceea ce facem.Ò

Ca un cadru didactic care sãptãmâna viitoare împlinesc 40 de ani în învãþãmânt, tot în Târgu-Mureº, ºi fiind cadru de predare o perioadã la ”PapiuÒ, o perioadã la ”BolyaiÒ, fiind, în acelaºi timp, de trei ori preºedinte de bacalaureat la ”PapiuÒ, vã asigur cã sunt în cunoºtinþã de cauzã cu problema învãþãmântului în Târgu-Mureº ºi modul în care am rezolvat-o este echitabil ºi satisface toate pãrþile care atare.

De aceea, consider cã tratarea aceasta unilateralã din moþiune nu este realã ºi vã asigur cã, în continuare, învãþãmântul în Târgu-Mureº se va desfãºura fãrã discriminare etnicã ºi în condiþiile prevãzute de Legea învãþãmântului.

Da, vã mulþumesc. Grupul parlamentar mai are 20 de minute.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M. Cine vorbeºte? Domnul senator Mihai Ungheanu. Grupul parlamentar mai are 9 minute.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Moþiunea ”Democraþia în pericolÒ este o necesitate ºi

a o propune Senatului este un lucru extrem de firesc. Vreau sã spun cã punctul de vedere pe care l-a prezentat Guvernul este complet nesatisfãcãtor, cã este un refuz al controlului parlamentar ºi lucrul acesta îl voi arãta mai departe. Nu te poþi ascunde dupã fraze ºi dupã raportul de þarã, care nu este chiar aºa de fericit pentru România.

Vreau sã vã spun cã s-au dat 300 de ordonanþe de urgenþã ºi 137 de ordonanþe simple. Ele funcþioneazã ca legi. Nu s-a rãspuns de ce a încãlcat Guvernul Constituþia în acest caz. Iniþiativa legislativã este confiscatã de Guvern, care înlãturã opoziþia. Nu s-a rãspuns pentru aceastã încãlcare.

Ca secretar al Biroului permanent al Senatului vãd cum se petrec întrebãrile ºi interpelãrile. Este o comedie. Miniºtrii refuzã controlul parlamentar. Nu se prezintã la rãspunsuri. Trimit înlocuitori, iar rãspunsurile care se dau de aceºti înlocuitori nu sunt suficiente. Nu rãspund, deci, necesitãþii. De ce nu respectã miniºtrii Constituþia? De ce nu respectã Parlamentul? Primul-ministru Adrian Nãstase a refuzat sã se prezinte la chemãrile Parlamentului. Art. 111 din Constituþie scrie clar: ”Guvernul ºi fiecareÒ Ñ subliniez Ñ ” _fiecare_ dintre membrii sãi sunt obligaþi sã rãspundã la întrebãrile sau la interpelãrile formulate în Parlament.Ò Aceastã încãlcare a Constituþiei este foarte gravã.

Am constatat (sar peste alte probleme) cã Guvernul ºi-a asumat problema desfiinþãrii OTV-ului, acordându-i un mare spaþiu în acest rãspuns nu tocmai inspirat, recunoscând fãrã sã-ºi dea seama implicarea în acest atac la libertatea presei în România. Noi ºtiam cã premierul Adrian Nãstase este implicat în desfiinþarea OTV-ului, nu trebuie sã facem aici referiri la legi care spun cã C.N.A.-ul nu þine de Guvern, pentru cã ºtim asta. Este limpede cã avem de-a face cu un atac la democraþie ºi cã în Constituþie, art. 30 alin. (4), scrie cã ”nici o publicaþie nu poate fi suprimatãÒ. Este evident! Nici aici nu s-a dat un rãspuns coerent ºi constituþional.

Este evident cã tolerarea evaziunii fiscale de cãtre Ministerul Finanþelor Publice la societatea de televiziune particularã de care þine PRO TV este un troc ºi cã Executivul manipuleazã mass-media. Nici în acest caz nu s-a dat un rãspuns. Se încalcã normele statului de drept, iar aceasta nu este democraþie. Aceºtia sunt banii contribuabililor. Trei ministere ale acestui Guvern de pominã au rãspunderea faimoasei Ordonanþe nr. 31 din 13 martie 2002, care încalcã Constituþia ºi drepturile omului. Este încãlcat, de pildã, articolul 15 alin. (2) din Constituþie, care prevede cã ”legea dispune numai pentru viitorÒ. Or, aplicarea acestei ordonanþe s-a fãcut retroactiv, ceea ce presupune cã trebuia sã avem explicaþii, sã ºtim cine sunt vinovaþii de încãlcarea Constituþiei ºi pedepsirea lor.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Dionisie Bucur.

Grupul parlamentar mai are 20 de minute, dar vã rog sã limitaþi expunerea.

## **Domnul Dionisie Bucur:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Moþiunea de astãzi cred cã ne-a ocupat prea mult timp, sã spun, chiar nejustificat, din agenda noastrã de lucru.

De ce spun treaba aceasta?

Pe ordinea de zi era adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35 cu referire la organizarea ºi funcþionarea regulamentului-cadru pentru consiliile locale. Consider cã era mai important decât aceastã moþiune simplã.

Vreau sã spun cã rãspunsul dat de domnul ministru Gaspar este în conformitate cu realitatea. Personal, sunt de acord cu acest rãspuns ºi grupul nostru va vota împotriva moþiunii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar Partidul România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Grupul parlamentar mai are 5 minute. ªi vã oferã ºi Grupul parlamentar P.S.D. douã minute.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Dacã e democrat... Grupul parlamentar P.S.D. ar trebui sã-mi ofere Ñ ca în perioada 1992Ð1996 Ñ câteva minute, pentru cã ar avea multe de învãþat.

Stimaþi colegi,

Voi începe prin a pune în circulaþie un citat al unui mare gânditor francez, fost membru al Academiei Franceze, Marcel Brion, care, într-o biografie consacratã lui Machiavelli, spune ceva extraordinar de interesant ºi valabil în toate þãrile lumii: ”La ce bun sã schimbi o formã de guvernãmânt dacã nu schimbi ºi caracterul oamenilor? S-au vãzut state trecând de la dictaturã la democraþie fãrã sã câºtige nimic, fiindcã indivizii sufereau de aceleaºi slãbiciuni, de aceleaºi defecte ºi aceleaºi vicii. Sub democraþie, la fel ca ºi sub dictaturã, inimile ºi gesturile oamenilor sunt tot stãpânite de pofte, de rapacitate, de gelozie, invidie, mânie, violenþã ºi ranchiunã. Chiar la Florenþa s-a constatat cã guvernarea poporului era la fel de sângeroasã, de arbitrarã ºi de nedreaptã ca a celui mai abominabil tiran.Ò

Vreau sã vã asigur cã m-am bucurat de momentele vesele pe care ni le-a oferit cu generozitate domnul ministru, care m-a fãcut sã mã gândesc la cei 3 magi din Evanghelie: Baltazar a adus aurul, Melchior, smirna, iar Gaspar, tãmâia.

Maniera în care a tãmâiat domnul ministru Gaspar Guvernul Adrian Nãstase este, într-adevãr, remarcabilã, e de-a dreptul biblicã. Domnia sa, dacã nu era centrat de noi, cu amiciþie, ar fi eºuat în niºte atacuri, ºi la persoanã, ºi la partid, ceea ce abia dãdea un spor de credibilitate mai mare esenþei moþiunii noastre.

El spune cã noi am intitulat-o plini de emfazã. Aici sunt numai 3 cuvinte: democraþia în pericol. Care este emfaza, domnule ministru? Democraþia? Pericolul?

Domnia sa spune cã a fost în afara regulamentelor. Pãi, tocmai acestea sunt regulamentele!

Domnul Bucur, am înþeles cã se cheamã, înainte, a spus cã o ordonanþã de urgenþã care era pe ordinea de zi era mai importantã decât o moþiune.

Domnule Bucur, pãi suntem colegi de Parlament, nu puteþi insulta Senatul din care faceþi parte! O ordonanþã de urgenþã este ordonanþã de urgenþã ºi o moþiune este un exerciþiu absolut democratic din care toatã lumea are de câºtigat, cã noi nu am fãcut-o cu duºmãnie ºi cred cã nu am insultat pe nimeni.

A vorbit domnul ministru cã nu se justificã paragraful referitor la justiþie.

Vreau sã vã spun cã în urmã cu câteva zile domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreºedintele partidului de guvernãmânt, vicepreºedintele Camerei Deputaþilor, ºeful delegaþiei României la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, a fãcut presiuni infernale asupra justiþiei sã fie eliberat din arestul poliþiei un mare afacerist, întâmplãtor chinez, Yoav Stern, sã-i spunem, din Israel.

L-a scos din puºcãrie pentru abuzuri foarte grave ºi înºelãciune. A dat 4 telefoane domnul Hrebenciuc ºefului Direcþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã, Ilie Picioruº.

ªi pânã la urmã l-a scos din închisoare, ca ãla sã nu vorbeascã câtã mitã i-a dat lui Viorel Hrebenciuc, de ordinul a zeci de milioane de dolari.

Eu îmi asum rãspunderea asta. Ce vã faceþi dumneavoastrã cu asemenea personaje?

Nu e greu de rezolvat corupþia dacã te lupþi cu cea realã, nu cu caii verzi pe pereþi. Nu cu proiecþiile fraþilor Lumi•re care, la 1896, îl speriau pe badea Cârþan, aflat la Paris, care vedea cum vine locomotiva peste el. Astea sunt jocuri de copii!

Neutralizaþi-vã ºi pedepsiþi-vã marii corupþi ºi nimeni nu va avea nimic împotriva partidului dumneavoastrã!

Adevãratul ºi singurul extremism de care vorbeaþi dumneavoastrã, domnule, este, totuºi, distrugerea þãrii. Iatã cât de extremist sunt eu, domnule Gaspar, stimaþi colegi. Iatã cum se creeazã imaginea aºa-zisului meu extremism.

La 8 octombrie, ziarul ”Le MondeÒ din Franþa scrie urmãtoarele lucruri despre lichidarea postului OTV. Apropo, dacã postul funcþiona, dezbaterile noastre de azi erau transmise în direct ºi de aia l-a lichidat Adrian Nãstase. Se temea de ce aude populaþia. Dar nu-i nimic, îmi fac eu un post de televiziune pânã la Crãciun, de nici nu ºtiþi de unde se trage, din toate direcþiile.

Nu spuneþi la nimeni, fireºte, e un secret al nostru.

Iatã de spune ”Le MondeÒ: ”Conspiraþia sionistã Ñ zice Vadim Tudor la OTV Ñ încearcã sã distrugã România care este mama tuturor popoarelor, inclusiv a sumerienilor, asirienilor ºi babilonienilor. ªtiþi câþi evrei a înecat Titanicul?Ò Ñ continuã ”Le MondeÒ Ñ ”ªi cã virusul SIDA a fost fabricat în laboratoarele ungare ºi cã americanii nu au ajuns niciodatã pe Lunã?Ò

Cu asemenea minciuni se vine în inima LUTEÞIEI Ñ poate oraºul luminilor Ñ de pe bãtrânul continent. Voi da în judecatã ”Le MondeÒ ºi voi cere daune de 1 milion de dolari ºi mã voi judeca acolo. Niciodatã nu am spus asemenea aberaþii.

Aºa se fabricã ºi cele mai multe sunt fabricate aici, de cãtre aplaudaci ºi propagandiºti de meserie. Dar le voi duce eu în spate pe toate, cum le va duce ºi Gheorghe Funar.

Vorbeaþi de Gheorghe Funar, domnule Gaspar. Este inadmisibil ca numai anul ãsta sã i se fabrice 10 dosare penale. De ce? Pentru cã vreþi dumneavoastrã sã câºtigaþi Primãria Clujului? N-o veþi câºtiga. Îi înscenaþi un dosar penal de evaziune fiscalã când OTV apare incriminatã în raportul de þarã pentru cã e protejat de Guvern?

OTV-ul avea 1.800 miliarde de...

PRO TV!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

PRO TV, scuze!

OTV nu mai are nimic. I-aþi pus o lumânare pe piept. Vã felicit! Foarte democratic aþi procedat. PRO TV avea 1.800 de miliarde lei datorii, din care Guvernul l-a iertat de 1.000 de miliarde.

Iatã ce se spune, domnule ministru Acsinte Gaspar ºi stimaþi colegi din P.S.D., în special, în raportul de þarã, care a fost premers de o apreciere a baroanei Emma Nicholson, pe care degeaba a plimbat-o Guvernul Adrian Nãstase în România. L-a pus ºi pe Ion Þiriac sã o ducã la tot felul de stabilimente pentru copii.

Emma Nicholson a spus, textual: ”România a ieºit de pe orbita ei fireascã.Ò Asta a spus acea doamnã cu care vã lãudaþi dumneavoastrã.

Raportul de þarã care a fost lãudat, apreciat triumfalist de domnul Adrian Nãstase, de parcã noi am fi niºte copii mongoloizi plimbaþi de bunici prin parcul Herãstrãu... Ce Dumnezeu, nu vedem ºi noi ce se întâmplã?! Încetaþi sã ne mai prostiþi, cã e vorba de þara noastrã, a tuturor, nu de partide, nu de doctrine, ci este vorba de soarta a milioane ºi milioane de români!

Iatã ce spune, textual:

”Transparenþa luãrii deciziilor este îngrijorãtor de redusãÒ Ñ deci se reflectã ºi în moþiunea noastrã.

”Comisia Europeanã este în continuare îngrijoratã de practica ordonanþelor de urgenþãÒ Ñ ceea ce spune ºi moþiunea noastrã.

”Continuarea implicãrii Executivului în problemele justiþieiÒ Ñ ceea ce spune ºi moþiunea noastrã.

”Existã încã limite ale libertãþii de exprimare.Ò La acest capitol este citat PRO TV Ñ ceea ce spune ºi moþiunea noastrã Ñ considerat cea mai mare companie privatã de televiziune care are însã datorii mari cãtre stat, ceea ce îl face Ñ citez din raportul Comisiei Europene Ñ ”sã funcþioneze dependent de bunãvoinþa autoritãþilor de la BucureºtiÒ.

Apropo de extremism, C.N.A., acest organism parazitar, de ce nu s-a sesizat cã asearã, la ºtirile de la ora 19,00, se difuza un reportaj despre expulzarea din Elveþia Ñ patria democraþiei de la Wilhelm Tell, de aproape 800 de ani Ñ când genericul era ”Se întorc pãsãrile cãlãtoare?Ò

Ce o fi vrut sã spunã PRO TV-ul? Ei nu practicã instigarea? Aici e vorba chiar de o insultare a unei etnii pe care eu niciodatã nu am insultat-o. Eu îi hrãnesc pe þiganii bãtrâni, cât pot sã dau ºi eu.

Îi place la nebunie. Are o glandã care îi secretã narcisismul, dar opriþi-l. Vã faceþi rãu ca partid, vã prãbuºeºte!

Amintiþi-vã, anul trecut, cum s-a votat fraudulos, în plenul Camerelor reunite, schimbarea conducerii Consiliului de administraþie de la Radio.

ªi cu asta am încheiat: ”Nu au fost înregistrate progrese de la ultimul raport pe calea îmbunãtãþirii dialogului socialÒ etc., etc. Asta am spus-o ºi noi în moþiunea noastrã.

A fost minþit de un membru marcant al P.S.D., acelaºi Viorel Hrebenciuc, chiar Consiliul Europei. Cine aduce atingere imaginii României? Cine face þãndãri imaginea României? Arãtaþi-mi un singur organism internaþional credibil care poate proba aºa-zisul extremism al meu!

Mulþumesc distinsei doamne de la P.D. cã s-a referit la dosarele mele. Nu-mi purtaþi de grijã. Sã fiþi mai îngrijoraþi de dosarele domnilor Bãsescu ºi Stolojan. Sunt dosare de fraudã. Eu am dosare de limbaj, poate. Poate sar ºi eu peste cal. Apropo, sã nu se confunde meseria mea de scriitor ºi de pamfletar cu ocupaþia de ºef de partid ºi de senator, fiindcã, în felul acesta, domnul Adrian Nãstase, care are o pasiune recunoscutã, e vânãtor ºi pescar, ar putea sã beneficieze de transferul acestei pasiuni asupra întregului Guvern. Dar nu a acuzat nimeni Guvernul României cã e un Guvern de vânãtori ºi pescari numai pentru cã ºeful Guvernului tot împuºcã dupã raþe ºi porci mistreþi extrasezon... Asta e o altã încãlcare a legii!

Stimate domnule preºedinte,

Stimate domnule lider al Grupului parlamentar P.S.D.,

Probabil, aceastã moþiune nu va trece, ca ºi celelalte, dar este dureros cã cel puþin 3 partide care au titulatura DEMOCRAT în denumirea lor, ºi anume P.S.D., U.D.M.R., P.D., voteazã împotrivã sau declarã cã se abþin de la vot.

La urma-urmei, a susþine o asemenea moþiune este un pas înainte pe calea democratizãrii reale a vieþii noastre politice ºi sociale.

Am fost prea blânzi în titlul moþiunii. Democraþia nu mai e în pericol, ea este chiar moartã.

Sã vã mai spun ceva în încheiere. Pentru cã am început cu un citat, voi termina tot cu un citat. Un cãlugãr spaniol de acum câteva sute de ani, faimos prin ironiile ºi moralismul lui, Baltazar Gracian, spunea aºa Ñ ºi mã adresez domnilor din P.N.L. ºi P.D.: ”Nu te plasa în tabãra opusã doar pentru cã adversarul tãu are o poziþie corectã.Ò

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Aþi observat cã v-am dat 3 minute ºi din partea Grupului parlamentar P.S.D. În afarã de cele pe care le-am dat la toþi, am dat ºi din partea Grupului parlamentar P.S.D. 3 minute.

Vã rog, domnule senator Aristide Roibu, dacã doriþi sã interveniþi.

## **Domnul Aristide Roibu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã am dat cu generozitate din partea grupului nostru celorlalte grupuri posibilitatea sã prezinte, aº spune eu, unele opinii Ñ ºi, mai degrabã, opinii politice Ñ, în aceastã situaþie noi nu avem totuºi de-a face cu o moþiune, deoarece, potrivit Constituþiei ºi practicii parlamentare, moþiunea, atât în forma ei simplã, cât ºi de cenzurã, este instrumentul cel mai eficient prin care opoziþia îºi poate exercita controlul direct asupra Guvernului într-o problemã de politicã internã sau externã care intrã în sfera sa de competenþã.

Conform reglementãrilor ºi cutumelor parlamentare, recurgerea la instituþia moþiunii presupune, în primul rând, un act de însemnatã responsabilitate politicã din partea iniþiatorului, întrucât acest mijloc de control parlamentar nu trebuie sã se transforme într-un abuz ºi, dacã nu se respectã cerinþele constituþionale ºi regulamentare, moþiunea devine, de fapt, o declaraþie politicã sau o încercare de manipulare a opiniei publice.

De ce susþin aceste elemente? Vreau sã vã spun cã atât colegii mei, dar ºi eu vom prezenta douã aspecte, respectiv afirmaþia cã proiectul de lege pentru înfiinþarea Autoritãþii Electorale Permanente ar fi fãcutã pentru manipularea alegerilor.

În legãturã cu acest aspect... Este vorba de un proiect de lege. Potrivit art. 73 din Constituþie, Guvernul are iniþiativã legislativã. Putem noi, oare, sã depunem o moþiune atunci când Guvernul prezintã un proiect? Acest proiect se aflã în faza de a fi supus dezbaterii la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Încã nici nu a fost supus dezbaterii. Abia dupã ce Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va dezbate acest proiect ºi îl va supune Senatului, atunci putem sã discutãm... Deci este dreptul nostru de a ne expune cu ocazia acestor dezbateri punctul de vedere, ºi nu în cadrul unei moþiuni.

În ceea ce priveºte...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Poate îl retrage!

Sigur, dumnevoastrã vã puteþi expune ºi depune amendamentele pe care le doriþi, aveþi trei reprezentanþi în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu vã lãsaþi sedus!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu rãspundeþi la provocãri!

Nu... De ce nu? Dimpotrivã, noi vrem sã vã ºi explicãm cum trebuie fãcutã o moþiune, care sunt regulile care trebuie aplicate, ºi sã nu transformãm declaraþiile politice în moþiune, pentru cã, potrivit regulamentului, normal, preºedintele Senatului nu ar trebui sã admitã asemenea moþiuni.

De asemenea, aþi vorbit de subordonarea mass-media ºi reintroducerea cenzurii, restrângerea libertãþii de exprimare ºi a dreptului la informare.

V-aþi referit, stimaþi colegi care aþi semnat moþiunea, la postul OTV. Nu are nici o legãturã aceastã mãsurã luatã de Consiliul Naþional al Audiovizualului cu Guvernul. Deci sunt niºte lucruri care se amestecã. Nu intrã în competenþa Guvernului acest fapt.

Tocmai asta spunem noi, cã nu intrã ºi totuºi a fãcut-o.

Nu s-a fãcut. S-a fãcut de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului.

V-aþi referit la PRO TV ºi la alte aspecte similare cu acesta. Potrivit Ordonanþei Guvernului... A fost prezentatã de reprezentantul Guvernului aici Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, care a fost aprobatã prin Legea nr. 491/2002.

Deci dumneavoastrã aþi putea sã faceþi o moþiune în cazul în care Guvernul ar lua o mãsurã în afara reglementãrilor legale, dar sunt reglementãri legale. Deci aici este aspectul pe care trebuie sã-l aveþi dumneavoastrã în vedere în momentul în care încercaþi sã promovaþi o asemenea moþiune.

În cazul în care Ministerul Finanþelor Publice ar deroga de la prevederile acestor legi, atunci dumneavoastrã aþi putea sesiza Curtea de Conturi, pentru cã ea este competentã sã verifice Ministerul Finanþelor Publice.

Deci eu am prezentat aceste aspecte pentru cã nu este cazul sã faceþi eforturi, noi sã stãm aici un timp îndelungat ºi sã discutãm unele declaraþii politice cãrora dumneavoastrã vreþi sã le creaþi aspectul de moþiune.

Domnule Roibu, e vorba de banul public!

Banul public, care este cheltuit...

Nu, îl jonglaþi dumneavoastrã!

## **Domnul Aristide Roibu:**

Nu, nu, nu! Este vorba... Deci, stimaþi colegi, aici este vorba de lege, de procedurile care trebuie respectate, este vorba de Constituþie ºi de Regulamentul Senatului.

Deci nimeni nu vã împiedicã sã faceþi moþiuni, dar faceþi-le corect ºi nu le transformaþi în declaraþii politice.

În concluzie, nici unul dintre aceste enunþuri din moþiune nu reprezintã o problemã de politicã internã, prin care opoziþia sã-ºi poatã exercita controlul direct asupra Guvernului.

Ca atare, pentru aceste motive, în temeiul art. 150 alin. (2), raportat la art. 148 din Regulamentul Senatului, moþiunea simplã ”Democraþia în pericolÒ, iniþiatã de Grupul parlamentar P.R.M. din Senat ºi semnatã de 35 de senatori, este nefondatã ºi propunem respingerea ei.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

ªi când a fost ordonanþa asta în 2002, ce a fost domnule Roibu?

Mulþumesc.

Doriþi sã mai luaþi cuvântul o datã, domnule secretar?

Dacã-mi permiteþi, un minut.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Nu, lãsaþi!

Am vãzut cã îl atacaþi în mod indirect, sã spun, cã era cu spatele la dumneavoastrã. De aceea...

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Pânã la ordonanþa asta, banii s-au dus!

Stimaþi colegi, toate grupurile parlamentare ºi-au expus punctul de vedere. Este adevãrat cã Grupul parlamentar P.S.D. mai are 10 minute.

Îi consult pe colegii din grup dacã renunþã la folosirea acestui timp.

Da!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc. Nu are rost sã lungim dezbaterile.

Rugãmintea mea este sã oferim cuvântul domnului ministru Acsinte Gaspar, pentru a prezenta punctul de vedere faþã de intervenþiile colegilor din Senat.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Sã fie cât mai concis.

Deci rugãmintea noastrã este... Conform aprobãrii pe care aþi dat-o în plen, timpul este de 15 minute.

Dacã ar putea Domnia sa sã þinã cont cã... poate folosi, în parte, timpul.

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din punctul de vedere al Guvernului, moþiunea care a fost prezentatã astãzi, prin raportare la art. 148 din Regulamentul Senatului, este inadmisibilã.

Totuºi, Guvernul, ca sã nu fie acuzat cã se sustrage controlului parlamentar, a dat curs scrisorii care a fost înaintatã de cãtre preºedintele Senatului ºi a venit sã rãspundã la acest evantai de probleme care motiveazã într-un fel ºi faptul cã rãspunsul Guvernului a trebuit sã fie ceva mai mare, întrucât fiecare problemã trebuia tratatã ºi motivatã, ºi justificatã în felul ei.

Vã rog, numai puþin sã mã iertaþi, domnule ministru. Invit toþi colegii senatori în salã, întrucât peste maximum 10 minute se va trece la votarea moþiunii, ca sã nu facem apelul.

Vã rog!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

## Domnule preºedinte,

Întrucât majoritatea intervenþiilor cu privire la moþiune au fost în jurul raporturilor constituþionale dintre Guvern ºi Parlament ºi s-au invocat aici, de mai mulþi vorbitori, aprecierile din rapoartele Comisiei Europene, daþi-mi voie sã vã prezint, dupã cum vã este cunoscut, cã ieri, la Bruxelles, a fost prezentat Parlamentului European raportul Comisiei Europene pe anul 2002 privind progresele înregistrate din România în procesul de aderare, în care s-au fãcut urmãtoarele aprecieri.

Cu privire la Parlament: ”Parlamentul a demonstrat cã are capacitatea de a procesa un volum considerabil de legislaþie. Numãrul legilor adoptate de cãtre Parlament în 2001 aratã o creºtere remarcabilã în raport cu anii anteriori, caracterizaþi prin blocaj legislativ. Creºterea volumului legislativ a fost posibilã datoritã combinaþiei dintre o serie de proceduri parlamentare revizuite ºi poziþia puternicã a partidului de guvernãmânt în ambele Camere. Trendul crescãtor a continuat în anul 2002.

În ceea ce priveºte transparenþa, informaþiile privind procesul legislativ sunt pe deplin disponibile ºi cele mai multe proiecte legislative sunt publicate pe Internet.

În iunie 2002, Parlamentul a stabilit o comisie pentru a elabora propuneri privind reforma Constituþiei, în vederea adaptãrii acesteia la exigenþele procesului de aderare ºi pentru ameliorarea funcþionãrii instituþiilor publice.Ò

Cu privire la Guvern: ”Au fost iniþiate mai multe reforme, menite sã îmbunãtãþeascã funcþionarea Executivului, respectiv a fost lansatã o campanie de reformare a administraþiei publice, de restructurare a organismelor de luptã împotriva corupþiei ºi de demilitarizare a poliþiei. Descentralizarea responsabilitãþilor autoritãþilor locale este destul de avansatã ºi a continuat. Componenþa Guvernului a rãmas stabilã.

Evoluþii semnificative s-au înregistrat în ceea ce priveºte lansarea reformei administraþiei publice. A fost înfiinþat, sub conducerea primului-ministru, un Comitet interministerial privind reforma administraþiei. A fost creatã o uniune centralã pentru reforma administraþiei publice ºi a fost înfiinþatã o structurã interministerialã de lucru.

**:**

Aveþi un numãr dublu de miniºtri!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

În acelaºi timp, un ministru trebuie sã fie ºi la Senat, ºi la Camera Deputaþilor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dar Adrian Nãstase este în acelaºi timp pe trei posturi de televiziune!

## Asta e altã problemã.

Deci va trebui ca pentru aceastã problemã sã gãsim o soluþie optimã care, într-adevãr, sã poatã asigura participarea pentru rãspunsurile la întrebãri. De altfel, se mai întâmplã ºi lucrul acesta, cã un senator adreseazã câte 3Ð4 întrebãri la mai mulþi miniºtri, iar el este invitat ºi la Camerã, ºi aici. Deci este o chestiune de disfuncþionalitate, ºi nu de rea-credinþã, în a fi prezent pentru a da rãspunsurile.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi rãmâne ca Senatul sã se pronunþe prin vot asupra moþiunii dumneavoastrã, pe care, încã o datã repet, am considerat-o inadmisibilã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Sigur cã s-au fãcut afirmaþii în sensul cã aceastã moþiune ar fi inadmisibilã, eu nici nu întreb, având în vedere prevederile regulamentului, dacã se doreºte sã se rãspundã, pentru cã, dupã începerea dezbaterilor pe o moþiune, nici senatorii nu mai au dreptul sã-ºi retragã semnãtura, iar procedura trebuie sã fie finalizatã prin vot. A solicitat cuvântul domnul senator Badea.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

E chestie de procedurã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De procedurã, vã rog! Pãi, pe procedurã a solicitat cuvântul!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

L-aº ruga pe domnul ministru Gaspar nu sã-ºi retragã, pentru cã nu pot sã fac astfel de recomandãri, dar sã reflecteze la acest cuvânt pe care l-a repetat de mai multe ori, cã moþiunea este inadmisibilã. Nu cred cã intrã în atribuþiile Executivului sã stabileascã dacã o moþiune este admisibilã sau nu, din moment ce raportul este de control al Parlamentului asupra Guvernului, nu de control al Guvernului asupra Parlamentului.

Noi stabilim ce-i admisibil ºi inadmisibil.

Admisibilul îl discutãm doar din punct de vedere regulamentar, domnul senator, nu altfel!

Este o chestiune de proprietate a cuvintelor din limba românã...

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, Domnule senator, eu m-am referit la art. 148 din regulament ºi am spus cã din punctul de vedere al regulamentului.

Discuþia a fost pe regulament.

Stimaþi colegi, la finalul dezbaterii nu are rost sã reluãm discuþiile pe procedurã. Au fost aduse argumente pe fond din partea tuturor grupurilor parlamentare... Aveþi cuvântul, domnule senator.

Senatul se pronunþã prin vot!

## **Domnul Dumitru Badea:**

Domnule preºedinte, pentru cã avem niºte precedente neplãcute de la alte voturi care s-au dat privind moþiunea, grupul nostru parlamentar solicitã sã supuneþi aprobãrii Senatului sã votãm prin apel nominal...

Fiþi democraþi, aºa cum aþi propus!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu procedura de vot, vã rog sã aveþi în vedere prevederile art. 120 din Regulamentul Senatului... de la 120 începe procedura.

În ceea ce priveºte moþiunea simplã, vã rog sã observaþi cã nu existã nici o normã care sã impunã o anumitã modalitate de vot, adicã votul secret, votul deschis, votul cu bile, votul electronic ºi aºa mai departe. Ea se stabileºte, ca procedurã, deci prin votul Senatului.

Aveþi o modalitate solicitatã de domnul senator Badea.

Sigur, orele fiind înaintate ºi fãcând apel la dumneavoastrã, prezentându-vã întâi cã în salã existã 52 senatori din Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), doar 30 senatori din Grupul parlamentar al Partidului România Mare, 7 senatori din Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, 3 senatori din Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi 6 senatori din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, ca sã nu avem surprize de vot... 7 senatori, a venit ºi domnul Popa... da, eu vã propun votul deschis.

Fiind în ordine propunerile formulate, în primul rând am sã supun propunerea domnului senator Badea, în sensul ca votul la aceastã moþiune sã fie fãcut prin apel nominal.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, pentru cã Senatul dispune prin vot. Deci

Vã rog, aveþi cuvântul!

Eu ºtiu cã vã grãbiþi, dar n-am ce sã vã fac.

Deci situaþia este în felul urmãtor: noi avem experienþa trecutului, care ne spune cã au fost senatori pe la Budapesta ºi votau aici în salã.

În situaþia asta, scoateþi cartelele celor care sunt absenþi ºi nu avem nimic împotrivã.

Daþi-mi voie sã resping aceastã afirmaþie, pentru cã, în momentul în care a început dezbaterea moþiunii, spre exemplu, nu v-am întrebat dacã aþi trimis la New York moþiunea ca sã fie semnatã de domnul senator Florescu...

Dar nu a semnat!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu este. Bun!

Deci

Aveþi posibilitatea sã solicitaþi dupã aceea, dacã doriþi o listã! Cum sã nu?!

Stimaþi colegi,

Supun votului dumneavoastrã cea de-a doua procedurã, propusã de subsemnatul, în sensul ca votul final pe moþiunea simplã sã fie dat prin vot deschis electronic. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Solicitarea a fost acceptatã de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru ºi 36 împotrivã.

Nu vã supãraþi, atâþia colegi sunt în salã. Am spus de la început, 30 sunt colegii din grupul parlamentar...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Într-un minut au venit trei?!

Moþiunea, întrunind 30 de voturi pentru, 79 voturi împotrivã ºi 10 abþineri, a fost respinsã de plenul Senatului. Declar închisã ºedinþa Senatului. Vã doresc succes în activitãþile din teritoriu!

Pentru grupurile parlamentare se solicitã listã de vot.

Vã rog sã treceþi, stimaþi colegi, sã ridicaþi de la casete ordinea de zi ºi proiectele de acte normative.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 145/19.X.2002 conþine 44 pagini.**

Preþul 40.876 lei