Ion Cârciumaru

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi senatori,

La conferinþa þãrilor central-est europene, desfãºuratã la Varºovia în 2002, s-a decis declararea unei zile naþionale de promovare a luptei contra fumatului ºi organizarea campaniilor prin care sã fie explicate populaþiei avantajele renunþãrii la fumat. Cea de a treia joi a lunii noiembrie este celebratã ca ”Ziua naþionalã fãrã tutunÒ, atât la noi, în România, cât ºi în Statele Unite, la iniþiativa Uniunii Internaþionale Contra Cancerului.

Toatã lumea ºtie cã fumatul omoarã lent, iar un fapt mai puþin conºtientizat, dar pe care trebuie sã-l aducem în prim plan, este cã ºi fumatul pasiv, secundar, prin inhalarea fumului produs de alþii poate ucide.

Iniþiativa pentru o lume fãrã tutun stã, anul acesta, sub semnul avertismentului.

Fumatul celorlalþi ucide. Sã o spunem clar.

Fumatul secundar reprezintã una dintre problemele cele mai delicate, cãreia societãþile producãtoare de tutun trebuie sã-i facã faþã. Faptul cã astãzi efectele fumatului secundar asupra sãnãtãþii sunt din ce în ce mai bine cunoscute ameninþã profiturile viitoare ale industriei de tutun ºi o fac responsabilã de prejudiciile aduse atât fumãtorilor, cât ºi persoanelor expuse la tabagismul pasiv.

Societãþile producãtoare de tutun au luat cunoºtinþã de problemele fumatului secundar încã din anii Õ70, înainte ca acestea sã fie abordate public. Interdicþia fumatului în particular, la locul de muncã, reduce consumul de tutun ºi faciliteazã chiar întreruperea fumatului. Cunoaºterea efectelor novice pentru sãnãtate ale fumatului secundar permite, totodatã, îmbunãtãþirea metodelor prin care marele public poate fi convins de necesitatea adoptãrii unei politici eficiente de luptã antitabac.

Dupã cum se ºtie, fumul de þigarã este un amestec complex de mii de substanþe chimice, dintre care, cel puþin 40 au efecte cancerigene. Acestea conþin, de asemenea, monoxidul de carbon, care diminueazã capacitatea sângelui de a transporta oxigen spre þesuturi ºi, mai ales spre organele vitale Ð inima ºi creierul, precum ºi alte molecule de substanþe ce favorizeazã cardiopatiile ºi accidentele vasculare cerebrale. Cea mai mare vulnerabilitate la fumatul secundar o au copiii. Ei reprezintã o problemã importantã, atât sub aspect medical, cât ºi din punct de vedere etic. Plãmânii acestora sunt mai reduºi ca dimenisiuni, iar sistemul imunitar mai puþin dezvoltat decât la adulþi, ceea ce face sã aparã mai uºor infecþii ale cãilor aeriene superioare ºi ale urechilor.

Efectele nocive asupra sãnãtãþii prin expuneri pasive la fumatul de þigarã, sunt bine documentate ºi includ, pe lângã cancerul pulmonar, ºi bolile coronariene la adulþi, naºteri premature ºi sindroame de moarte subitã la sugari, prin expunerea în timpul ºi dupã sarcinã, precum ºi astm bronºic, bronºite ºi pneumonii la copii.

Conform unui raport oficial din 1997 al Agenþiei de Protecþie a Mediului din California, numãrul anual de decese, imputabile tutunului la nefumãtori, oscileazã între 147 ºi 251 la 1.000.000 de locuitori.