Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, declar deschisã ºedinþa Senatului din data de 18 noiembrie 2002.

Lucrãrile vor fi conduse de subsemnatul, asistat de cei doi colegi, domnii senatori: Mihai Ungheanu ºi Constantin Nicolescu.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa un numãr de 95. Avem 15 colegi plecaþi în delegaþie ºi 3 colegi absenþi motivat.

Aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi. Sunt observaþii? Nu sunt.

Programul de lucru este pânã la ora 19,30. De la ora 18, întrebãrile ºi interpelãrile sunt radiodifuzate.

Legat de programul de lucru de azi sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cine este pentru?

Cu 72 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat programul de lucru.

Trecem la primul punct.

Scuzaþi! Legat de programul de lucru pentru perioada 18-23 noiembrie, Biroul permanent vã propune luni, azi, ºedinþã în plen ºi joi la fel. Marþi ºi miercuri vom lucra în comisii, vineri ºi sâmbãtã lucru în circumscripþiile electorale.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi programul de lucru pentru perioada 18-23 noiembrie.

Cu 73 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat programul pentru aceastã perioadã.

Am o rugãminte. Rog sã închideþi telefoanele mobile. Vã rog respectuos sã închideþi telefoanele mobile. Avem o hotãrâre pe care am dat-o ºi am aprobat-o. Sã ne respectãm unii pe alþii!

Trecem la primul punct, declaraþii politice.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul din partea Grupului Social-Democrat ºi Umanist domnului senator Dan-Mircea Popescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, aº dori sã vã reþin atenþia în cele ce urmeazã cu câteva comentarii legate, îndeosebi, de soluþiile pe care le avanseazã raportul de mediere la Legea sindicatelor, dar ºi asupra unor chestiuni de ordin mai general, cu privire la sistemul nostru politic ºi la valorile pe care el le promoveazã.

În ceea ce priveºte legea sindicatelor, raportul de mediere supus dezbaterii ºi aprobãrii Senatului dã în mod cu totul surprinzãtor câmp liber de manifestare directã în politicã sindicatelor ºi, în mod subsecvent, permite demnitarilor sã fie, în acelaºi timp, ºi conducãtori ai organizaþiilor sindicale.

Spun ”surprinzãtorÒ pentru cã aceste hotãrâri ale comisiei de mediere cu privire la textele în divergenþã ale Legii sindicatelor vin în contradicþie flagrantã, în primul rând, cu o tradiþie ce consacrã organizaþiile sindicale încã din 1872, de la Asociaþia Generalã a Lucrãtorilor din România, ca organizaþii profesionale.

În al doilea rând, ele contravin unor prevederi legale exprese care, de la Legea asupra sindicatelor profesionale, adoptatã la 26 mai 1921 ºi pânã astãzi, definesc organizaþiile sindicale ca organizaþii profesionale ale salariaþilor.

Tot ce a urmat de atunci încoace ca reglementare legalã în materie, inclusiv Legea nr.54/1991 a sindicatelor Ñ încã în vigoare Ñ Constituþia din 1991, aºadar legislaþia naþionalã, pe de o parte, dar ºi legislaþia Uniunii Europene, Convenþiile Organizaþiei Internaþionale a Muncii, practica europeanã ºi mondialã, pe de altã parte, învedereazã faptul cã sindicatele sunt organizaþii profesionale ale lucrãtorilor, organizaþii fãrã caracter politic.

S-a încercat în aceste zile sã se sugereze cã soluþia propusã în cadrul raportului de mediere este rezultatul unui compromis politic ce ar facilita semnarea unui nou acord de pace socialã în România pentru anul 2003 ºi, eventual, pentru perioada urmãtoare.

În primul rând, nu cred într-un asemenea compromis fãcut în dispreþul Constituþiei ºi legilor þãrii, a practicii ºi legislaþiei din þãrile Uniunii Europene ºi a Convenþiilor Organizaþiei Internaþionale a Muncii. Sigur, a face politicã înseamnã a face compromisuri. Chiar una dintre definiþiile cunoscute ale politicii este aceea de ”artã a compromisuluiÒ. Important este însã pânã unde mergem cu compromisul, pentru a nu risca sã ne compromitem noi înºine ca persoane, ca partide politice, ca sindicate, ca þarã, chiar.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului senatorial România Mare, domnului senator Aron Belaºcu.

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voi aborda un subiect ce þine de Legea cetãþeniei române nr. 21, din 1 martie 1991, modificatã ºi completatã, ºi mã voi referi, în principal, la douã capitole ale acesteia, ºi nu întâmplãtor, ci pentru faptul cã atât dobândirea cetãþeniei române Ð capitolul II al legii Ð, cât ºi procedura acordãrii cetãþeniei Ð capitolul III Ð, aºa cum se prezintã la ora actualã, se dovedesc a fi deosebit de greoaie, total inacceptabile, o adevãratã teroare atunci când petenþii sunt persoane din provinciile rãpite în 1940. Am în vedere aici pe fraþii noºtri din Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Dincolo de normele juridice ce definesc statutul cetãþeanului ºi dincoace de drepturile ºi obligaþiile pe care aceste norme le prescriu, cetãþenia românã este ºi va rãmâne, înainte de toate, un legat spiritual faþã de generaþiile trecute ºi cele viitoare. ªi, de ce nu, faþã de patrie ºi popor.

Oriunde ºi în orice împrejurãri, cetãþeanul îºi duce cu sine biografia ºi patria, contextul de viaþã ºi limba, obiceiurile ºi geografia. Instrãinarea de cetatea natalã ºi adopþiunea forþatã de cãtre una strãinã Ð aºa cum a fost cazul fraþilor noºtri de peste Prut Ð seamãnã cu altoirea, care cere timp de vindecare ºi care s-a dovedit a fi bastardã. Nici cã se putea altfel.

Schimbarea patriei, respectiv a cetãþeniei acestora, datoritã împrejurãrilor pe care cu toþii le cunoaºtem, a fost însoþitã de tulburãtoare stãri conflictuale ºi mutaþii dureroase în conºtiinþã.

Reiterez ºi faptul cã în reglementarea cetãþeniei române este consacrat principiul ”jus sanguinisÓ, potrivit cãruia cetãþenia se dobândeºte, de regulã, ca efect al legãturii de sânge. Acest principiu dã expresie legãturii profunde ºi intime dintre generaþii, statorniciei ºi continuitãþii aspiraþiilor fundamentale ale generaþiilor, inclusiv de pe teritoriile smulse samavolnic de vitregiile vremii.

Prin urmare, suntem îndreptãþiþi sã vã întrebãm, stimaþi domni de la putere: de ce atâtea piedici? Ca sã le punem beþe în roate. De ce atâta înverºunare? De ce cozi interminabile ºi aºteptãri insuportabile la Ministerul Justiþiei pentru cele mai îndreptãþite persoane de a dobândi ºi, respectiv, de a redobândi cetãþenia românã?

Dau cuvântul doamnei senator Maria Petre, din partea Grupului Democrat.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am ridicat, de la aceastã tribunã, de-a lungul celor doi ani ai mandatului meu de senator de Ialomiþa, multe probleme ale ialomiþenilor, pe care cei ce le conduc acum destinele fie le ignorã, fie le sfideazã, preocupaþi fiind de rotunjirea averilor personale sau ale diverselor fundaþii de partid.

Am solicitat pe teme, cum ar fi privatizãrile în interes propriu, intervenþia Corpului de control al primului-ministru ºi am primit rãspunsuri formale din partea unui secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, de exemplu.

Avem acum un nou caz, suficient de grav ºi extrem de periculos ºi de imoral Ð cel relatat de absolut toatã presa româneascã asearã, în jurnalele TV, ºi în toate ziarele de azi, fãrã excepþie.

Este vorba de sponsorizãri fabuloase ale Fundaþiei de partid ”Ialomiþa 2000Ò, pe seama acþiunii ”brânza topitã de Sibiu ºi covrigi de GalaþiÒ, varianta ialomiþeanã a programului ”cornul ºi lapteleÒ.

Când P.D. a cerut ca acest program sã fie realizat prin dublarea alocaþiei de stat pentru copii, ni s-a rãspuns cã mulþi români îºi beau alocaþia copiilor lor, dar nu ni s-a spus cã doar modelul guvernamental poate genera acte de corupþie de asemenea dimensiuni.

In judeþul Ialomiþa existã suficient lapte, suficientã fãinã ºi suficienþi mici producãtori privaþi, care puteau produce laptele ºi produsele de panificaþie necesare. Aceastã abordare ar fi generat numeroase noi locuri de muncã pentru cetãþenii judeþului, aflaþi acum în mare dificultate, din cauza procentului mare de ºomaj, al doilea dupã judeþul Neamþ.

Ca senator de Ialomiþa, protestez, în numele cetãþenilor necãjiþi ai acestui judeþ, pentru formalismul ºi lipsa de adevãr pe care rãspunsul ministrului administraþiei publice le conþine ºi cer primului-ministru ºi Corpului sãu de control sã verifice, în mod serios, ce se petrece în acest judeþ. Cer ca verificarea sã cuprindã ºi fundaþiile de partid, scopul acestora ºi felul în care îºi obþin ºi utilizeazã fondurile realizate din sponsorizãri. Cer suplimentar Parchetului Naþional Anticorupþie sã extindã verificãrile sale asupra modului în care s-a adjudecat transportul în judeþul Ialomiþa al produselor pentru copiii din clasele I Ð IV ºi dacã firma în cauzã este strãinã sau nu de sponsorizãrile de partid ºi cer, de asemenea, ca rezultatul acestor anchete sã fie fãcut public cât mai curând cu putinþã.

Din partea Grupului Naþional Liberal, are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Braºov, 15 noiembrie 1987. O zi însoritã, din acelea de neuitat. Alegeri comuniste. 97% prezenþã, 99% voturi pentru Partidul Comunist.

In Uzina ”Steagul RoºuÒ, tocmai acolo, la capãtul rãbdãrii, mii de muncitori au ieºit în stradã sã-ºi cearã drepturile.

Aceste fapte sunt cunoscute bine ºi de actualul coleg senator P.S.D. Ioan Seche, care fãcea parte, la acea datã, din conducerea Uzinei de Autocamioane Braºov.

In marº cãtre centru s-a cântat ”Deºteaptã-te, române!Ò ºi sute de braºoveni s-au solidarizat cu manifestanþii. La judeþeana de partid, pavoazatã pentru alegeri, au fost date jos steagurile roºii cu secera ºi ciocanul, pãstrându-se cele tricolore, ºi s-a dat foc imensului tablou al ”marelui conducãtorÒ. Mii de oameni au strigat ”Jos comuniºtii!Ò, ”Jos Ceauºescu!Ò, iar aceste lozinci au fost scrise pe sediul P.C.R. Nu a fost nimeni rãnit. O parte dintre demonstranþi s-au deplasat vizavi, la Comitetul municipal P.C.R., pentru a da jos steagurile roºii. Acolo au gãsit aranjatã masa pentru reprezentanþii nomenclaturii, care câºtigaserã aºa-zisele alegeri. Salamuri, fileuri fine, caºcaval, portocale Ð pe care braºovenii nu le mai vãzuserã de ani de zile în galantare Ð i-au scos din sãrite pe manifestanþi. Mâncarea a fost cãlcatã în picioare. A urmat intervenþia trupelor speciale, aduse cu elicopterul de la Bucureºti, arestarea a sute de manifestanþi, schingiuirea lor, pentru a afla cine era organizatorul, judecarea lor, transmisã în direct lui Ceauºescu, prin televiziune cu circuit închis, condamnarea celor 61 aºa-ziºi vinovaþi, care au fost, ulterior, mutaþi, cu domiciliu forþat, în cele mai diferite locuri din þarã.

Farsa judiciarã se baza pe un act de acuzare în care se cerea pedeapsa cu moartea pentru manifestanþi. În sala de judecatã, instigatori strãini de oraº strigau neîntrerupt: ”La moarte!Ò. Comuniºtilor, însã, le-a fost fricã sã-i omoare pe manifestanþi, dar au utilizat toate metodele de intimidare.

Revolta pe care o evoc în faþa dumneavoastrã, ca martor ocular al acelor evenimente, ar fi putut însemna scânteia unei revoluþii în care Braºovul ar fi reprezentat ceea ce a fost Timiºoara în 1989.

Are cuvântul domnul senator Pusk‡s Zolt‡n, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Drumul nostru cãtre structurile europene ºi euroatlantice, aºa cum este poate ºi firesc, este presãrat de greºeli, de succese, de insuccese, dar tocmai ca sã eliminãm cât se poate de bine greºelile este nevoie ca, din când în când, de la aceastã tribunã, sã fie amintite ºi acestea.

De data asta, aº vrea sã mã refer la una dintre mãsurile Guvernului care duc spre centralizare, cu toate cã, în aceastã perioadã, în mod firesc, descentralizarea ar fi calea de ales atât de cãtre Guvern, cât ºi de celelalte instituþii ale statului.

ªi mã opresc asupra unei probleme care a fost discutatã, a fost ºi mediatizatã, dar care nu m-a convins pânã acum.

De ce, printr-o ordonanþã de urgenþã, Registrul Comerþului trece din subordinea Camerei de Comerþ ºi Industrie în subordinea Ministerului Justiþiei?

ªi am încercat sã studiez în acest sens ºi practica europeanã. Vã redau câteva date. Bineînþeles, nu este uniformã rezolvarea acestei probleme în Uniunea Europeanã, dar ºase dintre þãrile Uniunii Europene folosesc metoda ca Registrul Comerþului sã fie în cadrul Camerei de Comerþ ºi Industrie.

În alte câteva þãri, þãrile scandinave, este în sarcina unor societãþi specializate, iar în trei þãri din Uniunea Europeanã, în sarcina tribunalelor comerciale.

În ultima perioadã, Uniunea Europeanã, prin legile adoptate, în Germania, de exemplu, în Italia, dar ºi în

alte þãri candidate, Cehia ºi Slovenia, tinde spre a acorda acest atribut Camerelor de Comerþ ºi Industrie.

La noi, în mod urgent, cu urgenþã, acest lucru a fost schimbat ºi m-am gândit, oare, care este raþionamentul atunci când, nu demult, am votat ºi noi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.76/2001, acel birou unic care acorda Camerelor de Comerþ ºi Registrului Comerþului anumite prerogative pentru a accelera înregistrarea firmelor, tocmai pentru a asigura un reviriment economic, iar acum, prin aceastã metodã, facem un lucru invers, care dã cel puþin de gândit, dacã nu ºi alte gânduri asupra stabilitãþii legislative din þara noastrã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist).

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

**Existã un climat negativ, pervers, care stricã totul în România.**

Ar fi multe de spus despre climatul negativ, despre climatul pervers care însoþeºte ºi modificã multe dintre faptele pornite bine, în diverse domenii ale activitãþii economice, în România de azi. Acest climat negativ, acest climat pervers este cel care pare nãscut ºi întreþinut ca sã menþinã un anumit grad de infracþionalitate, un anumit grad de vinovãþie a cetãþenilor faþã de stat. Este o observaþie mai veche, am fãcut-o în urmã cu un sfert de veac, în celãlalt regim, dar sunt obligat sã constat mai acuta ei prezenþã în viaþa noastrã economicã, în viaþa noastrã socialã ºi în viaþa noastrã politicã, tocmai acum.

Acest climat fãcut anume pentru a fi încãlcat, acest climat fãcut anume pentru a colora negativ orice acþiune care se naºte firesc Ñ ºi în acest cadru este foarte important sã observãm ºi sã spunem cã sunt aduse drept cauze niºte biete efecte, care ar putea fi înlãturate o datã cu dispariþia cauzelor Ñ, acest climat negativ este întreþinut, de ani ºi ani, într-un domeniu important, poate chiar decisiv, al existenþei noastre, ºi anume agricultura.

Aþi citit ºi aþi vãzut la câteva dintre televiziuni ce s-a întâmplat în comuna Cetate, din judeþul Dolj. Acolo, niºte þãrani din Cetate, dar nu numai din Cetate, ci ºi din comunele înconjurãtoare, din Moþãþei, din Unirea, din Maglavit ºi Dârvari, au nãvãlit peste bunurile unui arendaº, le-au împãrþit cum le-a trecut lor prin cap ºi au plecat, într-un acompaniament de alt secol, un secol vechi, sã se bucure de ceea ce furaserã, culmea, din propria lor avere. Nu avem dreptul ºi nu avem sufletul sã încurajãm asemenea acþiuni ilegale, asemenea abdicãri de la relaþia socialã normalã, asemenea acte de haiducie, care pericliteazã nu numai situaþia dintr-o comunã sau dintr-o zonã, ci ºi sigla þãrii. E urât sã se spunã, în anul 2002, despre România cã este þara unde þãranii, cu cãruþe hodorogite ºi cu cai care de-abia se mai miºcã, se duc ºi-ºi fac dreptate furând bucatele de la un arendaº, pentru a fi prinºi încã înainte de-a ajunge-n sat. Groteascã, tristã, intolerabilã, situaþie!

Ceea ce însã nu s-a spus Ñ ºi mã surprinde, pentru cã oamenii de spirit, artiºtii, lãutarii, crainicii au fost, în genere, cei ce s-au situat lângã haiduci ºi nu au cântat niciodatã pe boier sau pe arendaº Ñ, ceea ce mã surprinde este cã nu s-a spus partea cealaltã a adevãrului, ºi anume cã arendaºul respectiv, ºi nu numai el, ci ºi predecesorul sãu, alt arendaº, nu ºi-a plãtit obligaþiile faþã de þãranii în cauzã. Aceasta e ordinea lucrurilor.

De trei-patru ani, în acest climat negativ, în care þãranii ajung sã roadã coajã de copaci ºi sã se bucure când le mai moare un copil, în aceastã atmosferã nenorocitã, nu s-a spus decât partea convenabilã, deºi nu ºtiu ce ar fi convenabil în ea. S-a spus doar cã flãmânzii de

þãrani au nãvãlit peste arendaº, iar arendaºul era arãtat într-o poziþie melancolicã, era un bãiat de prin Franþa, îl precedase un bãiat de prin America, veniþi în România sã se pricopseascã Ñ ºi e bine cã România poate oferi asemenea ocazii, poate oferi asemenea iluzii ºi trebuie sã ofere ºi asemenea realitãþi Ñ, oameni care vin sã munceascã aici, ca sã se poatã pricopsi. Dar ce melancolic era arendaºul. El comenta ca într-o poezie romanticã, de mijloc de secol XIX: **”Ei greºesc, ei greºescÉÒ.** Sigur, ãsta era comentariul lui, **dupã ce** autoritãþile prinseserã þãranii ºi le luaserã ceea ce ei puseserã mâna ºi îºi însuºiserã.

Aici, trebuie mers la cauze.

În judeþul respectiv sunt tot felul de nepricopsiþi, unii de origine românã, alþii de origine strãinã, care calcã în picioare drepturile elementare ale þãranilor, parcã vrând sã facã o veritabilã concurenþã CAP-urilor celor mai cumplite (pentru cã au fost ºi CAP-uri, spre exemplu în Timiº, la Topolovãþ, care ºi-au fãcut un titlu de onaore din a fi chiar cooperative). Aceste CAP-uri rele, aceste CAP-uri cinice, care au intrat în legenda negativã, sunt concurate azi de niºte arendaºi ticãloºi, încurajaþi de niºte reglementãri greºite, puºi în posesia acestor pãmânturi de cãtre un ministru al agriculturii din guvernarea trecutã, în vreme ce autoritãþi din actuala guvernare stau prea mult în contemplare când asemenea fapte se petrec.

Este greu sã alergi dupã þãran sã-i iei ceea ce ºi-a însuºit în mod, într-adevãr, ilegal, dar ilegalã este, în fond, ºi mai gravã decât orice ilegalitate, deposedarea þãranilor de orice drept al lor. Batjocorirea lor. Arendaºii trebuie sã fie primii care sã respecte legea. Vorbeam de acel climat pervers, în care orice se poate întâmpla. Ce noroc, aº zice eu, cã nu s-a petrecut deocamndatã nici o crimã! Dar, dacã nu se intervine, atât prin reglementãrile precise, cât ºi prin obligarea arendaºilor de a-ºi respecta cuvântul dat, atunci se va ajunge la nenorociri ºi mai mari.

Sigur, investitorul francez, cel recent, nu are neapãrat vreo vinã, dar oamenii încep sã-ºi creeze un mecanism de replicã ºi, cum aud de un investitor strãin, cum cred cã ºi el este un ticãlos, ceea ce nu este drept, cum aud de adunarea pãmânturilor, pentru a fi productive în gradul cel mai înalt, cum încep sã se îndoiascã ºi sã spunã: mai bine îmi iau eu sã-mi lucrez propriul pãmânt. ªi iarãºi ne întoarcem în Evul Mediu.

Sunt destule motive sã vorbim ºi despre felul în care agenþii de pazã în civil ºi autoritãþile de resort, din pãcate, lucreazã, adicã foarte prost în aceastã privinþã. Eu cred cã trebuie creatã, la nivel central, o stare de lucruri prin care sã se blocheze transformarea României într-un teritoriu al rãzmeriþelor locale, ºi pentru asta trebuie respectatã atât partea de lege favorabilã þãranilor, cât ºi partea de lege favorabilã arendaºilor. Trebuie respectat contractul dintre ei ºi întãrite obligaþiile fiecãreia din pãrþi.

Vorbeam despre climatul negativ. Un climat negativ mi se pare cã este prezent ºi în construcþii, practic, astãzi, când e nevoie de atâtea locuinþe ºi de celelalte construcþii, trãim iarãºi un moment de blocaj. El poate fi depãºit încurajându-se, ºi aici, neapãrat, concurenþa. Nu puteam, la nesfârºit, accepta monopolul pe care câteva dintre unitãþile de construcþii îl impun, astãzi în mod particular, aºa cum, acum 15 ani sau acum 10 ani, era impus el de la stat cãtre cetãþeni.

Am fost sãptãmâna trecutã la Râmnicu-Vâlcea, sã caut ceea ce îmi ceruserã, cu ocazia unei întâlniri din varã, niºte români din Voievodina, ºi anume o mãnãstire de lemn care sã le dea semnul prezenþei româneºti de acasã, la Panceva, construitã la Fundaþia Har, dupã proiectul profesorului universitar Alexandru Nancu. Am avut ca invitat un român din aceastã zonã a Banatului sârbesc. Am vãzut, la Râmnicu-Vâlcea, într-un cadru frumos, într-un parc, într-o zonã mirificã a tuturor clãdirilor de lemn, am vãzut mãnãstirea de lemn. ªi ea, datoritã felului în care prefectul de Vâlcea, Mircea Perpelea, ºi preºedintele Consiliului Judeþean, Iulian Comãnescu, s-au angajat faþã de românii din strãinãtate, aceastã mãnãstire, va ajunge la românii din Serbia la acest început de iarnã.

Dar am vãzut lângã aceastã mãnãstire ºi o casã de lemn cu living, bucãtãrie, baie, sufragerie la parter ºi douã dormitoare sus, aceastã casã costã sub 10.000 de euro. Este o casã confortabilã, pe care orice om cu o anumitã stare socialã ºi-ar dori-o. Din pãcate, orice efort al celor care au fãcut aceastã casã, ºi care o pot multiplica ºi o pot pune la dispoziþia pieþei, orice efort, spuneam, este blocat de monopolul existent pe piaþa construcþiilor. Autorii splendorilor de lemn de la Vâlcea sunt: **”Fundaþia HARÒ** ºi realizatorul proiectului, profesor universitar Alexandru Nancu.

Este inadmisibil ca preþurile sã tot creascã, în vreme ce libera iniþiativã este asasinatã în embrion. Pur ºi simplu, aceºti oameni se izbesc de o situaþie pe care nu o pot controla ºi asupra cãreia nu pot interveni. **Libera concurenþã este singura soluþie** ºi ea va face ca ºi preþurile sã scadã. Dar toate acestea se izbesc, la rândul lor, de cea mai cumplitã realitate de astãzi, care este **birocraþia.** Drumul unei iniþiative, de la cel care o are pânã la realizare, este atât de lung, încât, fãrã îndoialã, el va ceda ºi va gãsi o cale de a se înscrie umil în

monopolul pe care îl detestã, va fi participant el însuºi la monopol, ºi asta pentru cã birocraþia, existentã de ani ºi ani ºi în creºtere în România, îl striveºte.

Încã o datã reafirm credinþa mea cã singura soluþie este punerea societãþii pe baze productive. Metastazele care au apãrut în societate se datoreazã acestei birocraþii. Conform acestei gândiri birocratice, care nu este rãspânditã numai la noi, ci în toatã lumea, i se blocheazã unui artist de geniu, cum este Gheorghe Zamfir, drumul în lume ºi drumul în þarã pe criterii politice. Este un pãcat imens, am vãzut cã, în multe publicaþii din România, Zamfir este tratat în modul cel mai mizerabil cu putinþã. I se imputã fapte pe care nu le-a fãcut niciodatã. Despre Gheorghe Zamfir, o publicaþie de 12 bani spune cu iresponsabilitate cã ºi-a pierdut banii la ruletã. Nu, Gheorghe Zamfir ºi-a pierdut banii la marea ruletã a socialismului ºi capitalismului care a fost viaþa noastrã, a tuturor. Acolo ºi-a pierdut el banii ºi ar trebui sã-l despãgubim pentru aceasta.

În aceastã þarã, drepturile lui Gheorghe Zamfir au fost confiscate de stat în urmã cu 30 de ani, nu i-a luat nevastã-sa banii, cum scriu niºte neghiobi, ca sã-l compromitã. Pe de altã parte, pânã unde poate merge totuºi dreptul societãþii de a se preocupa de felul în care gândeºte un mare artist, un artist de geniu, unul dintre acei artiºti care înrâuresc, deja, gândirea noastrã ºi care sunt, în fond, ceea ce sunt pentru cã sunt liberi? Cine are dreptul sã-l înveþe pe Zamfir cum sã gândeascã? Sau despre Zamfir oricine poate scrie orice mizerie, pentru cã aºa e libertatea presei, numai el n-are dreptul sã fie el însuºi?!

I se reproºeazã lui Gheorghe Zamfir cã are prietenii cu unul sau altul dintre oamenii politici ai momentului. Ei, ºi? Se poate oare pune problema, cum se agitã presa în aceste zile, de a nu i se acorda lui Gheorghe Zamfir dreptul de a cânta în Israel, pentru niºte opinii pe care le-ar fi exprimat ºi care, de fapt, sunt citate trunchiat, aºa cum se întâmplã îndeobºte atunci când se doreºte compromiterea unei valori? Mare tristeþe. Mare ruºine. Mici analfabeþi pângãresc numele lui Zamfir!

## **Este bine sã aducem în discuþie problema maºinii de vot?**

Ceea ce aº fi vrut eu sã spun însã, atunci, ºi îmi pare rãu cã domnul preºedinte Vãcãroiu a încheiat ºedinþa la nevreme, adicã înainte de a vorbi eu, ceea ce aº fi vrut sã spun, voi spune aici, acum: este adevãrat, dar din ce perspectivã vorbea mai tânãrul nostru coleg deputat, din perspectiva independenþei de spirit, el ilustrându-se pânã acum în Parlament prin tot felul de voturi diferite de ale partidului sãu? Nu-mi amintesc. El însuºi e un om disciplinat. Fãcuse el dovezi de curaj, în raport cu rigorile partidului sãu?

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/28.XI.2002

Mã tem cã nu, el vorbea din perspectiva unei maºini de vot mai mici, o maºinuþã, un **”cartingÒ.**

Acesta este cuvântul!

Mai este bine sã aducem în discuþie problema maºinii de vot?

Eu aº putea vorbi despre maºini de vot, pentru cã eu, spre deosebire de dânsul, m-am ilustrat prin tot felul de pãreri, una aºa, una aºa, cam cum este realitatea, am zis eu, dar dumnealui sã vinã ºi sã ne acuze cã noi suntem maºinã de vot? Da, noi suntem maºinã de vot, pentru cã ne-am dezvoltat, între timp. Am fost ºi noi maºinuþã de vot, dar nu aºa micuþã, ca a dânºilor. ªi iatã, acum, conform felului de a gândi al celor care compun aceastã maºinã de vot, mai ºi votãm, încât îmi pare rãu cã nu am avut spontaneitatea de a-i lua cuvântul domnului preºedinte, care ni-l dãdea tuturor, ºi sã mã exprim.

Sã nu devenim ridicoli, reproºându-le unora ceea ce ºi noi abia râvnim sã fim, o maºinã performanþã de vot.

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Domnule senator, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori.

Aº spune acum, parafrazând începutul unui manifest politic, cã ”O stafie bântuie RomâniaÒ, stafia alegerilor anticipate. Cum altfel am putea cataloga aceastã nouã formã de isterizare a românilor, puºi, pentru a câta oarã, la dispoziþia unor orgolii. Metaforic vorbind, dupã irealismul economic, dupã dimensiunile halucinante ale mizeriei sociale, iatã cã, de parcã societatea româneascã nu ar fi suficient de bulversatã, urmeazã nãluca alegerilor.

Practic, i se cere poporului român sã legitimeze o falsã legitimitate, asumatã pânã acum cu surle ºi trâmbiþe.

Voi lãsa la o parte faptul cã aceastã solicitare a partidului (social-democrat ºi umanist) înseamnã declararea deschisã a incapacitãþii exercitãrii mandatului încredinþat de electorat, precum ºi acceptarea falimentului propriului Program de guvernare, mã voi referi la câteva aspecte care, din punct de vedere tehnic, o datã îndeplinite, nu fac altceva decât sã lanseze naþiunii române o nouã sfidare.

Aºadar, sub aspectul prevederilor constituþionale, va trebui ca actualul Guvern sã demisioneze. Preºedintele României va însãrcina o altã persoanã sã formeze noul Cabinet, Cabinet pe care dumneavoastrã nu îl veþi vota. Urmeazã o nouã tentativã din partea preºedintelui care, pentru ca procedura sã fie îndeplinitã, trebuie sã aibã aceeaºi soartã.

Veþi fi puºi, doamnelor ºi domnilor colegi de la P.S.D., în faþa situaþiei incredibile de a nu vã vota de douã ori consecutiv propriul Guvern, ulterior le veþi cere românilor sã vã voteze. Ca sã faceþi ce? Sã-i ademeniþi cu noi promisiuni? Sã-i convingeþi cã eºecul anilor în care aþi guvernat a fost doar o uºoarã încãlzire, dupã care urmeazã victoria deplinã a P.S.D. asupra întregului popor?

Noi credem altceva. În realitate, atragerea domnului Ion Iliescu în acest joc perfid este o nemeritatã rãsplatã

faþã de un om care, cu plusurile ºi minusurile Domnieisale, are totuºi o calitate incontestabilã faþã de cei care astãzi pun mitraliera pe omul politic Ion Iliescu. Dumnealui are un ascendent irevocabil. Fãrã Ion Iliescu, ei erau niºte simpli anonimi, eventual, pãstrând proporþia aroganþei guvernamentale, niºte anonimi desãvârºiþi. Vã mulþumesc. (A _plauze în salã.)_

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Romeo Hanganu.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Se poate aprecia, fãrã teamã de a greºi, cã nu existã minister mai preocupat de propriul viitor decât Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, din pãcate, nu în scopul îndeplinirii obligaþiilor pentru care a fost înfiinþat Ð activitatea ºi rezultatele fiind mai mult decât îndoielnice Ð ci în ideea de a-ºi perpetua existenþa, de a-ºi gãsi de lucru, de a-ºi crea prerogative ºi competenþe inutile, ba, mai mult, de a-ºi mãri organigrama, de a crea noi miniºtri într-o acþiune atât de dragã actualului Guvern, aceea de a deveni, probabil, cel mai mare Executiv de pe mapamond, nu numai din Europa.

Ne întoarcem cu 11 ani în urmã, într-o perioadã în care speranþa în proprietatea privatã ºi în corectitudinea privatizãrii era încã nealteratã. Legea privatizãrii societãþilor comerciale nr. 54, din august Õ91, stabilea cadrul de lucru ºi obligaþiile Fondului Proprietãþii de Stat, ca principal actor în acþiunea de reducere a participãrii statului la capitalul social al societãþilor comerciale. La art. 29 se precizeazã: ”Fondul Proprietãþii de Stat îºi înceteazã de drept activitatea la data realizãrii integrale a privatizãrii societãþilor comerciale cu capital de stat.Ò La articolul anterior, 28, se stabilesc ºi jaloane în timp privind activitatea acestei instituþii: ”Fondul Proprietãþii de Stat este obligat sã întocmeascã anual un program de privatizare pentru anul viitor. Programul va cuprinde propuneri de privatizare a cel puþin 10 % din acþiunile deþinute iniþial.Ò O prevedere de bun-simþ, dar ºi pragmaticã, în acelaºi timp, care stabilea pentru Fondul Proprietãþii de Stat, mãcar teoretic, un termen de 10 ani pentru finalizarea procesului de privatizare.

Sã vedem unde s-a ajuns. Dupã o perioadã, 1991 Ð 1996, în care statul a fost mai mult întârziat, s-a privatizat în 5 ani mai puþin de 10 % din capitalul iniþial, dupã o oarecare revigorare între 1996 ºi 2000, dupã ce în 2001 se transferã mare parte a responsabilitãþii privatizãrii societãþilor comerciale la ministerele de resort, A.P.A.P.S. rãmâne cu circa 10 % din capitalul privatizabil. Restul, conform datelor oficiale, se aflã la Ministerul Industriei ºi Resurselor Ð cea mai mare parte, aproximativ 55 % Ñ Ministerul Turismului, al Agriculturii, A.V.A.B. ºi aºa mai departe. Bineînþeles, derutã mare la A.P.A.P.S., ºi, ca urmare, începem sã ne cãutãm de lucru. Aºa a apãrut Ordonanþa de Guvern nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a obligaþiilor asumate prin contractele de privatizare, trecutã în mare grabã ºi prin Senat, în ultima ºedinþã a sesiunii trecute, în luna iunie 2002. Transformatã în lege, Legea nr. 506/26 iulie 2002, de fapt o lege a postprivatizãrii valabilã numai pentru A.P.A.P.S. Iatã câteva dintre obligaþiile pe care ºi le crea instituþia în cauzã, plecând de la ideea controlului postprivatizare exercitat de A.P.A.P.S.: urmãrirea indicatorilor economico-financiari ai societãþilor comerciale la care au fost vândute acþiuni ale statului, prelungirea termenelor de realizare a investiþiilor peste termenele scadente prevãzute în contract, reeºalonarea plãþilor sumei datorate A.P.A.P.S. ca dividende, A.P.A.P.S. ºi cumpãrãtorul pot conveni continuarea contractului prin renunþarea la punerea în aplicare a unor hotãrâri judecãtoreºti care au ca obiect desfiinþarea contractului. Ar mai fi de amintit cã în ºedinþa în plen a Senatului din 27 iunie 2002, dupã votarea ordonanþei, chiar domnul preºedinte al Senatului, domnul Nicolae Vãcãroiu, aprecia cã ”legea trebuie sã creeze cadrul necesar desfãºurãrii ºi controlului întregului proces postprivatizare ºi nu sã fie beneficã unei singure instituþiiÒ. Pentru cã nu era de ajuns, în octombrie 2002 apare vestita Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 131. Specialiºtii ºi presa au sesizat, în primul rând, dorinþa A.P.A.P.S. de a controla societãþile cu capital privat prin acea prevedere care menþiona: ”implementeazã strategiile sectoriale de dezvoltare ºi restructurare pentru societãþi comerciale din sectoarele respective, indiferent de structura capitalului social.Ò Mai puþini însã remarcau dorinþa A.P.A.P.S. de a-ºi crea front de lucru în zona în care responsabilitatea aparþine ministerelor de resort ºi specialiºtilor acestor ministere. Sã încercãm sã ne imaginãm cum în industria de prelucrare a þiþeiului, pentru care existã strategie sectorialã emisã de cãtre Ministerul Industriei ºi Resurselor, de implementarea acestora s-ar ocupa Ministerul Industriei ºi Resurselor pentru rafinãriile ”BraziÒ ºi ARPECHIM ºi A.P.A.P.S. pentru rafinãriile ”VegaÒ, ”RafoÒ sau ”AstraÒ. Dar ce importanþã mai are haosul atâta vreme cât prin aceastã ordonanþã se îmbogãþeºte A.P.A.P.S cu un preºedinte Ñ ministru, cu 6 vicepreºedinþi Ð secretari de stat ºi cu un secretar general.

Da, mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Radu Alexandru Feldman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Ne despart mai puþin de 72 de ore de ziua în care în Palatul Congresului din Praga, în prezenþa a 46 de ºefi de state, România va fi invitatã sã devinã membru al Alianþei Nord-Atlantice. Este o datã, un moment, la care, pânã în decembrie Õ89, nici un român nu ar fi îndrãznit sã viseze. Este o datã, un moment, pentru împlinirea cãrora, dupã Õ90, poporul român , clasa politicã , aproape în totalitatea ei, ºi-au adus o semnificativã contribuþie. 21 noiembrie 2002 marcheazã ziua istoricã din care, îl citez pe fostul consilier pentru siguranþã naþionalã al Statelor Unite, profesorul Zbigniew Brzezinski: ”Noi, ºi copiii noºtri, ºi copiii copiilor noºtri vom trãi în România cu sentimentul deplinei siguranþe naþionale.Ò

Prezenþa imediat ulterioarã a preºedintelui George W. Bush la Bucureºti conferã ºi mai multã strãlucire evenimentului pe care îl aºteptãm de atâþia ani.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi.

În euforia unui asemenea moment, e potrivit sã ne mai amintim ºi de neîmpliniri? Cu siguranþã, da, þinând cont cã la Praga nu facem decât sã intrãm în faza extrem de dificilã de ratificare, la sfârºitul cãreia parlamentele celor 18 state membre NATO ºi Senatul Statelor Unite se vor pronunþa asupra felului în care România ºi-a dovedit calitatea de membru util al Alianþei.

Pe parcursul ultimului an, am cerut în repetate rânduri de la tribuna Senatului ca premierul Adrian Nãstase sã prezinte felul în care Executivul îºi îndeplineºte Planul de mãsuri pentru integrare în NATO, adoptat în aprilie, în Parlament.

Acceptarea invitaþiei de cãtre domnul prim-ministru ar fi fost o mãrturie semnificativã a conlucrãrii normale între Parlament ºi Executiv, între putere ºi opoziþie, în împlinirea unui deziderat naþional pentru care pe parcursul anilor toþi ºi-au adus contribuþia.

Apelul meu a rãmas fãrã ecou ºi faptul l-am interpretat, fireºte, nu ca pe un afront personal, ci ca pe o probã a desconsideraþiei cu care Executivul trateazã Parlamentul, dar ºi a intenþiei partidului de guvernãmânt, între timp probatã din plin, de a-ºi asuma în exclusivitate succesul României la Praga ºi de a-l converti într-un nemeritat capital electoral. Pentru a ilustra rostul intervenþiilor mele, reamintesc cã un numãr important de obiective legislative asumate, cu termene precise de realizare, nu au trecut nici azi de Parlament. Mã refer la legile transparenþei, a protecþiei martorului, a combaterii crimei organizate, a declarãrii averilor demnitarilor, a conflictului de interese, a finanþãrii partidelor.

Ar fi fost frumos dacã s-ar fi putut.

Stimaþi colegi, dau cuvântul doamnei senator Elena Sporea, din partea Grupului parlamentar Social-Democrat ºi Umanist.

Doamna senator, aveþi cuvântul.

## **Doamna Elena Sporea:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În cadrul conferinþei de presã a Partidului Naþional Liberal, desfãºuratã duminicã, 17 noiembrie 2002, purtãtorul de cuvânt, domnul Eugen Nicolaescu, a afirmat cã sub masca sponsorizãrii o parte din banii Programului guvernamental ”laptele ºi cornulÒ ajung la P.S.D., respectiv, în contul Fundaþiei ”Ialomiþa 2000Ò, al cãrei preºedinte este doctorul Gheorghe Savu, care este preºedintele Consiliului Judeþean Ialomiþa, preºedintele Organizaþiei Judeþene P.S.D.-Ialomiþa, având ca vicepreºedinþi pe subsemnata, senator P.S.D., Elena Sporea, alãturi de domnul prefect, economist Marian Bãlan.

## Doamnelor ºi domnilor,

Sunt membru al Fundaþiei ”Ialomiþa 2000Ò, participând la înfiinþarea sa. Înfiinþatã de curând, Fundaþia ”Ialomiþa 2000Ò nu a solicitat întrunirea adunãrii generale, motiv pentru care îmi rezerv dreptul de a lua o decizie, dupã întrunirea membrilor fondatori ºi aflarea adevãrului în legãturã cu cele prezentate de Partidul Naþional Liberal, mai corect, prin casetele cu înregistrãrile oferite de echipa de jurnaliºti de la ziarul local ”Gazeta de sud-estÒ.

Vreau, pe aceastã cale, ”sã mulþumescÒ presei naþionale, care a gãsit de cuviinþã sã-mi facã publicitate în legãturã cu Fundaþia ”Ialomiþa 2000Ò, în cadrul cãreia nu am o activitate susþinutã, ci doar o funcþie onorificã, ºi sã ignore activitatea din cadrul Fundaþiei ”Start 21Ò, al cãrei preºedinte sunt ºi care, în data de 8.11.2002, a premiat cei mai buni elevi ºi studenþi ialomiþeni, ºi nu sunt puþini, ci 92, care primesc burse lunare în cadrul acestei fundaþii.

Invitaþi sã participe la eveniment, nu pentru a-mi face publicitate, ci pentru a cunoaºte copii minunaþi, oamenii de presã nu au reuºit decât într-un numãr mic sã participe. Nici unul dintre copiii cu rezultate deosebite, nici premiile naþionale, internaþionale la olimpiada de matematicã, fizicã, chimie, informaticã, limba românã, nici medaliile obþinute la scrimã, sabie, box nu au impresionat. Ceea ce a impresionat a fost frauda din Ialomiþa, despre care nu ºtiu de unde Partidul Naþional Liberal are documente în acest sens. Nici un ban din cadrul Programului ”laptele ºi cornulÒ nu a intrat în conturile vreuneia dintre fundaþii ºi nici în buzunarele membrilor organizaþiei judeþene a Partidului Social Democrat Ialomiþa.

## ªi eu vã mulþumesc.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Gheorghe Acatrinei, Grupul parlamentar România Mare. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Continuã sã fie tânãra ºi firava democraþie româneascã în pericol de moarte. Acest lucru a fost demonstrat, dacã mai trebuia, încã o datã, la recenta reuniune a mai marilor P.S.D., prilej cu care aceºtia au dat dovadã crasã cã nu se sinchisesc de ceea ce cred ºi dezaprobã alegãtorii. Cu acest prilej, staff-ul partidului, care se vrea unic ºi veºnic, nu a vrut sã ia nici o mãsurã împotriva corupþilor din partid.

Nici nu este de mirare. Ar trebui sã fii nebun sã-þi tai singur creanga de sub picioare, demascând nesecatele surse de finanþare a mamutului politic în curs de formare.

În schimb, ”imaculaþiiÒ P.S.D.-ului i-au redus de-a dreptul la tãcere pe cei care au îndrãznit sã arate cât de adânci sunt rãdãcinile corupþiei. Printre aceºtia se numãrã ºi deputaþi din unele judeþe, care au atras atenþia asupra cãilor ilegale prin care liderii P.S.D. din judeþele lor au acumulat, în timp record, averi fabuloase. Sub masca unei aºa-zise toleranþe faþã de mãrunþii borfaºi, puterea a dat ºi o lege prin care a scos propriii oameni care mai erau la închisoare, aceasta, în timp ce singurii oameni politici care mai spun lucrurilor pe nume, respectiv senatorul Corneliu Vadim Tudor, preºedintele Partidului România Mare, ºi primarul Clujului, Gheorghe Funar, secretar general al Partidului România Mare, sunt ameninþaþi cu izolarea mediaticã, cu cea fizicã sau chiar cu suprimarea. Acest lucru este condamnat nu numai de cãtre membrii Partidului România Mare, dar ºi de întreaga populaþie cinstitã a României, care nu agreeazã aºa ceva.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Organismele europene au atras, în repetate rânduri, atenþia asupra condiþiilor pe care România trebuie sã le îndeplineascã pentru a intra în rândul adevãratelor democraþii. Corupþia instituþionalizatã ºi amestecul politicului în Justiþie sunt unele dintre cele mai stringente probleme ale societãþii româneºti, pe care actualii guvernanþi se fac cã

nu le vãd. Corupþia generalizatã, ce a penetrat toate instituþiile fundamentale ale statului, ºi-a dovedit efectele distrugãtoare, acestea fiind resimþite în privatizare, atragerea investitorilor strãini ºi, mai ales, în economie, în general.

## Stimaþi colegi,

Dau cuvântul domnului senator Ion Cârciumaru, Grupul parlamentar România Mare.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/28.XI.2002

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi senatori,

La conferinþa þãrilor central-est europene, desfãºuratã la Varºovia în 2002, s-a decis declararea unei zile naþionale de promovare a luptei contra fumatului ºi organizarea campaniilor prin care sã fie explicate populaþiei avantajele renunþãrii la fumat. Cea de a treia joi a lunii noiembrie este celebratã ca ”Ziua naþionalã fãrã tutunÒ, atât la noi, în România, cât ºi în Statele Unite, la iniþiativa Uniunii Internaþionale Contra Cancerului.

Toatã lumea ºtie cã fumatul omoarã lent, iar un fapt mai puþin conºtientizat, dar pe care trebuie sã-l aducem în prim plan, este cã ºi fumatul pasiv, secundar, prin inhalarea fumului produs de alþii poate ucide.

Iniþiativa pentru o lume fãrã tutun stã, anul acesta, sub semnul avertismentului.

Fumatul celorlalþi ucide. Sã o spunem clar.

Fumatul secundar reprezintã una dintre problemele cele mai delicate, cãreia societãþile producãtoare de tutun trebuie sã-i facã faþã. Faptul cã astãzi efectele fumatului secundar asupra sãnãtãþii sunt din ce în ce mai bine cunoscute ameninþã profiturile viitoare ale industriei de tutun ºi o fac responsabilã de prejudiciile aduse atât fumãtorilor, cât ºi persoanelor expuse la tabagismul pasiv.

Societãþile producãtoare de tutun au luat cunoºtinþã de problemele fumatului secundar încã din anii Õ70, înainte ca acestea sã fie abordate public. Interdicþia fumatului în particular, la locul de muncã, reduce consumul de tutun ºi faciliteazã chiar întreruperea fumatului. Cunoaºterea efectelor novice pentru sãnãtate ale fumatului secundar permite, totodatã, îmbunãtãþirea metodelor prin care marele public poate fi convins de necesitatea adoptãrii unei politici eficiente de luptã antitabac.

Dupã cum se ºtie, fumul de þigarã este un amestec complex de mii de substanþe chimice, dintre care, cel puþin 40 au efecte cancerigene. Acestea conþin, de asemenea, monoxidul de carbon, care diminueazã capacitatea sângelui de a transporta oxigen spre þesuturi ºi, mai ales spre organele vitale Ð inima ºi creierul, precum ºi alte molecule de substanþe ce favorizeazã cardiopatiile ºi accidentele vasculare cerebrale. Cea mai mare vulnerabilitate la fumatul secundar o au copiii. Ei reprezintã o problemã importantã, atât sub aspect medical, cât ºi din punct de vedere etic. Plãmânii acestora sunt mai reduºi ca dimenisiuni, iar sistemul imunitar mai puþin dezvoltat decât la adulþi, ceea ce face sã aparã mai uºor infecþii ale cãilor aeriene superioare ºi ale urechilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dau cuvântul domnului senator Vasile Horga. Deci nu mai este prezent.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, încheiem declaraþiile politice.

Trecem la urmãtorul punct. Supun aprobãrii dumneavoastrã, conform prevederilor art. 102 din Regulamentul Senatului, dezbaterea ºi adoptarea, cu procedurã de urgenþã, a trei proiecte de lege:

Ñ proiect de Lege privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a 5-a, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002, primit de la Guvern, înregistrat la Senat în 5 noiembrie 2002;

Ñ proiectul Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, primit de la Guvern, înregistrat în 12 noiembrie 2002; ºi

Ñ proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr.119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv, primit de la Guvern, înregistrat la Senat în 14 noiembrie 2002.

Vã rog,

De asemenea, stimate colege ºi stimaþi colegi, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr.47/1992, vã informãm cã s-au depus la secretariatul general al Senatului urmãtoarele legi, urmând sã derulaþi, dacã este cazul, procedura de sesizare a Curþii Constituþionale:

Ñ Legea bugetului de stat pe anul 2003;

Ñ Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2003.

Trecem la urmãtorul punct: constituirea unor comisii de mediere la urmãtoarele proiecte de lege:

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.35/2002 pentru aprobarea Regulamentuluicadru de organizare ºi funcþionare a consiliilor locale.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori: Florin Hriþcu, Viorel Balcan, Bucur Dionisie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri. ## **Domnul Dumitru Badea**

_**:**_

Domnule preºedinte, treceþi mai departe, pânã hotãrâm.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Pânã atunci, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Mulþumesc foarte mult. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnul senator Ionel Alexandru ºi doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Proiectul Legii privind prevenirea ºi combaterea pornografiei. De asemenea, constituim comisia de mediere.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori: Ion Predescu, Octavian Opriº ºi Grigore Zanc.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori: Aron Belaºcu ºi Eugen Marius Constantinescu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Vã rog, observaþii, obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã, cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Proiectul Legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor.

Constituim comisia de mediere. Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

Domnii senatori: Sergiu Nicolaescu, Ilie Plãticã-Vidovici, Tudor-Marius Munteanu ºi Constantin Nicolescu.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, o propunere.

Domnul senator Ioan Paºtiu.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã, cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Constituim comisia de mediere la proiectul Legii privind stabilirea dreptului de proprietate privatã a terenurilor din intravilanul localitãþilor din Delta Dunãrii.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori: Florin Hriþcu, care este senator de Tulcea, Ion Predescu ºi Octavian Opriº de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnii senatori: Gheorghe Bunduc ºi Ionel Alexandru.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/28.XI.2002

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres DŽnes.

Vã mulþumesc. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere a fost aprobatã cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Ultima comisie de mediere la proiectul Legii privind acceptarea de cãtre România a amendamentelor la Codul internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ð Codul I.S.M.), adoptate de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia M.S.C.104/73) din 5 decembrie 2000, ºi pentru modificarea Legii nr.85/1997 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ð Codul I.S.M.), adoptat de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia A.741 (18) din 4 noiembrie 1993.

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.

Domnii senatori: Traian Novolan, Ion Seche ºi DoruLaurian Bãdulescu.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori: Constantin Bîciu ºi Dorel-Constantin Onaca.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.

Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Dacã sunt obiecþii? Înþeleg cã nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat ºi aceastã ultimã comisie de mediere.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea ºi controlul integrat al poluãrii.

Vã rog sã urmãriþi soluþia pe care a dat-o comisia de mediere. Deci la numãrul curent 1, la articolul unic, Ñ textul Camerei Deputaþilor.

La fel, la art. 2 alin. 3 ºi 6.

La art. 4 avem textul Senatului.

Luãm numai numerele curente 1 ºi 2.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, s-au votat textele propuse de comisia de mediere.

La numãrul curent 3, cu referire la art. 3 alin. 1 lit. g), l) ºi o). Urmãriþi, la lit. g), Ñ text Camera Deputaþilor, la lit. l), Ð textul Senatului, la lit. o) Ñ text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Votat, cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

La numãrul curent 4, cu referire la art. 5 lit. c) ºi numãrul curent 5, art. 8 alin. 2, comisia de mediere ne propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Votat, cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri.

La numãrul curent 6 Ð text Senat, la numãrul curent 7, cu referire la art. 11 lit. a) Ñ text Senat, lit. f) Ñ text Camera Deputaþilor.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, s-au adoptat ºi aceste texte.

Numãrul curent 8, cu referire la art. 14, numãrul curent 9, numãrul curent 10 Ð ni se propun textele Camerei Deputaþilor, cu unanimitatea comisiei de mediere.

Dacã sunt observaþii?

Trecem, stimate colege ºi stimaþi colegi, la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii sindicatelor.

## **Domnul Aron Belaºcu**

**:**

Domnule preºedinte, aº avea douã fraze, pe scurt, dacã îmi permiteþi.

Vã rog, de acolo, de la microfonul din salã.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi, sigur, suntem la mediere, existã trei variante, poate fi text Camera Deputaþilor, text SenatÉ Vreau sã vã spun, din capul locului, cã noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, vom vota împotriva textului rezultat din mediere ºi vã dau douã-trei argumente aici: suntem împotriva politizãrii sindicatelor. Se constatã cã liderii de sindicat au fost cumpãraþi.

Nu, vã rog... Stimate coleg...

Gata. Încã un cuvânt ºi am terminat. Nu fac declaraþie politicã.

Deci, vã rog eu foarte mult, nu faceþi aprecieri... V-am dat cuvântul pentru a justifica votul. Cu: cumpãrat, necumpãrat, haideþi, sã lãsãm asta.

Da. Domnule preºedinte,

Sub aºa-zisa mascã a protocolului, moratoriului ºi aºa mai departe ei vor sã fie în Parlament ºi nu este cazul. Nu vrem sã politizãm sindicatele ºi ”asta este motivul pentru care...Ò Dacã nu pot vorbi mai mult...

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, la fel, foarte pe scurt, domnule senator Popa.

## Domnule preºedinte,

Eu aº vrea sã vã învederez ºi o situaþie care a apãrut în comisia de mediere. Eu spun cã a fost un abuz al preºedintelui comisiei de mediere, pentru cã la trei articole Ð ºi o sã arãt aceste articole Ð, votul a fost de 7 la 6. Ar fi trebuit sã se meargã la vot pe Camere reunite. Fãrã ca sã fie anumiþi senatori în salã, s-a revenit asupra votului ºi s-au revotat acele articole. Este vorba de trei articole. Primul stabileºte cã numai salariaþii pot constitui sindicate. În textul Senatului era vorba de

lucrãtori, astfel lucrãtorii care nu sunt salariaþi, agricultorii, pensionarii, neputând sã creeze sindicate. Ei trebuie, sunt obligaþi, prin modalitatea de la Camerã, sã se înscrie într-un sindicat existent, astfel încãlcându-se un drept constituþional de asociere.

Al doilea articol Ñ unde a fost 7 la 6 Ñ este acela unde apare interdicþia caracterului politic al sindicatului. Eu vreau doar sã spun cã aceastã chestiune nouã ni s-a pãrut normalã ºi logicã ºi vroiam sã întreb dacã nu trebuie sã ne îndreptãm cãtre normalitate?

Iar a treia chestiune, incompatibilitatea aceea... Ñ tot 7 la 6 s-a votat Ñ, incompatibilitatea dintre funcþia de lider de sindicat ºi demnitar sau reprezentant al Guvernului, pe o motivaþie, cea mai simplã motivaþie: cum poate reprezenta un lider sindical care este într-o funcþie de demnitate pe membrul, pe simplul membru, indiferent de apartenenþa lui politicã? Deci chestiunea aceasta este, într-adevãr, esenþialã, ºi noi vom vota contra raportului.

Stimaþi colegi, suntem la comisia de mediere. V-aº propune sã nu facem dezbateri generale, acum, pe aceastã temã.

Pentru un minut, domnul senator Szabo, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Sigur cã nu sunt dezbateri generale, dar, datã fiind importanþa acestui subiect Ð am avut plãcerea de a asculta, chiar în debutul declaraþiilor politice, o extrem de documentatã opinie, care sunt încredinþat cã nu este împãrtãºitã numai de autorul acelei declaraþii Ñ trebuie sã pot face argumentaþii în sprijinul unui demers identic, mã rog, ca finalitate, ca ºi comportament prin vot asupra subiectului acestuia, chiar de pe poziþii, sã le spunem aºa, mai puþin social-democrate. În orice caz, este cert cã în demersul nostru, ca ºi Camerã a Parlamentului, trebuie sã avem în primul ºi în primul rând în vedere Ð îmi îngãdui sã spun Ð numai ºi numai problemele care privesc sindicatele ºi viaþa socialã, în acest segment deosebit de important, ºi mai puþin sau chiar deloc, interesele personale sau de grup restrâns ale unor persoane care ocupã funcþii în viaþa sindicalã.

Din aceastã cauzã, fãrã a repeta anumite argumentaþii care s-au spus în faza anterioarã, dar rugându-vã în mod deosebit ca atunci când vom parcurge raportul comisiei de mediere sã daþi citire textelor, pentru ca ºi acei colegi care, întâmplãtor Ð ºi nu ºtiu prin ce concurs de împrejurare Ð nu sunt acum în posesia raportului comisiei de mediere, sã vadã cã, de fapt, poziþia ºi decizia pe care Senatul a adoptat-o este în consens cu ceea ce am spus, cu alte cuvinte, democratizarea vieþii sociale, interesul miºcãrii sindicale ca fundament deosebit al unui segment important al societãþii, ºi mai puþin anumite interese momentane individuale.

S-a înþeles, domnule senator. Mai doreºte cineva?

Domnul senator Bãlãlãu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã din Senat, pe parcursul a ºase luni de zile, a dezbãtut cu profesionalism toate amendamentele, ºi sunt în numãr de vreo 300, propuse atât de partenerii sociali, lideri de sindicat, cât ºi de reprezentanþi ai Guvernului ºi ai Parlamentului.

Faptul cã acest raport a fost amplu dezbãtut atât în comisie, cât ºi în Senat ºi faptul cã el a întrunit majoritatea voturilor asupra raportului, cât ºi votul Senatului, mã face sã cred cã acest raport este un raport foarte bun ºi îmbunãtãþeºte substanþial ideea de raport al comisiei omoloage din Camera Deputaþilor. Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Senat nu poate sã fie de acord cu textele de mediere propuse, cel puþin în trei puncte.

1) Politizarea excesivã a sindicatelor, prin eliminarea sintagmei de ”caracter politicÒ, la articolul 1;

2) Eliminarea amendamentului propus de comisie, precum ºi de Senat, prin care se eliminã demnitarii de la conducerea organizaþiilor sindicale;

3) Excluderea ideii de ”lucrãtorÒ ºi înlocuirea cu cea de ”salariatÒ.

Drept urmare, dacã este o discuþie pe articole, voi interveni la fiecare articol. Reiterez ideea cã Partidul Democrat voteazã împotriva raportului comisiei de mediere.

”Persoanele încadrate în muncã ºi funcþionarii publici au dreptul sã constituie organizaþii sindicale ºi sã adere la acestea. Persoanele care exercitã, potrivit legii, o meserie sau profesie în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum ºi persoanele în curs de calificare au dreptul, fãrã nici o îngrãdire sau autorizare prealabilã sã adere la organizaþie sindicalãÒ.

Iar alin. 4 ne propune textul de la Senat: ”O persoanã poate face parte, în acelaºi timp, numai dintr-o singurã organizaþie sindicalã.Ò

Înþeleg cã nu aveþi obiecþii aici? Vã propun textul comisiei de mediere, text comun. Vreþi sã precizaþi ceva, vã rog?

Susþinem în continuare textul Senatului, care, în afara faptului cã are o explicitate...

Deci comisia de mediere propune alineatul 4, textul Senatului.

Numai la alin. 1. ( _Rumoare, discuþii.)_ În ceea ce priveºte textul comun de la art. 2 alin. 1.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, vã rog sã nu mai interveniþi pe parcurs. Supunem la vot... Am ascultat cu toatã atenþia punctele dumneavoastrã de vedere. Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt.

Daþi-mi voie sã intrãm pe votul textelor în mod concret.

La numãrul curent 1, art. 1 alin. 1 Ð aveþi textele în faþã Ñ, apare în formula Senatului, ”fãrã caracter politicÒ ºi, bineînþeles, organizaþia ”lucrãtorilorÒ, în loc de ”salariaþilorÒ.

Vã rog sã fiþi atenþi, ca sã nu spuneþi cã n-aþi ºtiut cum sã votaþi. Vã

Nu aplaudaþi, este respins textul Camerei Deputaþilor, stimaþi colegi.

Deci ne menþinem textul Senatului la art. 1 alin. 1. La art. 2 alin. 1 ºi 4 ni se propune un text comun. Stimaþi colegi, sunt obiecþii la acest text comun? Dacã vreþi, vi le citesc. Cred cã nu este cazul.

Deci art. 2 alin. 1 spune aºa în textul Camerei Deputaþilor : ”Persoanele încadrate în muncã, precum ºi funcþionarii publici, denumite în continuare salariaþi, au dreptul, fãrã nici o îngrãdire sau autorizare prealabilã, sã constituie organizaþii sindicale ºi sã adere la acestea. Persoanele care deþin mai multe locuri de muncã în domenii diferite de activitate pot face parte, în acelaºi timp, din mai multe organizaþii sindicale.Ò

Textul comun, deocamdatã, propus cu 11 voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Da.

Susþinem în continuare ideea de a vota textul Senatului ºi eliminarea textului comun prin vot.

Deci este punctul dumneavoastrã de vedere.

ªi vin ºi argumentez: nu este numai al meu, este, din întâmplare, ºi al domnului prim-ministru Adrian Nãstase, care spune cã în raportul, în motivaþia de la lege, spune aºa: ”În virtutea principiilor libertãþilor sindicale, toþi lucrãtorii, cu excepþia forþelor armate ºi poliþiei, trebuie sã aibã dreptul de a constitui organizaþii la alegerea lorÒ.

Textul curge... Este doar un text din Convenþia nr. 87/1948, la care România este parte. Textul pe care vi l-am citit este motivaþia domnului prim-ministru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a înþeles, domnule senator. S-a înþeles foarte bine. În fond, textul Senatului, la alin. 1, este într-o singurã frazã ºi se referã la ”lucrãtoriÒ, ºi atunci se înþelege cã cuprinde tot, ºi nu mai e cazul de a specifica... Bun.

ªi la alin. 4 avem o mediere. Aici comisia de mediere ne propune textul Senatului. La fel, voi supune votului dumneavoastrã textele cuprinse la numãrul curent 2 al comisiei de mediere. Dacã votaþi pentru, înseamnã cã adoptãm textul comun, dacã nu, ne pãstrãm textele de la Senat.

Vã rog sã votaþi. Cine este pentru?

Cu 57 de voturi împotrivã, 49 de voturi pentru, nici o abþinere, s-a respins. Deci, în consecinþã, rãmân textele pe care le-am adoptat la Senat.

Stimaþi colegi, la numãrul curent 3 art. 3 se propune text Ð Camera Deputaþilor. La Senat, apare în loc de ”salariaþiÒ, ”lucrãtoriÒ. Aceasta este diferenþa. Senatul a mers pe formula mai largã de ”lucrãtoriÒ, ºi nu de ”salariaþiÒ, cei care pot face parte din sindicate.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

N-am supus la vot , la numãrul curent 2, alin. 4.

N-aþi fost atent, dumneavoastrã.

Amândouã, sunt chestiuni foarte importante. Trebuia sã se dea vot pentru alineatul prim, pentru cã era text comun, ºi al doilea alineat, alin. 4, era text Senat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, stimate coleg, repet, n-aþi fost atent.

Stimate coleg, dacã eraþi atent... În primul rând, dacã este textul Senatului, nu se mai supune la vot. ªi atunci rãmâne numai alineatul 1. Da?

Deci, stimaþi colegi, suntem la numãrul curent 3, cu referire la art. 3. Textul Camerei Deputaþilor, votat de comisia de mediere cu 9 voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã, continuã cu denumirea de ”salariaþiÒ. ªi Senatul a mers cu ”lucrãtoriÒ.

La fel,

La numãrul curent 4, stimaþi colegi, avem text Ð Senat. Nu este cazul sã-l votãm.

La numãrul curent 5...

Vã rog, puþinã atenþie. La numãrul curent 5, Senatul a introdus un text nou, alin. 2.

”Demnitarii precum ºi persoanele care deþin funcþii de conducere în structurile administraþiei publice nu pot face parte din organele de conducere ale organizaþiilor sindicaleÒ.

Deci acesta este textul Senatului. Comisia de mediere de la Camerã a mers pe formula eliminãrii textului propus de Senat.

S-a respins, cu 107 voturi împotrivã ºi douã pentru.

Stimaþi colegi, mergem la numãrul curent 6, art. 10. S-a adoptat de cãtre comisie textul Senatului. La art. 12 text Senat.

La numerele curente 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 sunt texte ale Senatului, deci nu este cazul sã le votãm.

La numãrul curent 17, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaþilor. Textul nostru sunã aºa:

”... angajaþii pot invita, conform negocierii contractului colectiv de muncã, delegaþii aleºi ai organizaþiei sindicale

reprezentative sã participe în consiliile de administraþie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social.Ò

Este ºi un alin. 2. Textul propus de comisia de mediere a Camerei Deputaþilor.

”...au obligaþia de a invita.Ò Aici textul Senatului dã mai multã libertate. Bun.

Supun votului dumneavoastrã, la fel, textul comisiei de mediere, respectiv formula de la Camera Deputaþilor. Dacã votaþi nu, înseamnã cã pãstrãm art. 30 formula pe care v-am citit-o, cu alin. 1 ºi 2.

Vã rog sã votaþi.

S-a respins, cu 63 voturi împotrivã, 39 de voturi pentru.

Deci s-a mers tot pe formula Senatului. S-a aprobat menþinerea textului Senatului.

La numãrul curent 18, cu referire la art. 35 alin. 1, ni se propune cu 10 voturi pentru ºi douã împotrivã de cãtre comisia de mediere textul Camerei Deputaþilor. Vã rog. Aveþi obiecþii aici?

Deci, pentru simetrie, diferenþa este ”lucrãtoriÒ Ñ ”salariaþiÒ. Ar trebui sã votãm tot textul Senatului. Vã rog sã votaþi.

Cu 68 de voturi împotrivã, 23 pentru, s-a respins. Deci rãmânem pe textul Senatului.

Art.19, 20, 21 text Senat.

Suntem la numãrul curent 22, art. 51, unde în unanimitate ni se propune un text comun. Atenþie!

Art. 51 Ñ Constituie contravenþii urmãtoarele fapte ºi se sancþioneazã astfel:

Ñ încãlcarea de cãtre membrii aleºi în organul de conducere al organizaþiei sindicale a obligaþiei prevãzute la art. 38 alin. 1 cu amendã de la 2 milioane la 10 milioane lei.Ò

## **Domnul Ion Solcanu**

_**:**_

Îl avem.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu-l are toatã lumea ºi m-au rugat sã-l citesc. Aici înþeleg cã în unanimitate s-a propus acest text ºi Senatul a fost de acord cu textul comun.

De asemenea, la numãrul curent 23, art. 52 alin. 2, ni se propune text comun, la fel pus de acord în totalitate cu Senatul.

Vã rog sã votaþi textul comun propus de comisia de mediere. Vã rog sã votaþi.

Aprobat cu 88 de voturi pentru, 13 împotrivã, douã abþineri.

Stimaþi colegi, la numãrul curent 24 avem text Senat. În consecinþã,

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 162/28.XI.2002

**Din salã**

**:**

Listã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog ºi pentru domnul Tãrãcilã o listã.

A, pentru grup. Scuzaþi-mã. Vã rog, liste pentru grupurile parlamentare.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.31/2002 privind serviciile poºtale.

Pentru colegii de la sindicate, care pleacã, vã mulþumim pentru prezenþã.

Intrãm pe text. Vã rog sã urmãriþi. Avem, stimaþi colegi, textele Senatului Ñ pânã la numãrul curent 6 unde avem un text comun Ñ cu unanimitate de voturi. Vã rog sã votaþi textul comun.

Vã rog sã votaþi. Stimaþi colegi, v-a furat gândul legea cealaltã. Rog votul dumneavoastrã pe textul comun de la numãrul curent 6, votat în unanimitate de comisia de mediere ºi de Senat.

Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat, cu 83 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 5 abþineri.

La numãrul curent 7 avem text Senat, la nr. crt.8, cu referire la art. I punctul 63 art. 63, text comun votat în unanimitate de comisii. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat, cu 83 de voturi pentru, 3 împotrivã, 5 abþineri.

Nu sunt obiecþii. Vã rog sã votaþi. Cine este pentru? Cu 67 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 10 abþineri, s-a aprobat.

La numãrul curent 6, cu referire la art. 2 alin. 3, avem textul Camerei Deputaþilor, cu excepþia lit. d), unde este text comun, iar dupã aceea literele e), f), g), pânã la final, textele Camerei Deputaþilor, de asemenea cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Sunt obiecþii? Nu. Vã rog sã votaþi.

S-a votat, cu 68 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi 10 abþineri.

La numãrul curent 7, cu referire la art. 3, respectiv 6, în varianta Senatului, se propune, de asemenea, un text comun, votat în unanimitate de comisiile de mediere.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

S-a aprobat, cu 65 de voturi pentru, 10 împotrivã, 9 abþineri.

La numãrul curent 8, cu referire la art. 4, numãrul curent 9, cu referire la art. 5...

La numãrul curent 10 ni se propune textul Camerei Deputaþilor, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Cu 64 de voturi pentru, 13 împotrivã ºi 6 abþineri, s-a

- aprobat.

- Stimaþi colegi, la numãrul curent 10, cu referire la

- art. 6 alin. 1, se propune varianta Camerei Deputaþilor. La art. 8, la fel.

La art. 11, text comun, tot cu votul în unanimitate al comisiei, cu excepþia alin. 2 ºi 3, textele Camerei Deputaþilor, în unanimitate votate de comisie.

- La fel, textele Camerei Deputaþilor la punctele 13, 14,

- 15, 16.

Aveþi vreo obiecþie la vreunul din aceste texte? Nu. Vã rog sã votaþi propunerea comisiei de mediere.

- S-a aprobat, cu 70 de voturi pentru, douã împotrivã,

- 17 abþineri.

-

- s-a aprobat.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de cãtre transportatorii aerieni pentru pasagerii cãrora li s-a refuzat îmbarcarea în curse aeriene regulate.

Vã rog sã urmãriþi, stimaþi colegi. Cu votul în unanimitate al comisiei de mediere, la numerele curent 1 ºi 2 sunt textele Camerei Deputaþilor.

La numãrul curent 3, textul Camerei Deputaþilor, cu excepþia alin. 3 unde este un text comun, în unanimitate. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de alimentare cu apã ºi canalizare.

Stimaþi colegi, urmãriþi textele comisiei de mediere. Le aveþi în mapele dumneavoastrã. Important este cã decizia a fost în unanimitate în toate cazurile. Cam jumãtate sunt textele Senatului, jumãtate sunt textele Camerei Deputaþilor. Avem ºi texte comune.

Existã vreo obiecþie? Nu.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.290/2002 privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.

Ni se propune, stimaþi colegi, în unanimitate, textul de la Camera Deputaþilor.

Sunt obiecþii? Este ultima Camerã.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei de mediere în ansamblu, în formula prezentatã.

S-a votat cu 64 de voturi pentru, 12 împotrivã, 10 abþineri.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar.

Fiind ultima Camerã, avem, practic, douã texte în divergenþã. În unanimitate ni se propun textele Camerei Deputaþilor.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Comisia de mediere ne propune în unanimitate la numãrul curent 1 un text comun. Sunt obiecþii? Înþeleg cã nu.

Dacã sunt obiecþii? Înþeleg cã nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind protecþia martorilor.

AvemÉ deci, numãrul curent 1, în unanimitate, peste tot, text comun, text Camera Deputaþilor la numãrul curent 2, la numãrul curent 3, text comun; text comun, de asemenea, la literele c), e) ºi d).

Vã rog, dacã sunt obiecþii pe formulele propuse, în unanimitate, de comisia de mediere? Nu sunt.

Stimaþi colegi, peste douã minute intrãm în direct pe Radiodifuziune, cu întrebãri ºi interpelãri.

Stimaþi colegi, toate proiectele de lege privind ratificãri de acorduri le vom introduce pe ordinea de zi pentru ºedinþa de joi, la început, pentru cã avem nevoie de aprobarea dumneavoastrã, dupã care intrãm pe fond.

- Vã mulþumesc.

- Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Vã propun sã începem întrebãrile ºi interpelãrile.

Vreau sã vã anunþ cã pentru întrebãri ºi interpelãri aveþi la dispoziþie: Grupul P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 14 minute; Grupul P.R.M., 8 minute, în total. Deci în total. Vreau sã vã spun cã la secundã oprim. Grupul P.N.L., 3 minute; Grupul U.D.M.R., 3 minute; Grupul P.D., 3 minute; independenþii, 3 minute.

Deci, întrebãri Ð interpelãri.

Grupul P.S.D. (social-democrat ºi umanist) înþeleg cã nu are.

Grupul România Mare, întrebare, dupã care, continuaþi, dacã aveþiÉ Nu puteþi adresa mai mult de douã întrebãri, bineînþeles.

Dau cuvântul domnului senator Nicolae Pãtru. _**Din salã:**_ Nu este.

Nu este. Domnul senator Dumitru Codreanu. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o întrebare adresatã domului ministru Rãzvan Theodorescu, cu urmãtorul conþinut:

În calitate de ascultãtor fidel al postului de radio naþional, apreciam emisiunea difuzatã duminica, la ora prânzului, intitulatã ”Ora românilor de pretutindeniÒ.

De ce a dispãrut din grila de programe? Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult, domnule senator Codreanu. Domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intrebarea este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Domnule ministru,

Vã rog sã-mi precizaþi de ce nu s-au elaborat normele metodologice cu privire la Legea nr. 309/2002 referitoare la recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au fãcut armata la Direcþia Generalã a Serviciului Muncii, în perioada 1950 Ð 1961, în condiþiile în care s-au scurs deja 150 de zile, termenul legal fiind de 30 de zile?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi eu.

Tot pentru întrebare, domnul senator Acatrinei Gheorghe.

Este? Înþeleg cã nu este.

Doamna senator Maria Ciocan, interpelare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al apelor ºi protecþiei mediului.

Ca urmare a sesizãrilor unui numãr mare de cetãþeni din zona Meda Ð Baia Mare, respectiv blocurile 2B, 2C, 2D, cu 120 de familii, vã precizãm urmãtoarea situaþie:

Zidul de sprijin din partea stângã a râului Sãsar s-a rupt, s-a prãbuºit pe o suprafaþã de aproximativ 300 de metri, între podul Meda Ð Decebal ºi puntea de traversare a conductelor de steril de la iaz.

Blocurile menþionate, din vecinãtate, s-au surpat, s-au fisurat în foarte multe locuri, existând pericolul prãbuºirii lor.

Cu toate demersurile întreprinse de locuitorii afectaþi ºi de factorii de decizie ai judeþului, nu s-a fãcut nimic pentru consolidarea malului râului Sãsar, din lipsã de fonduri.

Vã rugãm sã vã precizaþi punctul de vedere cu privire la cele menþionate, posibilitatea finanþãrii lucrãrilor de consolidare a malului râului Sãsar ºi un eventual termen de finanþare.

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc.

Dacã mai pot sãÉ Mai am o interpelare.

Nu, la interpelãri, nu. Scuzaþi-mã. La întrebãri. Data viitoare.

Domnul Gheorghe Zlãvog este? Vã rog sã faceþi interpelarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã ºi, în esenþã, este vorba despre vânzarea pachetului majoritar de acþiuni al S.C. ”OlteþuÒ S.A. Balº cumpãrãtorului persoanã fizicã Marian Smarandache Ñ care, întâmplãtor, este ºi consilier judeþean P.S.D. ºi preºedinte P.S.D. Balº Ñ la un preþ derizoriu.

De asemenea, considerãm ilegalã Hotãrârea Consiliului Local Balº privind înlesniri la plata cãtre consiliul local a datoriilor acestei societãþi, dupã ce a fost privatizatã.

De aceea, am solicitat ca domnul ministru Octav Cozmâncã sã ordone o anchetã care sã stabileascã dacã aceastã hotãrâre emisã este legalã ºi temeinicã.

Aº vrea sã profit de aceastã ocazie, sã reamintesc cãÉ

Vedeþi cã epuizaþi timpul colegilor dumneavoastrã.

Éîn data de 24 iunie, am adresat o întrebare privind decizia Consiliului Judeþean Olt de a transforma spaþiul Grãdiniþei de copii ”Spiru VergulescuÒ, din Slatina, în casã de oaspeþi, la care, pânã în prezent, nu am primit nici un rãspuns.

Vã rog sã interveniþi pentru a mi se rãspunde.

S-a reþinut. Domnul senator Dumitru Codreanu, interpelare.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã ministrului Ecaterina Andronescu.

La Botoºani, ca ºi în toate judeþele României, învaþã elevii liceeni din Republica Moldova. Unii dintre aceºtia au bursã, alþii nu.

Dupã cum se ºtie, în vara acestui an, Ministerul Învãþãmântului de la Chiºinãu a hotãrât sã nu mai selecteze ºi sã nu mai trimitã elevi bursieri, precizând ca bursele rãmase sã fie date celor care studiazã deja la noi în þarã pe cont propriu.

A apãrut, însã, o discriminare intolerabilã. Deºi s-a comunicat elevilor prin presã cã toþi cei care vor pot veni direct în România pentru a se înscrie la licee, având nevoie doar de acordul ºcolii ºi al ministerului, acesta din urmã s-a rãzgândit. Elevii au venit la licee, liceele i-au primit, însã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a comunicat oficial inspectoratelor ºcolare cã cei care au venit sã înveþe acum în România trebuie sã plãteascã taxe de ºcolarizare în valoare de peste 5 milioane lei, în afarã de masã ºi cazare.

De ce au fost luate asemenea mãsuri discriminatorii pentru elevii din Republica Moldova? Se intenþioneazã încetarea primirii la studii a tinerilor de dincolo de Prut? Dacã intrãm în NATO, trebuie sã revenim la îngheþarea din perioada sovieticã a relaþiilor cu fraþii noºtri din Republica Moldova?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Inþeleg cã nu mai sunt alþi colegi, de la celelalte grupuri, pentru întrebãri-interpelãri.

Il invit pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru.

Domnule senator Horga, aveaþi o întrebare sau o interpelare? Da? Vã rog s-o faceþi. Scuzaþi-mã, cã nu v-am vãzut pe listã. Vã rog!

Intrebãrile pe care doresc sã vi le pun, domnule prim-ministru, sunt:

Este Guvernul României dispus sã cedeze din nou în faþa ºantajului investitorilor strategici, investitori care au primit de la Guvernul României o mulþime de facilitãþi ºi scutiri de la plata taxelor ºi impozitelor ºi care, în locul unui impozit pe profit mai ridicat decât înainte de privatizare, la care te-ai fi aºteptat, nu au dat României decât mai mulþi ºomeri?

Intrebarea a doua: este Guvernul României gata sã ignore interesele a milioane de acþionari români în favoarea câtorva investitori strategici ºi este dispus sã treacã peste voinþa Parlamentului, care ºi-a exprimat o poziþie clarã prin adoptarea Legii nr.525 din 17 iunie 2002, ºi sã modifice aceastã lege?

Mulþumesc.

Mã angajez sã vã þin la curent cu evoluþiile din acest domeniu, pe aceastã temã, ºi, dacã doriþi informaþii suplimentare, cred cã le putem cere de la la Consiliul Naþional al Audiovizualului, prin Comisiile de culturã, artã ºi mijloace de informare în masã ale Parlamentului. Vã mulþumesc.

Dacã domnul senator Dumitru Codreanu este mulþumit de rãspuns?

Vã mulþumesc, domnule senator Horga, Grupul România Mare.

Domnule secretar de stat Dumitru Pâslaru Ð Ministerul Culturii ºi Cultelor Ð vã rog sã daþi rãspunsul.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** Ð _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ _**:**_

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am onoarea sã rãspund la întrebarea formulatã de domnul senator Dumitru Codreanu, cu privire la dispariþia din grila de programe a postului de radio naþional a emisiunii ”Ora românilor de pretutindeniÒ.

Vreau sã precizez cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii, artei, cinematografiei ºi dreptului de autor, dupã care funcþioneazã Ministerul Culturii ºi Cultelor, aratã cã ministerul elaboreazã strategia în domeniul audiovizualului în cooperare cu Consiliul Naþional al Audiovizualului, dar aplicarea strategiei este realizatã numai de cãtre Consiliul Naþional al Audiovizualului.

Cu alte cuvinte, nu suntem noi ”adrisantulÒ pentru întrebarea dumneavoastrã.

Mai mult, Societatea Românã de Radiodifuziune, în conformitate cu Legea nr.41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune, este serviciu public autonom de interes naþional, independent editorial, persoanã juridicã ce îºi desfãºoarã activitatea sub controlul Parlamentului.

În ceea ce priveºte grila de programe a Societãþii Române de Radiodifuziune, tot Legea nr. 41/1994 prevede cã programele sunt ocrotite de orice ingerinþe ale autoritãþilor publice, precum ºi de influenþele oricãror partide, formaþiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale ºi economice sau grupuri de presiuneÒ.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Culturii ºi Cultelor, respectiv ministrul culturii ºi cultelor, nu are ca atribuþii stabilirea grilei de programe a Societãþii Române de Radiodifuziune ºi nici nu poate exercita vreun fel de control asupra emisiunilor ºi titlurilor pe care le promoveazã.

Cu toate acestea, din respect pentru dumneavoastrã, m-am interesat Ñ am transmis interpelarea conducerii Radiodifuziunii Ñ ºi am primit unele informaþii referitor la reforma structural-instituþionalã care se petrece în aceste zile în radio naþional.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Pâslaru, la interpelãri aveaþi douã: una doamna senator Angela Bãlan, din pãcate nu este aici, iar cealaltã domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Rugãmintea este sã le transmiteþi în scris, da. Este vorba de situl arheologic din Chitila-fermã ºi modul în care sunt cheltuite fondurile alocate din Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Deci daþi rãspuns scris. Nu sunt prezenþi, deci nu mai este cazul.

Invitãm pe domnul secretar Petre Ciotloº, din partea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. **Domnul Petre Ciotloº** _Ð secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnul senator Ionel Alexandru, cu privire la întârzierea elaborãrii normelor de aplicare a Legii nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale formuleazã urmãtorul rãspuns: Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nu a fost iniþiatorul Legii nr.309/2002, aceasta fiind iniþiativã parlamentarã, susþinutã de Asociaþia foºtilor soldaþi din detaºamentele de muncã forþatã din cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii din România, care a stabilit în mod exact categoria de beneficiari.

Ca urmare, termenul de intrare în vigoare a legii, precum ºi termenul de elaborare a normelor de aplicare ale acesteia nu au fost stabilite de ministerul nostru.

Rolul instituþiei noastre este acela prevãzut de art. 6 din legea sus-amintitã, respectiv de stabilire ºi de platã a drepturilor conferite de aceasta, prin casele teritoriale de pensii, precum ºi acela prevãzut de art. 9, respectiv elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.

Referitor la aceastã problemã, precizãm cã normele au fost elaborate de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale împreunã cu Ministerul Apãrãrii Naþionale, în termenul prevãzut de lege, însã procedura de obþinere a avizelor de la ministerele implicate, respectiv Ministerul de Interne, Ministerul Justiþiei, Ministerul Finanþelor Publice, a necesitat un timp suplimentar.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru, dacã doriþi, suplimentar, o întrebare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, întrebarea mea a fost adresatã cu câteva zile înainte de a apãrea aceste norme ºi nu am mai avut posibilitatea sã-mi retrag întrebarea.

Problema era însã de ce atâta întârziere, pentru cã ºtiþi cã s-au creat numeroase probleme, în special, în judeþe, ºi a fost o întârziere totuºi care nu a creat pentru ministerul dumneavoastrã o imagine prea bunã.

Oricum, e bine cã au sosit ºi sperãm sã fie aplicate cum trebuie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, domnul secretar de stat Ionel Fleºariu înþeleg cã a dat rãspunul doamnei senator Norica Nicolai, legat de titlul de proprietate eliberat de cãtre Primãria Arad. Înþeleg cã doamna senator Norica Nicolai are o interpelare de fãcut.

Vã rog sã o faceþi.

Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã domnului ministru Ioan Rus ºi ea vizeazã o dispariþie suspectã la Timiºoara.

La 7 iunie 2002, a dispãrut din Timiºoara domnul Iosif Costinaº, unul dintre jurnaliºtii marcanþi ai cotidianului ”TimiºoaraÒ.

În vârstã de 62 ani, Domnia sa era cunoscut ca o persoanã cu un comportament firesc, normal, dar cunoscut ºi ca o persoanã care s-a implicat activ în combaterea fenomenelor de corupþie din zonã ºi în susþinerea democraþiei.

Este coautor al ”Proclamaþiei de la TimiºoaraÒ. În cercurile jurnalistice timiºorene Ñ ºi recent am luat legãtura cu o serie de jurnaliºti din Timiºoara Ñ se susþine cã era spre finalizarea unui volum referitor la lumea interlopã a Timiºoarei.

Pânã în acest moment, acþiunile întreprinse de organele de poliþie pentru identificarea acestei persoane sunt nesemnificative, nu avem un rãspuns clar cu privire la dispariþia Domniei sale, nici a împrejurãrilor dispariþiei în raport de dispoziþiile legale care obligã Ministerul de Interne ºi de Codul de procedurã care îi obligã sã procedeze la investigarea oricãrui caz de dispariþie.

Eu consider cã este vorba de un caz deosebit ºi rog pe domnul ministru de interne sã prezinte în faþa Parlamentului toate mãsurile pe care le-a întreprins pentru a elucida acest caz de dispariþie ºi ce intenþioneazã organele de poliþie sã întreprindã în viitor.

Vã mulþumim, doamna senator.

Stimaþi colegi, aº dori sã vã aduc la cunoºtinþã cã avem patru întrebãri ºi interpelãri la care Guvernul a solicitat amânare pentru rãspunsuri.

Este vorba de Ministerul Administraþiei Publice, o interpelare a doamnei senator Norica Nicolai, legatã de liniile tehnologice pentru gunoaie, de asemenea, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul senator Nicolae Pãtru, legatã de modul de utilizare a sumelor bugetului de stat pe anul 2002, ºi domnul Gheorghe Acatrinei, douã interpelãri. O interpelare adresatã primului-ministru referitor la finanþãri nerambursabile ºi a doua referitor la corupþie ºi modul de acþionare.

Stimaþi colegi, cu aceasta am epuizat ordinea noastrã de zi.

Vã mulþumesc pentru participare. Încheiem ºedinþa în plen a Senatului. Mâine ºi poimâine se va lucra în comisii, joi vom avea ºedinþã în plen.

Bunã seara, vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,25._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 162/28.XI.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei