Petre Þurlea

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vreau sã vã spun, domnilor colegi, ºi insist asupra acestui lucru, cã vorbesc astãzi în calitate strictã de istoric ºi mã simt obligat sã fac acest lucru.

Acum douã zile s-a petrecut un nou atentat la istoria naþionalã. Prefectul de Cluj, reprezentant al P.N.Þ.C.D., a încercat sã execute o hotãrâre a Ministerului Culturii, condus tot de cãtre un reprezentant al P.N.Þ.C.D., privind acoperirea cu pãmânt a vestigiilor arheologice din centrul municipiului Cluj-Napoca. Prefectul þãrãnist a susþinut cã totul este legal ºi are drept scop protejarea vestigiilor arheologice. Este o dublã minciunã! În realitate actul era ilegal, încãlcând o recentã hotãrâre judecãtoreascã ºi duce la distrugerea urmelor arheologice.

În iunie 1994 au început acele sãpãturi la ClujNapoca. Imediat, atunci, U.D.M.R.-ul a protestat, ajungând chiar la proteste violente de stradã. În Camera Deputaþilor, la acest microfon, deputatul U.D.M.R. de atunci, Sinko Stefan, a spus cã primarul de Cluj, Gheorghe Funar, vrea sã distrugã cultura maghiarã. Principalul susþinãtor de atunci al U.D.M.R.-ului în Camera Deputaþilor a fost deputatul Tudor Dunca, tot reprezentant al P.N.Þ.C.D.. Revizioniºtii maghiari au reuºit sã coopteze ºi o parte din presa occidentalã de partea lor, atunci, ºi a apãrut un articol violent împotriva României, în ”Washington PostÒ din 5 iulie 1994.

În aceste condiþii, Ministerul Culturii de atunci înfiinþeazã o comisie formatã din cei mai reprezentanþi oameni de culturã ºi arheologi, în special din þara noastrã, care, la 20 iulie 1994, hotãrãºte: ”Investigaþia arheologicã este oportunã ºi comisia dã aviz favorabil lucrãrilor, cu menþiunea cã în orice sit arheologic cercetarea complexã ºi interdisciplinarã, inclusiv cea arheologicã, este nu numai legitimã, ci ºi obligatorieÒ.

U.D.M.R. a dat în judecatã primãria, procesul s-a desfãºurat la Ploieºti Ð Dosarul 4.173/1994 Ñ, fiind câºtigat de primãrie ºi de muzeu, în ºedinþa din 17 ianuarie 1995. Am fost chiar la acest proces.

Dupã alegerile din 1996, sãpãturile au continuat ºi s-au fãcut niºte descoperiri cu totul senzaþionale. Prezentându-le, ziarul ”AdevãrulÒ din 28 iulie 1997 consemna: ”Cea mai importantã descoperire din Napoca!Ò, iar ”Jurnalul naþionalÒ din 1 august 1997 titra: ”Descoperiri arheologice remarcabile la Cluj-Napoca.Ò Noul director al muzeului, domnul Ioan Piso, afirma cã ”Descoperirile sunt încã un argument pentru continuarea sãpãturilor.Ò

Acum, toate aceste dovezi ale istoriei românilor se doresc a fi distruse de cãtre reprezentanþii P.N.Þ.C.D., motivul fiind, evident, dorinþa de a-ºi atrage bunãvoinþa U.D.M.R.-ului pentru viitoarele alegeri.

Închei, domnule preºedinte ºi doamnelor ºi domnilor colegi, cu un citat dintr-un document pe care eu l-am descoperit într-o arhivã româneascã ºi pe care sunt convins cã foarte puþini oameni din þara aceasta îl ºtiu. La 11 septembrie 1940, ora 22,30, Radio Budapesta transmitea un comunicat, din care citez: ”Din Cluj au dispãrut Piaþa Unirii, strada I.G. Duca, inscripþia ÇMatei CorvinÈ de pe statuie, fiind înlocuite cu denumiri maghiare. De acum Ð spunea Radio Budapesta Ð pe caldarâmul oraºului rãsunã bocancul honvezilor, copitele cailor maghiari, tancurile ºi trupele maghiare, care vor veghea la reînvierea oraºului de altãdatãÒ. Prin ceea ce se face astãzi la Cluj-Napoca se încearcã sã se ajungã din nou la un moment ca acela din 1940, când tancurile ºi trupele maghiare mãrºãluiau pe teritoriul Transilvaniei centrale.