Dumitru Badea

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Cu gândul la prestigiul Senatului care, pornind la dezbaterea de astãzi, ar putea sã intre pe o stradã fãrã ieºire, pentru ultimele sãptãmâni ale acestei sesiuni, poate o sã vã surprindã, dar Grupul parlamentar al Partidului România Mare vã solicitã sã renunþaþi la dezbaterea acestei legi, din urmãtoarele motive:

1. Având în vedere prevederile sale, asupra cãrora voi reveni, legea este total antidemocraticã ºi lipsitã de umanism. Punem la îndoialã ºi faptul cã ea va fi adoptatã în timpul scurt care v-a mai rãmas la dispoziþie ºi cu reprezentarea pe care o mai aveþi în Senat. Aþi observat, probabil, cât de puþini au fost cei care au aplaudat vorbitorii Puterii.

Mai mult, este clar cã, motivat de neluarea în considerare a amendamentelor Opoziþiei, ea va fi modificatã imediat ce aceasta va veni la putere. Mã refer la Opoziþie.

ªi mai este un impediment foarte serios. Noi credem cã sunt de ajuns cele peste 250.000 de procese pentru pãmânt. Dacã mai vreþi încã cel puþin pe atâtea, pentru case, mã îndoiesc.

Înainte de a cuceri puterea, dumneavoastrã, guvernanþii de astãzi, inclusiv domnul Preºedinte Constantinescu, aþi promis cã nu veþi modifica Legea nr. 112/1995. Desigur, noi nu ne aºteptãm sã vã îndepliniþi aceste angajamente. Acum încercaþi, pe ultimii 50 de metri, pentru cã nu mai aveþi 100, pentru a face o cursã de 100 de metri, sã impuneþi ºi aceastã lege a imobilelor naþionalizate. 2. Trebuie sã recunoaºteþi ºi dumneavoastrã, iniþiatorii ºi sprijinitorii acestei legi nedrepte, cã ea nu face decât sã învrãjbeascã cele douã categorii Ñ foºtii proprietari ºi chiriaºii Ñ pentru a nu mai vorbi de instituþiile statului. O parte dintre ele, prin aplicarea legii, vor rãmâne fãrã sediu.

Ea nu face nimic altceva decât sã sãdeascã urã.

Ce fel de dreptate este aceea prin care, aºa cum am vãzut din practica de pânã acum, unei rude îndepãrtate a fostului proprietar i se restituie blocuri întregi, în loc sã i se acorde, în timp ºi în raport de posibilitãþile statului român, o dreaptã despãgubire, punând astfel la adãpost ºi pe chiriaºii care nu au nici o vinã cã s-au nãscut ºi au trãit în aceste imobile pe care le-au întreþinut ºi reparat.

Dacã doriþi dreptate pânã la capãt, de ce nu obligaþi, prin lege, pe reîmproprietãriþi ºi pe membrii familiilor acestora sã restituie locuinþele date de statul român, pe care le-au cumpãrat la preþuri derizorii? S-ar rezolva o serie de probleme pentru cei pe care doriþi sã-i scoateþi din case, apropo ºi de echitatea de care vorbea mai înainte domnul ministru al justiþiei.

Amintim ºi situaþiile, deja cunoscute, privind procesele pe bazã de documente mãsluite de persoane interesate, de juriºti ºi de avocaþi veroºi, prin care s-au scos ori

sunt pe cale de a fi evacuate spitale, clinici, precum **Colentina** , **Caritas** , circa 600 de ºcoli, grãdiniþe, alte sute de lãcaºuri de culturã, primãrii ºi alte instituþii publice, ori cazul din Bucureºti prin care s-a restituit o casã cu câteva etaje ºi câteva zeci de încãperi total reconstruitã, deoarece ea fusese distrusã de bombardament. Rãmãseserã numai trei pereþi.