Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaþiilor comerciale.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133 privind completarea Legii nr. 82 privind rezervele de stat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117 privind adoptarea termenelor ºi condiþiilor de participare a României la programele Comunitãþii Europene în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi demonstraþiilor ºi la programele de cercetare ºi activitãþile de instruire.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Domnule preºedinte al Consiliului Legislativ,

Permiteþi-mi sã am o nedumerire referitor la punctul 3 de pe ordinea de zi.

Acest punct se referã la abrogarea unor acte normative nepublicate. Sunt douã aspecte: în primul rând, dupã ºtirea mea, un act normativ care nu este publicat nu are nici o valabilitate iar dacã ne referim la acte normative nepublicate, din vechiul regim, întrebarea mea este dacã nu trebuie sã elaborãm un proiect de lege în care sã spunem ca toate actele normative nepublicate sã fie abrogate. Motivul este deosebit de clar: în clipa în care creez o diferenþiere, apare un aspect care este îndoielnic. De ce abrog numai niºte acte normative ºi nu abrog întregul sistem de acte normative, de acte normative nepublicate, care într-un fel contravine principiilor fundamentale de drept, pe care cu ajutorul dumneavoastrã le-am învãþat ºi eu aici?

## Mulþumesc, domnule senator.

Aveþi perfectã dreptate, se poate crea ideea cã celelalte acte normative de dinainte sunt valabile, sunt în vigoare, dar eu cred cã vom lãmuri acest lucru în momentul în care vom ajunge la acel punct ºi vom decide în plenul Senatului.

Permiteþi-mi sã rãspund la aceastã chestiune.

Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, domnilor colegi, Îmi pare foarte rãu, însã eu consider cã domnul senator Gherman nu are dreptate.

Eu aº propune sã nu intrãm pe fond acum la aceastã problemã.

Vã rog!

Opinia pe care Domnia sa o susþine, ca toate actele normative sã fie abrogate printr-o singurã lege, aºa, generic, o astfel de dispoziþie existã. Este prevãzutã în Constituþie la art. 150 alin. 1, însã aici este vorba de o... Constituþia nu este o lege de aplicare directã, ea trebuie concretizatã prin legi de aplicare directã ºi existã posibilitatea ca sã se adopte metoda recomandatã de domnul senator Gherman a ceea ce înseamnã o abrogare implicitã a unor acte normative.

Cei care sunt însã chemaþi sã le aplice nu au însã toþi discernãmântul necesar pentru ca sã considere cã un anumit act normativ este abrogat sau nu, ºi atunci trebuie sã existe o abrogare expresã. ªi asta este operaþiunea pe care o fac cele douã proiecte de lege pe care le dezbatem astãzi.

Deci, metoda proceduralã folositã este bunã pentru cã ea, prin aceastã metodã se abrogã în mod expres niºte acte normative.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da, mulþumesc.

Alte observaþii asupra ordinii de zi de astãzi? Nefiind,

Am rãmas dator domnului senator Buruianã ºi dumneavoastrã cu un rãspuns privind ordinea de zi a ºedinþei comune a celor douã Camere.

Deci, va fi propusã urmãtoarea ordine de zi: solicitarea Preºedintelui României privind suplimentarea cu 24 de ofiþeri de poliþie a forþelor misiunii din Kosovo; constituirea Grupului parlamentar de prietenie România Ñ fosta Republicã Iugoslavã Macedonia; textele în divergenþã la proiectul de Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu; textele în divergenþã la proiectul de Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu; textele în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România; reînnoirea cu o treime a componenþei nominale a Consiliului Naþional de Evaluare Academicã ºi Acreditare; propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii bugetului de stat pe anul 1999; propunerea legislativã privind suplimentarea bugetului de stat pe anul 1999 pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã universitarã; raportul de activitate al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune pen-

tru perioada 10 iulie Ð 31 decembrie 1998 ºi raportul privind rezultatele financiare ºi contul de execuþie bugetarã la 31 decembrie 1998 ale Societãþii Române de Televiziune ºi, aºa cum v-am informat, la primul punct se va dezbate raportul celor douã Comisii pentru buget, finanþe, bãnci privind revocarea Consiliului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare ºi demararea procedurii parlamentare, aºa cum prevede regulamentul nostru ºi Constituþia, a noului Consiliu Naþional al Valorilor Mobiliare.

Deci, aceasta va fi ordinea de zi de mâine a ºedinþei comune.

Într-o singurã dupã-amiazã tot?!

Într-o singurã dupã-amiazã de la orele 14,00 pânã la orele 19,00.

O sã vedem mâine dacã reuºim sã parcurgem toate aceste puncte. De altfel, în portofoliul pentru ºedinþele comune a celor douã Camere figureazã peste 24, 25 chiar, dacã nu mã-nºel, de proiecte de lege care trebuiesc rezolvate în plenul celor douã Camere.

Domnul senator Buruianã.

## Domnule preºedinte,

Aºa cum am intervenit ºi ieri, aº socoti ca fiind foarte important ca membrii Senatului sã aibã la dispoziþie acest raport privind Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, deoarece acest subiect este un subiect delicat ºi complex ºi el nu poate fi tratat pe picior. Când vom primi raportul pe baza cãruia vor avea loc analizele ºi discuþiile de mâine dupã-amiazã?

Din pãcate, acest raport va putea fi studiat de dumneavoastrã abia în cursul zilei de mâine, pentru cã cele douã comisii se vor întruni dupã-amiazã ºi mâine dimineaþã pentru a întocmi acest raport. Sigur, dumneavoastrã, atât colegii din Senat cât ºi colegii din Camera Deputaþilor, la ordinea de zi propusã de Birourile permanente veþi putea ridica obiecþiuni asupra modului de dezbatere ºi, dacã timpul nu este suficient, puteþi solicita amânarea dezbaterii lui.

Este la îndemâna dumneavoastrã, deci regulamentul vã permite.

Eu am întrebat cu totul altceva: Când vom avea documentele pe baza cãrora se vor putea purta astfel de discuþii? Aceasta a fost întrebarea!

Deci, mâine pânã la ora prânzului.

Pãi, acesta nu este un material care sã þi se dea la intrarea în ºedinþã, domnule preºedinte!

Mi-aþi cerut o informaþie, eu v-am dat-o!

ªi eu vã mulþumesc pentru informaþie.

Cu plãcere! Stimaþi colegi,

Sã trecem la primul punct al ordinii de zi Ñ proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative (articol unic + anexã) adoptat de Camera Deputaþilor, raportor Ñ Comisia juridicã a noastrã.

Îl invit pe domnul Rãsvan Dobrescu ºi am rugãmintea ca domnul Dorneanu sã ia loc la pupitrul destinat iniþiatorilor.

## Domnule preºedinte,

Am rugãmintea sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Valer Dorneanu Ñ** _preºedintele Consiliului Legislativ_ **:**

Stimate domnule preºedinte, stimaþi senatori,

Vã mãrturisesc cã este o onoare pentru mine sã mã aflu din nou în faþa Senatului, pentru cã îmi amintesc cu plãcere cã aici am exersat democraþia parlamentarã.

Prezenþa mea la aceastã ºedinþã, sã mã exprim în primul rând constituþional, cum ºtiþi, Consiliul Legislativ nu are iniþiativã legislativã, dar a fost învestit prin Constituþie ºi prin legea sa de organizare sã examineze toatã legislaþia anterioarã Constituþiei ºi sã facã propuneri Parlamentului sau Guvernului pentru abrogarea acelor acte normative care sunt contrare prevederilor exprese ale Constituþiei sau principiilor sale.

În acest sens, noi am fãcut pânã acum mai multe propuneri, unele au fost ºi materializate prin Legea nr. 7/1998, când au fost abrogate 508 acte normative de nivelul legii ºi prin alte încã patru hotãrâri de Guvern au fost abrogate un numãr de 475 de acte de nivel guvernamental într-o primã serie ºi alte 382 într-o serie secundã.

Proiectul nostru de lege prezent, care vizeazã abrogarea a încã 220 de acte normative, l-am înaintat Guvernului, care ºi-a exercitat iniþiativa legislativã însuºindu-ºi propunerea noastrã.

Vreau sã vã spun cã am selectat în aceastã listã de 220 de acte normative, 19 legi, 186 de decrete ale Consiliului de Stat, 9 decrete-lege ºi 6 decrete-lege ale Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale.

Deci am avut în vedere acte normative de varii categorii normative, fie dinainte de 1989, fie dinainte de Constituþie. Toate aceste acte normative au fost întâi semnalate ministerelor, care au verificat dacã abrogarea lor ar crea un gol legislativ, dacã ar crea probleme care sã rãmânã nereglementate ºi în urma acordului pe care l-am primit de la ministere ºi de la Guvern am definitivat acest proiect de act normativ, care cuprinde cele 220 de acte normative înºirate în lista anexã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu, Vã rog sã prezentaþi raporturile comisiei!

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Domnul preºedinte al Consiliului Legislativ a fãcut o expunere foarte amãnunþitã care îmi oferã posibilitatea ca eu sã fiu extrem de scurt. Aº vrea sã mai adaug douã lucruri la ceea ce a spus Domnia sa. Fãcând aceste propuneri, Consiliul Legislativ s-a conformat dispoziþiei primite prin art. 150 alin. 2 al Constituþiei, care obligã Consiliul Legislativ sã propunã Parlamentului abrogarea unor acte normative anterioare intrãrii în vigoare a Constituþiei României din 1991.

Deci, fãcând aceastã propunere, Consiliul Legislativ s-a achitat de obligaþia care i-a fost impusã în Constituþie.

Al doilea lucru pe care doresc sã vi-l spun este cã, în Comisia juridicã, noi am examinat aceastã propunere legislativã ºi în unanimitate membrii Comisiei juridice au hotãrât sã adopte raport favorabil. Pentru aceste motive, precum ºi pentru cele care au fost prezentate de domnul preºedinte al Consiliului Legislativ, vã rugãm sã votaþi aceastã propunere legislativã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nu sunt.

Ba da!

Domnul Rãsvan Dobrescu.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Prin propunerea legislativã de faþã se urmãreºte abrogarea unor acte normative emise anterior intrãrii în vigoare a Constituþiei.

Aceste acte normative se împart în douã categorii din punctul de vedere al momentului adoptãrii lor: prima categorie, anterioarã datei de 22 decembrie 1989, deci din timpul regimului comunist, celelalte în timpul provizoratului, când þara era condusã de Consiliul Frontului Salvãrii Naþionale ºi de C.P.U.N.

În special cu privire la prima categorie, doresc sã spun cã aceste acte normative, unele din ele, nu mai sunt corespunzãtoare pentru cã ele reglementau o situaþie juridicã în timpul unui regim politico-economicosocial care a fost rãsturnat prin Revoluþia din Decembrie 1989 ºi este normal ca astãzi, când avem alte aºezãri politice, economice, sociale sã facem legi noi, ºi multe din aceste legi au fost deja fãcute, nu existã un vid legislativ, ºi trebuie ca aceste legi sã fie abrogate în mod expres.

Cealaltã categorie o reprezintã niºte acte normative cu caracter tehnic, care au fost înlocuite de legi fãcute de Parlamentul þãrii. Este necesar ca ambele categorii de legi vizate de aceastã propunere legislativã sã fie abrogate în mod expres.

Pentru aceste motive, ºi ca sã nu mai iau cuvântul la dezbaterile generale ºi la celãlalt proiect de lege, care se referã la actele normative nepublicate, aº vrea sã adaug cã unul din elementele esenþiale, pentru ca o lege sã poatã fi respectatã de cãtre cetãþeni, este ca legea sã fi fost publicatã în **Monitorul Oficial** .

Regimul comunist lucra cu niºte acte normative, unele acte normative, care nu erau publicate. Erau chiar socotite ”strict secreteÒ unele din ele. Este un sistem mafiot de a legifera ºi cetãþeanul nu putea sã fie niciodatã fãcutã rãspunzãtor dacã încãlca un act normativ care nu fusese publicat.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. susþine aceste douã proiecte de lege ºi le va vota.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Din punctul de vedere al Grupului parlamentar P.D.S.R. lucrurile mi se par mai limpezi ºi doresc sã fac urmãtoarele precizãri: prima categorie de acte normative, a cãror abrogare expresã se solicitã, este aceea a actelor anterioare Constituþiei, dar nu numai anterioare, ci ºi contrarii textelor ºi principiilor Constituþiei.

Prin urmare, este insuficient a se spune cã ele sunt anterioare Constituþiei, ele sunt contrarii textelor ºi principiilor Constituþiei, aºa cum de altfel domnul preºedinte al Consiliului Legislativ, Valer Dorneanu, a subliniat.

Cea de-a doua categorie, cele dupã 1989, exact începând cu actele C.P.U.N-ului ºi celelalte structuri provizorii, fie cã au fost preluate în legislaþie, completate,

modificate sau abrogate parþial sau prin prevederile finale ca fiind contrarii, unele însã sunt abrogate expres pentru cã a fost adoptatã altã reglementare în locul acesteia.

Sub aceste aspecte, noi dorim sã aducem mulþumiri Consiliului Legislativ pentru opera sa ºi ne exprimãm dorinþa ºi încrederea cã va continua aceastã activitate ºi cu privire la lotul celor peste 400 de acte normative care încã sunt supuse examenului de triere, toate acestea fiind anterioare Constituþiei ºi de principiu nu sunt contrarii prevederilor Constituþiei sau principiilor acesteia.

O a doua problemã care socotesc cã trebuie elucidatã.

Cu privire la al doilea proiect de lege privind actele normative nepublicate ºi anterioare Constituþiei, trebuie sã reþinem ideea fundamentalã care sã la baza acestui proiect de lege.

Reglementarea constituþionalã de pânã în 1989 nu cunoºtea principiul din Constituþia noastrã, potrivit cãruia actele normative nepublicate sunt nule, dimpotrivã avea prevederea potrivit cãreia numeroase acte normative se publicau celor interesaþi de reglementarea prin acele acte normative.

Acesta este motivul pentru care înainte de 1989 numeroase acte normative nu erau publicate. Este absolut necesarã identificarea lor pentru cã reprezentau reglementãri generale ºi trebuie cunoscute ca atare atât prin determinarea lor, cât ºi prin conþinutul lor spre a putea fi abrogate expres. De aceea, nu se poate susþine cã proiectul de lege pentru abrogarea acelei categorii de acte normative dinainte de Constituþie ar fi inutilã. Dimpotrivã, este foarte folositor. Dacã pe celelalte le avem la lumina zilei ºi le putem aprecia noi, potrivit prevederilor Constituþiei, cã sunt abrogate expres sau implicit, pe acestea încã nu le avem în totalitatea lor la cunoºtinþã toþi. De aceea este mai util acest proiect de lege ºi noi îl susþinem pentru a fi acceptat, aprobat de cãtre Senat. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Mai existã colegi? Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Din cele 3.000 de acte normative, 500 au fost abrogate în Õ98, 475 au fost abrogate anul trecut ºi încã 372 de decrete. Rezultã 1.300. Acum supunem spre adoptare legea de abrogare a 220 de acte normative. Deci în total ar fi 1.700. Mai rãmân Ñ dupã spusele Dumneavoastrã Ñ 400 de acte normative, dintre care o sã veniþi cu încã 100 de poziþii. Fac o asociere între Codul lui Hammurabi, scris în 1750 î.e.n., în care defineºte deontologia constructorului, în care defineºte rolul puterii, respectiv rolul statului, de a apãra pe cei sãraci de cei bogaþi; fac o legãturã între Decalogul lui Moise, scris în 1250 î.e.n., care stã la baza tuturor legilor umanitãþii; fac legãturã cu conceptul continuitãþii Ñ un concept bine definit, în care continuitatea trebuie sã îºi spunã cuvântul Ñ de aceea nu trebuie în mod special sã abrogãm toate actele normative care stau ºi la baza continuitãþii. Voi fi de acord ºi suntem de acord pentru propunerea legislativã de abrogare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Tocaci.

O singurã întrebare adresatã tuturor celor implicaþi: Dacã dupã adoptarea Constituþiei, dupã ce Constituþia a funcþionat, au mai apãrut acte normative contrare Constituþiei? ªi dacã da, care va fi destinul lor?

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Gherman.

lege sau o propunere din partea consiliului pe care îl conduce privind abuzuri de ordonanþe de urgenþã cu care este bombardat Parlamentul României, împotriva Constituþiei?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Nemaifiind alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbateri generale, îl rog pe domnul preºedinte Valer Dorneanu sã rãspundã la întrebãrile puse de colegi.

Domnule preºedinte,

Domnule preºedinte al Consiliului Legislativ,

Aº începe prin a felicita Consiliul Legislativ cã a dat curs unui proces prevãzut chiar în Constituþie, unui proces absolut obligatoriu pentru ”curãþireaÒ legilor în desfãºurarea activitãþii în justiþie. Vreau sã fac o precizare. Cred cã a fost o neînþelegere. Eu nu am afirmat deloc cã cel de al doilea proiect de lege este inutil. Dimpotrivã. Nu am fãcut altceva decât sã cer o generalizare.

Evident cã toate actele normative care nu au fost publicate sunt acte normative care au un conþinut specific acelei perioade ºi, mai mult, accentuez **caracterul arbitrar ºi dictatorial al acelei perioade** . Întrebarea mea era alta: dacã e nevoie de o enumerare ºi de o abrogare în speþã a acestor acte sau de abrogarea tuturor actelor normative anterioare anului 1989, care nu au fost publicate în **Monitorul Oficial** ? ªi anume, din punct juridic, evident, situaþia este urmãtoarea: orice persoanã care cere în justiþie ceva în virtutea unui act normativ trebuie sã spunã care este acel act normativ. Dacã eu fac abrogarea tuturor actelor normative nepublicate în **Monitorul Oficial** , prin aceasta nu în mod firesc îl privez de posibilitatea de a invoca un asemenea act pe cineva care în mod pozitiv doreºte sã se bazeze pe un asemenea act? Adicã... ca sã fac o precizare. Dacã în justiþie existã o dezbatere pe un anumit subiect ºi cineva invocã în apãrarea lui un act normativ care nu a fost publicat, presupunând cã acest act nu este abrogat prin aceastã iniþiativã legislativã, în continuare el are dreptul sã invoce? E o chestiune de principiu. Ceea ce am ridicat eu, clar, din punct de vedere logic, de ce nu se poate spune cã toate actele normative anterioare anului 1989 care nu au fost publicate sunt abrogate? Aceasta pentru ca cel care invocã un asemenea act, în mod automat, sã nu aibã dreptul, prin aceastã iniþiativã legislativã, sã-l invoce. Cred cã e clarã întrebarea. Deci nu minimalizez iniþiativa legislativã, ci o extind. Revin încã o datã: felicit Consiliul Legislativ pentru aceastã operaþiune de curãþire, la care s-a procedat.

Mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

## Domnule preºedinte,

Profit de prezenþa domnului preºedinte Dorneanu sã pun ºi eu o întrebare: Când vom avea un proiect de

Vã mulþumesc foarte mult.

V-aº ruga, dacã sunteþi de acord, sã departajãm totuºi problematica care vizeazã actele nepublicate pentru al doilea proiect, cã atunci vom putea sã fim mai detaliaþi.

Eu mulþumesc distinºilor senatori pentru intervenþiile care le-au formulat ºi care au completat motivarea noastrã. Þin în mod cu totul deosebit sã remarc acele precizãri care s-au fãcut cu privire la importanþa continuitãþii ºi a durabilitãþii legilor ºi, tocmai în virtutea continuitãþii, unele din cele 400 trebuie sã rãmânã pentru cã ele sunt legate de fiinþa statului, de organizarea lui ºi nu au conotaþii ideologice. Dar pentru cã aþi evocat aceastã problematicã, acest principiu, ar fi bine ca el sã ne fie tuturor în minte atunci când legiferãm, pentru cã o lege este destinatã sã dureze. Ea nu poate sã aibã respectul necesar, nu poate sã îºi îndeplineascã menirea pe care o are dacã este schimbatã foarte des. Nu vreau sã continui prea mult discuþia pe aceastã temã, a durabilitãþii, pentru cã în raportul nostru pe acest an am semnalat suficiente elemente de instabilitate, care sunt de naturã sã ºtirbeascã ºi prestigiul legii ºi sã aibã ºi alte implicaþii.

Domnului senator Emil Tocaci eu aº vrea sã-i rãspund oarecum sfidând posibilul adevãr ºi sã zic cã nu ar trebui sã existe, dupã Constituþie, o lege care sã fie contrarã prevederilor acesteia. Deci, din acest verb, dumneavoastrã sã înþelegeþi dacã poate sã existe sau nu poate sã existe. Nouã ne place sã credem cã am semnalat întotdeauna ºi în cazul proiectelor de lege, în faza preventivã, deci, ºi în cazul propunerilor legislative orice aspect care prezenta conotaþii de neconstituþionalitate. ªi, nu pentru cã mã aflu în Parlament, dar pentru cã statistica o demonstreazã, statistica avizelor noastre, niciodatã, în cazul propunerilor legislative, când noi am semnalat cã o prevedere prezintã aspectul de neconstituþionalitate, ea nu a fost promovatã. Nu acelaºi lucru s-a petrecut, din pãcate, ºi în cazul proiectelor de lege. Dar este competenþa Curþii Constituþionale pentru cazurile în care o lege a fost adoptatã cu asemenea carenþe, de constituþionalitate. Curtea Constituþionalã trebuie sã se pronunþe...

**:**

ªtiu cã aºa este, dar ºi-a fãcut întotdeauna datoria?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

În toate cazurile în care a fost sesizatã.

Îmi depãºeºte competenþa mea sã mã pronunþ asupra faptului dacã mai existã vreo lege neconstituþionalã. Încã aici aº putea sã comentez, ca specialist, dar dacã Curtea Constituþionalã ºi-a îndeplinit întotdeauna îndatorirea, eu, ca jurist, zic cã da.

În ceea ce priveºte problema ridicatã de domnul senator Nicolaescu, vreau sã vã spun, de asemenea, cã în raport noi am fãcut o analizã cu privire la numãrul ordonanþelor de urgenþã care s-au emis în ultimul timp ºi, deºi nu face obiectul acestei discuþii, acolo am semnalat cã, într-adevãr, este un exces ºi cã abuzul utilizãrii acestei cãi de legiferare poate sã punã la îndoialã însãºi raþiunea textului constituþional care a pus la dispoziþia democraþiei noastre acest sistem de legiferare, ºi nu l-a pus întâmplãtor. Pentru cã pot apãrea într-adevãr în orice domeniu probleme care sã constituie ”caz excepþionalÒ ºi care sã necesite o intervenþie urgentã pentru eliminarea unui pericol public, pentru eliminarea unei cauze care ar putea aduce grave prejudicii societãþii. Dar cred cã atunci am putea prelungi discuþia când vom analiza raportul Consiliului Legislativ.

În ceea ce priveºte nevoia de nominalizare a actelor normative sau de abrogare a lor totalã.

Eu am sã cantonez discuþia, deocamdatã, la nivelul actelor publicate. Sigur cã dacã cineva ar dori sã facã o analizã strict politicã a sistemului legislativ, s-ar putea susþine cã în Õ90 cea mai bunã soluþie ar fi fost sã abrogãm toate actele normative anterioare Constituþiei, fãrã sã le nominalizãm, pentru cã, de principiu, ele erau contrare spiritului noii Constituþii ºi spiritului statului de drept. Dacã s-ar fi procedat aºa, s-ar fi ajuns practic la un haos legislativ ºi la un vid legislativ care ar fi fãcut þara neguvernabilã. Pentru cã oricât de proaste ar fi legile, tot mai proastã e situaþia când nu existã nici un fel de regulã, când nu existã nici un fel de lege. ªi atunci s-a considerat cã ele trebuie abrogate în mod concret, individualizat; pe de o parte pentru a evita golurile legislative ºi pe de altã parte pentru a înlocui acele reglementãri care mai sunt utile.

În ceea ce priveºte actele nepublicate, problema este puþin mai complicatã ºi vã rog sã-mi permiteþi sã mã refer la ea la proiectul nr. 2.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Dacã asupra titlului legii existã observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate.

Am înþeles cã cei care au luat cuvântul la legea anterioarã au fãcut referire ºi la aceastã lege. De aceea, îl rog... Mai sunt doritori la dezbateri generale? Vã rog!

Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Vã rog sã mã scuzaþi cã profit de faptul cã domnul preºedinte Valer Dorneanu este aici dar, tot pentru îmbunãtãþirea tehnicii legislative, vreau sã-i precizez faptul cã ieri am avut în dezbatere raportul comisiei de mediere la Codul aerian, adoptat prin Ordonanþa Guvernului nr. 29 ºi prin Legea de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 29/1997. Codul aerian a fost Codul aerian internaþional. Dupã ce a trecut de dumneavoastrã, dupã ce a trecut de Senat, am avut ieri surpriza sã avem 185 de modificãri la textul legii. Ori experþii noºtri de la Camera Deputaþilor vor ca sã ne reformuleze anumite articole Ñ deoarece cu multe n-am fost de acord, fiindcã sunt de reformulare ºi deci sã-ºi spunã dânºii punctul de vedere Ñ dar ca sã fie o lege trecutã de Consiliul Legislativ ºi de Senat ºi sã vinã cu 187 de modificãri, domnule preºedinte ºi domnilor senatori, mi se pare cã nu este corect. De aceea, v-aº ruga o atenþie mai mare în ceea ce priveºte adoptarea legilor.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gherman.

Vã rog sã mã scuzaþi, domnule preºedinte de ºedinþã ºi domnule preºedinte Dorneanu, cã insist, dar rãspunsul dumneavoastrã nu m-a convins. Sunt de acord cu dumneavoastrã cã în 1990 nu se putea face _tabula rasa_ . Nu puteam sã acceptãm vid legislativ. Dar întrebarea mea care persistã este aceea cã a existat o motivaþie extrem de specialã pentru nepublicarea unor acte; s-a vorbit de acte secrete ºi aºa mai departe. A existat o motivaþie legatã, dacã vreþi, de aspectul cel mai crunt al zonei dictatoriale care a stat în spatele acelor legi. Încã o datã: nominalizarea într-o listã a actelor normative abrogate ne face sã înþelegem cã au fost ºi altele, multe. Ce facem cu acelea? Acelea rãmân valabile? Adicã, încã o datã Ñ este aberant ca cineva sã susþinã promovarea unui vid legislativ. Dar însuºi faptul cã aceste acte normative nu au fost publicate aratã caracterul lor retrograd ºi întrebarea mea, dacã vreþi, ”de cetãþeanÒ, este: mâine dacã mã duc în justiþie pot sã invoc un act normativ care nu este abrogat prin aceastã enumerare? Vedeþi, este o problemã juridicã de principiu. ªi eu aceasta o ridic ºi nu am fost lãmurit. Pentru cã, încã o datã, evident acest lucru e foarte bine fãcut. Nu ºtiu dacã acest lucru este însã suficient din punct de vedere a posibilitãþilor de invocare a unor asemenea acte normative.

Mulþumesc.

Domnilor senatori,

Domnul preºedinte Dorneanu a fãcut precizarea cã va rãspunde la aceste întrebãri în momentul în care vom dezbate actualul proiect de lege. Deci urmeazã sã dea explicaþiile de rigoare la aceastã iniþiativã. Domnul senator Predescu.

Cu actele normative nepublicate, anterioare anului 1989, chestiunea este mai complexã. Ele nu pot fi abrogate în totalitate sau ”globalÒ, cum s-a zis. Iatã de pildã: un act normativ de construire a unui aeroport militar îl abrogaþi, domnule coleg? ªi dacã îl abrogaþi, cum rãmâne? Construirea Transfãgãrãºanului, construirea unui drum strategic... Nu s-a publicat. Vã spun eu cã nu s-au publicat. Le abrogãm? Rãspundeþi ºi la întrebarea asta! Prin urmare, chestiunea e mult mai complexã. Consiliul Legislativ ºtie care este punctul de vedere rezultat, mai exact, care e concepþia Constituþiei ºi ce trebuie înþeles cã trebuie abrogat expres, cã trebuie menþinut, care n-are Ñ aºa cum s-a anticipat de domnul preºedinte Dorneanu Ñ nu au conotaþii nici de ordin politic, nici de concepþie politicã, nici de temporalitate. Sunt lucruri care intereseazã statul, intereseazã siguranþa, intereseazã continuitatea statalã, intereseazã multe, multe ºi alte multe probleme, care nu pot fi contestate, nu pot fi negate. De aceea, se ºi apeleazã ºi este absolut necesar sã fie discutate act normativ cu act normativ ºi abrogate expres. Nu poate opera o abrogare globalã a tuturor celor care nu au fost publicate, pentru cã au avut diverse ºi foarte diverse raþiuni.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nu. Domnule preºedinte Dorneanu, Vã rog rãspundeþi la întrebãri!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule preºedinte, stimaþi senatori,

Prin acest act normativ noi am propus la aceastã datã abrogarea a 175 de acte normative nepublicate, dintre care 170 decrete ale fostului Consiliu de Stat, 5 decrete prezidenþiale. Sigur cã pãstrarea în vigoare a unor acte nepublicate, la atâþia ani dupã Constituþie, este un lucru retrograd, este o anomalie, este o sfidare la adresa statului de drept, a democraþiei. Eu sunt de acord cu acest lucru. Dar sã vedem ce s-ar întâmpla dacã s-ar fi realizat o abrogare totalã. Vreau sã reþineþi cã existau, la data când noi ne-am început activitatea, peste 1.000 de acte normative nepublicate. Sã nu credeþi cã toate acestea aveau caracter militar. Sã nu credeþi cã toate acestea aveau un caracter de secret de stat. Sã vã citesc câteva din lista actualã ºi o sã vedeþi cã ele se referã ºi la alte probleme absolut banale: mãsuri referitoare la

îmbunãtãþirea activitãþii de pescuit oceanic; înfiinþarea unui compartiment de comerþ exterior; probleme de reglementare a salarizãrii în Culte. Deci chestiuni de diverse palete ca obiect de activitate.

Cât priveºte conþinutul lor, vreau sã ºtiþi cã noi, Consiliul Legislativ, ºtiam de existenþa acestui inventar uriaº, mai ales din repertorii ºi din statistici. Noi n-am avut actele în materialitatea lor decât în jumãtate de cazuri. Deci ar fi fost foarte hazardant dacã noi, fãrã sã ºtim ce cuprind acele acte normative ºi doar dupã titlul lor luat din repertoarii, repet, sã propunem abrogarea lor. ªi atunci, în primele faze, când am propus Ñ dacã acest act normativ va fi adoptat Ñ vor mai rãmâne aproximativ 120 de acte normative nepublicate, dinainte de 1989, ºi încã vreo 30 de dupã 1990 pânã la Constituþie.

ªi vã spunem de ce nu se pot abroga pur ºi simplu. Prima datã noi nu ºtim conþinutul tuturor. Am propus acele acte normative spre abrogare expresã, unde am cunoscut conþinutul ºi dupã consultarea ministerelor. În faza aceasta am vrut sã recurgem la o soluþie radicalã, de genul celor propuse de distinsul domn senator Gherman, dar pãstrându-ne o gardã. ªi am zis: toate actele normative care au mai rãmas le-am ºi enumerat Ñ ca ºi titlu, fãrã sã ºtim conþinutul lor Ñ se abrogã în termen de 90 de zile, care e formula acestui act normativ: în acest termen, mai exact unul mai recent Ñ în 60 de zile Ñ ministerele interesate sã propunã, în toate cazurile unde e vorba de o reglementare care necesitã sã fie actualizatã, reactualizarea ei. Ne-am lovit de opoziþia ministerelor. ªi atunci am selectat, sub aceastã formulã, de abrogare peste 90 de zile, totuºi ca sã avem încã un rãgaz, încã o mãsurã de siguranþã cã nu se întâmplã ceva, aceste 175 de acte normative ºi vrem ca pentru cele 120, eventual sã recurgem tot la acea formulã, nu globalã, cu identificarea fiecãrui act normativ dar cu un termen de... Vreau sã vã dau un exemplu. Într-o listã anterioarã a fost o hotãrâre care se referea la plata unor drepturi personalului din staþiile de radiorelee peste nu ºtiu ce munþi. Nu aveam acel act normativ. Noi am spus cã acele drepturi în mod normal trebuie cuprinse în contractele colective de muncã, trebuie cuprinse în noile reglementãri. ªi, pe logicã, am propus abrogarea lor. N-a protestat nimeni decât când a apãrut actul normativ au sãrit sindicatele ºi au spus: ”Domnule, uite, dreptul ãsta...Ò Ñ nu ºtiu, alimentaþie sau haine Ñ nu era prevãzut în contractul colectiv. Deci, noi, mai ales atunci când nu avem textul actului normativ, nu putem sã ne hazardãm ºi, fãrã aprobarea ministerelor care au acel text, sã propunem spre abrogare.

**:**

Aº dori sã fac o precizare.

Vã rog, domnule senator!

Eu þin foarte mult sã nu se rãmânã cu impresia cã legislaþia României existã, aºa, la voia întâmplãrii, o are ca regulã. Nu! Toate actele normative care sunt invocate de cetãþeni în justiþie Ñ sã zicem Ñ în sprijinul, în fundamentarea unor drepturi pe care le deduc judecãþii, au ºi o parte cu interes contrar. Toate pãrþile din procesele, din litigiile în faþa instanþelor judecãtoreºti de toate categoriile, instanþele au la dispoziþie excepþia de control, pe cale de excepþie a constituþionalitãþii legilor. Orice parte, din orice proces, poate ridica excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiei legale care se invocã împotriva intereselor sale. Asupra tuturor acestor excepþii se pronunþã Curtea Constituþionalã. ªi avem mãrturie **Monitorul Oficial** , cu zeci ºi zeci de hotãrâri, chiar de sute, pronunþate de Curtea Constituþionalã în astfel de excepþii ridicate în dosare, în litigii, în faþa instanþelor judecãtoreºti. Prin urmare, sã se cunoascã: avem pârghii, avem sistem unitar închegat, de garantare: cã nu se aplicã ºi nu au rãmas în vigoare ºi nici nu se aplicã de cãtre instanþe reglementãri legale care contravin Constituþiei. Nu se aplicã, pentru cã orice parte interesatã are la îndemânã controlul constituþionalitãþii tuturor prevederilor legale de cãtre Curtea Constituþionalã.

Existã acel control pe cale principalã a proiectelor de legi înainte de publicarea acestora ºi controlul pe cale de excepþie, tot de cãtre Curtea Constituþionalã, asupra tuturor lichidãrilor raporturilor juridice ºi stãrilor incidente care ajung în faþa instanþelor judecãtoreºti la orice nivel ºi la orice categorie de instanþã.

Prin urmare, avem un sistem de control al constituþionalitãþii oricãrei dispoziþii care se mai aflã în vigoare în þara noastrã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Consider rãspunsurile domnului preºedinte Valer Dorneanu ca ºi o expunere de motive asupra acestei legi.

Domnul senator Boilã doriþi sã mai luaþi cuvântul? Am crezut cã am terminat cu dezbaterile generale. Vã rog!

Aº avea, domnule preºedinte, o întrebare. Conform Constituþiei ºi a legilor noastre, o lege, ca sã fie în vigoare, trebuie sã fie publicatã. Prin urmare, nu se pune problema sã abrogãm legile care n-au fost publicate.

Dacã ele nu au fost publicate înseamnã, în conformitate cu Constituþia noastrã, cã nu sunt în vigoare. Deci, problema se pune sã le vedem, sã vedem care trebuie actualizate, care trebuie sã fie în continuare în vigoare. Nu se pune problema invers.

Ce ºtiu eu, întreb: care este situaþia?

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, vã rog!

Domnul senator Predescu a dat rãspunsul la aceastã problemã. Deci, cerinþa constituþionalã de publicare a legii care condiþioneazã valabilitatea ei este valabilã de la Constituþie încoace.

Principiul continuitãþii statului, evocat de un coleg de la dumneavoastrã, spune cã un stat trebuie sã recunoascã legile care au fost adoptate anterior, legi care au fost adoptate cu respectarea principiilor constituþionale de atunci.

Pe noi, statul de drept de acum ne obligã prin acest principiu sã recunoaºtem valabilitatea actelor trecute ºi, dacã nu ne convine sau dacã sunt contrare noii Constituþii, avem posibilitatea sã le abrogãm, sã le înlocuim.

De aceea, nu se putea, pur ºi simplu, ºterge cu buretele toate actele normative nepublicate sau toate actele normative care au fost contrare Constituþiei.

Aþi reþinut, existã suficiente pârghii de apãrare prin excepþiile de neconstituþionalitate, prin activitãþile jurisdicþionale, dar, deocamdatã, va trebui, pentru o ordine legislativã corectã ºi subsumatã statului de drept, sã le abrogãm pe fiecare în parte, care sunt contrare Constituþiei ºi acolo unde ele reglementeazã o situaþie care funcþioneazã dupã acele reglementãri, acel act normativ trebuie înlocuit, trebuie actualizat, trebuie subsumat noii ordini de drept.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu, vã rog prezentaþi raportul!

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Existã trei texte în Constituþia din 1991 care obligã publicarea diferitelor acte normative în **Monitorul Oficial** , art. 178 care impune publicarea legilor, art. 99 alin. 1 care impune publicarea decretelor prezidenþiale ºi art. 107 alin. 4 care obligã publicarea ordonanþelor de guvern ºi hotãrârilor de guvern.

Corolarul acestor reguli constituþionale este cã un act normativ, oricare ar fi el, care nu este publicat în **Monitorul Oficial** nu existã.

Acestea sunt principiile noastre juridice ale statului de drept.

Regimul comunist nu era un stat de drept, ci era un regim dominat de o serie de tare printre care tara secretomaniei. Dacã veþi examina lista de acte normative a cãror abrogare se propune, veþi vedea cã ele sunt din cele mai diverse domenii: militar, economic, social, cultural ºi aºa mai departe. Unele din ele s-ar fi putut justifica sã fie nepublicate, pentru cã ar fi putut sã fie considerate ca secrete de stat. La extremã opusã se situeazã niºte acte normative a cãror nepublicare ne face sã zâmbim.

Vã dau un exemplu: de ce sã nu fie publicat decretul care modifica regulamentul privind titlul de onoare de ”Mamã-eroinãÒ ºi ordinul de ”Mamã-eroinãÒ? Ce era secret aici?!

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/19.VI.2000

În fine, erau alte acte normative care ascundeau ticãloºii: stabilirea unor drepturi materiale pentru anumite persoane.

Deci, toate aceste acte normative nu se justificã a mai exista în continuare ºi, de aceea, cu unanimitate de voturi, Comisia juridicã a propus sã fie abrogate ºi sã fie adoptat acest proiect de lege.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sunt observaþii asupra titlului legii ºi preambulului? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Dacã asupra art. 1 sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi!

Adoptat cu 91 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Art. 2, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Adoptat cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Dacã sunt observaþii asupra anexei? Nu sunt. O

Legea în ansamblu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Este organicã?

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu este organicã, este lege ordinarã.

Adoptatã cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi!

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaþiilor comerciale.

Mulþumim domnului preºedinte Valer Dorneanu, mulþumim preºedintelui Comisiei juridice.

Comisia sesizatã în fond este cea economicã.

Vã rog, domnule secretar de stat, prezentaþi expunerea de motive!

## **Domnul Eliade Mihãilescu Ñ** _director general_

## _al Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt directorul general al Oficiului pentru Protecþia Consumatorului.

Prezenta ordonanþã a fost aprobatã în ºedinþa de Guvern din 30 august 1999. Ea face parte ºi din programul nostru de armonizare în domeniul protecþiei consumatorului cu legislaþia europeanã ºi, de fapt, abordeazã un domeniu ºi anume, acela al întãririi protejãrii consu-

matorilor prin practica contractelor. Aceastã ordonanþã, de fapt, detaliind un contract specific pentru o practicã comercialã.

Practica comercialã a comerþului încheiat în afara spaþiilor comerciale este o practicã care se dezvoltã atât la nivelul Uniunii Europene, cât ºi în România, mai ales în ultima perioadã.

Aceastã practicã prezintã câteva riscuri pentru consumatori, fapt care a fãcut ca Uniunea Europeanã sã elaboreze o directivã Ñ este vorba de Directiva 577/1985, directivã cu care aceastã ordonanþã este armonizatã. ªi anume, în cadrul acestui tip de comerþ în afara spaþiilor comerciale existã riscurile pentru consumatori care derivã din urmãtoarele elemente: iniþiativa de negociere în cazul acestui tip de comercializare aparþine comerciantului ºi, în practicã, câteodatã aceastã iniþiativã de negociere ia chiar forme destul de agresive.

Consumatorul, în cadrul acestui tip de comerþ este nepregãtit, în primul rând, în ceea ce priveºte necesitatea cumpãrãrii. Sunt foarte multe situaþii în care consumatorii constatã, dupã ce au cumpãrat un astfel de produs, cã, de fapt, acel produs nici nu le este necesar. Apoi existã risc din punct de vedere al informãrii consumatorilor în legãturã cu parametrii produsului, deci în legãturã cu produsul respectiv.

Un alt risc în cadrul acestui tip de comercializare este cã nu existã posibilitatea controlãrii publicitãþii înºelãtoare ºi a informãrii care, de regulã, se face în acea vizitã pe care comerciantul o face la domiciliul clientului ºi în care sunt foarte multe elemente de publicitate înºelãtoare sau de informare incorectã care cautã sã-l determine pe consumator sã se decidã în a cumpãra.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Rog pe domnul senator Haucã sã prezinte raportul Comisiei economice.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Comisia economicã a fost sesizatã pe fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 106/1999. L-a dezbãtut în ºedinþa din 27 octombrie 1999 împreunã cu specialiºtii Oficiului pentru Protecþia Consumatorilor.

Nu vã mai redau pe larg ce legi s-au evidenþiat în dezbaterea în cadrul comisiei, pentru cã domnul secretar de stat Mihãilescu a prezentat destul de în amãnunt acest proiect de lege. Aº dori doar sã menþionez cã existã avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei juridice care au fãcut o serie de observaþii de tehnicã legislativã de care Comisia economicã a þinut cont în redactarea amendamentelor.

Faþã de cele arãtate mai sus ºi cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele cuprinse în anexã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt colegi care doresc sã ia cuvântul? Domnul senator Buruianã.

Sigur cã aceastã lege este foarte necesarã, însã am o micã observaþie pe care aº vrea sã o fac încã de pe acum ºi anume, mi se pare util ca limita de la care se aplicã aceastã lege sã fie transformatã din lei în echivalentul în euro, adicã sã nu fie 500.000 lei, ci 25 sau 30 euro, echivalentul în lei a 25 sau 30 euro pentru cã, pe aceastã cale, se rezolvã urmãtoarele probleme:

Ñ existã o actualizare permanentã faþã de devalorizarea monedei naþionale, eventualã;

Ñ se asigurã o predictibilitate fireascã necesarã întocmirii planurilor de afaceri pentru cã este de presupus cã oamenii care lucreazã în acest domeniu îºi fac niºte planuri de afaceri;

Ñ ºi se face o racordare explicitã cu moneda Uniunii Europene, uniune la care suntem în proces de aderare. Deci, nu avem decât de intrat în normal pe aceastã cale, din toate punctele de vedere. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Alte observaþii sau alte luãri de cuvânt? Nu mai sunt. Domnule secretar de stat Mihãilescu,

Dacã doriþi sã rãspundeþi la propunere.

În directivã este, într-adevãr, o limitã. Aceastã limitã este 60 euro. Este adevãrat cã... deja este aproape un an de când l-am elaborat, eu sunt de acord sã prevedem o limitã în euro ºi poate sã punem 30 de euro care ar fi jumãtate din...

O sã intervenim la articolul respectiv.

Eu sunt de acord cu acest...

Vã rog! Domnul senator Dobrescu.

O întrebare din punct de vedere tehnic ºi probabil ºi juridic; nu ºtiu dacã este bine. Probabil cã din unghiul de vedere al echivalenþei euro Ñ moneda naþionalã ºi înscrierii sale într-o lege ar fi bine, fiindcã fluctuaþia preþurilor ºi cred cã mai curând creºterea monedelor forte de valutã este sesizabilã pânã la sfârºitul acestui an ºi probabil cã va fi ºi în continuare, din pãcate.

Dar, dacã din punct de vedere naþional noi putem aprecia ca sã avem o bivalenþã a sistemului monetar euro ºi leu, aici, ar trebui sã introducem, probabil, o lege specialã. Noi încãlcãm poate un principiu. Nu mai e vorba aici de demnitate naþionalã, cã nu este cazul aici, ci de a aprecia în ce arie ne înscriem din punct de vedere al susþinerii monetare ºi valutare.

Domnule ministru,

Vã gândiþi cum sã aduceþi nu rãspunsul din formulele pe care vi le-am sugerat eu, dar cum s-ar înscrie în procedura noastrã juridicã ºi, în acelaºi timp, în relaþiile noastre comerciale.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc domnului senator Dobrescu.

Se poate trece în textul de lege: ”echivalentul în lei a 30 de euroÒ. Îi rog pe colegii juriºti sã se pronunþe.

Nemaifiind alte înscrieri la dezbaterile generale, trecem la dezbaterea textului.

Asupra titlului legii sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Îl solicit pe domnul secretar de stat Mihãilescu în ideea dacã acceptã amendamentele propuse de comisia noastrã de specialitate, amendamente cuprinse în raport.

Noi acceptãm toate amendamentele, totuºi, în legãturã cu amendamentul de la art. 9...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Când vom ajunge acolo vã consult.

Dacã asupra cap. I, titlului cap. I sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Acceptat cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Art. 1, observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 2, observaþii? Nu sunt. Îl

La art. 3 sunt observaþii? Nu sunt. Îl

La art. 4, observaþii? Nu sunt. Îl

La art. 5 existã amendamentul comisiei. Întreb iniþiatorul dacã este de acord.

Da, de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nu sunt. Îl

La art. 6, de asemenea existã amendament din partea comisiei noastre de specialitate Ñ la lit. f) ºi la lit. a) este menþionatã valoarea.

Domnul senator Buruianã.

Vreau sã fac precizarea cã formularea ”echivalentul în lei a 30 de euroÒ, de exemplu, nu înseamnã cã se lucreazã în euro, ci se respectã legislaþia româneascã, se lucreazã în lei, numai cã baremul este variabil în funcþie de evoluþia schimbului leu Ñ euro sau leu Ñ dolar. Deci, nu afecteazã fondul reglementãrilor financiare din România.

Dacã sunteþi bun sã faceþi ºi amendamentul pe text. Deci la lit. a), art. 6.

Pânã când domnul senator Buruianã pune în text amendamentul, eu l-aº ruga pe domnul senator Frunda

sau domnul senator Predescu sã se pronunþe asupra acestui amendament ”cu echivalentul în lei a 30 euroÒ.

Avem ºi în legea Bãncii Naþionale. Deci existã antecedente.

Am reþinut. Mulþumesc foarte mult.

Sã aºteptãm amendamentul propus de domnul senator Buruianã.

## **Domnul Florin Buruianã:**

Pe text, lucrurile ar suna astfel: ”a) Ñ contractelor pentru care valoarea totalã care urmeazã a fi achitatã de consumator este mai micã decât echivalentul în lei a 30 euroÒ.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

”La cursul la zi al Bãncii NaþionaleÒ.

## **Domnul Florin Buruianã:**

Asta se înþelege.

**Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Se înþelege, dar trebuie menþionat.

Deci trebuie menþionat.

Bun: ”La cursul de zi al Bãncii NaþionaleÒ.

...al B.N.R.

Iniþiatorul este de acord cu acest amendament?

De acord.

Comisia de specialitate?

De acord.

Îl întreb pe iniþiator dacã asupra amendamentului comisiei noastre de la lit. f) este de acord.

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi,

Cu cele douã amendamente,

Titlul cap. II. Observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 7, fãrã amendamente. Observaþii? Nu sunt. Îl

Dacã asupra cap. III sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Art. 8, de asemenea fãrã amendamente. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 8. Adoptat cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

La art. 9 avem amendament din partea comisiei noastre de specialitate.

Iniþiatorul este de acord cu amendamentul?

Aº vrea sã fac un comentariu în legãturã cu amendamentul dacã sã spunem ”cu invocarea unui motivÒ.

Forma iniþialã propusã de cãtre noi a fost fãrã ”invocarea unui motivÒ.

În Directivã, de fapt, nu se pomeneºte nimic despre necesitatea invocãrii unui motiv, mai ales pentru cã ceea ce stã la baza riscului unui astfel de contract este faptul cã consumatorul, în baza acestei directive, se poate rãzgândi. Or, este foarte greu de cuantificat aceastã rãzgândire ºi de dovedire, iar în momentul în care am trece ”cu invocarea unui motivÒ, acest motiv probabil cã din punct de vedere juridic va trebui sã fie dovedit, iar aceastã dovedire, practic, va crea foarte multe greutãþi consumatorului în legãturã cu justificarea acestei motivaþii.

Faptul cã riscul în cazul acestor tipuri de contracte este cã el a fost înºelat ºi acest lucru îl constatã dupã o gândire de 7 zile, deci dupã un termen de 7 zile ºi, câteodatã, sã zic, principalul motiv este constatarea cã, spre exemplu, acel produs nu-i este necesar.

Este foarte greu sã dovedeascã faptul cã acel produs nu-i este necesar ºi va trebui sã aducã dovezi, probabil cã mai are în casã produse. Deci, se intrã într-un domeniu care devine foarte controversat ºi, în baza cãrora, vor fi destul de multe litigii.

Aºadar, noi propunem ca art. 9 sã sune aºa: ”Consumatorul are dreptul de a denunþa unilateral contractul, în termen de 7 zile lucrãtoare, care începe sã curgãÒ. Deci, fãrã sã mai fie trecut absolut deloc, ”fãrã a fi necesarã invocarea unui motivÒ sau cu ”invocarea unui motivÒ.

Deci, dumneavoastrã ne propuneþi art. 9 în forma iniþialã, cu menþiunea cã doriþi sã disparã din text ”fãrã a fi necesarã invocarea unui motivÒ.

Da, mai ales cã acest lucru este exact în spiritul directivei ºi în directivã nu se pomeneºte nimic de necesitatea introducerii unui motiv, atât din partea consumatorului, cât ºi din partea comerciantului.

Da. Dacã un coleg senator preia acest amendament?

Îl preiau eu, domnule preºedinte.

Am înþeles. Domnul senator Predescu preia acest amendament.

Denunþarea oricãrui contract din partea oricãreia dintre pãrþile contractante are desigur motiv. Nu trebuie sã scriem dacã are motive. Evident, de la sine se înþelege cã în cazul denunþãrii în contract partea care face lucrul acesta are motive sã îl facã.

Da, mulþumesc.

Comisia de specialitate, dacã îºi menþine amendamentul.

Deci, domnule preºedinte, cred cã nu este vorba de a menþine sau de a nu menþine amendamentul. Noi, pe acest subiect, am avut discuþii ºi cu domnul secretar de stat, ºi cu delegatul Oficiului Concurenþei. Comisia l-a preluat de la Consiliul Legislativ, care în aviz precizeazã cã formularea prevãzutã în ordonanþã, la art. 9, este discutabilã, plasându-se în contradicþie cu prevederile Codului civil referitoare la contracte.

Aºadar, nu þin neapãrat de a menþine în text acest amendament al comisiei. Cred cã, aºa cum a precizat domnul senator Predescu, dacã existã, din partea specialiºtilor în probleme juridice, o altã formulare, sau se poate renunþa la acest text, comparativ cu ceea ce ne-a dat Consiliul Legislativ, nu am nimic contra.

Da. Sunt pus într-o dilemã.

Aº dori sã mai dau explicaþii.

Vã rog, domnule senator!

În general ºi de principiu, în materie contractualã opereazã regula, ºi anume, cã un contract, o convenþie se încheie prin acordul pãrþilor. Acesta este principiul _mutus consensus_ .

A doua regulã fundamentalã este aceea potrivit cãreia un act se desfiinþeazã conform aceloraºi reguli de înfiinþare a lui, _mutus disensus_ . Dacã pãrþile sunt de acord, îl pot desfiinþa. Dacã pãrþile nu sunt de acord, aceasta nu înseamnã cã este suprimat, este desfiinþat dreptul uneia dintre pãrþile contractante de a putea, la iniþiativã proprie ºi fãrã nici o condiþionare din partea celeilalte pãrþi, sã cearã desfiinþarea contractului. Libertatea contractualã, aºezând pãrþile pe picior de egalitate, trebuie sã le consfinþeascã acest drept. Prin urmare, dreptul oricãreia dintre pãrþi de a denunþa, adicã de a renunþa la contract ºi la efectele lui trebuie sã fie recunoscut de lege ca atare.

Pe de altã parte, în materie contractualã, în aºa-zisele contracte numite, acelea care sunt reglementate de Codul civil, se cunoaºte cã sunt pe trei trepte de gravitate modalitãþi de desfiinþare a contractelor, pur ºi simplu, doar apelând la justiþie, numai pentru a lua act de aceasta. Adicã, problema este mult mai complexã. Reglementarea se regãseºte în legislaþia în vigoare.

A treia observaþie pe care vreau sã o fac: în aceastã materie nu se suprapune aceastã reglementare întocmai ºi nu trebuie sã fie conformã cu cele din Codul civil. Reglementarea din Codul civil a suferit ºi suferã continuu, dacã nu modificãri de text, modificãri de adaptare ºi aceste modificãri le consacrã practica judiciarã, prin soluþiile de generalizare a interpretãrii ºi aplicãrii legii potrivit reglementãrilor în evoluþia lor. Pentru cã este de esenþa legislaþiei, este obligaþia ei de a þine permanent pasul cu viaþa, cu nevoile de a rãspunde necesitãþilor, nevoilor de viaþã. Altfel legislaþia, dacã rãmâne în urmã, constituie o înfrânare, constituie o dificultate în rezolvarea problemelor în raporturile sociale dintre oameni.

Ne aflãm aici Ñ cu a patra idee Ñ ºi în situaþia de a da concretizare unor principii dintr-o directivã a organismelor europene. Acolo lucrurile au fost înþelese în sensul modern, actual, evoluat, de a nu condiþiona sub nici un motiv. Pentru cã dacã scriu în lege: ”Poate sã denunþe contractul, dacã are motiveÒ, creez o a doua problemã, ºi anume, care sunt acele motive care justificã denunþarea? ªi încep cu ierarhizarea, pe importanþã, pe gravitate, pe semnificaþie, pe criterii care subordoneazã voinþa pãrþii contractante unor elemente strãine de raportul juridic dintre pãrþi.

Mulþumesc, domnule senator.

Prin urmare, dumneavoastrã doriþi sã se menþinã textul iniþiatorului, cu acel amendament propus de dumneavoastrã.

Exact!

Solicit poziþia comisiei de specialitate, dacã insistã asupra...

Nu insist, domnule preºedinte. Eu v-am mai spus cã nu am fãcut altceva decât am preluat din aviz poziþia Consiliului Legislativ. Deci în dezbaterile în plen existã acum un alt punct de vedere, acela al domnului senator Ion Predescu cu care sunt de acord întru totul.

Deci renunþaþi la amendament?

Renunþãm la acest text: ”dispare cu invocarea unui motivÒ ºi textul curge normal, cu: ”în termen de 7 zileÒ.

Mulþumesc. Am înþeles, domnule senator. Stimaþi colegi, atunci...

Domnule preºedinte,...

Vã rog!

Denunþarea este de drept, denunþarea este judiciarã, nu este la voinþa omului. Nu rãmâne nimeni la discreþia celuilalt.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am reþinut. Stimaþi colegi,

În aceste condiþii,

- De asemenea, existã un amendament din partea

- comisiei noastre de specialitate.

- Iniþiatorul este de acord cu acest amendament?

Da, de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord. Alte observaþii? Nefiind,

- Observaþii? Nefiind, îl

Observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi! Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

- Votat cu 83 de voturi pentru Ñ în unanimitate. Art. 12.

Nu sunt amendamente. Observaþii nu sunt. Vã rog sã votaþi!

Votat cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Art. 13.

Nu sunt amendamente. Observaþii din salã? Nefiind, îl

- o abþinere.

Titlul cap. V.

Observaþii nu sunt. Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã,

- o abþinere. Art. 14.

De asemenea, fãrã amendamente. Observaþii? Nefiind, îl

La art. 15 existã o reformulare din partea comisiei de specialitate.

Nu este reformulare, ci este vorba numai ca toate alineatele sã le marcãm cu cifre ºi nu cu litere.

De acord, iniþiatorul, da?

Da, de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii? Nefiind, îl

Art. 16.

Fãrã amendamente. Observaþii?

Ba da, domnule preºedinte! Dacã vã uitaþi la art. 15, se propune acelaºi lucru, ºi anume, alineatele sã fie marcate cu cifre ºi nu cu litere.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. De acord ºi iniþiatorul.

Alte observaþii din salã? Nefiind, îl

Fãrã amendamente. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

În unanimitate, cu 80 de voturi pentru, a fost adoptat. Titlul cap. VI: ”SancþiuniÒ.

Observaþii? Nefiind, îl

Art. 18.

Fãrã observaþii, fãrã amendamente. Observaþii din salã? Nefiind, îl

Observaþii din salã? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi!

Adoptat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Art. 21.

Comisia ne propune o redactare corectã din punct de vedere legislativ.

Dacã dispare, domnule preºedinte, menþiunea ”din acea legeÒ.

Da. Iniþiatorul, de acord?

De acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Alte observaþii din salã? Nefiind, îl

Art. 22 Ñ fãrã amendamente. Observaþii din salã? Nefiind, îl

La titlul cap. VII existã o reformulare din partea comisiei de specialitate.

Iniþiatorul, de acord?

Da, de acord.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

De acord.

Alte observaþii din salã? Nefiind, îl

Art. 23 Ñ fãrã amendamente. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Supun atenþiei dumneavoastrã articolul unic al ordonanþei.

Dacã sunt observaþii asupra articolului unic? Nefiind, îl

Stimaþi colegi,

Vã supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi Ñ 90 de voturi pentru.

Vã mulþumesc.

ªi eu vreau sã mulþumesc Senatului ºi, în mod deosebit, domnului senator Ion Predescu, care a contribuit ca acest proiect de lege sã fie în spiritul, de fapt, directivei europene.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Oliviu Gherman doreºte sã ia cuvântul.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

O chestiune de procedurã. În principiu, atunci când am discutat ordonanþele, noi am discutat, în privinþa textului ordonanþelor, am votat doar articolele în care s-au fãcut amendamente. Dacã, în principiu, ar fi posibil sã se revinã la aceastã procedurã, deoarece ceea ce votãm, noi votãm lege. Ca atare, pentru a justifica introducerea în articolul de lege faptul cu modificãri, noi facem votarea modificãrilor în ordonanþã.

Dar, ca atare, pentru simplificare, v-aº ruga sã reanalizaþi problema, ca sã nu votãm articole de ordonanþã, pe care le acceptãm, ca atare, aºa cum au fost ele propuse.

Aceasta ca procedurã.

Da, de acord, domnule senator, vom proceda ca atare.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82 din 1992 privind rezervele de stat (articol unic, ordonanþã, douã articole, cu modificãri).

Invit pe domnul senator Andreiu Oprea, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

ªi, de asemenea, rog ca iniþiatorul sã se prezinte ºi sã expunã motivaþia ordonanþei.

**Domnul Ion Florin Ñ** _director general al Agenþiei Naþionale a Rezervelor de Stat_ **:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori, Sunt directorul general al Rezervelor de Stat.

Vã rog sã îmi permiteþi sã vã prezint expunerea de motive.

Vã rog, domnule director general!

întocmit prezentul proiect de ordonanþã de urgenþã, care, în sintezã, prevede urmãtoarele:

1. Asimilarea rambursãrii împrumuturilor pentru agenþii economici aflaþi sub incidenþa Legii nr. 64/1995, cu plata cheltuielilor necesare pentru conservarea ºi administrarea bunurilor din averea debitorilor, care sã satisfacã o prioritate faþã de toþi creditorii.

2. Modul de recuperare a garanþiilor constituite anterior intrãriii agenþilor economici sub incidenþa prevederilor Legii nr. 64/1995 în materia falimentului.

3. Modul de recuperare a creanþelor A.N.R.S. faþã de agenþii economici intraþi sub incidenþa legislaþiei falimentului.

4. Modul de soluþionare a creanþelor nerecuperate de A.N.R.S., ca urmare a încheierii procedurii de lichidare sau în situaþia neîndestulãrii.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul preºedinte Andreiu Oprea sã prezinte raportul comisiei de specialitate.

Pentru acest proiect de lege, raportul întocmit de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci este favorabil.

Vã propunem ca sã fie luat în discuþie ºi aprobat, cu un singur amendament: la art. 1 pct. 1 rândul 5, sintagma ”rambursarea împrumutuluiÒ, sã fie înlocuitã cu sintagma ”restituirea împrumutuluiÒ, pentru a se folosi aceeaºi denumire prevãzutã de art. 5 din Legea nr. 82/1992, republicatã.

Cu menþiunea cã legea are caracter ordinar, vã propun discutarea ºi aprobarea ei.

Vã mulþumesc.

Dacã iniþiatorul este de acord cu amendamentul comisiei de specialitate?

De acord.

## **Domnul Ion Florin:**

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicatã, pentru produsele scoase cu titlu de împrumut, agenþii economici, beneficiari de bunuri, garanþii, în lei sau în valutã, cu acelaºi cuantum sã asigure reîntregirea stocului.

Întrucât prin Legea nr. 82/1992, republicatã, nu a fost prevãzut modul de garantare a împrumutului acordat unor agenþi economici care intrã sau, dupã caz, se aflã sub incidenþa prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, modificatã prin Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, este necesarã reglementarea modului de constituire ºi recuperare a garanþiilor legale aferente acestor împrumuturi.

Pentru instituirea cadrului legal de soluþionare a acestei situaþii, corelat cu legislaþia în materia falimentului, am

Stimaþi colegi, deschid dezbaterile generale.

Dacã sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nu sunt. Titlul legiii.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Avem, deci, un singur amendament, din partea comisiei de specialitate, la art. I.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Nefiind,

Supun atenþiei dumneavoastrã articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Am þinut cont de propunerea domnului senator Oliviu Gherman.

Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Legea, în ansamblu, stimaþi colegi. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!

Adoptatã cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Domnilor senatori, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117/1999 privind adoptarea termenilor ºi condiþiilor de participare a României la programele Comunitãþii Europene în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi demonstraþiilor ºi la programele de cercetare ºi activitãþile de instruire. (Articol unic, ordonanþã, cu 3 articole).

Raportor: Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã.

Iniþiatorul, vã rog sã vã prezentaþi!

## **Domnul Mircea Puºcã Ñ** _vicepreºedinte al Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare_ **:**

Mã numesc Mircea Puºcã ºi sunt vicepreºedinte al Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare.

vizând accesul la fondurile comunitare privind finanþarea acestor activitãþi.

Aceastã lege, care porneºte de la ordonanþa Guvernului, de fapt, încheie negocierile României în domeniul cercetãrii cu Uniunea Europeanã ºi închide dosarul nr. 17 al cercetãrii.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Domnule preºedinte Bogdan Florin, vã rog prezentaþi raportul comisiei de specialitate.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117/1999 privind adoptarea termenilor ºi condiþiilor de participare a României la programele Comunitãþii Europene, în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi demonstraþiilor ºi la programele de cercetare ºi activitãþile de instruire.

Ordonanþa Guvernului nr. 117/1999 a fost trimisã spre adoptare la data de 31 august 1999.

S-au primit avize favorabile de la Consilul Legislativ, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Comisia avizeazã favorabil proiectul de lege ºi îl supune dezbaterii plenului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnul senator Oliviu Gherman.

Prezentaþi, vã rog, expunerea de motive, domnule vicepreºedinte.

Domnule preºedinte de ºedinþã, stimaþi senatori,

Aveþi în faþã ºi solicit votul dumneavoastrã pentru acest proiect de lege, care a fost promovat de cãtre Guvern ca ordonanþã, în vacanþa parlamentarã, ºi care presupune ratificarea din partea României a înþelegerii cu Uniunea Europeanã, practic, a statutului cu drepturi ºi datorii al României de membru în Uniunea Europeanã pe domeniul ºtiinþei.

În urma acordului încheiat între România ºi Uniunea Europeanã de aderare din 1993 ºi în urma Protocolului adiþional al acordului european din 1995, Uniunea Europeanã, luând în dezbatere, pe de o parte, legislaþia internã pe domeniul cercetãrii, ºi, pe de altã parte, posibilitatea susþinerii ºi preluãrii A.Q.-ului comunitar, a decis, în baza unei decizii, pe de o parte, participarea României la Programul-cadru V, cel definit ca fiind pentru programele de cercetare, dezvoltãri tehnologice ºi demonstraþii, ºi la Programul-cadru V Euro-Atom, în baza unei alte decizii, astfel încât România primeºte calitãþile unui stat membru al Uniunii Europene în domeniul cercetãrii,

Domnule preºedinte, stimaþi colegi, Vreau sã ridic o problemã.

Domnule vicepreºedinte al A.N.ª.T.I.,

Vreau sã ridic, în primul rând, o întrebare ºi, în al doilea rând, o problemã.

Întrebare. Eu nu prea ºtiu ce înseamnã acele programe ale Comunitãþii Europene.

Întrebare: nu ar trebui sã scriem în text ”la programele Uniunii EuropeneÒ?

Este o întrebare de principiu, deoarece mi se pare cã terminologia din text este neconformã, chiar cu ceea ce a prezentat domnul director-adjunct al agenþiei.

În al doilea rând, una dintre problemele fundamentale ale oricãrei asemenea asocieri este aceea a respectãrii propriei legislaþii. ªi vreau sã ridic o problemã: în conformitate cu Ñ dacã þin bine minte titlul sau numãrul ordonanþei, pentru cã au fost atâtea, cã aproape nu le mai poate þine nimeni evidenþa Ñ, este vorba de Ordonanþa nr. 85 în care existã o prevedere expresã, dacã þin bine minte, care spune cã bugetul agenþiei este de cel puþin o cincime din bugetul Ministerului Educaþiei Naþionale, ceea ceÉ deci, veniturile sunt, cel puþin, o cincime din veniturile Ministerului Educaþiei Naþionale. Or, un calcul foarte simplu aratã cã aceasta reprezintã 0,8% din P.I.B. Dupã ºtirea mea, ceea ce este aprobat, în acest moment, prin Legea bugetului de stat, este de 0,11% din P.I.B., sau 0,17% din P.I.B., pentru cei care sunt optimiºti.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte observaþii? Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Pe ordinea de zi a Senatului am avut proiectul de Lege privind organizarea activitãþii de cercetare-dezvoltare, 50 de articole, raport negativ, de cel puþin 15 ori în aceastã legislaturã, unde l-am vãzut pe reprezentantul iniþiatorului în sala Senatului. A fost ºi ieri, cã de aceea ar fi fost bine ca acest punct al ordinii de zi a Senatului, care era ieri, ºi care a fost de 15 ori, trebuia sã fie corelat cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117/1999, care rezolvã o parte din prevederile acestei legi elaborate acum câþiva ani ºi pe care n-am dezbãtut-o ºi adoptat-o în plenul Senatului, astfel încât prin Ordonanþa Guvernului nr. 117/1999 privind adoptarea termenilor ºi condiþiilor de participare a României la programele Comunitãþii Europene în domeniul cercetãrii, dezvoltãrii tehnologice ºi demonstraþiilor rezolvã o parte din problemele care se pun cercetãrii ºi dezvoltãrii în România. Noi susþinem Ordonanþa Guvernului nr. 117/1999.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Alþi colegi nu mai sunt.

Îl rog pe domnul vicepreºedinte sã rãspundã la întrebãrile puse.

Referitor la întrebãrile puse de domnul senator Gherman, la prima observaþie pot sã spun cã textul ordonanþei este conform cu dorinþa dânsului, ºi dacã eu am folosit ”programe comunitareÒ îmi cer scuze, pentru cã e o obiºnuinþã de limbaj, dar în text apare ”programele Comunitãþii EuropeneÒ, exact cum în momentul de faþã Uniunea Europeanã are ca titulaturã, ºi am preluat strict din deciziile Parlamentului Uniunii Europene.

În ceea ce priveºte respectul faþã de Ordonanþa nr. 8/1997, invocatã de domnul senator Gherman, respectiv Legea nr. 95/1998 de aprobare a Ordonanþei nr. 8/1997, are perfectã dreptate încã o datã când spune cã existã un articol de lege, dacã memoria îmi este exactã, este art. 3, care, printr-un amendament fãcut în Parlament, s-a dimensionat obligativitatea de finanþare de la buget cu cel puþin o cincime din fondurile prevãzute în Legea bugetului, la poziþia ”învãþãmântÒ.

De la adoptarea legii, pentru cã articolul a devenit operant doar de la adoptarea legii din 1998, nici o lege a bugetului n-a respectat aceastã cerinþã imperativã ºi, din punct de vedere strict al organului de specialitate, noi am sesizat, atât în comisia de specialitate, cât ºi Guvernul, aceastã abatere de la lege. Dacã aceastã abatere de la lege poate sau nu sã aducã impedimente participãrii României la programele-cadru europene, pot sã vã spun cã rãspunsul poate sã fie da ºi nu. În momentul de faþã facem faþã la obligaþiile strict financiare comunitare, dar lipsa fondurilor poate afecta posibilitatea echipelor de cercetare din România sã acceseze fondurile. Cu alte cuvinte, vom avea mari dificultãþi de a asigura acele fonduri adiacente pentru desfãºurarea activitãþii lor.

În ceea ce priveºte a doua intervenþie, cea referitoare la acea lege a cercetãrii care ieri a fost pe ordinea de zi a Senatului, pot sã spun cã a intrat sau nu în discuþie, legea respectivã nu este foarte importantã, având în vedere cã iniþiatorul are exact aceeaºi pãrere ca ºi Comisia de învãþãmânt; cu alte cuvinte legea respectivã trebuie respinsã, poate fi terminatã într-o discuþie de un minut, pentru cã ea demult a devenit caducã, între timp au devenit douã legi importante pe cercetare Ñ Legea nr. 51 din 1995 ºi Legea nr. 95/1998 pe care am amintit-o Ñ ºi multe alte tipuri de reglementare care au fãcut ca reglementãrile din cercetare în momentul de faþã sã fie perfect armonizate cu cele din Uniunea Europeanã, pe de o parte, ºi pe de altã parte _acquis_ -ul comunitar, deci înþelegerile din cadrul Uniunii Europene sã fie preluate de cãtre România.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Nemaifiind alte observaþii, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii.

Adoptat cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tot în continuare, cu dumneavoastrã, dezbatem ºi urmãtorul punct, care se referã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Agenþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã privind înfiinþarea Centrului Internaþional de Biodinamicã, semnat la Paris, la 30 octombrie 1999.

Domnule vicepreºedinte, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor senatori, De data aceasta aveþi în faþã un proiect de lege care presupune aprobarea unei ordonanþe a Guvernului care ratifica un acord încheiat din partea României de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, principalii actori în domeniul cercetãrii ºi ºtiinþei în general, cu vocaþie executivã, ºi Organizaþia Naþiunilor Unite, reprezentatã de directorul general-adjunct pentru ºtiinþe naturale. Acordul prevede înfiinþarea în România a unui centru UNESCO de biodinamicã, care presupune transformarea unei pãrþi a unui Institut de cercetare-dezvoltare în biotehnologie ºi care sã acopere cu competenþe ceea ce presupune domeniul în zona central ºi sud-est europeanã. În baza acordului semnat, statul se obligã sã sprijine acest institut care este de vocaþie neguvernamental, nonprofit ºi de drept privat, care în cadrul programelor desfãºurate de UNESCO, ºi nu numai, sã contribuie la dezvoltarea cunoºtinþelor ºi aplicarea lor din domeniul biotehnologiilor.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Domnul preºedinte Bogdan, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33 din 2000 pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Agenþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã privind înfiinþarea Centrului Internaþional de Biodinamicã. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia de politicã externã. Proiectul de lege a fost avizat favorabil, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dezbateri generale. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Evident cã nu voi pune în discuþie utilitatea sau neutilitatea înfiinþãrii acestui centru. E o chestiune de procedurã, fãrã sã fac aici aprecieri referitoare la competenþã. Întreb: nu ar fi fost normal ca susþinerea acestui proiect sã fie fãcutã din partea Ministerului Educaþiei Naþionale? Pentru cã dupã ºtirea mea, ºi dupã titlu, este vorba de un acord între Ministerul Educaþiei Naþionale ºi instituþia internaþionalã, ºi nu Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã ºi Tehnologie. E, deci, o chestiune de procedurã; iarãºi asta nu afecteazã, dar vroiam sã menþionez cã introducem o cutumã care la un moment dat s-ar putea întoarce împotriva interesului legiuitorului. De aceea e o întrebare, dacã vreþi, fãrã sã se punã în discuþie dreptul sau competenþa stimatului domn vicepreºedinte al A.N.ª.T.I.-ului, de a susþine acest proiect de lege, dar dacã Ministerul Educaþiei Naþionale este cel care este implicat în aceasta, mã întreb dacã n-ar fi fost bine sã fie reprezentat. ªtiu cã ieri a fost de faþã domnul secretar de stat de la minister, dar e vorba de atitudinea Executivului faþã de ”PãcãtosulÒ ºi ”PrãpãditulÒ ãsta de Senat.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã ºi Agenþia Naþionalã pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare este coiniþiator, alãturi de Ministerul Educaþiei Naþionale.

## **Domnul Oliviu Gherman** _(din salã):_

Cosemnatarã?!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Sigur.

Alte observaþii privind dezbaterile generale? Nefiind, stimaþi colegi,

Dacã asupra articolului unic sunt observaþii? Nefiind, îl

- Vã mulþumesc.

- Stimaþi colegi,

Întrucât am fost foarte productivi ºi am epuizat ordinea de zi de dimineaþã, ne revedem la orele 15,00 pentru a intra în dezbaterea proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.

Vã doresc poftã bunã!

PAUZÃ *

## * * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Vã rugãm sã vã ocupaþi locurile pentru cã sunt destule. Rog ºi Presa sã-ºi ocupe locurile.

## Stimaþi colegi,

Aºa cum s-a votat ordinea de zi azi-dimineaþã, vã rog sã faceþi puþinã liniºte!, în aceastã a doua parte a zilei noastre sunt programate dezbaterile generale, ºi vreau sã subliniez cã atât vom face astãzi. Dacã cumva dezbaterile generale nu vor acoperi întregul nostru program, vom continua cu ceea ce a rãmas de dimineaþã, aºa s-a hotãrât în Biroul permanent, ca sã declanºãm procedura, ca sã n-avem surprize cumva, cã ºtiu eu, proiectul acesta ar mai putea sã ajungã prin alte pãrþi. Aºa fiind, am sã-l rog pe domnul ministru al justiþiei sã-ºi ocupe locul, Comisia juridicã este... domnul preºedinte, îl vãd prezent, îl rog sã-ºi ocupe locul, Comisia pentru administraþia publicã, care a fost copãrtaºã... Din partea comisiei nu este nimeni? Este domnul Seres, vã rog ºi dumneavoastrã sã vã ocupaþi locul.

Stimaþi colegi,

Cred cã este, totuºi, un moment pe care trebuie sã-l reþinem Ñ aceastã datã de 6 iunie Ñ pentru cã, în fine, dupã... totuºi, e mai mult timp de când avem noi proiectul acesta la Senat, care a stat la Comisia juridicã, iatã aproape 6 luni, am izbutit totuºi, aºa cum am hotãrât, ca imediat dupã primul tur al alegerilor locale, ºi îmi face plãcere sã felicit partidele care au obþinut rezultate bune în acest prim tur, sã începem ºi dezbaterea asupra acestui foarte important proiect de lege, importanþa lui o recunoaºtem absolut cu toþii, avem puncte de vedere diferite ºi eu sper cã prin maturitatea acestui corp matur sã izbutim sã ducem la bun sfârºit ºi acest proiect de lege. Acestea fiind spuse ºi mulþumindu-vã pentru cã aþi rãspuns chemãrii noastre de a fi ºi astãzi dupã-amiazã împreunã, am sã-l rog pe domnul ministru al justiþiei sã facã expunerea de motive, pe care, cel puþin la Comisia juridicã, noi am auzit-o de câteva ori, dumneavoastrã, probabil, cã o auziþi pentru prima oarã.

Domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Valeriu Stoica Ñ** _ministru de stat, ministrul justiþiei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, doamnã senator, domnilor senatori, Este un privilegiu sã pot astãzi în faþa Domniilor voastre sã susþin acest proiect de lege. Mã bucurã faptul cã în urma discuþiilor care au avut loc în Comisia juridicã a Senatului s-a ajuns la o formulã care înþeleg cã este, practic, agreatã ºi de Majoritate ºi de Opoziþie, aceastã înþelegere îmi face mai uºoarã misiunea de a susþine acest proiect de lege. Cum bine se cunoaºte, art. 41 din Constituþie reglementeazã dreptul de proprietate privatã ca un drept fundamental al omului; este important de asemenea, ca spiritul de echitate sã aibã câºtig de cauzã ºi în ceea ce priveºte chestiunea restituirilor imobiliare, în bunã mãsurã aceastã problemã a fost deja rezolvatã prin legi adoptate anterior de Parlament, aceastã lege care este astãzi supusã atenþiei Domniilor voastre ar urma sã împlineascã soluþii legislative pentru rezolvarea acestei probleme foarte importante cu care de 10 ani se confruntã România.

## Vã mulþumesc, domnule ministru.

Înainte de a da cuvântul preºedinþilor celor douã comisii îmi fac datoria sã vã citesc aceastã notã pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale de cãtre Domniile voastre.

Au fost primite la secretarul general al Senatului urmãtoarele douã legi:

Ñ Legea privind declararea oraºului Sãcele, din judeþul Braºov, ca municipiu;

Ñ Legea privind declararea oraºului Vatra Dornei, din judeþul Suceava, ca municipiu.

V-am adus la cunoºtinþã aceastã notã în ºedinþa din 6 iunie.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

În ordinea în care doriþi dumneavoastrã sã luaþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Noi am convenit ca numai unul din noi sã ia cuvântul ºi sã prezinte. Deci, suntem de comun acord.

Deci, vorbitorul, adicã eu, va exprima punctul de vedere al ambilor preºedinþi, al ambelor comisii.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege ce vã este supus dezbaterii are drept obiect de reglementare regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv de stat dupã 6 martie 1945.

Prin lege se urmãreºte reconstituirea dreptului de proprietate ºi repararea nedreptãþilor sãvârºite de regimul comunist, prin deposedarea abuzivã a persoanelor de bunurile lor imobile, în numele principiului marxist-leninist al luptei de clasã.

Acest principiu încãlca în mod brutal principiul constituþional al egalitãþii cetãþenilor în faþa legii, principiu proclamat de toate constituþiile României, inclusiv de cele comuniste. Aceastã problemã a fost rezolvatã cu ani de zile în urmã în celelalte þãri est-europene. Sub acest

aspect, România a rãmas mult în urmã, iar consecinþa acestei întârzieri este neîncrederea investitorilor strãini în piaþa româneascã din cauza existenþei unei pieþe instabile ºi neatractive care îngreuneazã procesul de privatizare ºi de investiþii.

Proiectul de lege stabileºte principiul restituirii în naturã, fiind reglementate în mod limitativ situaþiile în care restituirea se va face prin echivalent. Cea mai importantã soluþie pe care o aduce aceastã lege este însã aceea cã se reparã nedreptãþile sãvârºite de regimul comunist ºi cã se þine seama cã numai o lege dreaptã cu privire la proprietate transformã o populaþie amorfã într-o masã de cetãþeni conºtienþi ºi responsabili.

Dezbaterile în comisii au avut loc în intervalul de timp 3 noiembrie 1999 Ñ 28 martie 2000, plus o ºedinþã suplimentarã, ca urmare a restituirii raportului de cãtre Biroul permanent la comisie, la 11 aprilie 2000. În fine, trebuie sã vã comunic cã urmare admiterii unui amendament P.D.S.R. la tiltul legii, acesta sunã în momentul de faþã în felul urmãtor: Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv de cãtre stat dupã 6 martie 1945. Legea are un caracter organic.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vom începe dezbaterile generale acordând în primul rând cuvântul reprezentanþilor grupurilor parlamentare, dupã care oricare membru al Senatului este gata ºi va fi invitat la cuvânt.

Domnul senator Nicolaescu, doriþi ceva?

În numele P.D.S.R.-ului iau eu cuvântul.

Cred cã toate grupurile parlamentare vor lua cuvântul, dupã care facem înscrieri individuale.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, domnule ministru, stimaþi colegi, Vã mãrturisesc cã consider un privilegiu pentru mine cã mã aflu în mijlocul dumneavoastrã ºi cã astãzi iau cuvântul într-o zi foarte importantã, la 55 de ani de la o mare nedreptate istoricã fãcutã de un regim comunist, ºi la 54 de ani ºi o zi de la execuþia lui Ion Antonescu.

Vã spun din capul locului cã fac parte din acea categorie socialã care a fost lovitã la vremea respectivã de regimul comunist ºi de ”aºa-zisele naþionalizãriÒ ºi simt importanþa momentului cu atât mai mult cu cât responsabilitatea ne revine nouã. Suntem în aceastã salã mai multe generaþii. Sunt generaþii care au fãcut închisoare, sunt generaþii care au muncit în perioada comunistã, trei generaþii cel puþin, existã generaþia din aceste trei generaþii care au fãcut revoluþia, ºi apoi cei 10 ani ai reformei.

Existã un ”darÒ, domnilor, ºi asupra acestui ”darÒ se opreºte cuvântul meu.

Rezultatele alegerilor locale sunt cunoscute. Ele au demonstrat, pe de-o parte, dezinteresul faþã de urne din partea unei pãrþi însemnate a populaþiei ºi, pe de altã parte, o schimbare a raportului preferinþelor electoratului în detrimentul Puterii.

P.D.S.R. a propus rezolvarea problemei proprietãþii conform standardelor recomandãrilor Uniunii Europene, aºa cum a spus-o ºi domnul ministru, adicã prin retrocedarea proprietãþilor acolo unde acest lucru este posibil sau printr-o justã despãgubire în celelalte cazuri.

Þãrile din fostul lagãr comunist, printre care citãm Ungaria, Polonia, Cehia, au procedat în acest mod cu precizarea cã despãgubirile au fost plafonate prin lege, în mod diferit, în fiecare þarã, în funcþie de posibilitãþile reale de platã ale bugetului ºi capacitãþilor economiei þãrii în cauzã.

Vã reamintim cã datoria publicã internã a României este, în prezent, subliniem, **în prezent** , o datã cu dobânzile ºi cu emiterea de noi titluri de stat, de aproape 100 de miliarde de lei, aceasta reprezintã cam 40% din bugetul þãrii. Ca ºi cum aceastã datorie internã plus cea externã n-ar fi suficiente, astãzi venim sã punem o nouã povarã în spinarea cetãþeanului, a contribuabilului, pentru cã el este cel care va plãti, în final, despãgubirile enorme, uriaºe, pe care le pretinde aceastã lege.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, domnule ministru al justiþiei, doamnelor ºi domnilor senatori,

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. considerã cã un om nu este pe deplin liber dacã dreptul sãu de proprietate nu este recunoscut ºi respectat de ceilalþi membri ai societãþii. El nu este pe deplin liber nici dacã acest drept nu este garantat de stat prin legi ºi apãrat printr-o aplicare corectã ºi hotãrâtã a acestora de cãtre organele legal abilitate ale statului.

De asemenea, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. considerã cã statul care nu are legi drepte în privinþa regimului general al proprietãþii, nu poate fi considerat cu adevãrat un stat de drept. De recunoaºterea, de respectarea, de garantarea ºi de apãrarea dreptului de proprietate trebuie sã se bucure, în mod egal, toþi cetãþenii români, fãrã nici o restricþie sau discriminare, potrivit principiului constituþional al egalitãþii cetãþenilor în faþa legii, precum ºi cetãþenii strãini ºi apatrizii, în limitele permise de constituþie. Pânã la acapararea puterii de cãtre regimul comunist aceste principii au fost dintotdeauna respectate ºi aplicate în România. Regimul comunist a încãlcat însã dreptul de proprietate al cetãþenilor, urmãrind sã-i sãrãceascã pentru a-i face dependenþi din punct de vedere material de statul comunist. În plus, regimul comunist a aplicat o politicã diferenþiatã de spoliere a cetãþenilor de bunurile lor, în numele aºa-zisului principiu marxist-leninist al luptei de clasã.

Mijloacele folosite de statul comunist pentru a-ºi atinge acest scop au fost extrem de variate, de la deposedarea în fapt, pe nimic întemeiatã, pânã la emiterea de acte normative publicate sau nepublicate în **Buletinul Oficial** , care aveau aparenþa de legi, dar care, în realitate, erau adevãrate fãrãdelegi.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. apreciazã cã aceste acte normative trebuie considerate ca lovite de cea mai absolutã ºi categoricã nulitate.

Legea de faþã încearcã sã repare gravele abuzuri ale regimului comunist, atâta cât este cu putinþã astãzi. Aceastã lege consacrã principiul restituirii în naturã, ca modalitate principalã de reconstituire a dreptului de proprietate încãlcat de regimul comunist. Numai acolo unde restituirea în naturã nu este posibilã, legea stabileºte moduri subsidiare de reparaþie, aºa cum sunt compensarea cu alte bunuri ºi servicii, acordarea de titluri de stat sau despãgubiri bãneºti. Legea de faþã nu poate repara decât în parte abuzurile regimului comunist. Clãdirile care au fost demolate ºi terenurile care au fost ocupate de clãdiri noi nu mai pot fi restituite. Este o imposibilitate de a trece peste acest impediment absolut. De asemenea, despãgubirile bãneºti nu se vor acorda decât dupã o perioadã astãzi nedeterminatã, ele urmând a fi stabilite printr-o lege specialã care urmeazã sã fie adoptatã ulterior. Aceastã soluþie este de naturã sã prelungeascã suferinþele celor deposedaþi. Suntem însã nevoiþi sã adoptãm aceastã soluþie din douã motive: mai întâi, cuantumul total al despãgubirilor nu este cunoscut în prezent ºi el urmeazã a fi stabilit dupã depunerea cererilor de cãtre persoanele îndreptãþite ºi centralizarea acestora. Apoi, din cauzã cã resursele bãneºti ale statului sunt extrem de limitate ºi pot face faþã cu greu nevoilor celor mai stringente.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul vicepreºedinte Vasiliu. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, domnul ministru, doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca partener în elaborarea acestui proiect de lege supus astãzi dezbaterilor noastre, dupã îndelungi analize ºi negocieri, Partidul Democrat considerã cã discutarea ºi adoptarea lui are o semnificaþie de importanþã crucialã pentru întreaga societate româneascã.

S-au consumat multe energii, multã patimã, chiar ºi retoricã, în pregãtirea acestui proiect de lege ºi de aceea partidul nostru a încercat prin toate mijloacele sã impunã acestei reglementãri logica timpului actual ºi nevoia de justiþie socialã.

Prin amendamentele depuse ºi susþinute de noi în Comisia juridicã a Senatului, grupul nostru parlamentar a militat pentru promovarea principiilor social-democrate moderne, abordând chestiunile care fac obiectul proiectului de lege pe baza garantãrii proprietãþii private, a cerinþelor de justiþie dreaptã ºi echitabilã, pentru ocrotirea drepturilor legitime, atât ale proprietarilor cât ºi ale chiriaºilor, cât ºi pentru crearea cadrului legislativ care sã stopeze abuzul în interpretãrile subiective ale legilor.

Am afirmat întotdeauna cã într-o societate democratã nedreptãþile nu pot fi îndreptate prin generarea altora, or, practica de zi cu zi ne-a demonstrat cã reglementarea anterioarã privind imobilele naþionalizate, respectiv Legea nr. 112/1996, nu a rãspuns acestui deziderat ºi nu a acoperit nici nevoile foºtilor proprietari ºi nici nu a asigurat o adevãratã protecþie a chiriaºilor. În aceastã situaþie, prin reglementarea propusã astãzi nu se mai lasã loc interpretãrilor aleatorii ale legii, care au determinat, atât proprietarii cât ºi chiriaºii, la chinuitoare slalomuri între reglementãri parþiale ºi neacoperitoare, situaþii generatoare de abuzuri.

Totodatã, se bareazã practica existentã astãzi a evacuãrilor chiriaºilor în stradã, lipsiþi de orice protecþie legislativã ºi victime sigure ale golurilor legislative.

Un alt merit al proiectului de lege este acela cã prin prevederile sale se stabileºte atât regimul juridic al acestor imobile, cât ºi ocrotirea deopotrivã a celor douã categorii, proprietari ºi chiriaºi, precum ºi soluþionarea echitabilã ºi uniformã a situaþiilor în care aceste imobile au fost înstrãinate cu titlu legal, inclusiv pentru cele vândute de Fondul Proprietãþii de Stat.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Eugen Vasiliu.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Nu pot decât sã mã bucur sã constat cã aceastã distinsã adunare iubeºte istoria. ªi nouã ne place istoria, ºi liberalilor le place istoria, mai ales cã în acest an acest partid împlineºte 125 de ani de la înfiinþare, þin sã reamintesc cã este vorba despre partidul care a condus România când a devenit independentã, partidul care a condus România când a devenit întregitã, ºi partidul care a condus România atunci când þara a devenit þara cu cea mai modernã Constiþuþie, adicã în 1923. Toate acestea le-au fãcut liberalii construind pe o singurã idee, ideea de proprietate, ºi vreau sã subliniez cã toate partidele care au dãrâmat ceva în România au dãrâmat pe o singurã idee: lupta împotriva proprietãþii.

Iatã de ce cred cã nu este întâmplãtor cã tocmai în acest an liberalii au strâns cele 700.000 de semnãturi pentru garantarea proprietãþii, arãtând cã poporul doreºte acest lucru, ºi nu este toana unui partid, tot aºa cum nu este deloc întâmplãtor cã ministrul care vã propune astãzi aceastã lege este un ministru liberal.

Vreau sã mai spun doar cã ideea cã proprietatea restituitã este o povarã este cel puþin la fel de ciudatã ca ideea cã viaþa este o povarã ºi cred cã numai un partid sinucigaº poate sã susþinã cã viaþa este o povarã.

În ultimul rând, vreau sã precizez doar cã Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal nu susþine aceastã lege, pentru cã nu poþi sã susþii faptul cã 2 x 2 fac 4. Partidul Naþional Liberal ºi grupul nostru parlamentar afirmã aceastã lege ºi votul pentru ea este un vot pentru adevãr.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Sã-mi daþi voie sã vã parafrazez ºi sã vã spun cã este absolut întâmplãtor cã cel care prezideazã astãzi ºedinþa Senatului este liberal.

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul senator Gyšrgy Frunda are cuvântul.

Domnule preºedinte, domnule ministru, doamnelor ºi domnilor senatori,

Regimul comunist ºtia foarte bine, când a fost instaurat în România, cã, dupã viaþã, ceea ce trebuie distrus imediat este proprietatea. Acesta a fost mijlocul, instrumentul cu care comuniºtii au reuºit sã distrugã România, tot aºa cum au reuºit sã distrugã ºi celelalte þãri europene foste comuniste.

Pentru a-ºi atinge scopul, pentru a face din populaþia þãrii o masã informã, supusã unei singure voinþe politice, nu au avut nici un fel de reþinere ca, împotriva Constituþiei în vigoare, împotriva tratatelor internaþionale, semnate de România la acea datã, sã adopte legi pe

baza cãrora sã distrugã proprietatea privatã ºi proprietatea publicã. A fost un proces lung, care a distrus þara timp de mai multe zeci de ani. Astãzi este nevoie sã restituim proprietatea celor în drept, celor care au fost deposedaþi ºi moºtenitorilor acestora, nu numai pentru a asigura un caracter reparatoriu ºi moral, fãrã de care o societate nu poate exista, dar pentru a asigura stabilitatea statului de drept. Fãrã proprietate privatã nu existã stat de drept, fãrã proprietate privatã nu poate fi sigurã economia de piaþã. Fãrã recunoaºterea dreptului de proprietate, birocraþia ºi corupþia înfloresc ºi nu este întâmplãtor cã în România anului 2000, la 10 ani dupã Revoluþie, în lipsa privatizãrii bãncilor, în lipsa garantãrii dreptului de proprietate, este, pe zi ce trece, tot mai greu sã înfrângem corupþia ºi birocraþia.

Sã nu uitãm cã celelalte þãri socialiste au reuºit în mai mare mãsurã decât noi sã învingã corupþia ºi birocraþia, sã ajungã la o economie de piaþã mai stabilã, sã asigure un produs intern brut mai mare ºi sã asigure un venit mai rezonabil, mai decent, propriilor cetãþeni, prin reasigurarea dreptului de proprietate.

Din nefericire, suntem ultimii, dintre þãrile membre candidate la Uniunea Europeanã, care adoptãm o asemenea lege.

Daþi-mi voie sã vã reamintesc ceea ce spunea fostul ministru de finanþe al Poloniei, domnul Bal[\] czerowici, care spunea cã, prin restituirea proprietãþii, facem douã lucruri: în primul rând, asigurãm o dreptate pentru cetãþenii þãrii noastre Ñ ai Poloniei, spunea el Ñ ºi, în al doilea rând, vom asigura investiþiile în þara noastrã.

Foarte bine! Ce legãturã are astaÉ?

Vreau sã vã spun cã momentul este foarte important ºi sper cã cei mai mulþi dintre noi sã realizeze cã, dacã nu vom reuºi sã facem niºte paºi convingãtori, o redeschidere a monitorizãrii României ar crea mari neajunsuri întregului Parlament, Guvernului României, indiferent de ce coaliþie guvernamentalã ar conduce aceastã þarã.

În ceea ce priveºte fondul problemei, s-a susþinut cã principiul acestei legi este principiul restituþiei în întregime, _restitutio în integrum_ . Nu este adevãrat! _Restitutio in integrum_ înseamnã nu numai restituirea imobilelor

naþionalizate în întregul lor, dar ºi a fructelor civile morale ale accesoriilor la dreptul real, fundamental, la proprietate, care nu se restituie prin aceastã lege.

Aceastã lege prevede, ca principiu, restituirea în naturã, acolo unde se poate, iar acolo unde nu se poate, restituirea în echivalent.

Legea prevede în art. 2 care imobile vor fi retrocedate, cine poate solicita restituirea Ñ cei care au fost deposedaþi de proprietãþile lor ºi moºtenitorii acestora Ñ ºi ce fel de imobile se restituie.

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România constatã cu insatisfacþie ºi cu durere cã cele peste 1.600 de imobile care au fost trecute în proprietate de stat de la bisericile tradiþionale maghiare Ñ Biserica Catolicã, Reformatã, Luteranã, Unitarianã Ñ nu sunt retrocedate acestora, proprietarilor de drept, ºi cã asupra acestora urmeazã sã se pronunþe Parlamentul printr-o lege specialã.

Cu toate acestea, în înþelepciunea ºi dorinþa lor de a ajuta România în integrarea europeanã, ºefii celor patru biserici tradiþionale ungureºti au semnat la Snagov o declaraþie prin care susþin integrarea României în Uniunea Europeanã.

De aceea, vã rog sã luaþi act de acest lucru ºi sã ajutaþi, ºi sã onoraþi cu poziþia dumneavoastrã, strãduinþa noastrã de a reprimi ceea ce se cuvine bisericilor noastre tradiþionale, noi dorind sã folosim acestei imobile în scopul în care sunt folosite ºi astãzi.

Legea prevede, între altele, ºi ocrotirea chiriaºilor, menþinând toate mãsurile de ocrotire care sunt prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 ºi limiteazã chiria care poate fi aplicatã familiilor la 30% din veniturile obþinute de acestea, ceea ce este sub media europeanã.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul secretar Dumitru Badea.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Cu gândul la prestigiul Senatului care, pornind la dezbaterea de astãzi, ar putea sã intre pe o stradã fãrã ieºire, pentru ultimele sãptãmâni ale acestei sesiuni, poate o sã vã surprindã, dar Grupul parlamentar al Partidului România Mare vã solicitã sã renunþaþi la dezbaterea acestei legi, din urmãtoarele motive:

1. Având în vedere prevederile sale, asupra cãrora voi reveni, legea este total antidemocraticã ºi lipsitã de umanism. Punem la îndoialã ºi faptul cã ea va fi adoptatã în timpul scurt care v-a mai rãmas la dispoziþie ºi cu reprezentarea pe care o mai aveþi în Senat. Aþi observat, probabil, cât de puþini au fost cei care au aplaudat vorbitorii Puterii.

Mai mult, este clar cã, motivat de neluarea în considerare a amendamentelor Opoziþiei, ea va fi modificatã imediat ce aceasta va veni la putere. Mã refer la Opoziþie.

ªi mai este un impediment foarte serios. Noi credem cã sunt de ajuns cele peste 250.000 de procese pentru pãmânt. Dacã mai vreþi încã cel puþin pe atâtea, pentru case, mã îndoiesc.

Înainte de a cuceri puterea, dumneavoastrã, guvernanþii de astãzi, inclusiv domnul Preºedinte Constantinescu, aþi promis cã nu veþi modifica Legea nr. 112/1995. Desigur, noi nu ne aºteptãm sã vã îndepliniþi aceste angajamente. Acum încercaþi, pe ultimii 50 de metri, pentru cã nu mai aveþi 100, pentru a face o cursã de 100 de metri, sã impuneþi ºi aceastã lege a imobilelor naþionalizate. 2. Trebuie sã recunoaºteþi ºi dumneavoastrã, iniþiatorii ºi sprijinitorii acestei legi nedrepte, cã ea nu face decât sã învrãjbeascã cele douã categorii Ñ foºtii proprietari ºi chiriaºii Ñ pentru a nu mai vorbi de instituþiile statului. O parte dintre ele, prin aplicarea legii, vor rãmâne fãrã sediu.

Ea nu face nimic altceva decât sã sãdeascã urã.

Ce fel de dreptate este aceea prin care, aºa cum am vãzut din practica de pânã acum, unei rude îndepãrtate a fostului proprietar i se restituie blocuri întregi, în loc sã i se acorde, în timp ºi în raport de posibilitãþile statului român, o dreaptã despãgubire, punând astfel la adãpost ºi pe chiriaºii care nu au nici o vinã cã s-au nãscut ºi au trãit în aceste imobile pe care le-au întreþinut ºi reparat.

Da, dar în Ungaria s-au dat bani.

Da, noi, când o sã avem, o sã le dãm.

Numai 7% susþin cã aceste clãdiri trebuiesc înapoiate necondiþionat vechilor proprietari.

V-am reamintit cele de mai sus pentru a vã ajuta sã luaþi o hotãrâre cât mai aproape de realitatea româneascã.

Doamnelor ºi domnilor, ºi dumneavoastrã aþi fãcut apel la noi ca sã vã ajutãm sã luaþi aceastã hotãrâre.

Dacã dumneavoastrã, majoritatea, veþi trece peste problemele mari, între care ºi cele ale chiriaºilor, pe care, în mod mincinos, îi generalizaþi, punându-i în poziþia de foºti membri ai nomenclaturii comuniste, dacã veþi realiza faptul cã sute de mii de oameni ºi de instituþii vor fi, pur ºi simplu, aruncaþi în drum ºi nu veþi gândi la ceea ce se va putea întâmpla dupã aceea, la imposibilitatea statului român de a rezolva acum toate problemele proprietãþii, din punct de vedere financiar, este clar cã nu veþi da o lege durabilã. Mai ales acum, cu câteva luni înainte de alegerile generale.

Vã înþelegem dilema, unii dintre dumneavoastrã vã gãsiþi la o intersecþie nedirijatã a intereselor politice de grup cu cele personale ºi mai este o direcþie, poate cea mai importantã, aceea a interesului general al societãþii româneºti prezente ºi viitoare, care sã aibã cât mai puþine probleme divergente generatoare de neînþelegeri, urã ºi dezbinare.

Pentru noi, opþiunea este clarã Ñ mergem pe aceastã direcþie. Trebuie sã fiþi alãturi de noi, de opoziþie. Cel puþin acum, în ultimul ceas, faceþi acel compromis la care se referea aici domnul ministru al justiþiei, afirmând cã el ar exista deja Ñ acest compromis Ñ ceea ce nu este adevãrat, cel puþin pânã în acest moment. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Unitãþii Naþionale Române, domnul senator Vasile Dobrescu.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Abordarea acestei legi fundamentale pentru societatea româneascã, care a suscitat ºi resuscitat atenþia noastrã ºi a opiniei publice, trebuie sã se facã cu deosebitã chibzuinþã, în acelaºi timp, cu îngãduinþã din partea partenerilor politici ºi, în acelaºi timp, a acelora care reprezintã grupurile de proprietari sau chiriaºi.

Eu aº merge mai departe, fiindcã aceste grupuri de proprietari ºi de chiriaºi se aflã într-o minoritate faþã de cei care vor trebui sã contribuie la punerea în practicã a acestei legi, la despãgubirile enorme pe care societatea româneascã trebuie sã le achite.

Generaþiile care vor veni Ñ ºi nu exagerez Ñ vor trebui sã-ºi aducã obolul, contribuþia materialã, într-o manierã mult prea mare ºi într-o formã care depãºeºte forþa economicã a statului român.

## Domnilor,

Partidul Unitãþii Naþionale Române este de acord cu garantarea proprietãþii ºi cu ocrotirea acesteia. Am putea sã spunem cã, chiar aplaudãm iniþiativa liberalilor, fiindcã nu schimba Constituþia ºi fondul Constituþiei în sine, chiar formulele respective, dar eu cred cã se exagereazã atunci când se vorbeºte ºi în cazul locuinþelor, deci a imobilelor, cã proprietatea în România nu este garantatã ºi cã numai prin aceastã lege se va pune capãt disputelor.

Disputelor asupra proprietãþii imobiliare, nu ºtiu dacã li se va pune capãt, dar în momentul respectiv s-ar începe statuarea principiului proprietãþii imobiliare în þarã.

Eu cred cã toþi cei de faþã, unii dintre dânºii cu o activitate parlamentarã deosebitã, apreciazã cã proprietatea în România ºi proprietarii au avut garanþii dupã 1990 încoace. Altfel, sunt sigur cã n-am fi fost acceptaþi în Consiliul Europei. Nu acesta a fost punctul central atunci când am fost acceptaþi în Consiliul Europei. Clar! Nu Consiliul Europei, ci angajamentele acelora care au guvernat þara Ñ printre care ºi Partidul Unitãþii Naþionale Române Ñ care au fost legate de proprietate, au fost un lucru valabil ºi viabil. Dar, dacã luãm ºi exemplul celorlalte þãri, vecine chiar Ñ Ungaria Ñ vom constata cã s-au impus câteva principii ºi s-a plecat de la dezideratul general al societãþii, apoi de la valoarea ºi de la doleanþele celor în cauzã, ºi am spune, de la dreptul tuturor celor care au fost dezmoºteniþi de regimul comunist ºi chiar de la principiile pe care le-a impus Consiliul Europei, referitor la capacitatea statului ºi societãþii respective de a realiza aceastã retrocedare, fie în naturã, fie în bani. Ceea ce s-a concretizat în Ungaria, a rãmas ºi cred cã ar putea ºi domnul Frunda sã accepte ca principiu. Eu i-am zis domnului Frunda, nu neapãrat cã este legat, sentimental ºi naþional de Ungaria, dar fiindcã a constatat, în legãturile pe care le-a avut la Consiliul Europei, un exemplu, ºi anume cã s-a admis principiul despãgubirii ºi al despãgubirii pentru toate proprietãþile preluate de instituþiile publice ale statului.

Mulþumesc, domnule senator.

Sã-mi îngãduiþi sã procedez într-un fel pe care l-am mai folosit la o asemenea dezbatere importantã, dezbatere generalã, ºi sã dau cuvântul înaintea celor care s-au înscris, dintre colegii noºtri, unor grupuri a cãror importanþã nu o putem neglija. Este vorba de grupul Ñ nu am spus parlamentar Ñ U.F.D. ºi grupul independenþilor.

Din partea grupului independenþilor, grup, nu am spus grup parlamentar, reprezintã o orientare, vã dau cuvântul tuturorÉ ( _Discuþii în salã, se dialogheazã cu sala._ ) Éda, este, într-un fel, recunoscut ca lider al acesteiÉ Nu!, nu-l recunoaºteþiÉ BunÉ vã voi da ºi dumneavoastrã cuvântul, tot ca independent. Da, bun. Da, dar dânsul nu vorbeºte în numele dumneavoastrã.

Procedurã, domnule preºedinte!

Vã rog!

Nu e prima datã, ºi destul de frecvent s-a folosit acest obicei, ca unora de acolo sã li se recunoascã anumite drepturi de a lua cuvântul sau de a se, mã rog, erija în conducãtor al unor persoane, al unor senatori independenþi.

Am spus-o Ñ ºi nu o datã Ñ în linii generale existã douã grupuri de independenþi: cei de dreapta ºi cei de stângaÉ centrulÉ centrulÉ Dumnezeu este pe centruÉ restulÉ

În aceastã situaþie, vã rugãm, domnule preºedinte, sã spuneþi: independenþii de stânga sau independenþii de dreapta?

Da.

Dar noi suntem de dreapta, nu vedeþi cãÉ

Da, vã promit cã aºa facÉ ºi cã voi da cuvântul independenþilor din toate punctele cardinale posibile.

Domnul senator Ciurtin, dupã care urmeazã domnul senator Vosganian.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Cred cã luãrile de cuvânt de pânã acuma au fost foarte frumoase, nu au avut nici un fel de ex-abrupto, ºi cred cã prin luarea mea de cuvânt am sã stârnesc, cel puþin, interesul celor prezenþi în salã. ªi anume, din douã puncte de vedere.

În primul rând, aº face o observaþie cinstitã, zic eu, ºi anume cã vorbim despre comuniºti începând din 1944Ð1945 ºi nu recunoaºtem ºi nu avem tãria de caracter sã vedem care au fost comuniºtii ãia în 1945 care au distrus nu numai proprietatea, dar ºi intelectualitatea româneascã, ºi trecem aºa de uºor peste aceste chestiuni, voit, sigur cã da, pentru cã nu vrem sã aflãm cã acel partid comunist în 1944Ð1945 era format dintr-o structurã interesantã, cam 99% strãini de neamul românesc sau fãrã sã fie de naþie românã.

ªi, în al doilea rând, cuvântarea mea este destul de lungã, dar o sã o reduc foarte multÉ

Da, vã rog!

O sã vã spun ceva ºi de unde trebuie sã pornim. Dumneavoastrã ºtiþi cã aceste clãdiri care fac obiectul acestei legi nu au fost construite în 1940, 1999 sau 2000. Ele au fost niºte clãdiri realizate cu Ñ poate Ñ sute de ani înainte, unele, altele cu 50Ð60 de ani înainte. ªi se trece în conþinutul acestei legi peste ceva foarte important, ºi anume, natura juridicã a acestor clãdiri înainte de 1918, între 1918 ºi 1940. Pentru cã, fãrã a ºti aceastã naturã juridicã a acestor clãdiri, nu putem sã rezolvãm problema pe care o analizãm sub formã de principii în acest an de cumpãnã Ñ 2000.

Dintru început vreau sã vã spun cã aceastã pledoarie a mea va face deosebire de toate, pentru cã eu am sã mã refer la cu totul altceva, ºi anume am sã refer la o parte a României, dragã mie, Transilvania ºi clãdirile din Transilvania, din centrele citadele de culturã româneºti, ºi sã vedem ce se întâmplã cu ele.

Pentru cã este foarte uºor sã dãm o lege cu caracter general, fãrã însã a ºti ce este acolo. ªi atunci, aº zice eu cã, normal, firesc, mã pronunþ pentru aceastã lege cu corecturile necesare în dezbaterea pe articole.

Pentru cã o asemenea lege nu este specificã numai României, ci acest punct de vedere legislativ este valabil ºi pentru toate celelalte þãri din centrul ºi estul Europei, numai cã acolo Ñ ºi dumneavoastrã trebuie sã ºtiþi, ºi ºtiþi, dar nu faceþi apel la aceste cunoºtinþe ale dumneavoastrã Ñ principiul primordial a fost acela al pãstrãrii intereselor economice, financiare, sociale ºi administrative ale statelor în cauzã. ªi cã acolo nu au fost, spre deosebire de România, atât de mult contestate toate mãsurile legislative care au fost luate în domeniu.

De aceea, în cele ce urmeazã am sã fac câteva consideraþii asupra revendicãrilor de aceastã naturã ale minoritãþii maghiare din România, cu accent asupra celor clamate cu atâta insistenþã ºi virulenþã de comunitãþile religioase aparþinând acestei minoritãþi, fie cã este vorba de reformaþi, catolici, unitarieni, calvini sau mai ºtiu ce altã confesiune.

Departe de mine intenþia de a pune în discuþie drepturile fireºti, naturale ale acestora la mãsurile reparatorii ce li se cuvin.

Dacã aceste revendicãri însã nu sunt de naturã sã aducã o atingere gravã intereselor majore ale statului român în domeniul politic, economic, sã producã disfuncþii ºi perturbãri majore, insurmontabile chiar pentru moment în funcþionareaÉ

Domnule preºedinte, domnule preºedinte, vã rog frumosÉ

Domnule, stai jos, cã nu þi-a dat nimeni cuvântul!

Domnule preºedinte, vã rogÉ

Éîn funcþionarea unor instituþii, îndeosebi, în sfera învãþãmântuluiÉ sãnãtãþii ºi ocrotiriiÉ

În conformitate cu Regulamentul SenatuluiÉ

Da. Un moment, nu putem vorbi toþi. Ce doriþi, vã rog?

## Domnule preºedinte,

În conformitate cu Regulamentul Senatului este interzisã ºi se sancþioneazã inculparea colectivã, aducerea de atingere demnitãþii, ºi a Bisericii ºi a persoanelor, ºi v-aº ruga frumos sã atrageþi atenþia vorbitorului cã nu se pot aduce învinuiri colective ºi nu se poate denigra ºi nu se pot face acuzaþii la adresa cultelor.

Numai românii trebuie înjuraþi, domnule, în þara asta! Numai românii pot fi înjuraþi în þara asta! ªi creºtinii ortodocºi!

Vã rog, vã rog!

## Domnule preºedinte,

Eu am spus de revendicãrileÉ nu am blamat aceastã minoritate, nu a blamat nimeniÉ

## Stimate domnule coleg,

Vã rog sã vã referiþi exact la legea pe care o dezbatem acum!

Exact! Pãi, da, prin lege nu se revendicã ceva?!É Ia uite-te, de când mã interpreteazã cineva pe mine?!

Chiar, cum îºi permite?!

Pãi, da, cum îºi permite?! CategoricÉ

Prin urmare, deci deÉ nefuncþionalitate a unor instituþii de învãþãmânt, sãnãtãþii, ocrotirii sociale, cultural-artistice, administraþie, apãrãrii ºi ordinii publice º.a.m.d.

Domnilor colegi,

O situaþie ºi mai gravã o întâlnim în categoria revendicãrilor în care se ignorã cu bunã ºtiinþã, dar ºi cu rea voinþã de cãtre petenþi, situaþii juridice rezolvate definitiv de-a lungul istoriei, fie prin acte normative interne, fie prin tratate internaþionale.

Domnule preºedinte,

Revin asupra acestui lucru pentru cã am spus, regimul juridic în perioada pânã în 1918 ºi interbelicã Ñ care sunt cerute astãzi Ñ ºi modalitãþile, principiile, motivaþiile sunt aceleaºi.

Deci, din acest punct de vedere se impune cã revendicãrile, petiþiile ºi reclamaþiile comunitãþilor cultice maghiare din România împotriva statului român s-au manifestat ºi în perioada interbelicã ºi ele sunt aceleaºi.

Problematica, de aceea vã spuneam, are un istoric mai îndepãrtat, sediul acesteia regãsindu-se în statutul proprietãþii bunurilor ce au aparþinut cultelor maghiare din Transilvania în perioada Imperiului Austro-Ungar, respectiv a Ungariei antebelice, care au legiferat cu fermitate regimul juridic al acestora, respectiv, dreptul de folosinþã ºi nu dreptul de proprietate.

Prin urmare, ºi statul austro-maghiar, pretenþiilor cultelor religioase maghiare nu le-a aprobat dreptul de proprietate asupra clãdirilor, asupra imobilelor, ci drept de folosinþãÉ

Dar nu-i adevãrat!

ªi acum am sã vã dau câteva speþeÉ

## Stimate domnule coleg,

Legea asta nu dispune aºa ceva. S-a pus problema cã nu prevede o asemenea dispoziþieÉ

## Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã veþi reglementa printr-o lege aparte sau printr-o ordonanþã problema proprietãþilor cultelor religioase.

Atunci discutãmÉ

Pãi aia, nu o sã o mai pot discuta cã deja se aprobã fãrã voinþa mea!

Nu, nu o sã se aprobe nimic fãrã voinþa dumneavoastrã.

Bine, am sã trec asupra problemei cultelor.

Aºa!

Situaþia juridicã a imobilelor ºcolare devenite sau destinate învãþãmântului confesional.

Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, vreau sã le aduc aminte celor care cunosc problema, dar nu ne-o spun, pentru cã mizeazã pe necunoaºterea noastrã ºi, mai ales, scuzatã sã-mi fie afirmaþia, a celor din vechiul regat care au mai puþinã tangenþã cu ºmecheria transilvanãÉ Deci, observaþi dumneavoastrã cã, în 1918 ºi prin Tratatul de la Trianon, 1919Ñ1920, în art. 45 se spune cã statul român este moºtenitor de drept a ceea ce a fost statul maghiarÉ

Mai spune ºi altceva!

Édar interesant este faptul cãÉ dumneavoastrã cunoaºteþi aceste lucruri, dar dinÉ aºaÉ din politeþe nu le spuneþi.

Prin urmare, dumneavoastrã ºi în perioada interbelicã, prin acþiunile dintre 1925Ñ1927, 1932Ñ1935, prin care aþi reclamat la Naþiunile Unite, la toate forurile internaþionale cã aveþi dreptul sã pãstraþi aceste imobile, Societatea Naþiunilor Unite v-a dat un rãspuns categoric: Nu!

Dar interesant este cã acum cereþi exact ce aþi cerut atunci.

Printre altele, sunt vreo mie douã sute ºi ceva de clãdiri ale ºcolilor din Transilvania, sunt palate ale culturii, sunt palate administrative, sunt imobile ale armatei, ale autoritãþilor publice, º.a.m.d., pe care acum le cereþiÉ Deci, aici este foarte interesantÉ cã le revendicaþiÉ

Stimate domnule coleg,

Nu mã obligaþi sã fac ce n-am fãcut niciodatã ºi sã vã limitez cuvântul.

Vã rog sã vã referiþi la legea pe care o discutãm!

Pãi, asta esteÉ

Domnule preºedinte,

Din moment ce dumneavoastrã nu judecaþi prin lege statutul juridic al acestor case înainte de 1940, cum puteþi sã faceþi lucrul acesta sã le înapoiaþiÉ Iatã, vã dau, domnule preºedinte, vã dau, fiþi atenþi aici, Ordonanþa ministerialã maghiarã din 1941 nr. 1.440É prin careÉ

Este înainte de 1945, iertaþi-mã!

Nu, nu, staþi sã vã spun, cã dupã 1945 tot ei au fost la conducere, nu eu!

Stimate coleg, Vã rog sã vã liniºtiþi!

Prin aceastã ordonanþãÉ

Eu am sã vã rog sã treceþi în locul meu, dacã dumneavoastrã hotãrâþi cum merg dezbaterile. Eu vreau sã vã spun cã un distins concetãþean al meu spunea cã, dacã mã iubeºti, ia-o din Õ48É ºi eu vã spun cã, dacã ne iubiþi ºi ne respectaþi, luaþi-o din Õ45 încoaceÉ

Domnule preºedinte,

Statul comunist nu a naþionalizat clãdirile pe care le-a construit elÉ a naþionalizat construcþiile dinainte de 1940É astea le-a naþionalizat, domnule, dar fiþi foarte conºtienþi de ceea ce faceþi aiciÉ deci aceste clãdiriÉ ºi aceste clãdiri au avut un alt regim juridic în TransilvaniaÉ

Domnule preºedinte,

Aici sunt niºte conflicte, trebuie sã dãm rãspunsÉ

Domnule, dumneata dã-mi rãspunsÉ

Pierdem timpul, legea acþioneazã dupã 1944É pierdem timpulÉ

Domnule Vosganian, Vorbiþi în altã parte, domnule!

Bun, s-a înþeles, aþi spus acest lucru.

Ei, ºi atunci cum le dãm?! Este de votat o asemenea lege?!

Nu este. DaÉ

Sigur cã da, ºi acum închei pentru cã vã þin prea mult pentru cã am foarte multe documente.

Domnule preºedinte,

Eu am cercetat arhivele din Cluj ºi ºtiu ce vorbesc aici, nu am venit nepregãtit. ªi vã mai spun altceva: uitaþi-vã la ziarele de astãzi, de ieri ºi de când a apãrut ”Legea LupuÒ.

Aþi observat ce aþi fãcut cu composesoratele în Harghita ºi Covasna?! Iatã, 600 de ha de pãdure ia un cetãþean, prin composesorat, în Harghita ºi Covasna, ºi românului care are 10Ñ20É a avutÉ nu-i daþi decât 10É?!

Pãi, n-aþi vrut voiÉ

Asta este ilegalitate, domnule! Cum n-am vrut?! M-ai întrebat pe mine?! Eu sunt independent, nu m-ai întrebat pe mine!

Vã rog, domnule coleg, nu dialogaþi! Vã rog sã rezumaþi!

Asta este! Observaþi ce se întâmplã cu aceste legi fãcute pe picior ºi nejudecate?!É

Asta este realitatea, domnule preºedinte!

Uitaþi ce se întâmplã cu pãdurile în Harghita ºi Covasna! Îi nenorocire acolo! ªi am spus aici, am fãcut propunereÉ luaþi ca bazã de discuþie ori legea din 1921, reforma agrarã, ori cea din 1945. Nu aþi vrut. Acuma vin de pe timpul Mariei Tereza cu regimentele de grãniceri secuieºti ºi sãseºtiÉ ºi dupã aia cer pãdurileÉ

Bun, vã mulþumesc.

Procedurã, domnule preºedinte!

Nu, vã rog, nu vã dau nici un fel de procedurã, cã deschidem discuþiile la nesfârºit. S-a discutat în afara perimetrului legii.

Urmeazã colegul nostru care trebuie sã plece imediatÉ Sper cã o sã vã referiþi pe scurt. Nu are nici un fel de rost sã ne agitãm, sã ne tensionãm când facem dezbateri generale, la fiecare articol se poate spune orice pãrere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de Senat ºi de ºedinþã.

Onorat Senat,

De 10 ani, în þara noastrã se vorbeºte despre integrarea europeanã ºi euroatlanticã, chiar dacã aceastã dorinþã legitimã ºi necesarã a fost abordatã de cãtre unii doar într-un mod declarativ.

S-au fãcut ºi se fac în continuare susþinute demersuri diplomatice pentru a ne apropia cât mai mult de termenul de acceptare. România este membrã cu drepturi depline a Consiliului Europei, organizaþie paneuropeanã ale cãrei obiective sunt apãrarea drepturilor omului ºi respectarea valorilor democraþiei.

Poate cã nu peste mulþi ani porþile Uniunii Europene ºi ale Tratatului Nord-Atlantic se vor deschide ºi pentru þara noastrã. Este evident faptul cã nimeni în România nu va avea curajul mãcar sã încerce o reapropiere de o sferã de influenþã definitiv apusã ºi nici majoritatea românilor nu mai viseazã la aºa ceva.

Pentru þara noastrã sunt esenþiale însuºirea ºi respectarea standardelor europene ºi armonizarea legislaþiei interne cu cea comunitarã. Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a cerut României prin Rezoluþia nr. 1.123 din aprilie 1997 sã modifice legislaþia în domeniul restituirii bunurilor confiscate ºi expropriate, astfel încât sã se prevadã restituirea _in integrum_ sau o despãgubire echitabilã.

De ce trebuie sã ne cearã Occidentul sã facem un lucru natural, normal ºi profund echitabil?!

Rãspunsul este mai simplu decât pare. În România postdecembristã nu s-a dorit intrarea în normalitate, pierzând nepermis de mult timp. Este perfect adevãrat cã au existat ºi încã mai existã persoane ºi personalitãþi care au întreþinut în mod deliberat aceastã situaþie tocmai pentru cã le-a convenit. ªi ne mai mirãm cã întotdeauna suntem priviþi cu suspiciune ºi lãsaþi la urmã. Pânã ºi la vecinii noºtri bulgari problema ºi-a gãsit o rezolvare.

Pe 5 februarie 1992 Ñ ºi vã rog sã reþineþi data Ñ Parlamentul bulgar a adoptat Legea privind restabilirea proprietãþii asupra bunurilor imobile trecute în proprietatea statului. Bulgarii au restabilit proprietatea asupra bunurilor imobile care au fost expropriate ºi au decis ca atunci când nu sunt asigurate condiþiile pentru restabilirea proprietãþii foºtii proprietari sau moºtenitorii acestora se despãgubesc. Doar douã paragrafe de lege neinterpretabile ºi care reparã 50 de ani de nedreptate.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul Ñ cerând scuze cã l-am amânat de douã ori Ñ domnului senator Vosganian.

ªi urmeazã domnul senator Opriº.

## Stimaþi colegi,

Punctul meu de vedere este diferit ºi-l voi explica în cele ce urmeazã. Aº vrea sã vã amintesc cã la Camera Deputaþilor Uniunea Forþelor de Dreapta a votat împotriva acestei legi ºi dezbaterile acestea generale îmi prilejuiesc oportunitatea de a explica votul meu.

În primul rând, eu aº vrea sã renunþãm la ipocrizie, dragi colegi. În primul rând, în legãturã cu garantarea proprietãþii.

## Stimaþi colegi,

Nici o lege din România, inclusiv Constituþia României, nu interzice garantarea proprietãþii. Nu e nevoie pentru garantarea proprietãþii de 17.000 de semnãturi luate pe trotuar. Pentru garantarea proprietãþii e nevoie de un sistem legislativ care s-o garanteze ºi, repet, nimic în România nu interzice acest lucru.

ªi apoi aplicarea acestui set de legi. Aº vrea sã vã întreb pe dumneavoastrã care aþi adunat aceste semnãturi: nu era mai simplu sã stabiliþi un regim juridic egal între proprietatea de stat ºi proprietatea particularã? Nu era mai simplu, de exemplu, sã modificaþi Codul penal astfel ca între proprietatea publicã ºi cea privatã sã existe un regim de egalitate? Aþi fi economisit mult mai mult timp ºi aþi fi dovedit sinceritate.

## **Domnul Petre Ninosu** _(din salã):_

## Dar asta s-a fãcut demult.

Garantarea proprietãþii înseamnã respectarea condiþiilor de prudenþialitate. Pãi când la noi se prãbuºesc bãncile, fondurile de investiþii, este asta garantarea proprietãþii?! Sã vã spun de câte ori am apelat la Banca Naþionalã ca

sã dea o lege a bãncilor populare? Sã vã întreb de ce legea pe care am introdus-o în Parlament acum aproape 3 ani, a pieþei de valori mobiliare, nu-i votatã nici pânã azi? Sã vã întreb de ce legea asigurãrilor a trebuit sã stea 4 ani în Parlament? Sã continui întrebãrile? Aºadar nu pe trotuar, dragi colegi, se face politica în România. Aici, în Parlament, cu legi bune ºi apoi la Guvern cu aplicarea acestor legi. Dacã în România proprietatea nu este garantatã nu e din cauzã cã nu e scris în Constituþie, e din cauzã cã nu este scris aici, ºi voinþa politicã a celor care guverneazã. Sã fie foarte limpede? ªi aici sã ºtiþi cã nu vã aduc o laudã dumneavoastrã, ci o criticã lor, pe care puteþi s-o primiþi cu cea mai mare generozitate din partea mea.

Acum în legãturã cu legea. Nu v-a dat de gândit cã titlul acestei legi este: Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv dupã 6 martie? Adicã cum, dragi colegi? Adicã noi avem o sumã de imobile preluate abuziv, dar dãm înapoi numai unele din ele. Deci recunoaºtem cã nu le dãm înapoi pe toate. Deci e limpede cã legiuitorul de la început merge cu jumãtate de mãsurã. Sã fie foarte clar: Noi suntem pentru respectarea dreptului de proprietate! Nicãieri în lume chiriaºul nu s-a nãscut înaintea proprietarului. Dacã nu exista un proprietar sã construiascã o casã, chiriaºul nu se mai nãºtea. De aceea este corect ca cel care a construit o casã sã se bucure de toate fructele ei. Sã fie limpede!

Acum în legãturã cu legea. Dupã pãrerea mea, aceastã lege este îndreptatã împotriva principiului restituirii. Aceastã lege nu dã nimic înapoi, ci numai trimite oamneii la tribunal. Mie mi se pare un gest pe care nu pot sã-l calific, dragi colegi, cã aceastã lege considerã drept abuzivã legea de naþionalizare ºi nu considerã drept abuzivã Ñ în mod explicit Ñ legea de naþionalizare a caselor. Adicã atunci când furi o întreprindere e abuziv ºi când furi o casã nu mai e abuziv. De ce? Pentru cã în casele alea stau unii dintre cei care au interes sã nu treacã legea în forma asta. Explicaþi-mi mie de ce furtul unei case e mai puþin abuziv decât furtul unei întreprinderi? Explicaþi-mi, domnule Dobrescu! Acolo este un subterfugiu. Cã: ”ɺi celelalte acte normative care cad sub incidenþa legislaþieiÉÒ. Nu, domnule Dobrescu! Spuneþi-o pe ºleau: Legea nr. 11, Decretul nr. 92. Amintiþi decretele prin care s-au luat casele de la Snagov, de nu ºtiu unde, ºi s-au fãcut, cicã, ”vile muncitoreºtiÒ în care n-a stat nici un muncitor din Õ45 încoace. Amintiþi de toate decretele prin care unii oameniÉ, cicã ”nelocuiteÒ. Case nelocuite! Dar cine pãrãsea casa, aºa, pentru cã brusc i se fãcuse silã de ea? Oamenii erau deportaþi în Bãrãgan, li se lua casa ºi dumneavoastrã nu aveþi curajul sã scrieþi în lege cã alea sunt abuzive. Mie mi se pare cã aceastã fricã de a spune lucrurile rãspicat, pânã la capãt, frica asta ne-a costat pânã azi. Pentru cã, dragi colegi, ceea ce ne-a adus în situaþia asta nu este nici nu, nici da, ci este nu, dar, da, dar. Daþi casele înapoi? Da, darÉ Ei, ”dar-ulÒ ãsta ne costã. De ce n-aþi trecut Decretul nr. 92/Õ50 explicit? E abuziv sau nu e abuziv, domnule Dobrescu?

ªi celãlalt a încheiat cu bunã-credinþã.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Poftim? DomnuÕÉ vreþi sã vã citesc din nou? Deci cu alte cuvinte eu am furat casa ºi þi-o dau þie. Tu nu ºtii cã am furat-o. ªi atunci actul rãmâne în favoare, da?

Oameni buni, deci, hai sã ne întoarcem la punct. Eu vã pun o întrebare, domnilor legiuitori. Dumneavoastrã rãspundeþi. 1. Consideraþi cã actele juridice, cum ar fi: Legea 11 sau Decretul 92 au fost abuzive? Dumneavoastrã sã rãspundeþi la aceasta. 2. Dacã sunt abuzive, atunci statul nu avea voie sã dispunã de ele. Ceauºescu n-a îndrãznit sã le vândã. Pentru cã Ceauºescu ºtia cã statul le-a luat fãrã sã aibã dreptul s-o facã. Deci dacã sunt luate abuziv, statul nu avea voie sã le dea. Statul ori le þinea la el veºnic ori le dãdea înapoi proprietarului. ªi dacã sunt lovite de nulitate toate actele ulterioare sunt lovite de nulitate absolutã ºi atunci indiferent cã ãla nu ºtia, nu se pot lua. ªi acum vã întreb eu: Ñ între noi fie vorba Ñ credeþi cã mãcar un singur chiriaº când ºi-a cumpãrat casa nu ºtia cã acea casã a fost fãcutã de altcineva, de un proprietar? Adicã cum vine buna-credinþã, domnilor colegi? Deci chiriaºul a cumpãrat casa ºi el nu ºtia cã acea casã a fost naþionalizatã. Dacã ºtia cã a fost naþionalizatã pe Decretul 92, cum adicã ”bunã-credinþãÒ? Unde de buna-credinþã aici? Când legea respectivã a dat înapoi casele dupã decret. Drecretul e abuziv, cã dacã dumneavoastrã spuneþi cã nu e abuziv înseamnã cã discutãm despre douã democraþii diferite ºi nu are rost sã mai discutãm. ªi dacã drcretul era abuziv, adicã cum omul nu ºtie cã acea casã a fost luatã abuziv? Deci, dragi colegi, eu vã rog pe dumneavoastrã foarte, foarte serios Ñ iniþiatorii legii ºi susþinãtorii legii Ñ ori vreþi sã daþi casele înapoi, ori nu? Dacã vreþi sã le daþi numai unora, care la tribunal au mai multã influenþã decât alþii, pentru asta nu e nevoie sã facem o lege. Dacã vreþi sã pãcãliþi Uniunea Europeanã ºi Consiliul Europei, pãcãliþi-le, dar fãrã noi. Dacã doriþi sã legitimaþi regimul comunist ºi actele juridice de atunci, faceþi-o, dar fãrã noi. Dacã dumneavoastrã nu acceptaþi amendamentele noastre, noi, la acest act, fãcut cu jumãtate de gurã, fãcut cu teama cuibãritã în suflet cã unii ar putea sã-ºi piardã casele ºi cu legitimarea unui regim antiromânesc nu putem fi pãrtaºi. Acesta este punctul de vedere al Uniunii Forþelor de Dreapta ºi, încã o datã, îmi amintesc mâhnirea în legãturã cu lipsa de voinþã politicã ºi de jumãtãþile de mãsurã care de 10 ani încoace ne fac sã rãtãcim fãrã o luminã de moralitate în actul legislativ.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Opriº. Urmeazã domnul senator Glodean.

Au vorbit ºi alte grupuriÉ

Da. Urmaþi la cuvânt.

Poate individual.

Nu. Nu este individual pentru cã este un grup important care putea sã vorbeascã prin doi reprezentanþi. Da. Vã rog!

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Punctul de vedere al Partidului Democraþiei Sociale din România.

Aceastã lege, care a fost aºa de mult aºteptatã, a fost foarte mult comentatã, a declanºat aceastã discuþie de principii despre proprietate, cã este baza oricãrui regim modern politic, sunt foarte bune, sunt frumoase, eseurile sunt foarte bune pe tema asta, însã dacã ne uitãm în proiect, în aspectul tehnic al legii, avem foarte multe lucruri de remarcat ºi vom vedea cum contradicþiile ºi consecinþele pe care le are acest proiect vor duce, poate, la rezultate ce nu reies din discuþiile de bune intenþii care au prefaþat acest proiect de lege.

Acest proiect de lege, care vrea sã însemne o reparaþie pentru nedreptãþi dintr-o perioadã de conducere comunistã, are trei aspecte fundamentale. Are un aspect moral, un aspect politic ºi un aspect juridic, tehnic. Fãrã îndoialã toate au un conþinut social deosebit.

Aspectul de moralitate al acestui proiect se referã la ideea unei posesiuni a proprietãþii, a unui drept care nu este fundamentat. În cei 50 de ani de comunism, proprietatea a fost luatã unor proprietari, a fost apoi redistribuitã unei societãþi, prin diferite mecanisme juridice, ºi aceastã inechitate, de 50 de ani, trebuie sã fie reparatã acum. Reparatã de cãtre stat ºi sã dãm satisfacþie moralã, cui? Celor care au fost expropriaþi. Dar cine sunt cei loviþi de acest mecanism acum, în anii în care dãm aceastã lege? Aici se pune o altã problemã. Este problema rãspunderii politice mai mult. Sunt douã concepþii deosebite. Un stat comunist cu o concepþie cu privire la proprietate a funcþionat într-un sistem de legalitate specific acelui stat comunist ºi în jumãtate de secol s-au constituit niºte raporturi juridice fundamentate pe o anumitã viziune asupra proprietãþii. Se înfruntã, fãrã îndoialã, douã concepþii. Un regim politic defunct care a funcþionat ºi a reglementat viaþa socialã într-un anumit fel ºi acum o întoarcere spre alt regim politic, cu un alt regim de proprietate. Noul regim politic de astãzi consfinþeºte proprietatea, Constituþia, fãrã îndoialã, îi dã tot felul de garanþii ºi celelalte legiÉ S-a discutat cã nu-i proprietatea apãratã, cã nu sunt garanþii etc. Ba da! Sunt garanþii, sunt mecanisme juridice. Însuºi faptul cã dreptul penal îþi apãrã proprietatea, cã dreptul civil îþi apãrã posesiunea, îþi apãrã proprietatea, cã acþiuni în revendicare etc.É îþi aratã cã mecanismul juridic funcþioneazã. Problema nu e de acest ordin. Problema este cum putem sã reîntoarcem acum acest sistem? ªi cu toate cã Partidul Democraþiei Sociale din România e de acord cu o restituþie, este de acord cu ideea, în principiu moralã, de restituire, problema pragmaticã ºi socialã este: cât restituim, cum restituim, cãtre cine restituim ºi care sunt modalitãþile tehnice? Problema cã dacã în aceastã situaþie s-au dat legi, fãrã îndoialã, care prin prisma actualã sunt nedrepte Ñ spunem noi Ñ rãspunderea este de ordin politic a celor care au dat

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Glodean are cuvântul ºi urmeazã domnul senator Gherman.

Mai este un singur înscris Ñ domnul senator Lãzãrescu.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Legea are un pronunþat caracter haiducesc, aºa cum au avut toate legile în România, mai mult sau mai puþin, ºi, îndeosebi în perioada comunistã, când s-au transformat în legi criminale ºi, acum, cã este o anumitã liberalizare, nu se poate concepe ca ele sã fie tratate drept democratice, sau izvorând din niºte reguli ale statului de drept.

Voi exemplifica într-un singur caz, în art. 11, de ce este aceastã lege mai josnicã decât o lege haiduceascã.

Dar aº vrea sã încep cu câteva precizãri referitor la ce s-a afirmat astãzi.

S-au început discursurile cu mareºalul Ion Antonescu. Aº vrea cândva, când cineva a prezentat biografia acestei mari personalitãþi Ñ a fost ºi conducãtor al statului Ñ sã aplaude. Am aplaudat dintr-un singur motiv Ñ pentru cã acest Ion Antonescu a fost cel care a condus armatele române: 1 Ñ ºi cel mai important Ñ împotriva bolºevizãrii þãrii Ñ sã nu uitaþi cei care faceþi statui Ñ împotriva comunismului; 2 Ñ pentru reîntregirea neamului, a teritoriului naþional.

Prin raptul care s-a fãcut în vara lui 1940, când era un regim democratic în România, nu cum zice domnul Pleºu, care, fiind ministru de externe, a cam uitat istoria la un moment dat, dând vina pe alþii.

Dar Ion Antonescu a avut ºi greºeli ºi trebuie sã le recunoaºtem. A instaurat o dictaturã personalã din ianuarie 1941 ºi, dupã aceea, a dat o lege de expropriere a unor bunuri particulare, a unor imobile particulare. El a dat-o, de la el putere. În dictaturã este primul act de rapt al imobilelor din România modernã. Sã nu uitãm lucrul acesta.

E drept cã viza o anumitã parte a populaþiei, respectiv alogenii, care în ultimii 25 de ani erau consideraþi, potrivit Constituþiei din 1923, ca fiind coloniºti ºi au dobândit imobile în România.

Aceastã lege nu este cea despre care vorbeºte proiectul actual, aceastã lege din 1941 a fost abrogatã în 1944 ºi s-au fãcut restituirile cuvenite, _restitutio in integrum_ , cã bine spunea un coleg de aici. S-a dat înapoi imobilul, s-au dat înapoi fructele care le-a produs acest imobil, dobânzile ºi pierderile care le-a suferit prin faptul cã nu le-a exploatat. S-a fãcut o dreptate sutã la sutã.

Vã rog sã vã rezumaþi aºa cum aþi promis.

## Domnule preºedinte,

Cam aceasta este poziþia mea. Sunt foarte multe de spus. Legea în ansamblu, încã o datã spun, este haiduceascã ºi stau sub semnul întrebãrii, dacã conºtiinþa mea de legist Ñ cã asta n-o înveþi la ºcoalã, asta te naºti cu ea, ca ºi logica, poþi sã înveþi pânã îþi sar plombele cã dacã nu o ai, nu o ai, nu mai poþi sã vorbeºti asupra ei Ñ mã va face sã votez sau sã nu votez, probabil cã voi vota tocmai pentru necesitatea cã rezolvã, aºa cum a rezolvat ºi Legea nr. 112/1995 o bucãþicã foarte micã din foºtii proprietari. ªi asta va rezolva probabil un sfert din cei care au mai rãmas.

Dar, de principiu, nu va rezolva ºi va bãga statul ºi neamul românesc, eu vã spun, pe zeci de ani în datorii. Vor veni generaþii dupã generaþii, din þarã ºi din afarã care sã cearã despãgubiri ºi fructele ºi foloasele dacã noi nu înþelegem, acum, sã reglementãm definitiv aceastã problemã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Gherman.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

## Domnule preºedinte,

Am ºi eu o rugãminte, avându-se în vedere cã nu pot abuza de un drept pe care nu-l am, acela ca sã se prelungeascã ºedinþa ºi avându-se în vedere cã este un timp limitat ºi nici n-aº dori sã solicit cuvântul încã o datã, dacã sunteþi bun sã-mi permiteþi sã iau cuvântul Ñ ºi sã oprim pentru cã existã deja o limitare în timp Ñ sã iau cuvântul în viitoarea dezbatere a acestei chestiuni.

Motivul? Vreau sã prezint niºte probleme care sunt substanþiale ºi care trebuie analizate, ori, într-un fel de fugã, mi se pare cã aº nedreptãþi chiar substanþa legii.

Dacã sunteþi de acord sã declaraþi ºedinþa închisã pentru cã aº fi singurul vorbitor care sunt limitat în timp ºi nu ºtiu dacã aceasta nu va produce chiar o pãgubire substanþei legii.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Dreptul la replicã.

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

Cred cã o sã am aceeaºi rugãminte.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Da. Mai avem doi colegi înscriºi.

Eu aº fi dispus sã vã acord oricât timp, mi se pare însã cã prezenþa nu mai este la înãlþimea problemei, însã eu mã tem de un singur lucru: astãzi aº fi dorit sã încheiem dezbaterile generale pentru cã dupã 3 ore Ñ nici o lege nu s-a dezbãtut atât Ñ mã tem cãÉ Noi putem sã stabilim cã la reluarea discuþiei asupra acestei legi mai sunt doi colegi care au cerut cuvântul ºi cu aceasta sã încheiem dezbaterile generale; pentru cã vã asigur eu cã cei care, astãzi, n-au avut timp, din motive diverse, îºi vor gãsi dorinþa sã discutãm la nesfârºit.

Eu consemnez în dezbaterile noastre Ñ ºi cred cã este normal Ñ sã nu putem sã limitãm, cã n-am limitat decât în cazurile extreme, luãrile de cuvânt, cã mai sunt doi colegi cu care se încheie dezbaterile generale pentru momentul în care Biroul permanent va fixa reluarea acestor dezbateri.

Cred cã cererea dumneavoastrã este îndreptãþitã, cred cã ºi a domnului Lãzãrescu.

Bun, deci suntem de acord.

## **Domnul Petre Ninosu**

**:**

Aº vrea sã vorbesc ºi eu. Mã înscrieþi ºi pe mine.

Da, prin urmare, vom avea 3 înscriºi ºi cu aceasta am închis lista pentru cã putem sã hotãrâm acum cã am închis lista dezbaterilor generale cu aceºtia trei. ªi se consemneazã acest lucru.

Un drept la replicã mi se cere.

Vreau sã vã amintesc programul de mâine: mâine dimineaþã lucru în comisii ºi de la orele 14,00 ºedinþa comunã a celor douã Camere la sediul celãlalt al Parlamentului, iar joi, începând de la orele 9,00, dezbatem moþiunea ”AgriculturaÒ.

Vã rog, domnule coleg!

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Voi fi foarte scurt.

## Domnule preºedinte,

Doi colegi senatori mi-au pomenit numele, este vorba de domnul senator Dobrescu ºi domnul senator Ciurtin care, între timp, a plecat.

În principiu ºi în primul rând protestez categoric ºi cu toatã demnitatea mea de om împotriva acestor instigãri la urã etnicã, naþionalã, interconfesionalã, la aceastã tendinþã de a crea un spirit antimaghiar în general ºi în Senatul României.

Sunt de acord sã rãspund la problema ridicatã. Sunt de acord sã se aplice legea din Ungaria, dacã solicitã domnul senator Dobrescu ºi dacã aceasta este pãrerea generalã, pe care am discutat-o în Comisia juridicã. Sper cã vã aduceþi aminte, sã fie tradusã ºi adaptatã la realitãþile româneºti, din România, mai exact spus, dar sã fie clar, ºi în Ungaria principiul a fost de restituire în naturã, numai acolo unde nu a fost posibilã restituirea în naturã, s-au restituit tot aºa cum prevede acest proiect de lege, fie prin titluri de stat, fie prin echivalent bãnesc, fie prin acþiuni.

Numai cã piaþa de acþiuni în Ungaria este stabilã ºi prosperã, foarte mulþi oameni au fãcut averi imense prin felul cum ºi-au administrat aceste acþiuni pe piaþa de valori mobiliare de la Budapesta.

2. Nu este adevãrat cã este o sumã fixã în legea ungureascã. Într-un mod foarte modern, aceasta a fost limitatã, este adevãrat, raportat la posibilitãþile sociale, dar plata a avut loc imediat, nu peste 2 ani, nu peste 5 ani ºi a fost limitatã la 1 an.

Mi-aº dori din tot sufletul ca aceastã posibilitate sã existe în România pentru cã ar fi în interesul acestor cetãþeni.

A doua problemã Ñ atunci când domnul Ciurtin prezintã o istorie fascistoidã, deformatã, antiromâneascã, antimaghiarã simt profund nevoia sã protestez.

Toþi care am avut curiozitatea mãcar sã citim istoria ºtim cã Tereza Maria a împroprietãrit ºi a fãcut regimente grãnicereºti nu numai din secui, dar ºi din români. ªtim cã regina Tereza Maria a ajutat ºcolile româneºti ºi a înfiinþat primele ºcoli româneºti finanþate din bugetul imperial.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumind reprezentanþilor Ministerului Justiþiei, mulþumind celor doi preºedinþi de comisii ºi dumneavoastrã, declar închise dezbaterile din ziua de astãzi ale Senatului României.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 81/19.VI.2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei