Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 octombrie 2002
other
Costache Mircea
Discurs
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor,
Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”ªi demolatorii au sentimentul istorieiÒ.
Asistãm în ultima vreme la un spectacol politic halucinant. Tocmai când credeam cã dezastrul românesc al anilor 1990-2000 este opera unor firi limitate, fatalmente epicureice, mânate de egolatrul ”Carpe diemÒ spre aglomerarea ilicitã de averi nemãsurate, spre perdiþie ºi desfrânare, ni se relevã, iatã, cã ariviºtii cleptocraþi au ºi sentimentul istoriei. Dupã ce i-au înfierat pe aceia care se încãpãþânau sã creadã cã un popor nu rãmâne în istorie prin ceea ce consumã la un moment dat, ci prin ceea ce lasã urmaºilor, dupã ce au declanºat atacul furibund asupra economiei ºi, prin aceasta, asupra culturii ºi a nivelului general de viaþã, dupã ce au pus în miºcare iniþiative ºi pârghii infernale de pulverizare a patrimoniului public, culminând cu apoteotica lege (primitã recent la casetã) a dezafectãrii macaralelor ce vor lua, desigur, drumul exportului de fier vechi ca o încununare simbolicã a epocii pe care o edificã guvernãrile postrevoluþionare, aflãm stupefiaþi cã întreaga operã de ruinare ºi de barbarizare a societãþii româneºti împreunã cu personalitãþile (numite ºi nenumite) care au desfãvârºit-o reprezintã o ”parte a istoriei noastreÒ. Tartorii dezastrului nu erau, cum credeam pânã azi, supuºi conjuncturilor, târâþi de valul prefacerilor mondiale, ci oameni cu conºtiinþa lucrului pentru un anume viitor, oameni cu sentimentul istoriei, dacã nu cumva chiar cu vanitatea perenitãþii. Dacã e pe-aºa, le recomand ca, alãturi de portretele domnilor Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase, sã aºeze la loc de cinste ºi portretele marilor corifei ai reformismului care au dat þara la reformã, Petre Roman, Adrian Severin, Theodor Stolojan, Nicolae Vãcãroiu, Gabriel Bivolaru, ªerban Mihãilescu, Viorel Hrebenciuc ºi compania, iar sub portretele lor sã realizaþi un fotomontaj pe douã coloane: ”România pânã în 1989Ò ºi ”România dupã 1989Ò. Sã puneþi acolo imagini cu flota, cu complexele zootehnice, S.M.A.-urile, sistemele de irigaþii, staþiunile de cercetare, fabricile, iar în dreptul perioadei pe care o edificaþi dumneavoastrã cu sentimentul cã sunteþi ”parte a istoriei RomânieiÒ, ºi, din nefericire, sunteþi, dar la capitolul ”RisipitoriiÒ sã aºezaþi pozele României de azi, blocurile neterminate, bãlãriile crescând prin hale industriale dezafectate, date la topit, miile de gatere care defriºeazã codrii imenºi trimiºi la export, flota navigând pe apa Sâmbetei, câmpurile nearate, ucise de secetã ori distruse de inundaþii, bãncile devalizate, gloatele flãmânde stând la cozi la ºomaj, la economate, ori înghesuindu-se sã prindã din zbor cârnatul lui Sechelariu. Ca sã nu ziceþi cã sunt rãu intenþionat ºi nu vãd ºi realizãrile regimurilor dumneavoastrã, puneþi acolo ºi poze cu vilele, palatele, castelele, pagodele, hotelurile, limuzinele, pontoanele ºi sediile bãncilor strãine în care aveþi conturile.