Stenogramă plen

Am înþeles, domnule preºedinte, concentrat ºi la subiect. Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”Vremea normalitãþiiÒ.

E o vreme pentru toate ºi orice lucru de sub soare îºi are vremea lui. Tranziþia societãþii româneºti de la dictatura comunistã spre o democraþie autenticã, funcþionalã, cu instituþii democratice care sã asigure mult-râvnitul nivel de trai decent ºi libertãþi cetãþeneºti a fost lungã, împovãrãtoare pentru cei mulþi, precum ºi sursã de îmbogãþire pânã la opulenþã pentru cei fãrã de lege ºi corupþi. Toþi aºteptãm sã intrãm în normalitate, sã ne simþim cu adevãrat cetãþenii unei Românii prospere.

Partidul Social Democrat ºi-a asumat guvernarea printr-un program realist ºi coerent, care pentru mulþi pãrea de nerealizat. ªi, totuºi, suntem în grafic cu promisiunile fãcute, datoritã unei abordãri pragmatice a problemelor societãþii. Fiind un partid serios ºi credibil, am câºtigat simpatia ºi sprijinul unui segment foarte important din populaþia þãrii, care vede ºi azi, dupã aproape 2 ani de guvernare, cã împlinim ce am fãgãduit cã vom face.

Acþiunea noastrã politicã se întemeiazã pe valorile tradiþionale ale social-democraþiei: libertate, dreptate, justiþie ºi solidaritate. Aceste valori sunt perene, ele nu ºi-au pierdut actualitatea ºi reprezintã fundamentul socialdemocraþiei de la care ne revendicãm.

Iatã câteva repere care ne consolideazã credinþa cã suntem pe drumul cel bun al normalitãþii. Noi, socialdemocraþii, am avansat mult mai rapid ºi eficient în constituirea economiei de piaþã decât au fãcut-o partidele de dreapta: noi am privatizat activele din economie cu rezultate mult mai bune, am fãcut reforma, am consolidat mai sistematic ordinea de drept capitalistã ºi am dat proprietãþii private ceea ce i se cuvenea. Reformã înseamnã lege, iar noi am legiferat în 2 ani cât au legiferat adversarii noºtri politici în 4 ani. Am obþinut pentru români o libertate la care aspirau fãrã ºanse de mult timp Ð libertatea de a circula în spaþiul Uniunii Europene fãrã discriminarea vizelor. Am reluat procesul integrãrii în NATO de la un orizont care nu mai dãdea speranþe, iar azi suntem mai aproape decât oricând de acest obiectiv.

Creºterea economicã constantã ºi consistentã, diminuarea accentuatã a inflaþiei, reducerea ºomajului, progresul în domeniul integrãrii europene sunt garanþii cã România se aflã într-o etapã de posttranziþie ºi cã normalitatea e destinul nostru.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu ºi urmeazã domnul Gheorghe Roºculeþ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Intervenþia aº numi-o ”Parþiala generozitateÒ.

”Rãnit în rãzboi, soldatul cãzuse,/ ªi-n puþine clipe, chinuit, muri/ Departe de-o mamã, care îl crescuse,/ Departe de þara, pe care-o iubi.Ò Sunt versuri dintr-o poezie închinatã celor peste 370 de mii de ostaºi români cãzuþi pe câmpurile de luptã în est, vest sau la noi acasã în cel de Al Doilea Rãzboi Mondial. Sunt versuri închinate celor care au luptat pe front, care au cãzut prizonieri în teribilele încleºtãri de la Cotul Donului, Stalingrad, Oarba de Mureº, Munþii Tatra sau în atâtea alte locuri ºi care s-au întors, totuºi, acasã.

Sunt cei care, în urmã cu 58 de ani, îmbrãcaþi în haine militare, au eliberat prin lupte grele ºi jertfe pãmântul României, cotropit vremelnic în urma odiosului dictat de la Viena. Sunt cei care, la 28 septembrie 1944, au eliberat Târgu-Mureºul, la 11 octombrie Clujul, iar la 25 octombrie ultima brazdã de pãmânt românesc, în zona CareiÐSatu Mare, ºi pe care sfârºitul rãzboiului i-a prins în apropiere de Praga.

În semn reparatoriu pentru cele petrecute, la 1 iulie 1994 Parlamentul României a adoptat Legea nr. 44 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. Dar dacã pe câmpul de luptã, în tranºee, în faþa gloanþelor sau schijelor duºmane toþi au fost expuºi, legea amintitã introduce o serie de discriminãri, pe care avem datoria sã le înlãturãm.

Primul adevãr de la care trebuie sã plecãm este constatarea cã cei care mai trãiesc au astãzi în jur de 80 de ani. Din cauza condiþiilor grele de trai, bolile nu-i mai ocolesc ºi speranþa lor de viaþã este foarte micã. Pentru dânºii, viitorul înseamnã azi ºi eventual mâine, iar noi le facem o lege de perspectivã, de parcã vor trãi la infinit.

Dar sã fiu concret. Se spune în lege cã au dreptul sã fie împroprietãriþi fie cu 1 ha de teren agricol, fie cu 500 de metri pãtraþi, în muncipiul, oraºul sau comuna unde domiciliazã. Se poate pune semnul egal între aceste alternative? 1 ha de pãmânt în extravilan înseamnã în jur de 6 pânã la 10 milioane de lei, în timp ce 500 de metri pãtraþi în intravilanul marilor oraºe ajunge la peste 300 de milioane de lei.

Se spune cã veteranii de rãzboi ºi vãduvele de rãzboi beneficiazã de 12 pânã la 14 cãlãtorii simple, anual, pe calea feratã. Dar la cei 80 de ani ai lor mai utilizeazã acest drept? Câþi se mai deplaseazã pe o distanþã de circa 600 de km (Satu MareÐConstanþa), câþi se deplaseazã, eventual, pe o distanþã de 20-50 de km? De aceea, teancul de bilete gratuite pentru cãlãtorie pe care îl primesc rãmâne neatins, iar acest gest este numai de formãÉ La o valoare de numai 200 de mii de lei o cãlãtorie pe calea feratã aceasta înseamnã, de fapt, 200 pânã la 400 de mii de lei aruncaþi la gunoiÉ

Legea spune: ”Acordarea anualã a unui bilet de tratament gratuit în staþiuni balneoclimatericeÒ, dar ”în limita posibilitãþilor existenteÒ. Dar câte sunt aceste locuri acordate ºi câþi beneficiazã de aceastã posibilitate? Iatã alþi circa 3,6 milioane de lei, adicã 300 de mii de lei lunar, practic, neacordaþi.

”Scutiri de impozite ºi de taxe locale pentru bunuri imobileÒ etc. Dar dacã nu posedã bunuri imobile? Alþi 1,2 milioane lei anual, deci circa 100 de mii de lei lunar.

Asigurarea cu medicamente gratuit, din care cele mai uzuale nu se regãsesc în Nomenclatorul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, adicã un alt minimum 400 de mii de lei lunar.

”Scutirea de plata abonamentului telefonicÒ. Dar câþi au telefon, dat fiind cã majoritatea lor sunt foarte sãraci ºi nu au ce mânca? Altã sutã de mii de lei lunar.

ªi aºa mai departe: scutire de taxã de staþiune, de bilete de intrare la muzee etc., adicã li se acordã o serie de drepturi de care nu se pot bucura.

Încercând sã facem o sumã a tuturor drepturilor acordate, dar pe care nu le pot valorifica, se ajunge la incredibila concluzie cã veteranilor de rãzboi nu li se acordã circa 1,5 milioane de lei lunar. Propun ca aceastã sumã sã suplimenteze indemnizaþia lunarã pe care veteranii o primesc, ca sã se simtã onoraþi pe pãmânt, ºi nu în cerÉ

Eroii nu mor niciodatã! Existenþa poporului român se datoreºte lor, celor care ºi-au jertfit viaþa pe câmpurile de luptã, iar poporul român va dãinui numai dacã îºi va cinsti ºi respecta eroii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Roºculeþ. Va urma domnul ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Recent, opoziþia a mai lansat o diversiune. Se spune cã preferinþele electoratului s-ar împãrþi astfel: aproximativ 50% ar vota în prezent partidul de guvernãmânt Ð P.S.D., iar 50% din sufragii s-ar îndrepta spre o alianþã P.D.ÐP.N.L. ”GogoaºaÒ s-a dezumflat zilele trecute, când au fost date publicitãþii douã sondaje de opinie realizate de INSOMAR ºi CURS.

Ce evidenþiazã aceste sondaje? Confirmã, într-adevãr, cã P.S.D. ar obþine un procent apropiat de 50% (47,2% ºi 46%), însã în ceea ce priveºte procentajul P.D.ÐP.N.L. apare surpriza: în ambele sondaje, voturile cumulate ale P.D. ºi P.N.L. nu depãºesc 25% (22,5%, respectiv 24%).

Mai mult, un lider democrat a declarat cã P.S.D. ar încerca sã deturneze de la parcursul normal alianþa P.N.L.ÐP.D. Noi nu ducem grija adversarilor noºtri politici, deºi ei ne sufocã cu grija lor.

Fariseismul politic de care dau dovadã reprezentanþii opoziþiei se dovedeºte, dacã mai era nevoie, încã o datã. Existã un curent de opinie care postuleazã caracterul depãºit ºi ineficient al unei vieþi politice ce are ca actori principali partidele. Se încearcã astfel inocularea ideii cã partidele reprezintã cauza principalã a disfuncþionalitãþilor societãþii noastre.

Aºa cum remarca ºi preºedintele P.S.D., domnul Adrian Nãstase, lipsa identitãþii ideologice face posibil mimetismul doctrinar pe care îl practicã unii dintre adversarii noºtri. Ei oferã electoratului dezbateri sterile pe teme minore sau false ori supraliciteazã imaginea liderilor lor. Lupta politicã se transformã într-un conflict centrat pe persoane, ºi nu pe idei, alterându-se astfel sensul democraþiei. Falimentul unei asemenea perspective este dovedit de eºecul guvernãrii anterioare, care nu a permis programe coerente din cauza amalgamului doctrinar oferit de coaliþia respectivã.

În perspectiva alegerilor din 2004 se încearcã o nouã formulã de algoritm politic. Dispare astfel doctrina, þinta devenind doar cucerirea puterii.

Membrii opoziþiei uitã sau se fac cã uitã cã electoratul are nevoie de criterii stabile pentru a-ºi exprima opþiunile politice. Iar faptul cã suntem în continuare pe primul loc în opþiunile electorale aratã cã valorile social-democraþiei sunt împãrtãºite de un numãr mare de alegãtori. P.S.D. este un partid care-ºi respectã promisiunile electorale, respectându-ºi astfel blazonul.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca** ( _din salã_ ):

Ce mai ”blazonÒ, ce sã spun...!

Vã mulþumesc ºi eu, ºi pentru concizie. Domnul deputat ªtefan Baban, urmeazã domnul Tudor Baltã.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

”Reintroducerea vizelor, noua opþiune a Occidentului.Ò

La mai puþin de un an de la ridicarea obligativitãþii vizelor, cerºetorii, prostituatele, romii, spãrgãtorii de bancomate ºi aparate de taxat, made în România, ne fac din nou probleme în Europa. Astfel, þara cantoanelor ne returneazã cât se poate de rapid un lot de þigani, Franþa ne trimite sub escortã o ceatã de cerºetori handicapaþi ºi hoþi versaþi, în timp ce alte þãri europene, precum Olanda, solicitã propriului parlament luarea în discuþie a reintroducerii obligativitãþii vizelor pentru cetãþenii Europei de Est, în special pentru români ºi bulgari.

Aceastã idee nu este nouã, deoarece, dupã afluxul de cerºetori handicapaþi, Franþa a încercat discret sã propunã ca mãsurã de forþã reintroducerea obligativitãþii vizelor. Dar aliatul nostru etern ºi frate întru latinitate a hotãrât cã nu este cazul ca sancþiunea sã fie atât de drasticã în acest moment.

Cu toate acestea discuþii pe aceastã temã au fost în mai toate þãrile europene, care au vrut sã opreascã afluxul de imigranþi ilegali din Europa Rãsãriteanã cãtre Occident. Cele mai multe probleme le au însã þãrile care nu au încheiat un acord de readmisie cu România sau a cãror politicã faþã de imigranþi a fost, pânã nu de mult, foarte permisivã.

Autoritãþile de la Bucureºti, obiºnuite cu acest gen de reclamaþii, au reacþionat imediat, arãtându-ºi veºnica ºi incompetenta disponibilitate de a trimite emisari în þãrile care au aceste probleme, pentru a nu înrãutãþi ºi mai mult relaþiile existente, uitând cã aceasta îºi are rãdãcini adânci în România.

Nivelul scãzut de trai, lipsa locurilor de muncã, viitorul sumbru pe care-l întrevãd tinerii i-au fãcut pe mulþi români sã ia drumul Occidentului ºi sã-ºi încerce norocul.

Unii o fac muncind onest, lucrând în diverse domenii, iar alþii prin mijloace oculte, creând o imagine proastã despre acest popor.

Atâta timp cât autoritãþile româneºti nu vor lua mãsuri reale pentru redresarea economiei ºi nu vor crea ºi aplica programe credibile pentru reinserþia socialã, imigraþia ilegalã va fi greu de controlat. Rezultatul va fi dezastruos ºi în acelaºi timp umilitor: românii vor sta din nou la cozile interminabile pentru obþinerea mult doritelor vize, vom fi cunoscuþi ca un popor de handicapaþi, leneºi ºi hoþi, ºi nu ca purtãtorii unei spiritualitãþi ºi istorii strãvechi, iar strãinii care pânã în decembrie 1989 ne-au considerat persecutaþi ºi umiliþi vor fi convinºi cã ne meritam soarta ºi cã doar aºa putem fi cunoscuþi în Europa ºi în lume.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Tudor Baltã, va urma domnul Ioan Sonea.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Guvernul Adrian Nãstase demonstreazã încã o datã cã îºi respectã programul de guvernare cu care s-a angajat în faþa Parlamentului. Acum câteva zile, în conformitate cu legislaþia în vigoare, a fost depus la Parlament proiectul de buget pe anul 2003. Acest lucru ne va da posibilitatea ca, dupã aprobarea lui, la începutul anului, fiecare minister, administraþie publicã localã, companie naþionalã, regie naþionalã sau localã sã-ºi cunoascã resursele de care dispune ºi, în acelaºi timp, sã-ºi stabileascã cu claritate nivelul cheltuielilor în care trebuie sã se încadreze.

În aceste momente nu putem trece cu vederea cã în anii anteriori, respectiv 1997, 1998, 1999, proiectele de buget se discutau ºi se aprobau în lunile mai-iunie ale anului respectiv, acest lucru dând peste cap orice planificare economicã.

Aº dori ca de la tribuna Parlamentului, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, sã aduc în atenþia dumneavoastrã câteva din principalele repere ale proiectului de buget pe anul 2003.

Proiectul de buget pe anul 2003 are drept coordonate în primul rând evoluþia prognozatã a principalilor indicatori macroeconomici, obiectivele politicii fiscale ºi bugetare. Principalii indicatori macroeconomici prognozaþi pentru anul 2003, comparativ cu cei din anul 2002, se prezintã astfel:

Ñ o creºtere economicã, în anul 2003, de 5,2%, faþã de 4,5% în anul 2002, ceea ce ar însemna o creºtere economicã pe primii 2 ani de guvernare de aproximativ 9,7%, faþã de... ºtiþi dumneavoastrã ce se întâmpla în perioada dinainte de 2000;

Ñ o inflaþie preconizatã de 14%, faþã de 19,5%; Ñ o ratã a ºomajului de 8,9%, faþã de 9,2%.

Estimarea evoluþiei economice româneºti în anul 2003 are în vedere urmãtoarele: îmbunãtãþirea structurii cererii totale, revigorarea producþiei interne, modificarea structurii exporturilor în favoarea produselor cu prelucrare superioarã, consolidarea procesului de dezinflaþie.

Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din P.I.B., cheltuielile la 32,7% din P.I.B., iar deficitul la 2,65% din P.I.B.

Principalele coordonate ale politicii fiscale pe baza cãrora au fost exprimate veniturile bugetului consolidat sunt: reducerea presiunii fiscale pe forþa de muncã prin diminuarea contribuþiei de asigurãri sociale cu 5 procente începând cu luna ianuarie 2003; reducerea taxei de dezvoltare cuprinsã în tariful energiei electrice cu un punct procentual în vederea reducerii costurilor de producþie în sectorul respectiv; îmbunãtãþirea transparenþei fiscale prin cuprinderea în bugetul de stat ca venituri ºi cheltuieli cu destinaþie specialã a fondurilor pentru dezvoltarea sistemului energetic ºi cel al drumurilor publice, precum ºi includerea unor venituri care erau reþinute de unii ordonatori principali de credite; consolidarea disciplinei fiscale ºi intensificarea controlului fiscal.

La dimensionarea cheltuielilor bugetului general consolidat s-a avut în vedere orientarea fondurilor publice cãtre protecþie socialã, învãþãmânt, sãnãtate, agriculturã, protecþia mediului. Aº exemplifica în acest domeniu.

În domeniul protecþiei sociale ºi în concordanþã cu obiectivele programului social al Guvernului fondurile propuse a fi alocate vizeazã în principal acordarea de ajutoare sociale în funcþie de venitul lunar minim garantat la peste 600 de mii de persoane ºi de ajutoare pentru încãlzirea locuinþei pe timpul iernii, continuarea recorelãrii pensiilor, precum ºi indexarea acestora, finanþarea programelor de protecþie socialã, finanþarea programelor de susþinere a sistemului de protecþie a copilului, stimularea ocupãrii forþei de muncã ºi reducerea ºomajului.

În domeniul sãnãtãþii se au în vedere urmãtoarele: extinderea substanþialã a programului comunitar de sãnãtate publicã, pentru care se propune alocarea a peste 1.300 miliarde lei; continuarea acordãrii de lapte praf gratuit pentru copiii cu vârsta sub un an Ð peste 500 miliarde lei.

În domeniul educaþiei ºi cercetãrii se are în vedere alocarea pentru bugetele locale a unor sume de 1.200 miliarde pentru programul de alimentaþie pentru elevii din învãþãmântul primar.

În domeniul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei se vor aloca fonduri pentru modernizarea transportului feroviar public de cãlãtori ºi a transportului rutier, realizarea a peste 29 de mii de locuinþe destinate închirierii, realizarea programului de construcþie de sãli de sport Ð se vor finaliza, în acest sens, peste 100 de sãli de sport în anul 2003.

Se are în vedere ca, începând cu ianuarie 2003, la bugetele locale ale autoritãþilor administraþiei publice locale sã aparã noi resurse bãneºti. Acestea vor fi: taxe judiciare de timbru prevãzute de Legea nr. 146/1997, taxe de timbru prevãzute de Ordonanþa Guvernului nr. 12/1998 privind activitatea notarialã, taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991.

De menþionat este faptul cã de la bugetul de stat se vor aloca importante sume la bugetele locale. De asemenea, vor beneficia bugetele locale de sume defalcate pentru asigurarea ajutorului social, ajutor pentru încãlzirea locuinþei, susþinerea sistemului de protecþie a copilului ºi

a persoanelor cu handicap, precum ºi sume pentru finanþarea instituþiilor de culturã ºi cult.

Aº menþiona, în încheiere, totala transparenþã a întocmirii acestui proiect de buget ºi prin faptul cã în perioada 20-25 septembrie Ministerul Finanþelor Publice a purtat o serie de discuþii cu grupurile parlamentare din Senat, Camera Deputaþilor, reprezentanþi ai Federaþiei autoritãþilor locale din România, ai Asociaþiei directorilor economici din consiliile judeþene, Asociaþia municipiilor, oraºelor, comunelor din România ºi cu o serie de confederaþii sindicale ºi patronale la nivel naþional.

La nivelul Camerei Deputaþilor sperãm într-o discuþie operativã, eficientã ºi constructivã, astfel încât sã reuºim, în cel mai scurt timp posibil, sã aprobãm acest buget. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Sonea, va urma doamna Liana Naum.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea se intituleazã: ”Paritate în aritmetica maghiarãÒ.

România a fost onoratã, nu de mult, de vizita preºedintelui Republicii Ungare, Madl Ferenc. Credem cã relaþiile româno-maghiare trebuie sã aibã la bazã cunoaºterea ºi respectul reciproc atât al istoriei celor douã popoare, cât ºi al realitãþilor actuale din cele douã state. Ne bucurã orice semnal care aratã cã ne apropiem de normalitate.

Dar oricâtã bunãvoinþã am avea noi ºi oricât am dori sã înþelegem anumite componente ale logicii unor reprezentanþi ai maghiarimii, lucrurile nu se potrivesc. ªi nu din vina noastrã.

Presa românã este luatã în derâdere, citez: ”Modul unilateral în care comenteazã presa de limbã românã vizita ne face sã zâmbimÒ, am încheiat citatul. O spune un ziarist maghiar Ð Magyari Lajos, care se aratã indignat de faptul cã oficialitãþile române solicitã o serie de drepturi pentru românii din Ungaria.

Considerã cã reprezentarea parlamentarã a românilor este o solicitare care ar necesita modificarea Constituþiei Ungariei, dar cã, citez din nou: ”Problema privind reprezentanþa Ungaria a soluþionat-o în mod exemplar la nivelul autoguvernãrilor, iar dacã totuºi mai apar unele probleme nu este din vina statului ungar, ci din vina românilor, slovacilor ºi a altor profitori, care bagã în buzunar forinþii proveniþi de la bugetul ungar, (iar) cei cu adevãrat revoltaþi ar trebui sã fie maghiarii, pe care îi buzunãresc tot felul de escroci care se bucurã de binefacerile discriminãrii pozitiveÒ.

Acelaºi afirmã cã doar în România autoritãþile ”plãtesc atunci când un ceangãu (...) se bate cu pumnul în piept, susþinând cã este român sau cã este dacÒ.

Referitor la Fundaþia ”GojduÒ, care revendicã bunurile românului trãitor în Ungaria monarhicã, ziaristul nostru spune cã: ”Pretenþia pãrþii române poate fi una îndreptãþitã, dacã se face o paritate ºi se aratã cã averea foºtilor comercianþi maghiari din Transilvania, bunurile mobile ºi imobile ale magnaþilor maghiari, castelele, moºiile, pãdurile, bibliotecile, ºcolile, teatrele ºi alte clãdiri publice se cuvin poporului maghiarÒ.

Guvernul nostru tace. Adicã, face. Modificã Constituþia, pentru satisfacerea dorinþelor unor minoritãþi, retrocedeazã bunuri ºi terenuri, castele ºi titluri nobiliare, face discriminare pozitivã, se lasã ºantajat de minoritari Ð detestãm termenul, dar aºa apare mai evidentã forþa acestora Ð, ba chiar acceptã acuzaþia de a-ºi fi plãtit cetãþenii pentru a se ”recunoaºteÒ români când nu ar fi, acceptã chiar ºi ”paritatea ungureascãÒ pentru bunurile unui român din Ungaria, mãcar 99% din Transilvania.

Un nou citat: ”Episcopii noºtri revendicã peste 1.500 de clãdiri care au aparþinut bisericilor (...), dar se aleg doar cu promisiuni. Este clar cã guvernul nu intenþioneazã sã renunþe la uriaºa avere furatã în urmã cu 94 de ani de cãtre comuniºti, la bunurile noastreÒ, spune o bunã maghiarã, Simo Erzsebet, ziaristã. Bunã rânduialã, rea tocmealã.

Dar Guvernul nostru este mai aproape de Budapesta decât de Ardeal ºi mai apropiat de U.D.M.R. decât de tot poporul român, din care excludem, bineînþeles, profitorii, vânzãtorii ºi partidele antiromâneºti clasice ºi moderne.

ÒVa ieºi scandal mare!Ò a afirmat Albert Almos, preºedintele U.D.M.R. Ñ Trei Scaune, referindu-se la tratativele dintre conducãtorii filialelor judeþene ale U.D.M.R. ºi P.S.D. Miza este mare: o mulþime de posturi, dar principalul fiind postul de conducãtor al viitorului organism guvernamental de gospodãrire a localitãþilor, pentru cã, citez din nou: ”Guvernul doreºte sã domneascã ºi peste instituþiile subordonate autoguvernãrilorÒ, fapt care nu convine U.D.M.R.-ului. ªtiaþi cã în România existã ”autoguvernãriÒ? Tratativele se vor relua. Ghici cine va pierde?

Oricum, se pare cã U.D.M.R. va câºtiga, pentru cã trebuie sã se reabiliteze, dupã declaraþiile pastorului TškŽs: ”Este fãrã precedent ca un maghiar sã se adreseze Tribunalului din Bucureºti împotriva organizaþiei pentru apãrarea intereselor maghiareÒ, spune domnul Mark— BŽla. Alt citat: ”Pe mine mã umple de tristeþe ºi de îngrijorare declaraþia domnului episcopÒ, spune domnul Gyšrgy Frunda. Sunt declaraþiile fruntaºilor maghiari, ca urmare a faptului cã preºedintele de onoare al Uniunii, L‡szl— TškŽs, a dat în judecatã U.D.M.R. deoarece nu recunoaºte legitimitatea Consiliului Reprezentanþilor.

TškŽs a declarat cã actuala conducere a U.D.M.R. a amânat în mai multe rânduri organizarea alegerilor interne, care nu ar mai fi avut loc de aproape zece ani. Conform legilor româneºti în vigoare, este clar cã U.D.M.R. nu mai existã, dar cine sã constate acest lucru, dacã puterea are nevoie de acest aliat? Bãtãlia din uniunea-fantomã ne intereseazã mai puþin pe noi.

Încã un citat: ”Mã umple de ingrijorare faptul cã am ajuns în situaþia incredibilã ca, în prezent, U.D.M.R. sã fie atacatã pe un front de cãtre preºedintele sãu de onoare, pe celãlalt front, de cãtre P.R.M., P.R.M. care cere scoaterea U.D.M.R. în afara legii, pentru cã funcþionarea acesteia este anticonstituþionalã, iar activitatea ei este antiromâneascã, iar preºedintele de onoare confirmã ceea ce susþine P.R.M., adicã faptul cã funcþionãm ilegal. Este foarte trist cã U.D.M.R. trebuie sã reziste pe douã fronturi total opuseÒ, recunoaºte gura pãcãtosului G.F.

Întrebat dacã din punct de vedere juridic se poate cere tribunalului sã se amestece în viaþa internã a unui

partid, celebrul avocat spune cã acest lucru nu se poate. Deci, din punct de vedere juridic, cererea domnului TškŽs L‡szl— ar fi nejustificatã. Rãspuns bun pentru U.D.M.R. Dar pentru respectul legii cine trebuie sã acþioneze? Acest aspect nu mai apare în logica maestrului.

ªi domnul Mark— BŽla a subliniat cã împotriva U.D.M.R. are loc la Bucureºti un proces, citez: ”Reclamantul fiind P.R.M., partidul lui C.V. Tudor, partid extremist ºi care pretinde ca tribunalul sã declare U.D.M.R. ilegitimãÒ, am încheiat citatul.

Preºedintele uniunii a mai spus cã, prin gestul sãu, episcopul TškŽs, preºedintele de onoare al Uniunii, a ajuns pe aceeaºi platformã cu P.R.M. Pãi, acesta este un citat din domnul Adrian Nãstase. Este clar cã U.D.M.R. ºi P.S.D. îºi fac lecþiile împreunã.

Deci P.R.M., ”renumitÒ Ð din nou citat Ð ”pentru extremismul ºi antimaghiarismul sãuÒ, cum ne spune Mark— BŽla, avea ºi are dreptate. Deci cine salveazã onoarea românilor din Ungaria ºi cine se pronunþã asupra legitimitãþii aliatului P.S.D. la guvernare? Domnul avocat G.F. a scos un criminal din puºcãrie cu mâna preºedintelui României ºi cum sã nu scoatã uniunea curatã ca lacrima? Ghici cine va pierde? Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Liana Naum, va urma Damian Brudaºca.

## **Doamna Liana Elena Naum:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea politicã de astãzi se referã la o situaþie din judeþul Constanþa, pe care îl reprezint în Parlament. Este vorba de dorinþa simplã, dar atât de îndreptãþitã, a unor copii, a pãrinþilor ºi dascãlilor acestora de a avea la dispoziþie în ºcoala lor Ð ªcoala cu clasele I-VIII ”Gala GalactionÒ din Mangalia Ð o salã de sport în care sã-ºi desfãºoare atât orele de educaþie fizicã, cât ºi activitãþi de recreere ºi terapie prin sport.

Am primit la biroul meu parlamentar din Mangalia o scrisoare semnatã de reprezentanþii ºcolii amintite, adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase, cãreia aº dori sã-i dau citire:

”Stimate domnule prim-ministru,

Vestea despre construirea unei sãli de sport a creat o adevãratã stare de efuziune în rândurile elevilor din ºcoala noastrã, care nu mai sperau ca acest deziderat sã se împlineascã.

Conform dictonului mens sana in corpore sano, ºi dumneavoastrã aþi subliniat necesitatea întãririi organismului prin intensificarea activitãþii sportive din învãþãmânt. A crea condiþiile necesare desfãºurãrii optime a educaþiei fizice ºi sportive este, credem, pasul hotãrâtor spre reuºitã.

Vã promitem cã sportul va continua sã fie promovat în ºcoala noastrã, ca model de toleranþã ºi fair-play pentru societatea în care trãim, indiferent de categoria socialã din care provenim sau de etnia cãreia îi aparþinem. Români, turci, tãtari, romi vom convieþui în înþelegere, încercând sã consolidãm ºi prin activitatea sportivã atitudinile pozitive de prietenie, generozitate, respect reciproc, acceptarea diversitãþii.

Realizarea acestui obiectiv ne face sã fim mai încrezãtori în viitorul acestei þãri, la care suntem datori sã contribuim cu ceea ce avem mai bun ºi sperãm sã fim la înãlþime.

Vã adresãm mulþumirile noastre sincere ºi calde ºi am fi extrem de onoraþi dacã am putea sã o facem personal, cu ocazia inaugurãrii acestei sãli.Ò

Semneazã Consiliul de administraþie al ªcolii generale cu clasele I-VIII ”Gala GalactionÒ din Mangalia.

O dovadã în plus, dacã mai era nevoie, cã Guvernarea P.S.D., acþionând conform programului de guvernare, oferã soluþii concrete la probleme concrete, încurajând atât formarea ºi dezvoltarea armonioasã a tinerei generaþii, cât ºi condiþii pentru asigurarea climatului de prietenie ºi colaborare între tineri aparþinând tuturor etniilor ºi categoriilor sociale din Dobrogea.

Vã mulþumesc.

**Din salã**

:

Bravo!

Mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului Damian Brudaºca. Va urma domnul deputat Ioan Olteanu.

## **Domnul Damian Brudaºca** ( _în drum spre microfon_ ):

Bravo!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cam devreme s-a mutat emisiunea de divertisment în locul declaraþiilor politice!

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”Drapelul tricolor împotriva semeþiei ºi dispreþului ungurescÒ.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, la Cluj-Napoca au avut loc douã evenimente deosebite, care au reþinut atenþia opiniei publice ºi a mass-media din întreaga þarã. Astfel, vineri, 11 octombrie a.c., la Cimitirul Central, s-a adus prinos de recunoºtinþã eroilor ºi martirilor cãzuþi în luptele date în urmã cu 58 de ani pentru eliberarea Clujului de sub ocupaþia nazisto-horthystã.

Evenimentele, evocate cu emoþie ºi echilibru de distinsul academician Camil Mureºan, au o semnificaþie deosebitã pentru locuitorii capitalei de suflet a Ardealului. Prin alungarea trupelor horthysto-naziste de ocupaþie s-a pus capãt suferinþelor ºi dramelor cauzate de odiosul dictat de la Viena prin care o parte a Ardealului de NordVest fusese cedatã revizionismului unguresc. În cei 4 ani de ocupaþie, românii ardeleni au dat nenumãrate jertfe de sânge sau au fost alungaþi de pe pãmântul moºilor ºi strãmoºilor lor. Crimele odioase petrecute la Ip, Treznea, Oradea, Huedin, Sãrmaº etc., cãrora le-au cãzut victime sute de români, evrei ºi þigani, ca ºi deportãrile masive de evrei, cu sprijinul autoritãþilor ºi al armatei ungare, în lagãrele morþii din Germania ºi din alte zone aflate sub vremelnica lor ocupaþie vor rãmâne pentru totdeauna dovezi de netãgãduit ale urii sadice ºi pustiitoare a ocupanþilor maghiari împotriva unor fiinþe umane fãrã apãrare. Prin aceste fapte criminale împotriva umanitãþii,

naþiunea maghiarã se înscrie incontestabil în rândurile autorilor holocaustului din timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial.

Reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi judeþene clujene, ai partidelor politice ºi ai unor ligi, asociaþii ºi fundaþii au depus jerbe ºi coroane de flori la mormântul ostaºului necunoscut. Singura excepþie a constituit-o U.D.M.R., prin aceasta confirmând cã, în ciuda declaraþiilor contrare repetate, aceastã uniune acceptã ºi tolereazã crimele sãvârºite de înaintaºi, uneori chiar de pãrinþi ºi rude apropiate ale unora dintre liderii sãi actuali.

Al doilea eveniment major l-a constituit marcarea centenarului dezvelirii monumentului dedicat lui Matei Corvin. Autoritãþile de la Budapesta ºi coloana a V-a a revizionismului unguresc au vrut sã transforme evenimentul într-un nou prilej de falsificare a istoriei ºi de umilire a românilor bãºtinaºi.

Este ºtiut faptul cã, în 1902, dezvelirea monumentului a fost un prilej de afirmare a semeþiei ungureºti. Atunci românii au fost împiedicaþi sã ia parte la eveniment. Ridicarea acestei statui s-a vrut resuscitarea sentimentelor naþionaliste ºi de mândrie oarbã a ungurilor conºtienþi cã, în ciuda eforturilor lor disperate, ceasul dreptãþii este aproape ºi cã supremaþia lor e pe sfârºite. Numai cã nu ºi-au ales prea inspirat personajul care sã-i reprezinte, deoarece Matei Corvin a fost ºi rãmâne dovada de necontestat cã cele mai ilustre momente din istoria Ungariei se datoreazã unui rege de origine românã. De altfel, chiar la ceremonia de inaugurare, prinþul Francisc August de Habsburg, reprezentantul personal al împãratului austro-ungar, a subliniat cu claritate originea româneascã a celui mai strãlucit rege al Ungariei. Cuvintele prinþului au ofensat atunci grav asistenþa maghiarã, în frunte cu primul-ministru Szell ºi numeroºi alþi înalþi demnitari, care, drept rãzbunare, au încurajat ºi tolerat miºcãri de protest împotriva austriecilor.

Nici dupã 100 de ani guvernanþii unguri ºi valeþii lor din U.D.M.R. n-au învãþat lecþiile istoriei. Ei au încercat sã reediteze acele momente punând la cale sfidarea ºi umilirea românilor. Mai mult, ei au dovedit cã, în ciuda trecerii a 1100 de ani de la venirea triburilor lor în Europa ºi a creºtinãrii în timpul regelui ªtefan, sunt încã adepþi ai credinþei primitive pe care au avut-o strãbunii lor înaintea migrãrii spre Europa. Altfel nu ne putem explica motivul întreruperii brutale, lipsite de orice raþiune, dar ºi consideraþie ºi respect, a slujbei de pomenire oficiatã de un preot român. Atât de tare sã-i fi orbit ura ºi dispreþul faþã de români, încât au ajuns de au batjocorit pânã ºi cele sfinte?

Prin faptele petrecute la Cluj-Napoca ungurii au dovedit cã, în realitate, ei nu doresc marcarea onestã ºi respectuoasã a evenimentului petrecut în urmã cu un secol, ci manifestarea, încã o datã, a dispreþului lor multisecular faþã de români. Acest fapt ar trebui sã dea serios de gândit celor ce s-au grãbit sã integreze Ungaria în structurile europene ºi euroatlantice. Prin atitudinea ºi comportamentul lor de acum, ei contravin principiilor ºi spiritului european, promovând ura, discordia ºi pretenþiile teritoriale la adresa vecinilor, nerenunþând nici o clipã, în ciuda declaraþiilor contrare, la revizionism ºi modificarea frontierelor. Sutele de români prezenþi sâmbãtã în Piaþa Unirii din Cluj-Napoca au simþit direct ºi personal nu doar semeþia ungureascã, ci ºi urã ºi dispreþ, iar singura lor pavãzã a fost tricolorul naþional.

Ce este regretabil este faptul cã în rândurile celor ce submineazã consecvent statul român s-au aflat acum ºi reprezentaþii actualei puteri. Chiar dacã, aparent, aceºtia erau liberi, nu era prea greu sã se vadã cã la mâinile ºi picioarele lor erau lanþuri, chiar dacã acestea erau de aur. Nimic mai grav pentru un partid cãruia electoratul român, indus în eroare, îi încredinþase conducerea destinului României. În plus, liderii U.D.M.R., vicepreºedintele Consiliului Judeþean Cluj ºi viceprimarul maghiar al Clujului au depus jerbe, la statuia marelui rege român, exclusiv cu tricolorul unguresc. Ce altã dovadã de trãdare a intereselor poporului român mai sunt necesare? Mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Eugen Nicolaescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Înainte de a intra în declaraþia politicã, îmi exprim, dacã vreþi, stupefacþia, pentru cã, pentru câteva minute, mai înainte, am avut senzaþia sincerã cã mã aflu la o plenarã a partidului de guvernãmânt, la un congres al partidului de guvernãmânt, în care membrii ridicã osanale pentru construcþia unei modeste sãli de sport într-un judeþ oarecare, Constanþa. Este incredibil ºi este îngrijorãtor dacã, de la tribuna Parlamentului nostru, facem declaraþii politice cu un asemenea conþinut.

Vã rog, stimaþi colegi, sã vã îngrijoreze o asemenea stare de fapt ce se petrece la tribuna Camerei Deputaþilor.

Recent încheiatul Colocviu asupra regionalizãrii desfãºurat la Sinaia sãptãmâna trecutã a readus în atenþia opiniei publice ºi, se pare, a actualei puteri problematica împãrþirii României în regiuni, ca noi forme de organizare administrativ-teritorialã a þãrii. Tema nu este nouã, ea a fost lansatã în urmã cu aproape un an de un grup de intelectuali din Transilvania ºi Banat, când, la Cluj, au fãcut public Memorandumul pentru construcþia regionalã a României, document prin care se propuneau pentru dezbatere ideile referitoare la construcþia politicã ºi administrativã a unei Românii, a regiunilor, în consens cu dezbaterea care se desfãºura la nivel european despre viitorul Europei unite.

Memorandumul a fost repede pus la zid de cãtre actuala putere, care a asociat sintagma ”regionalizarea RomânieiÒ termenilor de enclavizare ºi federalizare sau segregare etnicã, semãnând un sentiment de suspiciune la adresa societãþii civile, memorandiºtii fiind etichetaþi, de cãtre domnul prim-ministru Adrian Nãstase, ca niºte rãtãciþi, iar ministrul de interne spunea cã ideea regionalizãrii este o tâmpenie. A trebuit sã mai treacã încã un an, din timpul cui, ne întrebãm noi, pentru ca actualii guvernanþi, prin gura aceluiaºi personaj, sã relanseze ideea regionalizãrii României, însuºindu-ºi nu numai

paternitatea acesteia, ci ºi conþinutul în sine. Atunci, pe bunã dreptate, se naºte un semn de întrebare: cine este rãtãcitul, domnule prim-ministru? Nu cumva Guvernul pe care-l prezidaþi este rãtãcit în marasmul puterii sau conduce destinele unui popor rãtãcind pe cãi numai de el ºtiute?

Puºi faþã în faþã cu perspectiva integrãrii noastre în structurile Uniunii Europene, guvernanþii s-au vãzut nevoiþi sã promitã Europei regionalizarea României, dezvãluind astfel duplicitatea P.S.D.-ului, un discurs extern, un dialog european favorabil ºi împãrþirii þãrii pe regiuni ºi discurs de atitudine internã pentru electorat, cu caracter profund populist, în care regiunile nu sunt forme de reorganizare administrativ-teritorialã.

Sã ne amintim, domnilor, cã în 1999, în Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic s-au purtat discuþii pe marginea împãrþirii teritorial-administrative a þãrii, susþinutã de coaliþia aflatã atunci la guvernare, dar negatã puternic de reprezentanþii P.S.D.-ului. În anul 1998, aceiaºi reprezentanþi au votat împotriva adoptãrii Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã a României.

Iatã douã dintre motivele pentru care demersul guvernamental pe tema regionalizãrii trebuie tratat cu foarte mare atenþie, cu atât mai mult cu cât acest demers a nãscut deja pasiuni în rândul guvernanþilor pentru care tema regionalizãrii poate deveni, peste noapte, dintr-o problemã naþionalã, o problemã de partid.

Nevoia României de a adera la Uniunea Europeanã impune, în mod obligatoriu, nu numai armonizarea legislaþiei interne cu cea comunitarã, dar ºi cu structura administrativã flexibilã, capabilã sã o implementeze. Regionalizarea înseamnã nu numai o aliniere la standardele internaþionale, ci ºi o respectare a principiilor autonome locale, a descentralizãrii administrative ºi o autonomie financiarã care sã stimuleze dezvoltarea economicã a fiecãrei zone.

Pentru România, problema regionalizãrii este una extrem de sensibilã ºi complexã. Ea trebuie pusã în discuþia societãþii civile cu foarte multã atenþie, pentru a nu crea impresia cã o nouã organizare administrativ-teritorialã este impusã contrar voinþei sale.

Partidul Democrat a pledat ºi pledeazã pentru organizarea administrativ-teritorialã compatibilã standardelor europene, dar capabilã sã asigure progresul economic ºi autoguvernarea localã, elemente fundamentale pentru o reformã autenticã a administraþiei României. De aceea cere puterii actuale sã aibã aceeaºi atitudine, atât în relaþia cu Comunitatea Europeanã, cât ºi în cea cu electoratul, sã elimine comportament duplicitar, slugãrnicia ºi obedienþa faþã de instituþiile internaþionale ºi sã punã mai presus decât interesele conjuncturale ale P.S.D.-ului pe cele ale naþiunii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Eugen Nicolaescu. Va urma domnul deputat Vekov K‡roly.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Ca reprezentant al judeþului Mureº în Parlamentul României mã vãd nevoit sã atrag atenþia asupra faptului cã în acest judeþ politica P.S.D. este fãcutã mai nou de cãtre funcþionarii publici. Astfel, pe firmamentul stelelor politice pesediste s-a înscris domnul Lucian Savu, directorul Direcþiei generale a finanþelor publice a judeþului Mureº. De luni de zile, acest director a acaparat massmedia localã, povestind despre binefacerile guvernãrii social-democrate, în loc sã se ocupe de o mai bunã administrare a finanþelor publice ale judeþului.

Datoritã mentalitãþii ºi competenþei profesionale, mai multe firme de prestigiu din judeþ au hotãrât abandonarea judeþului Mureº, unde îºi aveau sediul social, preferând sã se mute în alte pãrþi ale þãrii. Aceste mari companii, dintre care unele cu caracter multinaþional, s-au sãturat de abuzurile sãvârºite de angajaþii domnului Savu, dar ºi de modul arbitrar în care aceºtia îºi fac datoria. În schimb, în loc sã fie alertat de acest fenomen, preºedintele pesedist ºi directorul general la finanþe Lucian Savu se ocupã cu propaganda pentru partid în propriul judeþ. Cine pierde? Pierd cetãþenii, pentru cã, prin plecarea acestor firme, se pierd venituri importante la bugetele locale, dar, mai grav, într-un judeþ slab dezvoltat, se pierd ºi aºa puþinele locuri de muncã care existã.

Cu toate cã funcþia de preºedinte P.S.D. este incompatibilã cu cea de director general, conform Statutului funcþionarului public, ministrul finanþelor publice Mihai Tãnãsescu nu a luat mãsura demiterii domnului Savu din funcþie, chiar dacã beneficiazã de douã motive întemeiate: incompetenþa profesionalã ºi incompatibilitatea legislativã. Dacã domnul Savu vrea sã fie preºedinte al organizaþiei locale a P.S.D., trebuie sã facã politicã pe banii lui, ºi nu pe banii statului, aºa cum se întâmplã acum. În judeþul Mureº reprezentanþii P.S.D. duc politica de sãrãcire a finanþelor publice, dar probabil ºi de umplere a buzunarelor proprii.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Vekov K‡roly. Va urma domnul Cãtãlin Popescu.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor, Stimaþi colegi,

Dupã ani buni pierduþi, România încearcã azi Ð prin eforturi susþinute Ð sã reducã din decalajul acumulat de-a lungul anilor ºi sã schimbe pãrerea negativã ce se asociazã numelui ei, dovedind cã acum meritã sã fie cooptatã în structurile euroatlantice. Efortul conjugat al factorilor responsabili ai þãrii este onorat de declaraþiile laudative ale viitorilor parteneri. Într-o asemenea situaþie, orice acþiune care ar impieta în sens negativ asupra imaginii þãrii poate fi catalogatã ca fiind una iresponsabilã, urmãrind interese politice mai mult decât dubioase.

ªi totuºi... Sâmbãta care a trecut ne-am aflat la un pas de izbucnirea unui conflict, ce s-ar fi putut numi ºi interetnic, ºi care Ð nu este exclus Ð ar fi impietat în

mod direct asupra ºanselor României în a accede în structurile euroatlantice. Numai cine nu vrea nu realizeazã acest lucru! Dupã cum, n-ar fi lipsit de sens a analiza dacã n-a figurat cumva ºi acesta printre scopurile urmãrite de primarul de mult faimos al Clujului.

Cu ocazia împlinirii a o sutã de ani de la dezvelirea la Cluj, oraºul de baºtinã, a statuii regelui Mathias Corvinul, realizatã de J‡nos Fadrusz, sub pretextul comemorãrii actului dezvelirii, dar ºi a marelui rege, primarul de acum celebru al oraºului ºi-a permis sã organizeze, simultan cu serbãrile de aniversare ale comunitãþii maghiare a Clujului, o acþiune proprie de ”serbareÒ, voind astfel sã împiedice sau mãcar sã conturbe acþiunea preconizatã cu mult timp înainte (dovadã participarea reprezentanþilor guvernelor român ºi maghiar la aceste festivitãþi). Nu i-a pãsat primarului nici de bunul-simþ, nici de atenþionare, nici de protocol, nici de nimica. Cu o mânã de oameni el a încercat sã conturbe o serbare, jignind sentimentele unei comunitãþi naþionale din România, despre care a avut, de nenumãrate ori, numai cuvinte de ocarã. Nu i-a pãsat de nimeni ºi de nimic. Nu i-a pãsat de memoria marelui fiu al oraºului, nici de reprezentantul Guvernului român, nici de cel al Guvernului maghiar, nici de sutele de persoane care au ieºit din bisericã dorind sã serbeze. El a þinut morþiº sã-i fie dupã cum îi era voia ºi sã lase din nou o patã de ruºine pe obrazul þãrii, de care, iatã, nu-i pasã.

Oare poate fi acceptatã o asemenea lipsã crasã de simþ politic, care implicã întreaga þarã?

Oare trebuia riscat periclitând pacea internã a urbei transilvane, dar ºi renumele þãrii?

Oare nu ar fi fost mai corect punerea la punct de cãtre Guvern a nãbãdãiosului teribilist?

Nu era mai corect ca Guvernul sã facã ordine ºi sã primeze interesul þãrii?

Nu era mai corect ca Guvernul sã vegheze asupra respectãrii dreptului la identitate, declarat prin Constituþie? Nu valoreazã mai mult ca orice pacea internã?

Este nevoie, oare, de revenirea situaþiilor tensionate interetnice?

De ce doresc unii un astfel de deznodãmânt?

Cine îºi asumã pentru toate acestea responsabilitatea? ªi oare acela va plãti de se va întâmpla sau de s-ar fi întâmplat ceva?

Este oare permis a da cu piciorul în capitalul politic acumulat de România pânã acum?

Ca post-scriptum, aº atrage atenþia celor care încearcã sã þinã ore de istorie cã numelui fiului comandantului de oºte Ioan de Hunedoara, devenit ulteritor rege al Ungariei, personaj de seamã al istoriei Transilvaniei dar ºi a Moldovei ºi Þãrii Româneºti, este Mathias Corvin, ºi nu Matei Corvin, chiar dacã s-a încetãþenit astfel numele sãu atât în limba românã, cât ºi în opinia publicã românã.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Vã mulþumesc.

Domnul Cãtãlin Popescu are cuvântul. Va urma domnul Nicolae Enescu.

## **Domnul Kanty Cãtãlin Popescu:**

Tema declaraþiei politice este ”Circulaþia în Bucureºti, imaginea omului politic Traian Bãsescu, primarul CapitaleiÒ. Aceastã declaraþie politicã o fac atât în calitate de absolvent al Facultãþii de hidrotehnicã, cãi ferate, drumuri, poduri ºi geodezie, cât ºi de fost director al unei regii judeþene de drumuri ºi poduri ºi, nu în ultimul rând, de cetãþean obligat sã suporte condiþiile mizere de trafic din capitala þãrii, Bucureºti.

Stilul pompieristic, tot de la apã, cu care primarul general al Capitalei acþioneazã atât în viaþa politicã, cât ºi în funcþiile administrative, campaniile câinilor vagabonzi sau chioºcarii, decedata flotã a României sunt câteva din temele care l-au fãcut celebru. Ultima mare descoperire o reprezintã acþiunea de reabilitare a arterelor de circulaþie din centrul Capitalei, cea mai înjuratã, cea mai nepotrivitã ºi cea mai caracteristicã acþiune a primarilor câinilor vagabonzi.

În loc sã eºaloneze lucrãrile pe toatã perioada propice unor lucrãri de investiþii, maiÐseptembrie, în loc sã foloseascã perioada vacanþelor ºi concediilor, iulieÐaugust, în loc sã stabileascã un calendar ºi un mod de atacare a lucrãrilor astfel încât fazele intermediare sã se succeadã cu o mai mare vitezã, nelãsând strãzile dezgolite pline de denivelãri, cu capacele gurilor de canal ca niºte jetoane într-un poligon, a ales perioada cea mai proastã, septembrieÐoctombrie, ºtiind cã este o perioadã cu precipitaþii deosebite, ºtiind cã reþeaua de canalizare este proastã ºi se va inunda, ºtiind cã aceastã lucrare va avea costuri mult mai mari decât prognozatul, ºtiind cã nervii conducãtorilor auto vor fi excitaþi la maximum, ºtiind cã posibilitãþile bucureºtenilor de a ajunge la timp la serviciu se vor micºora.

Iatã campania constructivã a unui partid de opoziþie Ð P.D., de sprijinire a eforturilor Guvernului de integrare euroatlanticã! Probabil îºi aminteºte doar de marea realizare a lui ºi a oamenilor lui, citiþi ce vreþi, respectiv autostrada Bucureºti Ð Piteºti.

Dacã motivul acestui comportament îl reprezintã faptul ca numele Traian Bãsescu ºi numele partidului pe care îl reprezintã Ð P.D. sã fie pomenite de cât mai mulþi cetãþeni ai Bucureºtiului, îi transmit cã trebuie sã fie mulþumit, aceastã campanie reuºindu-i complet. Aceste nume sunt pe buzele întregii populaþii a Bucureºtiului, ºi nu de puþine ori pe zi. Problema este cã sunt asociate cu pãrinþi, cu lideri spirituali sau cu alte cuvinte, recunoscut fiind talentul românilor în acest sens.

Dupã ce a lansat un slogan care l-a fãcut celebru, citiþi iar ghilimelele, ”Iarna nu-i ca varaÒ, lanseazã acum un altul, respectiv ”Drumul nu-i ca apaÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Nicolae Enescu. Va urma domnul deputat Viorel Coifan.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea se intituleazã ”Din isprãvile superoamenilor partidului de guvernãmântÒ.

Cazul pe care vreau sã-l prezint face parte din serialul consacrat celor care conduc destinele þãrii noastre ºi

se referã la faptul cã, prin grija edilului oraºului Cisnãdie, Dan Bârzu, singura librãrie din localitate a fost dezafectatã, în locul ei fiind sãdit un nou lãstar al puterii, ºi anume sediul P.S.D., urmând sã-l cumpere printr-o lege pe care o vor emite ulterior. Primarul Dan Bârzu, cu pretenþii atestate de licenþa în medicinã, dar rãmas la descifrarea anevoioasã a buchiilor abecedarului culturii generale, a hotãrât, convingând probabil membrii consiliului local, cã este timpul sã iasã la rampã în faþa ºefilor de la Bucureºti cu o faptã mãreaþã demnã de niºte superoameni, a radiat, pur ºi simplu, librãria din oraº, privând populaþia de dreptul la informare ºi lipsind acea pãturã socialã defavorizatã, pensionarii, pe care P.S.D.-ul îi invocã atât de des ºi pentru care face atât de puþin, de bucuria intimitãþii pe care þi-o oferã rãsfoirea unei cãrþi ce a vãzut lumina tiparului, pentru cã la atât se rezumã posibilitãþile lor materiale asigurate prin grija celor aflaþi vremelnic la putere.

## Stimaþi colegi,

Nu ºtiu cum catalogaþi dumneavoastrã aceastã faptã, dar eu o consider ca un atentat la cultura româneascã, apãrutã prin neputinþa celor desemnaþi sã apere moºtenirea culturalã a poporului român. Ca un gest ce ne aduce aminte de iniþiativele aºa-zisei revoluþii culturale care au destrãmat în loc sã construiascã, lãsând pãmânt sterp în care au încolþit subcultura ºi literatura de faþadã a unei cohorte de paraziþi lipsiþi de cel mai elementar bun-simþ, din pãcate istoria se repetã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Viorel Coifan. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În Raportul de þarã pe anul 2002, document elaborat de Uniunea Europeanã la Bruxelles, poziþia României este consolidatã pe ultimul loc în clasamentul þãrilor candidate la aderare în uniune. Cele mai slabe performanþe sunt înregistrate în domeniul administraþiei publice, al agriculturii ºi al protecþiei mediului.

Descentralizarea efectuatã haotic constã într-un proces de transferare succesivã de competenþe ºi responsabilitãþi cãtre autoritãþile locale, fãrã asigurarea resurselor financiare necesare susþinerii acestora. Se încalcã astfel principiul conexitãþii, aducând grave prejudicii funcþionãrii administraþiei publice la nivel local. În ultimã instanþã, însuºi conceptul de descentralizare este compromis.

O responsabilitate a autoritãþilor locale ºi judeþene ale administraþiei publice stabilitã în mod expres prin Legea nr. 215/2000 o constituie întreþinerea, repararea ºi modernizarea infrastructurii rutiere de interes local. Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, la articolul 9, prevede o cotã de 35% ce trebuie repartizatã pentru drumurile judeþene ºi comunale.

De la apariþia legii pânã în prezent Ministerul Transporturilor, actualmente Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, a repartizat discreþionar sumele din aceastã cotã. Deºi Legea nr. 189/1997 a finanþelor publice locale prevede ca sumele provenite din cota de 35% sã constituie surse pentru bugetele locale, niciodatã un primar sau un preºedinte de consiliu judeþean nu a putut sã se bazeze pe existenþa de facto a acestor sume în structura bugetului propriu al unitãþilor administrativ teritoriale unde îºi desfãºoarã activitatea.

În anul 2003, acest fond special a cãrui utilitate nu a contestat-o nimeni va fi încorporat în bugetul de stat ca un capitol distinct, gestionat de Ministerul Finanþelor. Transferul de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei la Ministerul Finanþelor s-a efectuat dupã principiul ”aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrieÒ. Nu s-a reglementat însã modalitatea ca cei 35% din sumele colectate sã rãmânã la nivel local, pentru a putea dezvolta infrastructura rutierã localã, inclusiv construcþia de drumuri agricole atât de necesare în acest moment. De fapt, nu s-a rezolvat o problemã de fond, cea a descentralizãrii financiare. Iatã de ce credem cã, din pãcate, nu s-au tras concluziile corecte din raportul de þarã pe anul 2002, iar la finele lui 2003 vom lectura un alt raport similar.

Prin urmare, solicitãm Guvernului o abordare coerentã a modificãrilor legislative care sã þinã cont atât de recomandãrile Fondului Monetar Internaþional, cât ºi de cele ale Uniunii Europene, ºi asta nu spre binele P.S.D., ci spre binele întregului popor.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Ion Florescu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Înfiinþarea ºi funcþionarea cercurilor de maºini agricole din România se leagã de experienþa organizaþiilor similare din Europa occidentalã, unde se evitã, în mod intenþionat, folosirea noþiunii de prestaþie, pentru cã lucrãrile efectuate de ei se bazeazã pe servicii mecanizate realizate pe bazã de reciprocitate. Funcþionarea acestor cercuri contribuie la ridicarea economicã a exploataþiilor agricole mici, de tip familial. Se pare cã unele organe financiare judeþene, cum este ºi în cazul judeþului Mureº, încearcã sã impoziteze veniturile realizate prin serviciile mecanizate în sfera agricolã. Aceastã intenþie se izvorãºte într-o suprapunere nefericitã de noþiuni economice, aceea de prestare de serviciu cu serviciul mecanizat agricol.

Bineînþeles, din punct de vedere financiar nu este nici o diferenþã între prestaþii industriale ºi cele de micã industrie, faþã de cea mecanizatã agricolã. Chiar ºi prestaþia mecanizatã agricolã trebuie tratatã diferenþiat de serviciile de tip întrajutorativ efectuate de producãtori între ei sau lucrãrile efectuate pe bazã de reciprocitate, în cadrul organizat al cercurilor de maºini sau ale cercurilor gospodãreºti.

Ar fi de preferat ca aceste organe financiare sã cunoascã experienþa acestor cercuri din Europa occidentalã, unde se evitã, în mod intenþionat, folosirea noþiunii de prestaþie pentru serviciile mecanizate efectuate. Ei

considerã cã aceasta este o atitudine justã, dat fiind faptul cã, privit în globalitate, în cazul unei comunitãþi nu se creeazã valori de natura veniturilor impozabile decât prin valorificarea produselor. Or, lucrãrile efectuate pe bazã de reciprocitate de cãtre micii producãtori, chiar dacã se deconteazã valoric în bani, în aceeaºi mãsurã reprezintã venit, dar ºi element de cheltuialã directã aferentã produsului principal. Or, supunerea impozitãrii elementului venit înseamnã o impozitare majoratã a venitului obþinut prin valorificarea produsului finit. Acest lucru îi defavorizeazã ºi mai mult pe micii producãtori.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Ion Florescu. Va urma domnul ªtefan Lãpãdat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Moralitatea criticii opoziþiei democrato-liberaleÒ.

Vrednica noastrã opoziþie democrato-liberalã, de când a fost scoasã în afara terenului de joacã de-a puterea, respectiv din anul de graþie 2000 încoace, gura nu-i mai tace! Criticã întruna tot ce-i trece pe sub ochi, tot ce-i iese în cale, plânge cu lacrimi de crocodil pe umerii poporului ºi de mila þãriºoarei noastre, þinând, cu tot dinadinsul, sã realizãm în permanenþã cât de actual a rãmas nenea Iancu. Nu i-au ajuns 4 ani pentru a realiza cã circul duce ºi nu aduce voturi.

Sunteþi buni, sunteþi puternici ºi pricepuþi, aveþi soluþii pentru toate problemele grele, pentru tot ce miºcã în þara asta. ªtiþi sã rezolvaþi foarte bine ºi economicul, ºi socialul ºi politicul. Stai ºi te cruceºti, rãmâi blocat de atâta pricepere, nerãmânându-þi altceva de fãcut decât sã te întrebi de ce oare nu aþi aplicat nimic din tot ce vreþi sã arãtaþi cã ºtiþi, în perioada cât aþi condus foarte dibaci, este adevãrat, aceastã þarã.

În tentativa de a vã tãia mãcar puþin din elanul critic, vã readuc în memorie, dovadã cã noi nu am uitat, câteva aprecieri ale organismelor internaþionale pentru cele douã perioade. Pentru 1997 Ð 2000 vã citesc din raportul Comisiei Europene în anul 1998, autoritãþile au eºuat în accelerarea reformelor structurale ºi în restructurarea întreprinderilor de stat.

Aceeaºi comisie, din raportul pe anul 1999: la mijlocul anului 1998, situaþia românilor a rãmas foarte fragilã. Performanþa economicã dezamãgitoare a fost cauzatã de politici macroeconomice nepotrivite, care au eºuat constant în a rezolva dezechilibre macroeconomice ºi, doi, ritmul ezitant al restructurãrii marilor întreprinderi de stat ºi, ca rezultat, încrederea internã ºi internaþionalã în mare scãdere.

Raportul Comisiei Europene pe anul 2000: pe ansamblu, restructurarea rãmâne departe de a fi completã ºi reprezintã încã una dintre cele mai presante provocãri pentru autoritãþi.

Pentru perioada 2001 Ð 2002, prin comparaþie, iatã care sunt aprecierile actuale fãcute de F.M.I. privind economia româneascã cu ocazia recentei aprobãri a tranºelor a doua ºi a treia, în Acordul stand-by: România a obþinut, din programul sãu, o performanþã macroeconomicã deosebitã, inclusiv o ratã mai mare de creºtere sprijinitã de o redresare a agriculturii ºi a exportului, un progres în reducerea inflaþiei ºi a deficitelor bugetare ºi de cont curent, o sporire a rezervelor oficiale ºi un acces îmbunãtãþit pe pieþele financiare internaþionale.

Strategia autoritãþilor de a reduce inflaþia va fi sprijinitã de limitarea deficitului bugetar la sub 3% din P.I.B. în 2002 ºi 2003. Legile aprobate recent ale T.V.A. ºi impozitul pe profit vor îmbunãtãþi structura sistemului fiscal ºi mediul de afaceri.

Semestrul I 2002, rezultatele din primul semestru confirmã caracterul sustenabil ºi de duratã al creºterii economice, majorarea în termeni reali a produsului intern brut, însoþitã de o îmbunãtãþire semnificativã a echilibrelor macroeconomice.

Pentru mine un lucru este sigur, se confundã marfa cu ambalajul ºi folosiþi, stimaþi colegi, critica în loc de autocriticã. ªi dacã tot sunteþi totuºi aºa de buni în opoziþie, având soluþii pentru toate, rãmâneþi cu bine ºi ”La mulþi ani!Ò unde sunteþi, cãci la putere aþi demonstrat exact contrariul.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului ªtefan Lãpãdat, va urma domnul Cornel ªtirbeþ.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Declaraþia politicã ”Condamnaþi la frigÒ.

Regia Autonomã ”LotusÒ din municipiul Drobeta-TurnuSeverin, care gestioneazã agentul termic pentru populaþie, ºi asociaþiile de proprietari ºi chiriaºi au fost asaltate de solicitãrile locatarilor pentru debranºarea caloriferelor de la sistemul centralizat de termoficare ca urmare a creºterii gigacaloriei de la 600.000 lei la 800.000 lei, motivatã fiind de degradarea echipamentelor energetice ºi de amânarea restructurãrilor din acest sector.

Astfel, din totalul de 28.307 apartamente, s-au debranºat un numãr de 1.132, iar pe masa directorului de la Regia Autonomã ”LotusÒ se mai aflã încã 2.500 de cereri în acelaºi scop. În aceastã iarnã, 40% din severineni vor fi condamnaþi la frig pentru cã nu vor avea posibilitãþi financiare sã achite facturile pentru încãlzirea apartamentelor ºi pentru apa caldã menajerã. Pentru un apartament cu douã camere, cheltuielile pentru agentul termic se vor ridica la 1,2 milioane lei. Dacã la aceste obligaþii se mai adaugã scumpirea preþurilor la alimente cu 0,1%, la mãrfurile nealimentare cu 1,1%, iar la tarifele de servicii cu 0,9 faþã de luna august (potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã), datoriile cetãþenilor vor creºte ºi vor avea implicaþii negative în viaþa socialã.

Instanþele de judecatã vor avea serios de lucru, urmare proceselor ce vor fi declanºate de comitetele asociaþiilor de bloc împotriva celor care nu reuºesc sã-ºi achite la termen datoriile, urmând fie evacuarea, fie punerea în vânzare a locuinþelor.

Subvenþiile ce vor fi acordate de Guvern prin Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea Legii nr. 416/2001, vizând încãlzirea locuinþei în perioada 1 noiembrie 2002Ñ31 martie 2003, precum ºi cele 200.000 lei promise de cãtre consiliul local vor ameliora parþial situaþia, dar nu vor rezolva problema frigului în general. Instalarea de microcentrale termice de apartament sau alte instalaþii electrice sau cu gaze improvizate vor duce implicit la creºterea riscului de declanºare a incendiilor, exploziilor ºi a altor forme de degradare. Soluþiile sunt altele, numai cã Guvernul se face cã nu le ºtie. Creºterea substanþialã a salariilor, combaterea ºomajului prin implicarea mai hotãrâtã a consiliului local ºi a agenþilor economici în crearea de noi locuri de muncã, eliminarea pierderilor de agent termic de pe reþeaua de distribuire, care sunt suportate de populaþie, instalarea de microcentrale avizate de stat vor rezolva problema încãlzirii locuinþelor, problemã care dãinuie de aproape 20 de ani.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Cornel ªtirbeþ. Va urma domnul Cristian Sandache.

Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”Decizii istoriceÒ.

Preluarea puterii în anul 2000 de cãtre Guvernul Nãstase a însemnat ºi momentul istoric al schimbãrii direcþiei de dezvoltare a României, tranziþia de la socialism la capitalism devenind tranziþia de la socialism la feudalism. Primul obiectiv stabilit de premier ºi de proaspãtul preºedinte al P.S.D. a fost acela al acaparãrii integrale a activitãþii economice ºi, pe aceastã bazã, stabilirea clarã a diferenþelor dintre adevãraþii stãpâni ºi amãgiþii pe calea social-democraþiei.

Luând exemplul ºefului, miniºtri, preºedinþi de filiale, senatori, deputaþi, directori ºi susþinãtori importanþi, frustraþi o scurtã perioadã de privilegiile puterii, au nãvãlit hulpav în sfera afacerilor ºi au pus stãpânire pe toate bunurile miºcãtoare ºi nemiºcãtoare. S-a creat astfel, cu sprijin politic, prin forþã, ºantaj ºi hoþie, noua clasã socialã a baronilor parveniþi care au împãrþit România în adevãrate feude ºi au înlocuit firavele reguli ale economiei de piaþã cu regulile bunului-plac, ale stãpânului absolut.

Dupã doi ani, experþii europeni au sesizat adevãrata direcþie de dezvoltare a economiei româneºti ºi, firesc, i-au stabilit locul în ierarhia þãrilor candidate. Sigur cã domnul Nãstase a venit cu explicaþia moºtenirii din perioada 1996-2000, însã, cu toatã obiºnuinþa sa de a sfida evidenþa, trebuie sã recunoascã faptul cã, în anul 2000, economia de piaþã a Bulgariei era mult sub nivelul celei a României, ºi nu invers, ca acum.

Guvernarea 1996-2000, cu toate neîmplinirile, nu a schimbat opþiunea fundamentalã spre capitalism ºi economia de piaþã, însã înclinaþiile actualilor guvernanþi ºi dragostea lor pentru moºii, pãduri, ferme, manufacturi ºi alte asemenea au condus la economia de tip feudal actualã, realizatã prin voinþa politicã a elitei P.S.D., fãrã grija pentru România sau pentru Europa.

Justiþia, care ar trebui sã vegheze la respectarea legii, la înlãturarea abuzurilor ºi eliminarea corupþiei, s-a transformat în protector al afacerilor membrilor de familie, cocoþaþi în scaune guvernamentale sau în alte funcþii de demnitate publicã. Curtea Constituþionalã, Curtea Supremã de Justiþie, Parchetul General ºi celelalte instanþe superioare sunt conduse de soþii, soþiile, copiii sau nepoþii miniºtrilor, secretarilor de stat ºi parlamentarilor P.S.D., adevãrate clanuri care propun legi, le adoptã ºi judecã împricinaþii, supunându-se doar propriilor conºtiinþe de baroni. Din pãcate, la Bruxelles nu este apreciatã aceastã independenþã.

În administraþia publicã, întreaga reformã a fost subordonatã luptei P.S.D. împotriva primarului general al Capitalei, iar celebrele videoconferinþe au scos în evidenþã doar expresivitatea premierului ºi calitãþile de vãtaf ale indispensabilului ministru Cozmâncã. Aceiaºi baroni fac ºi desfac totul în administraþia localã, folosind din plin sprijinul politic ºi apartenenþa la castã.

Creaþia dumneavoastrã, domnule premier, nu era perfectã dacã nu cuprindea ºi mijloacele de informare în masã. Ca urmare, cu banii baronilor s-a rezolvat ºi aceastã problemã.

Aveþi acum totul la dispoziþie, puteþi glorifica persoane obscure, puteþi influenþa sondaje, statistici, puteþi desfiinþa sau întãri opoziþia, dupã interesele imediate sau de largã perspectivã.

Trebuie sã recunoaºtem cã, împreunã cu baronii, aþi devenit o forþã politicã greu de schimbat cu mijloace democratice obiºnuite ºi, chiar în situaþia în care dumneavoastrã înºivã aþi dori acum sã schimbaþi regulile jocului, acest lucru nu mai este posibil. Din pãcate, aºa cum constataþi, un astfel de model social nu are nici o ºansã sã ajungã în Europa ºi, în consecinþã, a sosit momentul adevãrului pentru dumneavoastrã: România sau baronii.

Domnule premier, sãptãmâna trecutã aþi comandat posterele cu domnul Iliescu ºi aþi dispus afiºarea lor în toate sediile P.S.D. din þarã, lansând ºi dorinþa implicitã a rãmânerii Domniei sale în filele istoriei românilor cu faptele sale bune ºi rele. Decizia dumneavoastrã ar deveni cu adevãrat istoricã dacã ar fi dusã pânã la capãt ºi aþi sugera cuiva din anturaj sã comande postere cu domnul Adrian Nãstase, fost prim-ministru ºi preºedinte al P.S.D., care sã fie expuse dupã momentul Praga 2002 chiar ºi în sediile partidelor de opoziþie. Suntem siguri, domnule premier, cã toþi românii, cu excepþia baronilor, evident, ar aprecia gestul ºi v-ar rãmâne rescunoscãtori pentru eternitate.

Vã rugãm, domnule premier, sã daþi o ºansã integrãrii României în structurile europene ºi sã aveþi în vedere o asemenea soluþie, acþionând astfel în numele libertãþii, democraþiei ºi economiei de piaþã.

Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Cristian Sandache, va urma domnul Costache Mircea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi se intituleazã ”Mai bine cornuri cu lapte decât nimicÒ. A fost inspiratã de ironiile lansate în ultima vreme la adresa programului guvernamental ”Cornul ºi lapteleÒ de unii reprezentanþi ai fostei puteri a anilor 1996-2000 dar nu numai. Domniile lor nu doresc sã vadã pãdurea din cauza câtorva copaci scorburoºi ºi s-au refugiat sub faldurile unui sarcasm gros, devenit din ce în ce mai deplasat; ba cã laptele e prea îngheþat, ba cã unele cornuri sunt tari sau vechi, ba cã transportarea produselor este deficitarã. Alþi critici aspri spumegã ºi afirmã cã iniþiativa guvernamentalã nu ar fi decât o umilinþã la adresa copiilor. Într-adevãr, supãrãrile adversarilor noºtri au un temei. Nu putem uita grija neþãrmuritã pe care o aveau faþã de elevii acestei þãri atunci când populau cabinetele ministeriale ºi administraþiile. Laptele, cornurile ºi mierea curgeau în valuri, aºa cum, de altfel, încearcã sã ne convingã ºi fostul ºef al statului, domnul Emil Constantinescu, în memoriile sale de dimensiuni ciclopice, scoase recent pe piaþã.

Guvernul Adrian Nãstase încearcã sã ofere ceva concret. Dumneavoastrã, domnilor, care vã indignaþi cu o sfântã mânie proletarã, aþi oferit, într-adevãr, cu mult mai mult: ºuvoaie de cuvinte, promisiuni, panseuri prolixe ºi, în final, iluzii. Nu aveþi dreptul moral de a ridiculiza, atâta timp cât ridicolul propriei guvernãri v-a ucis de mult. În rest, totul este tãcere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Costache Mircea este invitat sã ia cuvântul, va urma domnul Ionel Marineci.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”ªi demolatorii au sentimentul istorieiÒ.

Asistãm în ultima vreme la un spectacol politic halucinant. Tocmai când credeam cã dezastrul românesc al anilor 1990-2000 este opera unor firi limitate, fatalmente epicureice, mânate de egolatrul ”Carpe diemÒ spre aglomerarea ilicitã de averi nemãsurate, spre perdiþie ºi desfrânare, ni se relevã, iatã, cã ariviºtii cleptocraþi au ºi sentimentul istoriei. Dupã ce i-au înfierat pe aceia care se încãpãþânau sã creadã cã un popor nu rãmâne în istorie prin ceea ce consumã la un moment dat, ci prin ceea ce lasã urmaºilor, dupã ce au declanºat atacul furibund asupra economiei ºi, prin aceasta, asupra culturii ºi a nivelului general de viaþã, dupã ce au pus în miºcare iniþiative ºi pârghii infernale de pulverizare a patrimoniului public, culminând cu apoteotica lege (primitã recent la casetã) a dezafectãrii macaralelor ce vor lua, desigur, drumul exportului de fier vechi ca o încununare simbolicã a epocii pe care o edificã guvernãrile postrevoluþionare, aflãm stupefiaþi cã întreaga operã de ruinare ºi de barbarizare a societãþii româneºti împreunã cu personalitãþile (numite ºi nenumite) care au desfãvârºit-o reprezintã o ”parte a istoriei noastreÒ. Tartorii dezastrului nu erau, cum credeam pânã azi, supuºi conjuncturilor, târâþi de valul prefacerilor mondiale, ci oameni cu conºtiinþa lucrului pentru un anume viitor, oameni cu sentimentul istoriei, dacã nu cumva chiar cu vanitatea perenitãþii. Dacã e pe-aºa, le recomand ca, alãturi de portretele domnilor Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase, sã aºeze la loc de cinste ºi portretele marilor corifei ai reformismului care au dat þara la reformã, Petre Roman, Adrian Severin, Theodor Stolojan, Nicolae Vãcãroiu, Gabriel Bivolaru, ªerban Mihãilescu, Viorel Hrebenciuc ºi compania, iar sub portretele lor sã realizaþi un fotomontaj pe douã coloane: ”România pânã în 1989Ò ºi ”România dupã 1989Ò. Sã puneþi acolo imagini cu flota, cu complexele zootehnice, S.M.A.-urile, sistemele de irigaþii, staþiunile de cercetare, fabricile, iar în dreptul perioadei pe care o edificaþi dumneavoastrã cu sentimentul cã sunteþi ”parte a istoriei RomânieiÒ, ºi, din nefericire, sunteþi, dar la capitolul ”RisipitoriiÒ sã aºezaþi pozele României de azi, blocurile neterminate, bãlãriile crescând prin hale industriale dezafectate, date la topit, miile de gatere care defriºeazã codrii imenºi trimiºi la export, flota navigând pe apa Sâmbetei, câmpurile nearate, ucise de secetã ori distruse de inundaþii, bãncile devalizate, gloatele flãmânde stând la cozi la ºomaj, la economate, ori înghesuindu-se sã prindã din zbor cârnatul lui Sechelariu. Ca sã nu ziceþi cã sunt rãu intenþionat ºi nu vãd ºi realizãrile regimurilor dumneavoastrã, puneþi acolo ºi poze cu vilele, palatele, castelele, pagodele, hotelurile, limuzinele, pontoanele ºi sediile bãncilor strãine în care aveþi conturile.

În ce mã priveºte, aºtept ziua când, pentru toþi românii, Corupþia ºi Mafia, Decadentismul generalizat al acestor vremuri de cumplitã îngenunchere naþionalã vor fi de domeniul trecutului, vor fi, ca sã vã citez, ”parte a istorieiÒ, iar þara noastrã, scãpatã de sub gheara aventurierilor români ºi strãini, sã-ºi regãseascã specificul bazat pe muncã, cinste ºi omenie, aºa cum ne-a cunoscut lumea de când e ea ºi cum ne-a lãsat Dumnezeu. Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Ionel Marineci, va urma domnul Gheorghe Dinu.

titlul unei cãrþi recent apãrute, cã ei încã sunt în timpul dãrâmãrii, timp pe care îl continuã acum ºi în opoziþie, ºi sã le amintesc unora dintre bãieþii de aici, din dreapta, cã au fost la guvernare mai mult de jumãtate din acest timp, mai bine de 7 ani, iar domnilor din stânga sã-i rog sã nu mai dea cu pietre în pomul care face roade, sã-l cultive, sã-l îngrijeascã, pentru cã astfel vor avea ºi dumnealor hrana.

Declaraþia mea politicã priveºte programul social pe perioada 2000-2002-2003, program în care, ca de altfel în toate hotãrârile ºi acþiunile sale, Guvernul României aplicã principiul de bazã al politicii sociale a Uniunii Europene: consolidarea rolului politicii sociale ca factor productiv, pornind de la ideea cã cea mai mare parte a cheltuielilor sociale destinate educaþiei ºi sãnãtãþii înseamnã investiþii în resurse umane, cu efecte economice pozitive.

Sigur cã despre programul social se pot spune foarte multe lucruri, mã alãtur ºi eu intervenþiei colegului meu Sandache, punând în discuþie acþiunea ”Cornul ºi lapteleÒ, cum mai este denumitã în limbaj uzual, parte a programului social al Partidului Social Democrat, poate cea mai amplã acþiune socialã din ultimii 50 de ani, de care beneficiazã peste un milion de elevi ai ciclului primar din cele 20.000 de ºcoli din România, costul ridicându-se la peste 1.200 de miliarde. Nu acest lucru m-a determinat sã iau cuvântul, ci faptul cã zilele trecute, trecând prin ºcolile teleormãnene, un grup de pãrinþi m-au rugat sã transmit, ºi fac acest lucru într-o declaraþie, faptul cã familiile lor au fost ajutate sã rezolve problema pachetului de hranã pe care ºi-l ia copilul la ºcoalã dimineaþa. ªi au spus: pentru cine are copii, ºtie ce înseamnã aceastã grijã.

Sigur cã mai sunt probleme legate de distribuþie, de depozitare, de calitate, dar începutul demonstreazã cã se poate, cã mesajul a fost bine primit de copii ºi pãrinþi. Rãuvoitori mai sunt, ºi aceºtia ori nu au stat de vorbã cu pãrinþii ºi copiii, ºi, dacã vreþi, zâmbind, ori n-au mâncat suficient lapte când au fost mici, au ocazia sã o facã acum ºi îºi pot demonstra în faþa evidenþelor bunacuviinþã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a face declaraþia politicã, vã rog sã-mi permiteþi domnule preºedinte, sã fac trei propuneri.

În primul rând, cred cã ar fi nevoie sã propuneþi Biroului permanent dotarea cu un metronom, poate reuºesc antevorbitorii mei, ºi nu mã refer la cei din partidul de guvernãmânt, sã se încadreze în timp pentru a da posibilitatea la cât mai mulþi sã intervinã.

În al doilea rând, domnule preºedinte, aº vrea sã solicitaþi ºi celorlalþi colegi ai dumneavoastrã care conduc ºedinþele de marþi dimineaþã sã înlocuiascã acest egalitarism al intervenþiei la tribunã cu algoritmul reprezentãrii, sã vorbeascã fiecare partid în funcþie de cât i-a dat dreptul alegãtorul.

În al treilea rând, aº vrea sã vã spun, domnule preºedinte, cã nu ridicãm osanale, noi prezentãm o stare de fapt ca rezultat al acþiunii Guvernului, Partidului Social Democrat. ªi de o parte ºi de alta a sãlii pe care o privesc, celor din dreapta vreau sã le spun, parafrazând

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Dinu, va urma Victor Bercãroiu.

Aº vrea sã fac urmãtoarea precizare în legãturã cu propunerile fãcute, mã scuzaþi, domnule Dinu, sunt bine venite. ªi eu solicit de la acest microfon mai multã concentrare, ca toþi colegii înscriºi sã poatã sã-ºi prezinte declaraþiile, dar în situaþia în care constat cã în ultimele ºedinþe din ce în ce mai mulþi colegi de ai noºtri de la P.S.D. se înscriu, haideþi sã facem un front comun, sã mutãm aceastã instituþie parlamentarã foarte importantã de declaraþii politice la o orã rezonabilã, pentru a participa ºi presa, ºi sã afectãm 2 ore, nu 50 de minute, o orã, cât este acuma. Haideþi sã ne susþinem reciproc sã modificãm regulamentul.

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

Domnul Dinu.

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”Cum se desfãºoarã lupta împotriva corupþiei când prin ordonanþe de guvern se legifereazã corupþia?!Ò

Recentul Raport de þarã prin care România este luatã în calcul în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã dupã anul 2007 evidenþiazã, printre altele, cã motivul este, în primul rând, corupþia instituþionalizatã.

Decizia forurilor Uniunii Europene nu trebuie sã surprindã pe nimeni, pentru cã orice am spune, în ciuda eforturilor guvernanþilor de a ascunde modul cum se însuºesc bunuri comune de cãtre anumite cercuri de influenþã, existã raportori care nu se lasã pãcãliþi doar de discursuri sforãitoare sau de înfiinþãri de organisme care sã mimeze lupta împotriva corupþiei.

Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintã Ordonanþa Guvernului nr. 19/2002 din ianuarie 24 privind unele mãsuri pentru constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publicã a statului, aflat în administrarea Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, ordonanþã care a fãcut obiectul dezbaterilor în comisiile permanente ale Camerei Deputaþilor în ultimele sãptãmâni, în vederea aprobãrii acesteia prin lege.

Deºi se încearcã abaterea atenþiei de la adevãratul scop al ordonanþei, prin includerea unui capitol I Ð Constituirea ºi utilizarea fondului locativ de protocol Ð, care reglementãri se regãsesc în alte acte normative ca: Legea locuinþei; Hotãrârea Guvernului nr. 854/2000 privind organizarea ºi funcþionarea regiei, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se ajunge, de fapt, acolo unde trebuia, adicã la Capitolul II Ð Vânzarea imobilelor, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administrarea Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Pentru cei neavizaþi este vorba de terenurile ºi casele de odihnã, vilele, hotelurile care au aparþinut vechiului regim ºi care, se ºtie, în fiecare judeþ sunt ca numãr foarte mare, iar din punct de vedere al dotãrilor, al îngrijirii lor, n-au concurenþã.

Ordonanþa spune cã vânzarea se realizeazã prin licitaþie sau, dupã caz, prin negociere directã, în condiþiile prezentei ordonanþe, dar are grijã ca la articolul 18, 19 ºi 31 sã scrie cã se vor scoate la licitaþie doar acele imobile care nu au contracte de locaþiune, concesiune, locaþie de gestiune, asociere în participaþiune sau prestãri de servicii, adicã, de fapt, nici unul!

Cu alte cuvinte, aceste imobile se vor vinde în baza unor negocieri directe între actualii deþinãtori ºi regia mai sus amintitã, iar în caietul de sarcini se scrie cã preþul de ofertã nu poate fi mai mic decât valoarea contabilã a imobilului. Altfel spus, vile, hoteluri, restaurante, ce ar valora la piaþa liberã zeci de miliarde de lei, se vor vinde la preþuri modice de câteva zeci sau sute de milioane de lei, evident cãtre acei potentaþi care le-au exploatat ºi pânã acum, iar pentru ca aceºtia sã nu ”sufere prea tareÒ, în conformitate cu art. 22 din prezenta ordonanþã, se face o derogare de la dispoziþiile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, preþul de vânzare se poate achita în rate!

Ca tacâmul sã fie complet, veniturile obþinute din aceste imobile se fac venituri la Regia Autonomã ”Administrarea Patrimoniului Protocolului de StatÒ, ºi nu la bugetul de stat, aºa cum ar fost moral ºi normal.

Mã adresez dumneavoastrã, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte Ion Iliescu, cu rugãmintea de a retrage acest proiect de lege, respectiv de a nu o promulga, în prealabil, printr-o altã ordonanþã, de a opri aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2002, de ”a da de pãmântÒ cu cei care iniþiazã astfel de acte normative. În acest fel veþi putea convinge atât opinia publicã româneascã, dar ºi organismele internaþionale cã lupta împotriva corupþiei a trecut de la vorbe la fapte. Obligaþi-i pe cei care vor reface acest act normativ sã vândã la licitaþie publicã aceste imobile, cu mediatizare internã ºi internaþionalã susþinutã, legea sã aibã ºi o anexã în care aceste imobile sã fie nominalizate, doar Regia Autonomã ”Administrarea Patrimoniului Protocolului de StatÒ posedã o situaþie exactã a acestora, iar veniturile obþinute sã fie fãcute venituri la bugetul statului, eventual pentru construcþii de locuinþe sociale sau pentru despãgubiri la Legea nr. 10/2001, iar dacã veþi face astfel, cu noi, cei de la P.R.M., totul este O.K., în caz contrar, vom ataca legea la Curtea Constituþionalã pentru cã este de departe anticonstituþionalã, iar termenul de începere a negocierilor în vederea integrãrii s-ar putea muta de la 2007 la ... 2050 (nici o legãturã cu anul când un regretat membru P.D.S.R. intuia cã P.D.S.R. va ieºi de la guvernare)!

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Victor Bercãroiu, va urma domnul Emil Rãdulescu. Ne apropiem de ora 10,00, ora limitã. Vã rog, concentrare. Cine nu mai are timp, sã depunã la secretariat declaraþia.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea de astãzi se intituleazã ”Festivalul toamnei la Vãlenii de MunteÒ.

Oraºul Vãlenii de Munte a trecut pe sub arcadele istoriei în ipostaze care l-au onorat deopotrivã: capitalã de judeþ, sat, punct vamal, centru al învãtãmântului în forme moderne, ºi, nu în ultimul rând, citadela culturii româneºti. Lansat pe plan national ºi aievea prin marea personalitate a lui Nicolae Iorga, care a reuºit sã dea posteritãþii operã integralã în domeniul care l-a consacrat, istoria, urbea Vãlenii de Munte fusese cunoscutã pânã la începutul secolului trecut prin þuica sau licoarea de Vãleni. Timpurile au trecut, vechile atribute au rãmas în urmã, alte preocupãri ale locuitorilor au ieºit în faþã. Personalitãþi marcante ale culturii ºi ºtiinþei româneºti i-au imprimat individualitatea ºi, când se credea cã acest ultim val va rãmâne singular, cetatea culturii, conducerea primãriei, prin neobositul Stelian Manolescu, membru marcant al Partidului Social Democrat, cel mai longeviv primar din istoria oraºului, a gãsit ºi a descoperit o mai veche preocupare a locuitorilor din zonã. ªi astfel, cu 5 ani în urmã, au fost înviate Serbãrile toamnei la Vãlenii de Munte, un generic care cuprinde mai multe acþiuni. Pânã la ediþia a V-a, într-un spaþiu bine ales, au fost fãcute amenajãri. Festivitatea propriu-zisã a fost precedatã de parada portului ºi dansului popular, cu participarea formaþiunilor de pe Valea Sãlajului ºi nu numai.

O adevãratã paradã a costumelor specifice zonei, aºa cum se obiºnuia ºi pe vremea lui Nicolae Iorga, cu cântece ºi jocuri devenite tezaur, a încântat pe locuitorii ºi vizitatorii veniþi în numãr foarte mare.

Momentul central l-a reprezentat târgul cu produse agricole, dintre care þuica, sub toate formele ei, a fost atracþia tuturor vizitatorilor. Pe lângã producãtorii din depresiunile Vãleni, Draºna, Sarchioi, au fost prezenþi ºi locuitori din Bertea, Aluniº, Vãrbilãu, din zona Slãnicului, dar au venit ºi fabricanþi din nordul României. Expoziþia a cuprins laolaltã ºi alte produse agricole, dar ºi maºini agricole ºi produse meºteºugãreºti din ce în ce mai variate ºi performante. Aici s-au încheiat contracte, s-au pus la cale raporturi între producãtori ºi consumatori.

Serbãrile toamnei au ca prim rol unul economic, de valorificare a produselor de peste an, nu numai din zona apropiatã oraºului Vãlenii de Munte.

Festivitatea este însã completatã de evaluarea creaþiilor folclorice. Formaþii din toatã aria prahoveanã au þinut spectacole în aer liber, încheiate cu concursul devenit tradiþional de muzicã popularã.

Anul acesta, primarul ºi consilierii locali, cu sprijinul sponsorilor, a Consiliului Judeþean Prahova, Camera de Comerþ ºi Industrie, Direcþia generalã pentru agriculturã ºi industrie alimentarã, Centrul judeþean al tradiþiei ºi creaþiei populare, organizatorii acestei acþiuni au dat o nouã dimensiune acestei manifestãri.

Manifestarea a beneficiat de participarea unor înalte oficialitãþi strãine, dintre care amintesc: ambasadorul Republicii Peru, consulul Republicii India, ºeful Misiunii economice ºi comerciale a Republicii Ucraina, secretarul I al Ambasadei Belarus, reprezentanta autoritãþilor locale ºi oameni de afaceri din oraºul Suzono, Japonia, care ºi-au manifestat intenþia înfrãþirii între cele douã autoritãþi locale.

Iatã, deci, faptele petrecute toamna la Vãlenii de Munte au devenit tradiþie, ele vor intra, fãrã rezerve, în panoplia de manifestãri spirituale a locuitorilor acestei urbe.

Mulþumesc mult.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Emil Rãdulescu, va urma domnul Ilie Neacºu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu nu o sã dau cu pietre în ”pomul care face roadeÒ, eu o sã-l scutur puþin ºi o sã încerc sã vã spun douã poveºti.

Domnul prefect de Prahova spunea cã va monitoriza Lukoil Petrotel Ploieºti ca sã-ºi facã programul de investiþii, datoritã faptului cã a obþinut Lukoil-ul niºte facilitãþi de la Guvern. Într-adevãr, eu le-am spus facilitãþi tardive. Am fost foarte fericit cã domnul prefect Georgicã Diaconu are asemenea putere ca sã monitorizeze o societate privatã cum este Lukoil-ul.

În acelaºi timp, domnul Georgicã Diaconu a vrut sã meargã pânã la Societatea ”Mecanicã FinãÒ Sinaia, unde se întâmplã un lucru foarte grav ºi foarte rãu, dar nu a fost primit. O societate de stat nu a avut timp sã primeascã pe un prefect? Am rãmas foarte mirat. Domnul

Georgicã voia sã facã o intervenþie, tot tardivã, cum, se vede, s-au învãþat guvernanþii.

Când s-a fãcut caietul de sarcini de privatizare a acestei societãþi s-a bãgat ºi baza sportivã. În oraºul Sinaia nu existã un centimetru pãtrat pe care sã poþi sã desfãºori vreo activitate. Primãria ceruse sã nu fie trecutã baza sportivã în cadrul patrimoniului de privatizat, sã fie datã primãriei, ca sã poatã sã beneficieze tot oraºul. Se vede cã domnul Georgicã a scãpat sã facã diligenþele necesare ca aceastã bazã sportivã sã ajungã la Primãria oraºului Sinaia.

Spuneþi-mi ºi mie, eu nu am putut pânã acum sã-mi formez o pãrere despre acest domn prefect, deoarece n-a binevoit niciodatã, de când este pus acolo, în funcþie, sã cheme pe É Pe mine, unul, nu m-a chemat, sunt din opoziþie, înþeleg, dar mãcar sã ne cunoaºtem ca oameni ºi sã ne dãm mâna, ca concetãþeni.

Ce face domnul Georgicã Diaconu? Demagogie! Când el nu este primit la o întreprindere de stat, sã încerce sã repare o greºealã? În schimb va reuºi sã monitorizeze Petrotel-ul, care va face niºte investiþii fantastic de mari, dupã cum le-a fãcut ºi pânã acum, dând toþi oamenii afarã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Ilie Neacºu. Va urma domniºoara Lia Olguþa Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Din lipsã de activitate sau de interes doar de el ºtiut, Guvernul României îºi pune amprenta pe o ordonanþã de urgenþã prin care se oficializeazã trecerea Societãþii Naþionale ”Caii de RasãÒ în patrimoniul Regiei Naþionale a Pãdurilor ”RomsilvaÒ.

Cine a fost cu ideea nu mai conteazã acum. Îmi este greu sã pricep, însã, cum 25 de miniºtri aprobã o iniþiativã legislativã care l-ar fi umplut de ridicol pânã ºi pe frizerul de la Palatul Victoria, dacã acesta ar fi subscris unui astfel de demers bizar.

Care sã fie legãtura dintre pãdure ºi pãdurar, pe de o parte, ºi fondul genetic cabalin al României, compus din peste 2.000 de cai repartizaþi în 17 herghelii?

Silvicultorii se ocupã de fondul forestier, de flora ºi fauna existente în pãduri. Animalele din pãdure sunt încã sãlbatice, pe când caii de rasã reprezintã rezultatul unor cercetãri ºtiinþifice de zeci de ani, de sute de ani în unele cazuri. Fondul genetic al unei specii de animale se aflã în îngrijirea ºi sub protecþia unor specialiºti din domeniul cercetãrii zootehnice, iar silvicultorii noºtri, oameni de toatã isprava în meseria lor, nu au nici în clin, nici în manºetã cu sectorul de elitã al cabalinelor.

Dacã problema banilor i-a împins pe iniþiatorii ordonanþei de urgenþã spre aceastã soluþie stupidã, mã întreb: de ce nu ºi-ar gãsi adãpost, sub umbrela Regiei profitabile a Pãdurilor, Ministerul, atât de sãrac, al Agriculturii ºi Alimentaþiei sau chiar Guvernul, în întregul sãu?! Este probabil ca vânãtorii din Guvern sã aibã atâta treabã dupã ce se deschide sezonul, încât vor utiliza caii de cursã la unele partide. Lãsând gluma la o parte, consider cã iniþiativa legislativã cu pricina este o gafã de proporþii a Guvernului, o recunoaºtere a neputinþei Ministerului Agriculturii de a rezolva problemele fondului genetic cabalin, transferând o problemã care aparþine în totalitate zootehniei în curtea unei unitãþi cu profil total diferit.

Aceastã ordonanþã trebuie respinsã de Parlament, tot în regim de urgenþã, pentru a nu ne trezi mâine cu un alt act normativ propus de Guvern care sã ne propunã trecerea Curþii de Conturi a României în subordinea Asociaþiei Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi.

A doua problemã pe care o abordez astãzi în plenul Camerei Deputaþilor se referã la propunerea Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituþiei, de a se permite cetãþenilor strãini ºi apatrizilor sã cumpere terenuri agricole.

Personal, cred cã stimaþii noºtri colegi din aceastã comisie nu se pricep nici la agriculturã, ºi nici la politicã.

În urmã cu un an am prezidat un seminar internaþional pe teme de agriculturã, la care a participat comisarul european pe domeniu, Franz Fischler. L-am avertizat pe domnul Franz Fischler cã Parlamentul României nu va vota o lege, în urmãtorii 15-20 de ani, care sã permitã cetãþenilor strãini cumpãrarea de terenuri agricole, deoarece existã o diferenþã crasã între posibilitãþile financiare ale investitorilor din afarã ºi cele ale oamenilor de afaceri autohtoni.

Când potenþialul investitorilor români va fi la nivelul celor din Vest, se poate vota o astfel de lege; pânã atunci, nu.

Comisarul european pentru agriculturã a fost receptiv ºi a lãsat sã se înþeleagã cã o astfel de problemã poate fi înþeleasã ºi negociatã, dar Ñ adaug eu Ð negociatorii români sã nu fie aleºi din rândul ”Clubului CocoºaþilorÒ, al celor care au dus servilismul ºi umilinþa la rangul de politicã internaþionalã de succes, ci din trupa politicienilor demni, care apãrã interesele þãrii înainte de buzunarele proprii.

## Stimaþi colegi,

Ar trebui sã luãm o lecþie în acest sens de la fostul premier al Ungariei, Viktor Orban. Acum 10 zile, premierul ungar a declarat rãspicat cã, în cazul în care Uniunea Europeanã impune Ungariei o lege care sã permitã vânzarea de terenuri agricole cetãþenilor strãini, acesta va solicita cetãþenilor maghiari sã renunþe la ideea de aderare la Uniunea Europeanã. Scurt ºi la obiect: existã la Bucureºti un om curajos, pragmatic ºi realist ca Viktor Orban? Existã, cu siguranþã, dar nu în actualul Guvern ºi nici în cel de dinaintea acestuia.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domniºoarei Lia Olguþa Vasilescu ºi, ultimul vorbitor, domnul Valentin Vasilescu. Îi rog sã concentreze, cã mai avem puþin pânã la ora 10,00.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a trece la declaraþia mea politicã, aº vrea sã le reamintesc colegilor noºtri de la P.S.D., care au lãudat aici programul guvernamental ”Laptele ºi cornulÒ, cã acesta este de fapt un plagiat. De fapt, atunci când Grupul parlamentar al Partidului România Mare a propus anul trecut un proiect de lege care se referea exact la

acest lucru, s-au înghesuit sã voteze contra. ªi iatã cã, dupã ce premierul a prins din zbor ideea ºi ºi-a însuºit-o fãrã a plãti drepturi de autor, acum ea este genialã. Hotãrâþi-vã, stimaþi colegi de la P.S.D., când aveþi dreptate!

Securities and Exchange Commission Ñ arbitrul pieþei de capital din Statele Unite Ð a deschis recent o investigaþie în legãturã cu datoriile Mediapro International, societatea care deþine PRO TV.

În acest context, pentru a verifica dacã Ministerul Finanþelor a luat mãsurile care se impun, am depus, pe data de 1 octombrie, o interpelare adresatã ministrului Mihai Tãnãsescu, în care i-am cerut sã explice de ce nu se aplicã legea ºi în cazul PRO TV ºi care este cuantumul datoriei acestui post de televiziune faþã de statul român.

Douã sãptãmâni la rând am aºteptat o declaraþie a domnului ministru ori a vreunui secretar de stat, însã în zadar.

Menþionez cã atât la Camera Deputaþilor, cât ºi la Senat au mai fost introduse interpelãri pe aceastã temã, dar totdeauna s-a invocat secretul fiscal.

Cum ordonanþa de urgenþã care acoperea marii datornici a fost abrogatã prin Legea accesului la informaþiile de interes public, aºtept cu nerãbdare sã mi se rãspundã, totuºi, la întrebare, pentru cã suma de 1.800 de miliarde, cât se vehiculeazã în presã, afecteazã grav bugetul de stat. Este, totuºi, vorba de bani publici, iar pentru a acoperi aceastã imensã gaurã Ministerul Finanþelor Publice fie nãscoceºte noi biruri, adicã pune în spinarea cetãþeanului român alte taxe ºi impozite, fie se tot împrumutã ºi alimenteazã, astfel, inflaþia.

În condiþiile în care firmele de stat sau private sunt constrânse sã-ºi achite debitele, deºi sumele sunt cu mult mai mici, ne întrebãm de ce excepþia este Mediapro International, care, culmea, mai ºi beneficiazã anual de facilitãþi fiscale.

Dacã Securities and Exchange Commission, una dintre cele mai puternice instituþii din S.U.A., se intereseazã de trustul de presã românesc, iar în raportul de þarã al Comisiei Europene i se reproºeazã Executivului cã nu a luat mãsuri în cazul Mediapro International, care nu ºi-a plãtit datoriile cãtre stat, înseamnã cã subiectul nu este tocmai lipsit de importanþã, aºa cum îl trateazã Ministerul Finanþelor Publice. Când va hotãrî Guvernul sã ia mãsuri? 1.800 de miliarde reprezintã, totuºi, bugetul unui minister pe un an întreg.

Vã mulþumesc.

Domnul Valentin Vasilescu.

În raportul de þarã al Uniunii Europene existã un singur capitol la care România se poate spune cã a fost lãudatã. Acesta este cel care analizeazã situaþia þãrii noastre din punctul de vedere al criteriilor politice.

Un element esenþial în emiterea acestor aprecieri pozitive l-a constituit crearea condiþiilor unei alternanþe pe cale democraticã la guvernare, înregistratã ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale din noiembrie-decembrie 2000, în care P.R.M. s-a situat pe locul doi, iar candidatul sãu în cursa prezidenþialã s-a calificat în turul doi.

Ascensiunea postelectoralã a P.R.M. în sondaje, consideratã de reprezentanþii P.S.D., P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R. drept extrem de nocivã, iatã cã este salutatã de autorii raportului ca un fapt pozitiv pentru viaþa politicã.

Partea neplãcutã, vã reamintesc, a raportului se referã la vizibila subordonare a deciziilor justiþiei, în funcþie de interesele guvernanþilor, la dezinteresul manifestat în limitarea ºi combaterea corupþiei ºi la anularea datoriilor multor firme private, în principal din mass-media, cu intenþia angrenãrii lor în propriile acþiuni cu scopuri propagandistice.

Concluzia raportului este aceea cã utilizarea intensã ºi pe scarã largã a acestor practici a condus la singurul rezultat previzibil, anume absenþa unei economii funcþionale de piaþã, condiþie primordialã pentru admiterea României în Uniunea Europeanã.

Aceste practici situate în afara legii au fost inventate imediat dupã decembrie Õ89 ºi de efectele lor au profitat tot cei care s-au aflat la guvernare în ultimii 12 ani, fie cã s-au numit F.S.N., P.D.S.R., P.S.D., sau P.D., sau P.N.L., sau P.N.Þ.C.D., sau U.D.M.R.

Partidul România Mare, în calitatea sa de partid justiþiar, care nu s-a aflat niciodatã la guvernare, ºi-a fãcut o datorie de onoare din a aduce la cunoºtinþa opiniei publice formele concrete ale promovãrii acestor practici devenite politicã de stat, cu scopul declarat al stopãrii lor.

Acesta este probabil motivul pentru care electoratul românesc a votat P.R.M. în proporþie de 21% ºi, cu certitudine, dacã acest partid ar fi câºtigat alegerile din toamna lui 2000, România ar fi intrat în Uniunea Europeanã chiar înainte de 2004.

Prin înseºi aprecierile conþinute de capitolul dedicat vieþii politice româneºti, Uniunea Europeanã infirmã etichetãrile de extremism fãcute la adresa P.R.M. de liderii P.S.D., P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R.

Aºadar, orice strategie elaboratã cu scopul combaterii unui aºa-zis extremism, prin izolarea sau chiar scoaterea de pe scena politicã a P.R.M. ºi a liderului sãu, vine în flagrantã contradicþie cu prevederile Raportului Uniunii Europene.

Încãlcarea prevederilor constituþionale privind accesul neîngrãdit la exprimarea opiniilor politice în ceea ce-i priveºte pe parlamentarii P.R.M. nu face decât sã demonstreze, încã o datã, opiniei publice cã adevãraþii adversari ai democraþiei ºi ai integrãrii europene au fost ºi sunt de fapt membrii partidului de guvernãmânt.

De altfel, recenta suspendare abuzivã a emisiei postului OTV, singurul la care avea acces ºi P.R.M., a fost perceputã ca o încercare de a împiedica alternanþa la guvernare la viitoarele alegeri ºi acest act nu va trece neobservat la Consiliul Europei, constituind o altã bilã neagrã pentru România în raportul de anul viitor.

În acest context, planul de mãsuri întocmit de Guvernul Adrian Nãstase, cu scopul urgentãrii creãrii condiþiilor pentru admiterea României în Uniunea Europeanã, nu este, în opinia mea, decât tot apã de ploaie.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Pentru stenogramã, domnii deputaþi Ion Miclea, Emil Rus, ªtefan Pãºcuþ, Vlad Hogea ºi Corneliu Ciontu vor depune declaraþiile în scris.

Cu aceasta, vã mulþumesc pentru participare ºi vã urez o zi bunã!

Pe data de 12 octombrie 2002 a fost organizatã la Cluj- Napoca comemorarea regelui Matei Corvin, precum ºi celebrarea împlinirii unui secol de la ridicarea statuii acestuia în centrul municipiului.

Primarul Gheorghe Funar a propus conducerii U.D.M.R. ca la aceste manifestãri sã participe la un loc locuitorii maghiari ºi români ai municipiului. U.D.M.R. a rãspuns negativ acestei invitaþii, pe motiv cã ora propusã de cãtre primãrie nu este potrivitã cu programul lor.

În aceastã situaþie, la ora 10,00, în ziua de sâmbãtã 12.10.2002, un grup masiv de cetãþeni români din municipiul Cluj-Napoca s-a adunat în faþa statuii lui Matei Corvin, unde a început o slujbã religioasã de pomenire a marelui rege.

Pe la mijlocul slujbei din Biserica Sfântul Mihai, care se gãseºte în spatele statuii, au început sã iasã un mare numãr de cetãþeni români de etnie maghiarã, în frunte cu domnul Mark— BŽla ºi oficiali maghiari prezenþi la Cluj. Oameni de ordine maghiari au îndrumat pe cei ce ieºeau din bisericã sã treacã prin faþa mesei la care se oficia slujba religioasã. Imediat ce oficialii maghiari s-au aºezat în stânga statuii, din difuzoarele aºezate pe un microbuz cu numere de Ungaria a început sã se reverse muzicã popularã maghiarã (ceardaºuri), iar clopotele de la Biserica Sfântul Mihai au început sã rãsune. În acest fel, slujba religioasã a românilor a fost tulburatã definitiv, ea trebuind sã fie întreruptã, spre marea satisfacþie a asistenþei de naþionalitate maghiarã. Apoi s-a intonat imnul de stat al Ungariei ºi ceremoniile au continuat în limba maghiarã, fãrã ca discursurile sã fi fost traduse, spre ofensa marii majoritãþi a celor prezenþi.

Modul în care conducerea U.D.M.R.-ului a refuzat propunerea ca sãrbãtoarea la care mã refer sã fie þinutã împreunã cu români ºi maghiari, la un loc, modul sfidãtor, provocator ºi arogant în care slujba religioasã þinutã în limba românã a fost perturbatã ºi întreruptã dovedeºte încã o datã, dacã mai era cazul, cã politica de cedare, pas cu pas, a actualului Guvern în faþa pretenþiilor U.D.M.R. a dat roade din plin. Capitala Ardealului nu mai este româneascã.

La Cluj-Napoca românii trebuie sã cearã voie oficialitãþilor de la Budapesta ºi conducãtorilor U.D.M.R. sã se manifeste public. Sfidarea maghiarilor la aceastã ceremonie depãºeºte orice închipuire. Cred cã nici în secuime, unde nu se mai vorbeºte de mult limba românã, nu se întâmplã asemenea cazuri.

Întrebarea pe care mi-o pun ºi v-o pun ºi dumneavoastrã, stimaþi colegi, este aceasta: ce trebuie sã facem noi, românii din Cluj-Napoca, pentru a ne simþi în oraºul nostru acasã, în România? Actualul Guvern ne-a abandonat, politica lui de cedare a dus la situaþia pe care am explicat-o în prezenta declaraþie. Teamã mi-e cã lucrurile nu se vor opri aici.

Puneþi peste toate acestea faptul cã noi, cei din P.R.M., atunci când vrem sã apãrãm elementarele drepturi ale românilor din Ardeal, conducerea þãrii ºi partidul de guvernãmânt ne eticheteazã drept extremiºti.

Nu avem decât un singur rãspuns. Dacã domnul Nãstase ºi ai lui doresc sã stea în genunchi, nu au decât. Noi, cei din Partidul România Mare, vom veghea la integritatea þãrii ºi la demnitatea poporului român.

Dacã în aceastã situaþie pe care am relatat-o Guvernul nu va lua o atitudine hotãrâtã, tranºantã ºi fermã suntem ferm hotãrâþi sã ne adresãm forurilor europene ºi mondiale pentru ca noi, românii din Ardeal, sã fim liberi în propria noastrã þarã sã ne organizãm sãrbãtorile în limba românã.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Declaraþia mea se referã la resursele bugetului pe anul 2003.

## Doamnelor ºi domnilor,

La recentul Consiliu Naþional al P.S.D.-ului, în final, a ieºit pe posturile de televiziune, controlate în totalitate de actualul regim, un domn care, în stilul inconfundabil al activistului Guºã, a fãcut cunoscut poporului, cu vanitatea învingãtorului pe faþã, cã la Consiliul social-democrat n-au cãzut capete, ”cã nu s-a vãrsat sângeÒ, cã treburile merg mai bine decât oricând, ce dacã ”Vodã zice da ºi Hîncu baÒ? Partidul sã trãiascã, el le dã de toate ºi totul merge ca pe... invers!

Proiectul de lege ºi bugetul sunt pe cale de a fi puse în discuþia Parlamentului, aºa cum ne-am obiºnuit de doi ani de zile, ce-i drept, sigur, cu bugetul de austeritate ne-am obiºnuit!

Îi rãspundem domnului demnitar în loc de ”în drept la replicã televizatãÒ, îi rãspundem, zic, pe aceastã cale cã suntem pe deplin lãmuriþi cu bivolarii, gheorghiii ºi dinupãturicii de la Guvern ºi din judeþe, cu afacerile lor ºi afacerile neamurilor neamurilor lor.

Aºa cã ºtim, fãrã îndoialã, cã nu va curge sânge!

Ceea ce nu ºtim este dacã domnului senator Vãcãroiu Nicolae, preºedintele Senatului României, atunci când lua trei mii de dolari pe lunã de la B.I.D., i se percepea impozit pe aceastã sumã!

Nu vrem sânge! Vrem sã vã respectaþi cuvântul ! Vrem sã vã respectaþi promisiunile electorale.

ªi dacã veni vorba de bugetul pe 2003, atunci sã ne îngãduiþi sã facem amendamente în interesul electoratului, al þãrii ºi sã le mai ºi aprobaþi, mãcar o treime din ele, dacã nu douã, ºi sã nu ne închideþi gura cu ”indicarea surselorÒ. Sursele le gãsiþi dumneavoastrã mereu atunci când interesele politice sau de altã naturã vi le impun în mod imperios.

”Nu sânge vrem sã curgãÒ prin urmare, ci bani la buget de acolo de unde se fac ºi nu se dau dupã legile þãrii sau sã fie luaþi de acolo de unde se fac pe nedrept.

Vezi televiziunile particulare de câþi bani au fost iertate! Vezi afacerile vãtafilor de pe proprietatea statului ºi chiar ”micile economiiÒ din afacerile nevestelor acestora.

Nu ”sânge vrem sã curgãÒ, ci bani la buget, dar bani cinstiþi, din creºterea economiei româneºti. Asta vrem!

## Stimaþi colegi,

Nenumãrate sunt viciile de care suferã societatea româneascã. Sãrãcia tranziþiei ºi deriva moralã a epocii comuniste ne-au deposedat de responsabilitate, de profesionalism, de onoarea lucrului bine fãcut ºi de satisfacþia câºtigului cinstit. Totuºi, oricât de multe dezertãri de la deontologia profesionalã am întâlnit în perioada postdecembristã, nicicând nu am simþit o stupefacþie similarã celeia resimþite în faþa derivei sociologiei româneºti.

Sociologia este o ºtiinþã. În optica întemeietorilor sãi ea ar trebui sã reprezinte o veritabilã fizicã aplicatã societãþii. Cu alte cuvinte, sociologia nu are slãbiciuni, prieteni ºi adversari, obiective politice. Dupã cum un fizician nu poate combate legea gravitaþiei doar pentru cã face parte dintr-o ligã care militeazã împotriva acesteia, în aceeaºi mãsurã un sociolog nu poate sã deformeze imaginea societãþii în funcþie de interese sau convingeri personale. Or, în România, tocmai acest lucru se produce: oamenii de ºtiinþã care ar trebui sã fie sociologi sunt plãtiþi pentru a spune cã 2 cu 2 fac cinci, cã soarele se învârte în jurul pãmântului, cã atacul de cord înseamnã sãnãtate curatã. Coborând de la catedrã, sociologii au devenit un soi de îmbãlsãmãtori, de cosmeticieni de cadavre. Atunci când toatã lumea ºtie cã un lucru merge prost, este chemat un sociolog care, în urma unui sondaj de opinie, va demonstra cã, de fapt, toate merg bine.

În perioada electoralã a anului 2000, institutele de sondare a opiniei publice au reuºit performanþe fãrã precedent, anunþând rezultate aberante, care se depãrtau cu cinci sau ºase procente de realitate, cu mult peste marja de eroare. Antologic rãmâne momentul în care un candidat la prezidenþiale pe care nimeni nu-l mai lua în calcul a comandat un sondaj conform cãruia urma sã intre în turul doi, cu 18 procente. Tot ce a putut obþine a fost un glorios 2%.

S-a crezut, pânã în anul 2000, cã societatea trãieºte ºi se ghideazã dupã sondajele de opinie, cã românii nu au ochi sã vadã ceea ce-i înconjoarã. S-a crezut cã dacã li se spune acestora cã sunt fericiþi, ei chiar vor fi fericiþi, votând într-o înflãcãratã unanimitate pe cei care comandau sondajele. S-a crezut în ultimã instanþã Ð ºi scuzatã-mi fie francheþea Ð cã românii sunt infantili ºi proºti. S-a dovedit însã cã nu era aºa.

Paradoxal, însã, nimic nu s-a schimbat de atunci. Televiziunile continuã sã preamãreascã puterea Ð chiar dacã aceasta s-a schimbat Ð, crezând cã dacã realitatea va fi ocultatã ºi înfrumuseþatã, aceasta chiar va deveni respirabilã.

Sondajele de opinie consemneazã, în continuare, o expansiune uluitoare a partidului de guvernãmânt, insensibil la erodare; astfel, deºi guvernul nu are încã cu ce se lãuda în privinþa principalilor factori de vot Ð cum este nivelul de trai Ð, el creºte în popularitate pe zi ce trece, în timp ce, în premierã mondialã, partidele de opoziþie îºi pierd din electorat.

Toatã lumea implicatã în viaþa politicã a României ºtia cã rezultatele sondajului de opinie efectuat în urmã cu câteva sãptãmâni sunt nemulþumitoare ºi cã se lucreazã din greu la înjumãtãþirea cotei electorale a Partidului România Mare. Dar nimeni nu se aºtepta la ultima performanþã a sociologilor noºtri, care recent au reuºit sã facã din cuplul Bãsescu-Stolojan un cocktail electoral exploziv. Scenariul este atât de transparent încât el poate fi ghicit punctual. Dupã ce s-au atacat în nenumãrate rânduri, cei doi lideri Ð liberal ºi democrat Ð aveau nevoie de un impuls popular pentru reconciliere ºi pentru a-ºi lansa oferta electoralã. Un sondaj de opinie era, din acest punct de vedere, extrem de potrivit. Un sondaj care este prezentat presei fãrã enunþarea întrebãrilor, despre care se ºtie cã sunt decisive pentru formularea rãspunsurilor. Un sondaj care transformã o întrebare de oportunitate ºi simpatie într-una care priveºte intenþia de vot. Un sondaj comandat de un analist politic care trudeºte de luni bune pentru antamarea cuplului BãsescuStolojan. În fine, un sondaj obscur, neprofesionist, îmbibat de obiective politice.

Domnilor! E timpul sã ne trezim la realitate! Sondaje de opinie putem comanda cu toþii, demonstrând orice. P.N.Þ.C.D. poate avea într-o sãptãmânã la dispoziþie un sondaj conform cãruia românii îl regretã ºi îl vor vota masiv. P.S.D. poate ajunge, în curând, la unanimitate în opþiunile de vot. Fiecare dintre cei prezenþi în salã pot demonstra mâine, cu un sondaj în mânã, cã sunt mari favoriþi ai prezidenþialelor din 2004.

Dar în felul acesta nu pãcãlim pe nimeni. Þara îºi continuã viaþa realã ºi grea, despre care noi nu mai ºtim nimic, pentru cã cei pregãtiþi sã o studieze ºi sã o diagnosticheze Ð sociologii Ð nu fac decât sã-i deformeze imaginea de pe azi pe mâine, în funcþie de beneficiarii urmãtorului sondaj. ªi mulþi dintre politicieni zâmbesc astãzi orgolios, cocoþaþi pe valul anchetelor sociologice, se vor trezi în 2004 aruncaþi la periferia vieþii politice. ªi vor relua atunci, scârbiþi de poporul român, placa demodatã ºi falsã a ”extremismuluiÒ ºi a ”xenofobieiÒ, fãrã a mai convinge sau pãcãli pe nimeni.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

”Vine iarna!Ò Ne aºteaptã o iarnã grea care, iatã, a început sã-ºi facã simþitã prezenþa. Ne aºteaptã o iarnã grea, dar nu neapãrat datoritã gerului, temperaturilor scãzute sau zãpezilor troienite. Ne aºteaptã o iarnã grea pentru cã raportul leu/gigacalorie s-a dezechilibrat dramatic în favoarea celei de a doua ºi în defavoarea românului.

Totuºi, o veste bunã. Guvernul a gãsit soluþii ºi pentru aceastã problemã, aºa cum a gãsit soluþii salvatoare în diverse probleme; exemplu, cazul Treptow sau soluþia cornul cu laptele, sau datoriile S.N.T.R.

Deºi preþul gigacaloriei creºte mereu ºi de multe ori nejustificat, deºi beneficiarii agentului termic au venituri din ce în ce mai neîndestulãtoare, totuºi, Guvernul va cheltui mai puþin pentru achiziþionarea de combustibil pentru centralele termice.

Dar sã vedem care este aceastã genialã soluþie. Aceasta se poate exprima într-un singur cuvânt: debranºarea.

Cu înalt avânt revoluþionar ºi neþãrmuritã recunoºtinþã pentru realizãrile actualei guvernãri, vã amintim cã a apãrut primul oraº pe harta þãrii debranºat total de la cãldurã Ñ oraºul Orºova.

Pe linia acestor geniale realizãri se înscriu ºi alte zone ale þãrii, cum ar fi ºi Valea Jiului, unde aproape jumãtate din consumatorii casnici s-au debranºat de la cãldurã, în condiþiile în care Valea Jiului stã pe munþi de cãrbune.

ªi, ca situaþia sã fie chiar fãrã nici o ieºire, S.C. ”ElectricaÒ S.A. a trecut la debranºarea de la alimentarea cu energie electricã a celor care nu ºi-au plãtit datoriile. Oare pentru cã nu au vrut, aºa, ca ºi þiganii zlãtari care locuiesc în palate cu turnuleþe, sau pentru cã nu au cu ce?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am neplãcuta misiune de a vã readuce în atenþie faptul cã, dupã 1989, sub oblãduirea guvernelor care s-au perindat la putere, pe teritoriul þãrii noastre au izbucnit numeroase scandaluri de pedofilie în care au fost implicaþi cetãþeni strãini. Cazul Treptow este, aºadar, numai vârful aisbergului.

1. În anul 1999, cetãþeanul turc Erugrui Vahit, ºofer pe un TIR, aflat în tranzit prin România, a ademenit 3 copii ai strãzii din Zalãu, cu vârste cuprinse între 10 si 15 ani, pe care i-a supus la perversiuni sexuale (orale ºi anale) în cabina TIR-ului. Drept recompensã, le-a oferit câte 10 mãrci germane ºi 5.000 de lei. Turcul a fost prins în plin act sexual cu una dintre victime, copilul declarând cã, de durere, a încercat sã apese pe claxonul maºinii, însã pedofilul turc l-a lovit în cap.

2. În anul 1996, cetãteanul francez Michel Paul Albenque (49 de ani) a fost condamnat de cãtre Tribunalul Bucureºti la 5 ani de închisoare pentru întreþinerea de relaþii pedofile, de tip homosexual, cu mai mulþi bãieþi, copii ai strãzii. Instanþa a hotãrât ca pedofilul sã fie expulzat din România dupã executarea pedepsei. Deoarece Albenque este ºi autorul unor infracþiuni contra vieþii sexuale, comise în þara sa de origine, în anul 1999, justiþia francezã a solicitat extrãdarea pedofilului, însã acesta ºi-a exprimat dorinþa de a rãmâne în închisorile româneºti, unde condiþiile sunt mult mai bune. În al doilea rând, Codul penal francez prevede pentru infracþiunile sãvârºite de Albenque o pedeapsã mai mare decât în România, mergând pînã la 15 ani de detenþie. Michel Albenque era capul unei reþele internaþionale de pedofili, formatã din zeci de persoane, arestate în 2002 pentru violuri ºi molestãri sexuale. Poliþia a gãsit la domiciliul lui Albenque însemnãri ce dezvãluiau organizarea recrutãrii copiilor, din 1989, precum ºi reþeaua alcãtuitã din zeci de persoane care îºi cãutau victimele la periferia marilor oraºe din Franþa, România si Germania. În urma unei percheziþii efectuate în garajul lui Albenque, s-au gãsit carnete cu liste complete, cuprinzând numele a sute de copii, dintre care foarte mulþi recrutaþi din România. Ispitiþi de uºurinþa cu care îºi puteau practica viciul în þara noastrã, unii pedofili strãini s-au mutat cu totul în România, sub pretextul desfãºurãrii unor activitãþi comerciale, beneficiind ºi de avantajele oferite de statul român investitorilor strãini!