Lucia Lepãdatu

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Asistãm astãzi la dezbaterea moþiunii ”SãnãtateaÒ, iniþiatã de Grupul parlamentar al P.R.M., prima, de altfel, din aceastã sesiune.

Problematica abordatã de aceastã moþiune se referã la un domeniu de mare importanþã ºi interes, deopotrivã pentru cetãþeni, personalul medico-sanitar ºi oameni politici.

ªi, tocmai, având în vedere aceste aspecte, nu putem fi de acord cu încercarea semnatarilor moþiunii de a face aprecieri globale, insuficient fondate, menite sã inducã în eroare populaþia, sã genereze partizanate, precum ºi neîncredere în reforma din sistemul sanitar.

Se vorbeºte în moþiune despre aºa-zisul dezinteres al guvernãrii faþã de starea de sãnãtate a populaþiei, despre deficienþe în strategia ºi politica sanitarã, ignorându-se cã, în fapt, ºi nu declarativ, am avut ºi avem, printre prioritãþi în Programul de guvernare, sectorul medical ºi al îngrijirilor de sãnãtate.

Dovadã în acest sens sunt acþiunile întreprinse de Guvernul P.S.D. în aceºti 2 ani de guvernare, dintre care menþionez doar câteva: creºterea fondurilor alocate sãnãtãþii, de la o medie anualã în perioada 1998Ñ2000 de circa 1,3 miliarde dolari, la circa 1,8 miliarde dolari în anii 2001 ºi 2002, ºi la circa 2 miliarde dolari, cum este prevãzut pentru anul 2003.

Implicarea comunitãþilor locale în administrarea sistemului sanitar, îmbunãtãþirea modului de gestionare a fondurilor ºi asigurarea unor proceduri transparente în aceastã privinþã, un exemplu în acest sens fiind licitaþiile organizate pentru medicamente, reactiv, materiale sanitare, alimente, care au condus la achiziþionarea acestora la preþuri chiar ºi de 5 ori mai mici decât cele practicate anterior, includerea în lista de medicamente compensate ºi gratuite a medicamentelor din producþia indigenã, mult mai ieftine decât cele din import, finanþarea programelor naþionale de sãnãtate ºi cuprinderea tuturor bolnavilor cronici în cadrul acestora.

Pentru a reda o imagine mai corectã asupra modului de utilizare a fondurilor publice, accentuez **publice** , de asigurãri sociale de sãnãtate, trebuie menþionat faptul cã, pentru anul 2003, se prevede o creºtere a cheltuielilor cu serviciile medicale, de la 24.816,8 miliarde lei, cât era nivelul acestora în 2000, la 54.722,4 miliarde lei, deci, mai mult decât dublul acestora.

Modificãrile survenite în finanþarea serviciilor de sãnãtate, pe categorii de asistenþã medicalã, au avut în vedere aplicarea reformei în sistemul sanitar, respectiv dezvoltarea ambulatoriului de specialitate ºi creºterea rolului medicului de familie. În acest sens, este edificatoare scãderea ponderii cheltuielilor spitaliceºti din totalul cheltuielilor cu serviciile medicale, de la 63,9% în anul 2000, la 57,1% în anul 2001 ºi la 56,3 cât este prevãzut în acest an.

Recentele mãsuri întreprinse de Guvernul P.S.D., de transformare a unor unitãþi spitaliceºti în centre medicosociale, precum ºi reducerea numãrului de zile de spitalizare vor conduce la reducerea numãrului de paturi, de la 24 de paturi la 1.000 de locuitori, la 9 Ñ de la 9 la 22 paturi la 1.000 de locuitori, precum ºi la reducerea duratei medii de spitalizare, de la 8,8 zile la 3,4 zile, conform standardelor internaþionale.