ªtefan Baban

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

beneficiar al ajutorului social abia dacã depãºeºte 300.000 de lei. Practic, plata orelor de muncã în folosul comunitãþii reprezintã mai puþin de jumãtate din cât ar fi primit respectivul dacã era angajat. Or, prin lege se prevede cã ajutorul sã fie dat în completarea venitului deja existent pânã la o sumã minimã. Astfel, indiferent de suma primitã în completare, pentru a se asigura nivelul lunar al venitului minim garantat, beneficiarii produc mai mult decât echivalentul acestei diferenþe.

Una dintre prevederile Legii venitului minim garantat o reprezintã obligaþia beneficiarului de a se înscrie pe listele de ºomaj ale oficiilor locale de muncã, care îi oferã imediat dispoziþiile de repartizare la locuri de muncã ºi unitãþi care au fost refuzate, de luni întregi, de celelalte categorii de ºomeri. Refuzul de a se prezenta la locul de muncã repartizat sau de a se încadra duce la eliminarea persoanelor în cauzã de pe listele autoritãþilor locale privind venitul minim garantat, astfel cã rata ºomajului scade, vãzând cu ochii, la 10%. Scade doar în scripte, pentru cã realitatea este cu totul alta.

Apoi autoritãþile locale au inventat o serie de condiþii, care mai de care frizând harzardul, pentru a putea beneficia de prevederile Legii nr. 416/2001, începând de la evaluarea veniturilor anuale pentru o gãinã cu tot cu ouã, terminând cu cea a cabalinelor ºi cornutelor. În funcþie de aceastã evaluare, subiectivã, desigur, solicitantul poate fi sau nu înscris pe listele de venit minim garantat.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum sesizaþi ºi dumneavoastrã din cele de mai sus-prezentate, pentru a fi cu adevãrat sãrac ºi a beneficia de un ajutor din partea statului trebuie sã îndeplineºti o sumedenie de condiþii. Oare nu ar fi mai simplu dacã Guvernul ar gãsi o altã posibilitate, pentru ca munca silnicã în folosul comunitãþii sã se transforme în muncã folositoare a celui ce o presteazã?

Vã mulþumesc.