Stenogramă plen

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Stimaþi colegi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 221, sunt absenþi 123, dintre care participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 23 deputaþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

În continuare, vã informez cã vã puteþi exercita dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2002 privind unele mãsuri de ajutor pentru asigurarea condiþiilor minime de subzistenþã a echipajelor ambarcate la bordul unor nave maritime de transport pentru menþinerea în siguranþã a unor nave aflate în patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa, precum ºi alocarea unui fond special pentru ªantierul Naval Constanþa, în vederea achiziþionãrii de echipamente individuale de protecþia muncii.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare a pieþelor financiare rurale, semnat la Washington DC la 30 aprilie 2001.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2002 pentru modificarea unor anexe la Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, precum ºi a unor alte acte normative.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice, pesticide, seminþe ºi material sãditor certificate.

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonian pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 12 iunie 2000.

Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 1998.

Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 1999.

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 31/1995 privind reglementarea regimului de producere, circulaþie ºi comercializare a produselor farmaceutice.

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 80/1999 privind constituirea Fondului special pentru executarea lucrãrilor de consolidare la Palatul de Justiþie din Bucureºti.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern ºi controlul financiar preventiv.

Ñ Legea pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 2000.

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei europene privind televiziunea transfrontierã a Consiliului Europei, adoptatã la Strasbourg la 5 mai 1989, ºi acceptarea Protocolului de amendare a Convenþiei europene privind televiziunea transfrontierã a Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 1 octombrie 1998.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991.

Ñ Legea privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 Ð 1961.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ð TAROMÒ Ñ S.A.

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei europene pentru protecþia juridicã a serviciilor bazate pe acces condiþionat ºi a serviciilor de acces condiþionat, adoptatã la Strasbourg la 24 ianuarie 2001.

În continuare, voi da citire componenþei unor comisii de mediere.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Fâcã Mihail, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Albu Gheorghe, Erdei Dol—czki Istv‡n.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

În comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ion Florentin, Buzea Cristian Valeriu, Miclea Ioan, Anton Marin, Manolescu Oana.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor. Sunt propuºi urmãtorii colegi: Marin Gheorghe, Lepãdatu Lucia-Cornelia, Sersea Nicolae, Mocioi Ion, Bran Vasile, Pop Napoleon, Vida Iuliu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adãugatã.

Sunt propuºi urmãtorii colegi: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Moisescu George Dumitru, Cladovan Teodor, Nicolaescu Gheorghe-Eugen.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã supun atenþiei raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2001 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut.

Supun aprobãrii dumneavoastrã textul propus spre adoptare de comisia de mediere, ºi anume textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Un vot împotrivã.

La punctul 2, de asemenea, supun aprobãrii dumneavoastrã textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? O abþinere. Împotrivã?

Supun votului de ansamblu raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? O abþinere. Împotrivã?

Cu o abþinere, raportul comisiei de mediere a fost aprobat. Vã mulþumesc.

Supun, în continuare, atenþiei dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor mãsuri pentru diminuarea datoriei publice.

Lucrãm pe textul comisiei de mediere.

La punctul 1 vã supun aprobãrii textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

La punctul 2, de asemenea, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Supun votului dumneavoastrã raportul în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

În continuare, supun atenþiei dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preþului naþional de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sisteme centralizate, precum ºi pentru acordarea de ajutoare bãneºti pentru categoriile defavorizate ale populaþiei.

Lucrãm pe textul comisiei.

La punctul 1 vã supun aprobãrii textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

La punctul 2, de asemenea, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul Legii bibliotecilor a fost votat în comisia de mediere sãptãmâna trecutã, s-au gãsit soluþii foarte bune pentru toate problemele pe care le cuprindea raportul comisiei de mediere.

Vreau sã vã informez cã mâna a doua, adicã textul în a doua vedere a lui, a proiectului iniþial a fost fãcutã de cãtre Senat. De aceea, în cuprinsul proiectului de mediere cele mai multe texte sunt cele care au fost votate de Senat. Nu au fost însã situaþii când comisia de mediere a ales soluþia Camerei Deputaþilor.

Eu îmi exprim încrederea cã s-a procedat bine. Ca iniþiator al proiectului consider cã s-a fãcut tot posibiliul ca sã avem o lege bunã. De aceea, vã rog foarte mult sã fiþi de acord sã votãm textele aºa cum au fost ele realizate de cãtre comisia de mediere.

Mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Bãlãeþ.

Lucrãm pe textul comisiei de mediere.

La punctul 1,

24, textul Camerei. Punctul 25, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 26, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 27, este text comun ºi o variantã a Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 28, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 29, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 30, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 31, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 32, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 33, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 34, text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 35, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 36, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 37, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 38, text comun ºi, de asemenea, text Senat. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 39, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 40, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 41, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 42, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 43, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 44, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 45, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 46, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 47, textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 48, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 49, text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 50, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 51, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 52, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 53, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 54, textul Senatului ºi text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 55, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 56, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 57, textul Camerei Deputaþilor. Punctul 58, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 59, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 60, text comun urmat de textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 61, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 62, textul Senatului ºi text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 63, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 64, textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate. Punctul 65, textul Camerei Deputaþilor. Punctul 66, textul Senatului. Unanimitate. Punctul 67, textul Senatului. Unanimitate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã, dupã maniera în care aþi condus lucrãrile, pânã acum, domnul prim-ministru nu va mai spune cã Parlamentul nu-ºi face datoria ºi cã lucreazã foarte lent.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am înþeles cã speechul dumneavoastrã se referã la Legea bibliotecilor! Vã mulþumesc.

Depinde ce înþelegeþi prin bibliotecã dumneavoastrã, domnule Haºotti!

Domnule preºedinte,

Întâmplarea a fãcut sã cotrobãi prin foarte, foarte multe biblioteci, ºi în þarã ºi în strãinãtate. Mi-e teamã cã am petrecut mult mai multe ore în biblioteci decât...

Chiar mai mult decât aveaþi nevoie sau cum?!

Nu am înþeles ce aþi spus.

Aþi petrecut mai multe ore decât aveaþi nevoie!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Nu, niciodatã nu este suficient sã citeºti. Probabil dumneavoastrã aþi petrecut prea puþine.

În orice caz, un om se judecã ºi dupã cantitatea ºi calitatea cãrþilor citite, nu numai dupã contul din bancã!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Nu am înþeles exact replica dumneavoastrã, dar o accept, domnule Haºotti, Éîn general, corect.

Vã supun atenþiei, în continuare, raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe.

Douã voturi împotrivã, 3, 4, 5, 6. Sunt 6 voturi împotrivã.

Cu 6 voturi împotrivã, a fost trecut punctul 1 al textului comisiei de mediere.

La punctul 2, textul Camerei Deputaþilor.

Punctul 3, textul Senatului. Cine este pentru?

La textul Camerei?

Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Nu, la Camerã nu am votat, nu.

Douã abþineri. Vã mulþumesc.

La punctul 4, textul Camerei, nu se voteazã. Punctul 5, textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã? 7 voturi împotrivã. Vã mulþumesc. La punctul 6, de asemenea, textul Camerei.

Supun votului dumneavoastrã raportul, în ansamblu. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã? 9, cu domnul Haºotti. Vã mulþumesc.

Supun analizei dumneavoastrã proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internaþional ocazional de cãlãtori cu autocarul ºi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva? Vã rog, domnule Antal.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã pentru avizare ºi dezbatere în fond, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul internaþional ocazional de cãlãtori cu autocarul ºi autobuzul, mai pe scurt Acordul INTERBUS, semnat de România la Bruxelles la 2 octombrie 2000.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi a fost avizat favorabil, în forma propusã de Guvern, de Comisia pentru politicã externã ºi de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Acordul privind transportul internaþional ocazional de cãlãtori cu autocarul ºi autobuzul a fost semnat de România în conformitate cu prevederile Acordului de asociere dintre România ºi Uniunea Europeanã referitoare la încheierea unor acorduri speciale de transport în vederea dezvoltãrii ºi liberalizãrii transporturilor. În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost examinat în ºedinþa din 24 aprilie 2002, ºi la lucrãrile comisiei au participat specialiºti din Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 22 de deputaþi, din totalul de 26 de deputaþi membrii ai comisiei, iar raportul prezentat în faþa dumneavoastrã a fost adoptat în unanimitate de cãtre membrii comisiei prezenþi la lucrãri.

În urma dezbaterii, Comisia pentru industrii ºi servicii propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulþumim domnului preºedinte Antal Istv‡n.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Convenþia încheiatã de Consiliul de Cooperare Vamalã în anul 1990 marcheazã o etapã importantã în eforturile depuse pentru armonizarea ºi simplificarea regimurilor vamale.

Convenþia de la Istanbul reuneºte într-un singur instrument toate facilitãþile care pot fi acordate în prezent bunurilor introduse cu titlul de admitere temporarã. Convenþia stabileºte obligativitatea acceptãrii carnetelor ATA pentru admiterea temporatã în toate cazurile în care este necesarã prezentarea unui document vamal sau a unei garanþii care se încaseazã de autoritãþile vamale atunci când bunurile nu au fost scoase din þarã.

Codul vamal ºi Regulamentul vamal sunt armonizate cu legislaþia vamalã în vigoare în Uniunea Europeanã. Având în vedere faptul cã în þara noastrã au fost create condiþiile tehnice pentru îndeplinirea operativã a formalitãþilor de control vamal, angajamentul asumat prin documentul de poziþie complementar pentru capitolul 25 al Uniunii Vamale ºi avantajele pe care le prezintã armonizarea procedurilor privind admiterea temporarã, propunem aderarea României la Convenþia privind admiterea temporarã, inclusiv la anexele acesteia, încheiatã la Istanbul la data de 26 iulie 1990. Dupã dezbateri s-a hotãrât, cu unanimitate de voturi, în cadrul Comisiei pentru industrii ºi servicii, ca proiectul de Lege pentru aderarea României

la Convenþia privind admiterea temporarã, adoptatã la Istanbul, sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de iniþiator. Am avut ºi avizele de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, la fel, am avut aviz pozitiv din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar la dezbateri au participat 20 de deputaþi, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Istvan Ant‡l.

Pe procedurã, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, noi am solicita sã aveþi amabilitatea ca proiectul de lege de la punctul 8, este vorba de raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr.154/2001 privind organizarea ºi funcþionarea S.I.E., sã fie trecut la vot final pentru o ºedinþã ulterioarã, având în vedere faptul cã este vorba de o lege organicã. Oricum, puteþi observa ºi dumneavoastrã, nu suntem în cvorumul de ºedinþã necesar pentru a putea supune la vot un proiect de lege organicã.

În consecinþã, vã rugãm sã consideraþi cã acest proiect de lege va trebui sã fie trimis votului final pentru o ºedinþã ulterioarã, pentru a satisface condiþiile art. 64 din Constituþie.

Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am votat raportul în ansamblu, domnule Boc. Acum, dacã numãrãm, aveþi dreptate. Atunci erau toþi.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã putem îndrepta o eroare, care aþi observat în ce condiþii s-a desfãºurat, pentru a respecta ºi Constituþia ºi regulamentul, sã considerãm cã a fost un vot pe articole, dat pânã în acest moment, iar votul final trebuie sã fie dat în condiþii de constituþionalitate, indiferent despre cine ºi despre ce ar fi vorba.

Domnule Boc, cu tot respectul pe care vi-l port, nu putem reveni la votul pe care l-am dat, vã daþi seama.

Domnule preþedinte, dumneavoastrã sunteti obligat, potrivit regulamentului, sã anunþaþi rezultatul votului, dacã au fost cele 173 de voturi pentru un proiect de lege organicã.

Au fost fix 179 pentru.

Nu, dumneavoastrã trebuia sa anunþaþi...

ªi eu cred, nu consider cã este un litigiu, domnule Boc, cu tot respectul.

## **Domnul Emil Boc:**

Nu, este un diferend amical. Mulþumesc.

## **Domnul Constantin Niculescu**

**:**

Mãcar în ziua de Paºte fiþi mai conciliant!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonaþei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaþia civilã.

Dau cuvântul domnului preºedinte Antal Istv‡n. Vã rog.

Le-am numãrat, domnule Boc, îmi pare rãu, acuma nu pot reveni.

Da, dar dumneavoastrã nu le-aþi anunþat, cele 173 de voturi.

Am anunþat unanimitate, ce-i drept, aici aveþi dreptate.

Nu, unanimitate nu a fost, noi am fost împotrivã, dacã vã amintiþi, am fost cu cele 14 voturi...

Da, douã voturi împotrivã. Aveþi dreptate, aici nu vã contrazic.

14 voturi.

Deci au fost 181 prezenþi, 179 voturi pentru, douã împotrivã.

Domnule preºedinte,

Noi am fost 14 acolo, ºi dacã scãdeþi din o sutã...

Dar numai doi, numai doi aþi votat împotrivã.

Vom fi nevoiþi sã consultãm stenograma ºi sperãm cã nu este nevoie sã ajungem la Curtea Constituþionalã pentru un litigiu pe care îl putem rezolva mult mai uºor.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aceastã ordonanþã, care dateazã din 1997, are o istorie puþin mai lungã ºi a fost dezbãtutã de douã ori, practic, în comisie, ºi în legislatura trecutã ºi, ca urmare a unor amendamente, s-a fãcut ºi o nouã analizã, în urma cãreia a apãrut, acum, un raport destul de voluminos ºi am rugãmintea, domnule preºedinte de ºedinþã, ca sã încercãm sã trecem de acest raport foarte important, pentru cã este o lege pur tehnicã ºi cu aceastã ocazie þin sã mulþumesc tuturor celor care au participat în cadrul lucrãrilor comisiei la aceste dezbateri ºi au întocmit acest raport.

Deci primul raport a fost depus încã în 1998, iar acest raport a fost restituit în vederea completãrii actului normativ, ºi Ministerul Transporturilor, la vremea respectivã, a transmis unele propuneri de modificare, care nu au fost agreate de cãtre Consiliul Legislativ, încã din anul 2000, dupã care, în noua legislaturã, în urma unei dezbateri ºi în urma materialelor primite din partea ministerului de resort, am agreat foarte multe propuneri ºi foarte multe amendamente, care, în principiu, au avut în vedere urmãtoarele: reglementãrile naþionale adoptate în perioada 1997-2001, acordurile ºi convenþiile internaþionale în domeniul transporturilor navale la care România a aderat în perioada 1997-2001, în legãturã cu siguranþa navigaþiei, salvarea de vieþi omeneºti pe mare, implementarea standardelor internaþionale pentru dotarea cu echipamente a navelor, intervenþia statului în cazul poluãrii mediului de cãtre nave, instruirea ºi brevetarea personalului navigant, asigurarea condiþiilor de muncã ºi viaþã la bordul navelor, acte normative ale Comunitãþii Europene în legãturã cu facilitarea traficului maritim, recomandãrile experþilor Comunitãþii Europene în legãturã cu armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia comunitarã privind transporturile navale. Pentru pregãtirea realizãrii ºi dezbaterii în ºedinþa Comisiei pentru industrii ºi servicii, rapor- torii au avut mai multe întâlniri de lucru cu specialiºtii din cadrul ministerului de resort, în perioada noiembrie 2001Ñfebruarie 2002. Examinarea proiectului de lege propriu-zisã ºi întocmirea raportului au avut loc în ºedinþele comisiei din 12 ºi 13 martie 2002, iar la aceste lucrãri ale comisiei au participat specialiºti din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei pentru lãmurirea aspectelor tehnice ºi juridice din cadrul actului normativ.

Mulþumim, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, vom lucra pe textul propus de comisie. Am rugãmintea sã fim foarte atenþi.

Da, pentru dezbaterile generale, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

La dezbateri generale vreau sã arãt ºi eu importanþa modificãrii acestei ordonanþe, pentru care, într-adevãr, vreo 3 ani de zile s-a lucrat pe acest text, ºi cred cã amendamentele ºi discuþiile avute în comisie au avut darul sã rezolve multe dintre problemele neclare ale acestei ordonanþe, pe de o parte, iar, pe de altã parte, au permis ca aceastã ordonanþã sã corespundã legislaþiei europene ºi, într-adevãr, prin cele ce s-au discutat ºi au fost trecute în acest raport, putem spune cã pavilionul românesc pentru navele fluviale, cel puþin, a fost pus pe poziþia lui de drept.

Ceea ce vreau sã atrag atenþia, ºi profit de faptul cã sunt ºi reprezentanþii Ministerului Transporturilor, în aceastã lege se prevãd condiþiile pentru care se acordã pavilion românesc navelor maritime ºi fluviale. Dacã la navele fluviale existã niºte condiþii care favorizeazã purtarea acestui pavilion, în parte, pentru navele maritime nu existã nici un fel de condiþie favorizantã, ºi mã uit în Programul de guvernare ºi în Hotãrârea de Guvern nr. 32 privind Planul de acþiuni pe anii 2002 ºi 2003, unde se prevede, în mod clar, adaptarea unui program de finanþare externã pentru reconstruirea, pe baza iniþiativei private, a flotei maritime în ºantierele navale româneºti ºi acordarea de facilitãþi pentru operare sub pavilion de navigaþie românesc.

Dacã nu vom reuºi sã creãm niºte condiþii favorabile pentru navele maritime, în special, de a purta pavilion, nu vom avea nici o navã maritimã cu pavilion românesc. Mai avem douã nave sub pavilion românesc, marea majoritate a navelor cu proprietari români sunt sub pavilion de complezenþã, ºi dacã nu vom reuºi sã creãm

aceste facilitãþi, cum fac celelalte state, nu vom avea niciodatã o navã sub pavilion românesc, cel puþin maritimã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai doreºte cineva? Dacã nu, o sã vã propun sã trecem la dezbaterea textului propus de comisie. Vã atrag atenþia cã este un text foarte laborios la care a lucrat comisia Ñ meritã felicitãri pentru maniera în care a lucrat Ñ, are 175 de puncte textul, astfel încât am rugãmintea sã fiþi atenþi.

La punctul 1 sunt observaþii? Vã mulþumesc.

Punctul 2? Mulþumesc. Punctul 3? Mulþumesc. Punctul 4? Vã mulþumesc. Punctul 5? Vã mulþumesc. Punctul 6? Vã mulþumesc. Punctul 7? Vã mulþumesc.

Punctul 8? Mulþumesc.

Punctul 9? Vã rog domnule Brudaºca.

Pentru cã aceastã lege este adoptatã de Parlamentul României, aº dori sã fie ºi într-o limbã românã corespunzãtoare.

La art. 1[4] aº dori sã atrag atenþia comisiei cã este vorba de o enumerare ºi, în consecinþã, este vorba ºi de un acord necesar. Deci avem aici de-a face cu: reglementare, autorizare, coordonare, inspecþie, control, supraveghere ºi certificare, toate acestea raportându-se la ”infrastructurile de transportÒ, ”mijloaceleÒ º.a.m.d.

Prin urmare, în loc de articolul ”aÒ, va trebui sã punem articolul ”aleÒ, pentru ”ale infrastructurilor de transportÒ, ”ale mijloacelor de transport navalÒ, ”ale activitãþilor de transport navalÒ, pentru corectitudine. În rest, apreciez ºi eu, aºa cum aþi fãcut-o ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte, seriozitatea ºi competenþa doveditã în dezbaterea detaliilor acestei legi.

Da, vã mulþumesc, domnule Brudaºca.

Comisia este de acord cu aceastã observaþie. Cu aceastã observaþie, trecem mai departe.

La punctul 10 dacã aveþi observaþii? Punctul 11?

Domnule Brudaºca, vã rog.

La lit. d), pentru a evita cacofonia, propun comisiei sã fie de acord cu înlocuirea cuvântului ”certificãÒ cu cuvântul ”atestãÒ, astfel avem cacofonia rezultatã din ”certificã conformitateaÒ. Deci tot pentru eleganþa exprimãrii.

Inþiatorul nu este de acord. Certificarea este una, atestarea este alta.

Gãsiþi o altã formulã.

Vã mulþumesc. Punctul 12? Punctul 13? Vã mulþumesc. Punctul 14? Mulþumesc. Punctul 15? Mulþumesc. Punctul 16? Vã rog, domnule Brânzan.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la problema proiectului de lege de la punctul 16, Comisia de sãnãtate împreunã cu iniþiatorul solicitã amânarea discutãrii acestui punct pentru unele probleme, pentru întocmirea unui raport suplimentar, având în vedere unele probleme de corelare legislativã care au apãrut ulterior depunerii raportului comisiei.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Este punctul 16 de la altã lege, domnule Brânzan. Vã rog frumos sã luaþi loc.

Punctul 17? Vã mulþumesc.

Punctul 18, dacã aveþi observaþii? Vã mulþumesc.

Punctul 19? Punctele 20? 21? 22? 23? Vã mulþumesc.

Punctul 24? Vã mulþumesc.

Punctul 25? Vã mulþumesc. Punctul 26? Vã mulþumesc. Punctul 27? Vã mulþumesc. Punctul 28? Vã mulþumesc.

Punctele 29? 30? 31? 32? 33? 34? 35? 36? 37? 38? 39? 40? 41? 42? 43? 44? 45? 46? 47? 48? 49? 50? 51? 52? 53? 54? 55? 56? 57? 58? 59? 60? 61? 62? 63? 64? 65? 66? 67? 68? 69? 70? 71? 72? 73? 74? 75? 76? 77? 78? 79? 80? 81? 82? 83? 84? 85? 86? 87? 88? 89? 90? 91? 92? 93? 94? 95? 96? 97? 98? 99? 100? 101? 102? 103? 104? 105? 106? 107? 108? 109? 110? 111? 112? 113? 114? 115? 116? 117? 118? 119? 120? 121? 122? 123? 124? 125? 126? 127? 128? 129? 130? 131? 132? 133? 134? 135? 136? 137? 138? 139? 140? 141? 142? 143? 144? 145? 146? 147? 148? 149? 150? 151? 152? 153? 154? 155? 156? 157? 158? 159? 160? 161? 162? 163? 164? 165? 166? 167? 168? 169? 170? 171? 172? 173? 174? 175? 176? Vã mulþumesc.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deocamdatã comisia, domnule Boc, vã rog eu frumos. Domnule Olteanu, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Foarte pe scurt. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a adoptat cu unanimitate de voturi proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene asupra cetãþeniei, adoptatã la Strasbourg la 6 noiembrie 1997. Convenþia europeanã asupra cetãþeniei, a cãrei ratificare face obiectul proiectului de lege, stabileºte principiile generale în materie, instituind dreptul fiecãrei persoane de a avea o cetãþenie ºi, pe cale de consecinþã, obligaþia evitãrii cazurilor de apatridie. Un capitol special stabileºte o serie de reguli generale privind dobândirea, pierderea ºi redobândirea cetãþeniei.

Ca urmare a punctelor de vedere exprimate de cãtre membrii comisiei, spuneam... comisia a adoptat în unanimitate proiectul de lege pe care vi-l supune aprobãrii dumneavoastrã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul iniþiatorului. Domnul Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

În esenþã, expunerea de motive a acestei importante convenþii, care vã rugãm sã fie, prin votul dumneavoastrã, ratificatã, a fost explicit prezentatã de cãtre domnul deputat Ionel Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Mulþumim, domnule Ivanov. Domnule Boc, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat susþine ºi va vota acest proiect de lege care vizeazã ratificarea Convenþiei internaþionale privind cetãþenia ºi pentru prea simplul motiv cã, deja, în dreptul românesc efectele acestei convenþii se regãsesc încã din anul 1999, când Legea nr. 21/1991 cu privire la cetãþenie a fost modificatã pentru a fi eliminate acele cazuri în care cetãþenii români, prin renunþare la cetãþenia românã, pot deveni apatrizi, în sensul cã este obligatoriu la renunþare sã faci dovada cã ai dobândit o altã cetãþenie sau cã sunt dovezi certe, sigure cã vei dobândi o altã cetãþenie. Iatã deci un exemplu prin care demonstrãm cã aceastã convenþie produce efecte în dreptul intern ºi, în consecinþã, Partidul Democrat va susþine ratificarea ºi votarea acesteia.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc. Eram chiar îngrijorat, sã ºtiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege mai sus-menþionat are ca obiect de reglementare modificarea capitolului I din anexa nr. 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000, în sensul majorãrii coeficienþilor de multiplicare cu valori care sã asigure o creºtere a salariilor personalului din instituþiile de învãþãmânt preuniversitar cu 5%.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât situaþia salarialã a personalului din învãþãmântul preuniversitar justificã necesitatea ºi urgenþa reglementãrii unor creºteri salariale în acest domeniu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege Ñ foarte important, de altfel, ºi care a fost propus de cãtre Guvernul României, ºi toatã lumea ºtie, în urma presiunilor ºi a nemulþumirilor tot mai manifeste din sistemul învãþãmântului preuniversitarÑ a fost repartizat ºi Comisiei de învãþãmânt, pentru aviz.

Raportul pe fond a fost elaborat de Comisia de muncã, este adevãrat, dar Comisia de învãþãmânt a primit acest proiect pentru aviz. ªi vreau sã intervin tocmai pentru cã este vorba de art. 1 ºi vã rog foarte mult sã fiþi atenþi la o chestiune care este extrem de importantã.

Vã amintiþi, o lunã ºi ceva în urmã, atunci când au început protestele ºi miºcãrile acestea de nemulþumire, întemeiate aceste miºcãri din învãþãmânt, Guvernul a propus, prin vocea ministrului educaþiei naþionale, o creºtere de 5%. Marile federaþii sindicale din învãþãmânt au considerat aceastã creºtere mai mult ca o ofensã, decât o ofertã. Drept pentru care, în Comisia de învãþãmânt, când a fost luat în discuþie acest proiect de lege, preºedintele comisiei, domnul Stanciu, a propus, împreunã cu alþii dintre noi, urmãtoarea formulare, ºi v-o propun ºi dumneavoastrã, pentru cã este ca un amendament la acest proiect de lege, este vorba de urmãtoarea chestiune Ñ cine are în faþã textul, este invitat insistent, cu tot respectul, sã-l urmãreascã Ñ la art. 1 curge textul aºa cum este în proiectul Guvernului pânã la cuvântul ”se modificãÒ, dupã care curge, în continuare, în urmãtorul fel, propunerea noastrã, a comisiei: ” É se modificã prin creºterea salariului de bazã cu 15%. Coeficienþii de multiplicare din anexa nr. 2 vor fi calculaþi în funcþie de aceastã creºtereÒ. Comisia de învãþãmânt a votat în majoritate aceastã propunere. Deci este vorba de votul comisiei, nu este vorba de o propunere a mea, ca persoanã. Nu mai este nevoie de argumentare, sã spunem aºa, îndelungatã, pentru cã ºtiþi foarte bine cã 5%, creºterea propusã de proiectul Guvernului ºi aprobatã, sau votatã de Comisia de muncã, este complet insuficientã, absolut insuficientã pentru salariul din învãþãmântul preuniversitar. Sunt salarii de mizerie. 5% nu þine pasul nici cu inflaþia, nicidecum sã mai acopere ceva din necazurile mari ale acestei categorii.

Vã mulþumesc. Pãrerea comisiei, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu putem lua în considerare acest amendament, din douã motive: unul, formal, a fost depus pe 17 aprilie, iar raportul comisiei de fond a fost depus pe 11 aprilie, ºi un motiv de fond care, de fapt, se traduce prin alte douã motivaþii, ºi anume: în primul rând, faþã de toþi ceilalþi bugetari, cadrele didactice din învãþãmântul preuniversitar, în acest an, s-au bucurat de o creºtere a salariilor mai mare cu 5 procente. Deci în loc de 20% creºtere anualã, ceea ce reprezintã o medie a salariilor din 2002 faþã de 2001 de exact 11%, adicã jumãtate din inflaþie, cu alte cuvinte sutã la sutã din inflaþie, preuniversitarii obþin o creºtere corespunzãtoare unei inflaþii de 27 de procente, ceea ce înseamnã o creºtere a salariului real.

Dacã toþi ceilalþi bugetari îºi menþin salariul din anul trecut, deci salariul real ºi veniturile ºi le menþin, preuniversitarii sunt cei care ºi le mãresc în proporþie de 5%. Poate este mult, poate este puþin, dar aceasta este realitatea.

În al doilea rând, noi nu am putut lua în considerare, la comisie, ºi alte amendamente venite din partea unor colegi, de majorare a salariilor cadrelor didactice, întrucât nu ne-au fost indicate surse de finanþare.

Sursele de finanþare precizate, adicã încasãrile obþinute din privatizare ºi sumele suplimentare care se pot încasa ca urmare a perfecþionãrii ºi eficientizãrii sistemului de colectare a taxelor ºi impozitelor, au fost deja avute în vedere la fundamentarea bugetului de stat pe anul 2002, ºi acest rãspus l-a trimis Comisiei de învãþãmânt ºi Guvernul, prin semnãtura ministrului finanþelor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule Ionescu.

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mã aºteptam ca doamna preºedinte sã invoce aici sursele bugetare, pentru faptul cã acest aspect este proeminent ºi, într-adevãr, reprezintã un aspect ce nu poate fi ignorat. În cadrul Comisiei de învãþãmânt, vreau sã vã spun cã a fost votat acest 15%, iar sursele bugetare s-au precizat, stimatã doamnã ministru. Primo: creºterea de 15% se poate justifica prin faptul cã în sãptãmâna precedentã Parlamentul României a aprobat introducerea T.V.A.-ului la construcþii ºi clãdiri, deci cu circa 19%, sume ce într-adevãr ajung la bugetul statului, ºi Ð secundo Ð faptul cã existã, aºa cum a declarat

actualul Guvern, o mult mai bunã colectare de la populaþie a tuturor impozitelor.

Deci cred cã în programul pe care-l aveþi dumneavoastrã, program cu care am fost ºi noi de acord, cã învãþãmântul este prioritate naþionalã, haideþi sã-l aducem acolo unde trebuie, pentru cã dumneavoastrã invocaþi faptul cã nu aþi luat în considerare, dar este normal ºi pertinent ca aceastã comisie, a dumneavoastrã, sã nu ia în considerare o propunere care a fost votatã aproape în unanimitate de cãtre Comisia de învãþãmânt, creºterea cu 15%?

Dacã venim ºi invocãm aici tot felul de creºteri salariale cu câteva procente faþã de inflaþie, stimatã doamnã preºedinte, nu ajungem la aceleaºi rezultate. ªi atunci înseamnã cã putem uºor sã demontãm ceea ce aþi spus dumneavoastrã ºi sã demonstrãm cã, într-adevãr, învãþãmântul nu reprezintã o prioritate atunci când noi venim ºi ne lamentãm; dacã reprezintã prioritate, aceste salarii ale slujitorilor învãþãmântului sã creascã, într-adevãr, cu 15%, pentru cã se ºtie nivelul de subzistenþã. Se ºtie ºi faptul cã o parte din salariile învãþãmântului preuniversitar au fost vãduvite, o parte, vreau sã spun, pentru cã acea indemnizaþie care se acorda pentru existenþa unor ºcoli mai aproape sau mai departe de centru, de maxim 80%, tot datoritã amabilitãþii unor colegi de-ai noºtri, din cadrul Guvernului, a fost micºoratã de la 80% la 18%. În judeþul pe care-l reprezint, maximum douã ºcoli sunt cu 18%, ºi acelea în vârf de munte, dintre care numai una primeºte 18%, pentru cã cealaltã ºcoalã are profesori necalificaþi.

Vã mulþumesc, domnule Ionescu. Doamna Dobrescu.

## Stimaþi colegi,

Chiar dacã Comisia de muncã nu are ca prim obiect de activitate încadrarea în credite bugetare ºi în alocaþii bugetare, sã presupunem cã nu avem aceastã responsabilitate, dar avem responsabilitatea realizãrii unui echilibru la nivelul salariilor bugetarilor. În anul 2000 s-au mãrit salariile din învãþãmânt; în anul 2001 nu s-au mai mãrit, de aceea era normal sã se acorde aceastã creºtere. Aceastã creºtere, prin încã 5% care s-au adunat la cei 8% din ianuarie, a ajuns la 13%, ceea ce a situat salariile cadrelor didactice din învãþãmântul preuniversitar la nivelul salariaþilor bugetari din sistemul sanitar, din cercetare ºi aºa mai departe. În al doilea rând, dacã acceptam 15% Ñ propunere, care, de altfel, nu ni s-a fãcut în timp util Ñ ar fi însemnat cã dezechilibram complet salarizarea preuniversitarã faþã de cea universitarã. Ar fi ajuns acum ca un profesor gradul I sã aibã salariul superior unui profesor universitar.

Deci daþi-ne voie sã fim atenþi ºi la echilibrul între diferitele categorii bugetare, în cadrul alocaþiilor bugetare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Aveþi amendamente respinse, domnule profesor? La legea aceasta, domnule profesor, da? Bun.

## Domnule preºedinte,

În momentul în care Comisia de învãþãmânt a ajuns la concluzia sã cearã mãrirea salariilor la toþi salariaþii din învãþãmântul preuniversitar cu 15% s-a pornit de la câteva concluzii: în primul rând, pentru cã foarte mulþi tineri pãrãsesc învãþãmântul, pentru cã sunt plãtiþi foarte prost; doi, pentru cã s-a suprimat ºi a scãzut indemnizaþia din mediul rural ºi, trei, pentru cã, în momentul de faþã, sunt 22 de mii de suplinitori, care nu sunt de fapt creaþi pentru învãþãmânt, ºi 12 mii sunt în mediul rural. Deci existã o suferinþã a învãþãmântului.

În sfârºit, o altã problemã este cã acest Guvern a luat ca prioritate dezvoltarea învãþãmântului ºi sprijinirea învãþãmântului în România. Mãrirea cu 5% a salariilor din învãþãmântul preuniversitar, la salariile atât de mici cât sunt, de fapt nu reprezintã decât câteva zeci de mii de lei, ºi atunci Comisia de învãþãmânt, în unanimitate, a ajuns la concluzia cã existã resursele necesare pentru a mãri salariile la învãþãmântul preuniversitar ºi pentru a putea sã sprijinim pe aceºtia sã rãmânã mai departe în învãþãmânt. Vã dau un exemplu: în Suceava, de exemplu, 350 de posturi sunt suprimate din învãþãmânt, pentru cã nu existã cadrele necesare, ºi acest lucru este existent aproape în toate judeþele þãrii.

Deci atunci când o comisie ajunge la o concluzie ca aceasta, înseamnã cã are sprijinul moral necesar. Vã cerem ca dumneavoastrã sã aprobaþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte,

Iertaþi-mã cã intervin, dar aici am impresia cã se joacã, în clipa de faþã, un orgoliu, ºi anume orgoliul Comisiei de muncã, care doreºte neapãrat sã-ºi impunã un anumit punct de vedere. Nu este vorba de Partidul

România Mare sau de Partidul Democrat, sau de nu mai ºtiu cine, ci este vorba de o anumitã categorie socialã, ºi anume este vorba de învãþãmânt. Dumneavoastrã ºi noi toþi, dragi colegi, cunoaºteþi foarte bine miºcãrile care au avut loc în acest an în învãþãmânt, exact din cauzã cã salariile acestora sunt necorespunzãtoare ºi în clipa de faþã. O asemenea mãsurã nu ar face altceva decât sã gliseze cu puþin salariile personalului din învãþãmânt faþã de celelalte categorii sociale.

Deci rugãmintea cu care ne prezentãm în faþa dumneavoastrã, nu ca membri al Comisiei de învãþãmânt, ci de fapt în calitatea noastrã pe care o avem, de trimiºi aici, în Parlamentul României, deci rugãmintea noastrã este ca sã þineþi cont ºi de pãrerea Comisiei de învãþãmânt, pentru cã aºa ar fi normal.

Domnule Moisoiu, haideþi cã am întrerupt votul acum, vã rog frumos.

Domnule preºedinte, ºtiþi foarte bine cã eu am ridicat mâna puþin mai devreme, ºi dumneavoastrã aþi spus cã mai târziu. Pãi, mai târziu, ce sã fac, dacã v-aþi grãbit la vot?

Pãrerea mea este sã nu þinem cont de niºte orgolii ºi sã declanºãm din nou miºcãrile sociale în þarã.

Domnule Moisoiu, miºcãrile sociale încã nu s-au încheiat, suntem în plinã negociere cu sindicatele, aºa cã ceea ce vorbiþi nu-ºi are locul aici, încã.

Domnule preºedinte, vã rog sã reþineþi ºi faptul cã în învãþãmânt nu sunt tichetele de masã. ªi asta este o altã treabã care, de asemenea, trebuie luatã în consideraþie ºi pe care doamna preºedinte Dobrescu nu doreºte sã o ia în consideraþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Moisoiu, vã mulþumesc foarte mult. Vã rog sã luaþi loc.

Deci am supus votului dumneavoastrã, dar s-a întrerupt. Cine este pentru propunerea Comisiei de muncã? Cine este împotriva propunerii Comisiei de muncã? Cu 87 de voturi pentru, 30 împotrivã, a fost acceptatã propunerea Comisiei de muncã.

Vã mulþumesc.

La intervenþii, domnul deputat Nicu Cojocaru. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fac o intervenþie privind Hotãrârea Consiliului director al Institutului Naþional de Meteorologie ºi Hidrologie din 18 aprilie a.c., referitoare la mutarea Serviciului regional de prognozã a vremii din Arad la Timiºoara.

În atenþia atenþia Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Mã fac ecoul unor cereri ale alegãtorilor mei din judeþul Arad, pentru a aduce în atenþia Parlamentului ºi Guvernului României transferul unor servicii sau instituþii de interes public din judeþul Arad în judeþul Timiº, transfer nejustificat, întrucât în Arad existã condiþii superioare de funcþionare, din toate punctele de vedere. Contrar tendinþei europene, sãnãtoase, de descentralizare a tuturor instituþiilor de interes public, au fost deja transferate de la Arad la Timiºoara, începând din 1989, pânã în prezent, urmãtoarele: ”PoºtaÒ, ”C.F.R.-ulÒ, ”ElectricaÒ, ”InformaþiileÒ, ”ROMTELECOMÒ, ”MetrologiaÒ, iar, mai nou, prin hotãrârea amintitã a Institutului Naþional de Meteorologie ºi Hidrologie, se încearcã a se transfera în oraºul de pe Bega ºi Serviciul Regional de Prognozã a Vremii.

Aceastã hotãrâre este de-a dreptul paradoxalã, dacã ne gândim la faptul cã în Timiºoara angajaþii stau într-un imobil închiriat de la Regia Naþionalã ”Apele RomâneÒ, iar mutarea arãdenilor la Timiºoara ar presupune achiziþionarea sau închirierea unui alt imobil, pe când, la Arad, clãdirea în care-ºi desfãºoarã activitatea este în proprietatea institutului. Mai amintim ºi faptul cã la Arad funcþioneazã neîntrerupt încã din anul 1948 ºi numãrã acum 17 salariaþi, dintre care 7 meteorologi ºi 10 tehnicieni, centrul prelucrând datele culese din staþiile meteo de pe teritoriul a cinci judeþe: Arad, Bihor, Caraº-Severin, Hunedoara ºi Timiº.

Tot ca un paradox, trebuie sã mai amintim faptul cã, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 980 din 31 decembrie 1998, anexa nr. 1, Aradul este centru meteorologic regional, alãturi de cel de la Cluj, Sibiu, Craiova, Bacãu, Constanþa, iar Timiºoara figureazã doar ca un serviciu meteorologic aflat în subordinea Centrului din Arad. Aºadar, conform hotãrârii de guvern anterior menþionate, aflatã în vigoare, Serviciul meteorologic din Timiºoara ar trebui sã fie subordonat Centrului din Arad.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Nicolae Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În ”Monitorul OficialÒ, Partea I, nr. 781, din 7 decembrie 2001, s-a publicat Hotãrârea Guvernului nr. 1206 din 27 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziþiilor privitoare la dreptul cetãþenilor aparþinând unei minoritãþi naþionale de a folosi limba maternã în administraþia publicã localã, cuprinse în Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001. În Hotãrârea Guvernului sus-menþionatã se anexeazã, la respectivele norme, tabele cu modul de inscripþionare în limba minoritãþii respective a denumirii româneºti a localitãþii de referinþã.

Analiza acestor anexe, întocmite pe judeþe, ne pune în faþa unui act legislativ plin de erori, rezultate dintr-o redactare superficialã sau, poate, dintr-un pact politic nefericit al actualei puteri. Legea nr. 215/2001 prevede ca în localitãþile în care cetãþenii unei minoritãþi lingvistice au o pondere de peste 20% sã se foloseascã limba acelei minoritãþi în raporturile cu autoritãþile publice locale. Ba, mai mult, legea prevede cã în respectiva localitate se va asigura inscripþionarea denumirii ei ºi în limba minoritãþii lingvistice respective. Apariþia inscripþionãrilor bilingve primeºte, astfel, cale liberã prin normele elaborate de Guvern.

Surpriza oferitã de noile denumiri propuse a reflecta punctul de vedere al minoritarilor respectivi este de proporþii. Un numãr foarte mare de denumiri repetã numele românesc originar, dar cu caractere chirilice. Nu va fi deci vorba de inscripþii bilingve, ci de inscripþii bialfabet, cu totul în afara prevederilor Legii nr. 215/2001! Iatã asemenea denumiri: Copãcele, Zorile, Scãiuº, Pojejena, Belobreºca, Divici, Radimna, Baziaº, Zlatiþa, Brãteºti, Remeþi, Ruscova, Sviniþa, Gad, Rudna, Letea, Criºan, Ciumârna, Paltinu, Benia, Boura, Brodina, Mila 23, Jurilovca, Sarichioi, Murighiol, Gorgova, Periprava etc.

Ce facem cu alfabetul latin care, iatã, este acceptat încet, încet ºi în Japonia ºi în China! Este alfabetul oficial în România! La alfabetul chirilic am renunþat încã din secolul al XIX-lea! Are sens o denumire a unei localitãþi scrisã în douã alfabete? Dacã apare ºi solicitarea de alfabet chinez sau arab, ce ne facem? Cred cã modelul este absolut inacceptabil, pentru cã este aberant. Suntem împotriva inscripþiilor bialfabet!

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Puiu Haºotti.

## Vã mulþumesc.

Într-o precedentã declaraþie politicã arãtam cã în România normalitatea este un fenomen cotidian. Cum mi se puteau confirma mai bine spusele decât prin aºa-numita ”Slujbã de ÎnviereÒ organizatã la Mangalia de Arhiepiscopia Tomisului. Gãsesc cã o astfel de manifestare nu are nimic de-a face cu reculegerea creºtinã ºi cu miracolul Învierii Domnului. Dupã cum s-a desfãºurat, hai sã zicem, ”ceremoniaÒ, cred cã am avut de-a face cu un nefericit amestec dintre o slujbã creºtinã ºi o ambianþã atee.

Ce legãturã poate avea Învierea lui Hristos cu focurile de artificii? Dar cu formaþiile de muzicã hip, rock, metalica sau hip-hop, reculegere creºtinã cu zeci de mii de decibeli? Înalt Preasfântul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, arãta cã s-a preferat un astfel de spectacol penibil pentru cã Sfântul Andrei ar fi venit pe mare ºi ar fi creºtinat pe geto-daci. ªi iatã cum un arhiepiscop preferã sã spunã enoriaºilor neadevãruri ºi speculaþii, chiar în sãpãtmâna patimilor. Nu existã nici cel mai nesemnificativ document dupã care Sfântul Andrei ar fi venit pe mare pânã la Tomis sau Callatis. Apoi Sfântul Andrei a venit în Dobrogea, sunt ºi savanþi care contestã prezenþa Sfântului Andrei în Dobrogea, nu neapãrat sã-i creºtineze doar pe geto-daci, de care este posibil nici sã nu fi auzit. Apostolatul Sfântului Andrei ºi misiunea sa creºtinã au fost pentru toþi oamenii din Dobrogea anticã, care atunci era populatã nu numai de geto-daci.

A spune cã Sfântul Andrei a venit pentru a-i creºtina doar pe unii, este de-a dreptul neadevãrat ºi chiar mai grav, necreºtin! ªi chiar dacã ar fi venit pe mare pânã la Tomis ºi ar fi intenþiont sã le aducã credinþa creºtinã doar geto-dacilor, tot nu s-ar justifica spectacolul cu accente de pãgânism de la Mangalia. Sã ne aºteptãm ca domnul ministru Dan Matei Agathon sã organizeze viitoarea Slujbã de Înviere la Dracula Park? N-ar fi imposibil! Dar ce legãturã au toate acestea cu o declaraþie politicã? Au, pentru cã la Mangalia s-a dorit ºi un spectacol politic, pus în scenã de domnul ministru Dan Matei Agathon ºi de Înalta Preasfinþia Sa Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, cel mai influent om din organizaþia judeþeanã P.S.D., cu toate cã, evident, nu este membru de partid.

Domnul deputat ªtefan Baban.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

beneficiar al ajutorului social abia dacã depãºeºte 300.000 de lei. Practic, plata orelor de muncã în folosul comunitãþii reprezintã mai puþin de jumãtate din cât ar fi primit respectivul dacã era angajat. Or, prin lege se prevede cã ajutorul sã fie dat în completarea venitului deja existent pânã la o sumã minimã. Astfel, indiferent de suma primitã în completare, pentru a se asigura nivelul lunar al venitului minim garantat, beneficiarii produc mai mult decât echivalentul acestei diferenþe.

Una dintre prevederile Legii venitului minim garantat o reprezintã obligaþia beneficiarului de a se înscrie pe listele de ºomaj ale oficiilor locale de muncã, care îi oferã imediat dispoziþiile de repartizare la locuri de muncã ºi unitãþi care au fost refuzate, de luni întregi, de celelalte categorii de ºomeri. Refuzul de a se prezenta la locul de muncã repartizat sau de a se încadra duce la eliminarea persoanelor în cauzã de pe listele autoritãþilor locale privind venitul minim garantat, astfel cã rata ºomajului scade, vãzând cu ochii, la 10%. Scade doar în scripte, pentru cã realitatea este cu totul alta.

Apoi autoritãþile locale au inventat o serie de condiþii, care mai de care frizând harzardul, pentru a putea beneficia de prevederile Legii nr. 416/2001, începând de la evaluarea veniturilor anuale pentru o gãinã cu tot cu ouã, terminând cu cea a cabalinelor ºi cornutelor. În funcþie de aceastã evaluare, subiectivã, desigur, solicitantul poate fi sau nu înscris pe listele de venit minim garantat.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum sesizaþi ºi dumneavoastrã din cele de mai sus-prezentate, pentru a fi cu adevãrat sãrac ºi a beneficia de un ajutor din partea statului trebuie sã îndeplineºti o sumedenie de condiþii. Oare nu ar fi mai simplu dacã Guvernul ar gãsi o altã posibilitate, pentru ca munca silnicã în folosul comunitãþii sã se transforme în muncã folositoare a celui ce o presteazã?

Vã mulþumesc.

”Munca silnicã a fost reinventatã în mileniul IIIÒ.

Munca în folosul comunitãþii, condiþie de bazã a acordãrii venitului minim garantat, reprezintã o formã voalatã de exploatare a celor într-adevãr sãraci de cãtre administraþiile locale.

Conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, acest venit este asigurat de primãrii prin acordarea unui ajutor social al cãrui cuantum va reprezenta diferenþa dintre nivelul prevãzut de lege ºi venitul net lunar realizat. Pentru ca solicitantul sã poatã beneficia de acest ajutor, el trebuie sã presteze ºi 72 de ore de muncã în folosul comunitãþii, fãrã a primi o altã platã pentru aceste ore. Dar calculele aratã foarte clar cã statul român câºtigã mai mult decât dã prin asigurarea acestui venit minim.

Raportând cele 72 de ore de muncã, adicã 9 zile lucrãtoare, conform legii mai sus-menþionate, la salariul minim pe economie, 1.750.000 de lei, rezultã un echivalent în lei de 715.000 lei. În schimb, suma medie a unui

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La 7 mai 1938, în jurul orei 14,15, se stingea, la Castelul de la Ciucea, poetul naþional Octavian Goga. Moartea lui se datora dispoziþiei criminale date de morganaticul rege Carol al II-lea ºefului serviciilor secrete ale României de a-l otrãvi. În felul acesta a înþeles acest rege, de tristã amintire, sã curme o viaþã plinã de cutezanþã ºi luptã, de dãruire pentru cauza naþionalã ºi de sacrificiu pentru interesele poporului român. Octavian Goga n-a fost un om oarecare. El a înscris pagini nepieritoare în istoria poeziei, dramaturgiei ºi publicisticii româneºti. Prin forþa verbului sãu a încurajat lupta românilor ardeleni pentru fãurirea idealului multisecular de unitate naþionalã, a fost un reazem soldaþilor români care la Mãrãºeºti, Mãrãºti ºi Oituz dãdeau o nouã ºi uluitoare dovadã a dragostei lor faþã de pãmântul sfânt al patriei.

Ca ziarist, Octavian Goga a fost deopotrivã observatorul atent, riguros ºi critic al vieþii social-politice, cât ºi condeierul neînduplecat ºi neînfricat, angajat cu toatã energia ºi forþa talentului sãu în lupta politicã. El n-a putut fi înfrânt sau descurajat de amenzile sau anii grei de temniþã cu care l-au rãsplãtit autoritãþile dualiste, iar mai târziu, de linºajul mediatic la care a fost supus. Paginile publicistice semnate de Octavian Goga rãmân de aceea un model estetic ºi de autenticã trãire.

Contemporanii, care l-au numit pe rând ”poetul pãtimirii noastreÒ sau ”poeta vatesÒ, au fost, totodatã, nevoiþi sã recunoascã ºi excepþionalul, ºi greu de egalat, talent de orator al lui Octavian Goga. El este, pe drept, situat între marii deþinãtori ai artei elocinþei ca Delavrancea, Take Ionescu sau Nicolae Titulescu. Nu o datã intervenþiile sale de la tribuna Camerei Deputaþilor, a Academiei Române, la întâlnirile cu tineretul ºi studenþii au impresionat prin bogatul conþinut intelectual, cutezanþa abordãrilor sau forþa de necontestat a argumentelor.

Octavian Goga a dat strãlucire ºi discursurilor parlamentare, intervenþiile sale fiind adevãrate bijuterii ale genului.

Din momentul în care, în 1899, pãrãsea ostentativ Liceul maghiar de stat din Sibiu, unde un obscur profesor maghiar profera neadevãruri injurioase la adresa istoriei noastre naþionale, mutându-se la Liceul ”Andrei ªagunaÒ din Braºov, ºi pânã la neaºteptatul sãu sfârºit Octavian Goga a fost un luptãtor neobosit, un om politic deosebit de activ. El s-a înrolat voluntar în 1916 pentru a lupta cu arma în mânã pe câmpurile de bãtaie ale Primului Rãzboi Mondial. Apoi, prin Rusia revoluþionarã, Finlanda ºi Scoþia, a ajuns la Paris, unde s-a alãturat celorlalþi patrioþi care acþionau în favoarea idealurilor lor naþionale ºi a recunoaºterii internaþionale a Marii Uniri.

Domnul deputat Ion Mocioi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În intervenþia mea de astãzi mã voi referi la modul în care se dezindustrializeazã un judeþ, Gorjul, cãruia nu i se prevede o strategie de viitor ºi cãruia nu-i dãm nici un ajutor, nici printr-o gândire a parlamentarilor sãi. Se ºtie cã Gorjul, în perioada 1968-1989, s-a dezvoltat pe baza punerii în valoare a bogatelor resurse de cãrbune energetic, de calcar pentru ciment, de lemn pentru prelucrare ºi altele.

În 1989 lucrau în minerit ºi în unitãþile conexe acestuia, din judeþ, peste 50 de mii de oameni. Oprindu-ne doar la problema mineritului, reþinem cã, în urma disponibilizãrilor ºi închiderilor de mine, mai lucreazã astãzi în judeþ mai puþin de 21 de mii de mineri. În curând, în doi ani, urmeazã sã rãmânã în activitate numai 17 mii, apoi circa 8 mii de mineri, în condiþiile în care nu s-a organizat reconversia forþei de muncã ºi nu s-au creat alte locuri de muncã.

De asemenea, în celelalte domenii, au fost fãrâmiþate unitãþile economice ºi apoi distruse total, inclusiv colectivele lor de muncã, cum ar fi cel de la Combinatul de Lianþi ºi Azbociment, cumpãrat de un francez care i-a redus activitatea la 5%.

Alte unitãþi economice au fost distruse în urma privatizãrii. ªomajul a crescut fabulos ºi se pãstreazã mascat în niºte cifre în care nu mai crede nimeni, cel puþin populaþia din acest judeþ.

Ca urmare, sãrãcia în judeþ a devenit cu adevãrat lucie, agricultura nu este în mãsurã sã atragã lucrãtorii îndepãrtaþi de unitãþile industriale, pentru cã mai toate luncile au fost distruse de mineritul în decopertã. Tinerii sunt în exod spre alte zãri. Locurile de muncã sunt doar întâmplãtoare, întâmplãtor create de cãtre unii patroni privatizaþi. Unele localitãþi sunt realmente înfometate, exemple fiind oraºul Bumbeºti-Jiu, municipiul Motru, comune ca Mãtãsari, Câlnic ºi altele. La Motru, dintre 25 de mii de oameni, câtã populaþie are acest municipiu, mai lucreazã 3 mii, ceilalþi, pur ºi simplu, nu au posibilitãþi de viaþã.

Politicienii nu se gândesc la modul în care anumite localitãþi trebuie readuse la viaþã. Nu dãm o perspectivã localitãþilor care se distrug. Timpul care trece este tot mai negru pentru cei mai mulþi dintre cetãþenii judeþului. E nevoie de o reindustrializare a judeþului. Guvernul trebuie sã gândeascã în acest mod, cel puþin pentru acest judeþ, în care mineritul se distruge ºi astfel se distruge toatã baza existenþei umane în acest judeþ. Cel puþin acum nu

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Intervenþiile pentru astãzi s-au încheiat. Încheiem ºi noi aici ºedinþa de astãzi.

Mâine vom lucra în comisii.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 76/17.V.2002 conþine 20 de pagini.**

Preþul 18.580 lei