Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·24 mai 2002
Dezbatere proiect de lege · respins
ªtefan Baban
Discurs
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Câteva cuvinte despre ”cosmeticienii economiei româneºtiÒ.
Pentru a justifica necesitatea existenþei instituþiei pe care o conduce, ministrul dezvoltãrii ºi prognozei s-a pus pe treabã ºi a elaborat un document intitulat ”Evoluþia economiei româneºti în anii 2001-2002Ò, evoluþie care este prezentatã într-un ton extrem de optimist, însã, printre rânduri, rãzbate ºi adevãrata faþã a sãrãciei româneºti ºi a golurilor economiei. Fiecare fenomen economic negativ este cosmetizat, cãutându-se o cu totul altfel de o explicaþie decât cea realã. Creºterea în continuare a nivelului stocului înregistrat în 2001, de 2,4%, este pusã pe seama tendinþei de economisire, ºi nu ca urmare a faptului cã produsele româneºti nu au piaþã de desfacere, ele îngroºând rândurile stocurilor. Creºterea cu 5,7% în anul 2001 a consumului final este pusã pe seama majorãrii desfacerilor de produse agroalimentare pe piaþa þãrãneascã, inclusiv autoconsumul, în timp ce comerþul cu amãnuntul a stagnat.
Reducerea ponderii unor servicii care constituie indicator al nivelului de trai este explicatã prin includerea lor în categoria jocurilor de noroc.
Creºterea producþiei industriale, per total, cu 8,2% este comentatã ca un fenomen pozitiv de reabilitare a economiei româneºti, fãrã a explica scãderile înregistrate exact în ramurile de înaltã tehnologie, echipamentele, aparatele de radio, televiziune ºi comunicaþii, industria mijloacelor de transport rutier etc.
Tot în acest document sunt incluse ºi unele mãsuri mediatizate, dar pentru aplicarea cãrora, în final, banii s-au dovedit insuficienþi Ñ acordarea facilitãþilor la cumpãrarea de tehnicã agricolã din producþia internã, producãtorii de tehnicã agricolã aºteptând ºi acum sã primeascã diferenþa între preþul real ºi cel la care ºi-au vândut produsele.
Documentul examineazã ºi cauzele care au dus la rata inflaþiei de 30,3% în 2001. Fãrã îndoialã, statul a fost principalul generator de inflaþie, având în vedere mãririle de tarife la energie electricã, gaze ºi încãlzire centralã, la prestãrile de servicii în domeniul transporturilor. Cu toate acestea, ministerul vede ca principalã cauzã a inflaþiei influenþele condiþiilor climaterice nefavorabile ºi abia pe ultimul loc ajustãrile preþurilor ºi produselor aflate sub supraveghere.
Nici la capitolul ”PreviziuniÒ documentul nu este mai clar ºi mai real. Astfel, agricultura se va dezvolta pe seama majorãrii ponderii sectorului creºterii animalelor.
Deficitul balanþei comerciale se va datora achiziþiilor tot mai însemnate de echipamente ºi tehnologii performante... Autoturismele de teren oare fac parte din acest capitol? Creºterea numãrului de salariaþi cu 1Ñ2%, deºi scrisoarea de intenþie cu Fondul Monetar Internaþional prevede cu totul altceva?
Nu ne mai mirãm atunci cã datele înaintate de Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei nu sunt luate în calcul de oficialitãþile F.M.I. ºi Bãncii Mondiale. Ei nu au nevoie de cosmetizãri, ci de date reale, ei nu au ca angajaþi cosmeticieni, ci adevãraþi profesioniºti care sesizeazã inadvertenþele ºi jongleriile economice. Rezultatul: cetãþeanul de rând citeºte datele publicate, crede ºi sperã cã o va duce mai bine ºi toate evenimentele cotidiene îi demonstreazã contrariul.