Stenogramă plen

Bunã dimineaþa ºi propun sã începem, pentru cã nu avem decât pânã la ora 9,20, de data asta, cu o concentrare maximã, pentru cã avem 23 de colegi înscriºi.

Îl invit pe domnul Valentin Pãduroiu. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

”Traian Bãsescu Ñ între disperare politicã ºi teama pierderii comisioanelor negociate la proiectele de investiþii din Acordul de finanþare semnat cu Banca Europeanã de InvestiþiiÒ

Pe data de 19.12.2000, Primãria Capitalei ºi Ministerul de Finanþe au semnat, cu Banca Europeanã de Investiþii, un acord de finanþare pentru realizarea, în Bucureºti, a urmãtoarelor proiecte de investiþii: contorizare energie termicã, la 6 Ð 8.000 scãri de bloc, 50,5 milioane euro;

pasaj suprateran Basarab Ð 68 milioane euro, pentru închiderea inelului interior de circulaþie în Bucureºti, având ca efect descongestionarea circulaþiei în zona centralã a oraºului; parcaj subteran Gara de Nord Ð 23 de milioane euro; reabilitare 60 de strãzi Ð 32 de milioane euro; modernizare tramvaie ”Tatra T-4 RÒ Ð 46,3 milioane euro, la Uzinele RATB ºi ROCAR; modernizare sistem taxare RATB Ð 14 milioane euro, utilizarea unei cartele unice pe tramvai, autobuz, troleu ºi metrou.

Imediat dupã aceastã datã, Primãria Capitalei a declanºat discuþiile cu Ministerul Finanþelor Publice pentru încheierea acordurilor subsidiare de împrumut, prin care se desemneazã beneficiarii acestor credite Ñ Consiliul General al Municipiului Bucureºti, RATB ºi Administraþia Strãzilor, în conformitate cu Acordul de finanþare semnat cu Banca Europeanã de Investiþii.

În prezent, o altã bancã, Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare, a aprobat un alt credit, de 53 de milioane euro, pentru modernizarea punctelor termice ale RADET ºi reabilitarea zonei istorice a oraºului, iar în perioada imediat urmãtoare urmeazã sã fie aprobat, de cãtre Banca Europeanã de Investiþii, un credit de 150 de milioane euro destinat modernizãrii a 100 ºcoli din Bucureºti. Iatã, domnilor colegi, problemele pentru care domnul Traian Bãsescu este foarte îngrijorat, îngrijorat deoarece, dacã nu se vor pune în valoare aceste proiecte, colegii de partid selectaþi, desemnaþi sau aleºi sã le realizeze prin firmele lor îi vor cere socotealã, socotealã care, în mod sigur, nu se va putea ridica la nivelul comisioanelor ºi angajamentelor negociate.

Disperarea politicã a domnului Traian Bãsescu ºi, în general, a Partidul Democrat vine însã de la faptul cã, lipsiþi de inspiraþie, au început o realã campanie electoralã prin corespondenþã. Cu cine? Cu administratorii de bloc, care au primit aproape 10 pagini format A-4, într-un plic mare ca Primãria Municipiului Bucureºti. Pentru cã mass-media nu-i mai dã atenþie primarului general, preºedinte de partid, acesta loveºte partidul de guvernãmânt cu 10.000 de scrisori plãtite din salariul propriu de bugetar. Deschizând plicurile, administratorii ce sã vadã?! În loc de rãspunsuri la modul de rezolvare a problemelor financiare pe care le au cu regiile de apã, gaze, termoficare ºi altele, au gãsit concepþiile P.D. despre lupta politicã în Bucureºti, cât ºi despre drumuri ºi poduri.

O altã nemulþumire a acestor oameni este legatã de faptul cã plicurile au fost trimise pe numele administratorului, cu toate coordonatele personale. Cum are acces primãria la aceste date?! Probabil, din bazele de date ale regiilor bucureºtene. Este jignitor a folosi datele din contracte pe post de date de evidenþa populaþiei.

Domnule Traian Bãsescu, primar general al Capitalei, considerãm cã a venit momentul ca, alãturi de colegii dumneavoastrã, consilierii municipali, sã abordaþi cu seriozitate adevãratele probleme ale Bucureºtiului. Cetãþenii comunitãþii au avut încredere ºi v-au votat pe toþi, cei care sunteþi acum, acolo, pe aceste funcþii. Nu le înºelaþi aºteptãrile ºi speranþele!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul Cristian Sandache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor,

Domnilor colegi,

Declaraþia politicã de astãzi am intitulat-o ”Reîntoarcerea în Evul MediuÒ.

Atât în cursul anului trecut, cât ºi recent, am asistat, la Cluj-Napoca, la o situaþie nemaiîntâlnitã în nici o þarã civilizatã. Considerându-se, probabil, o bandã de mercenari aflaþi în slujba vreunui senior însetat de putere, ºi nu a comunitãþii, Poliþia Municipiului Cluj-Napoca, în frunte cu colonelul infractor Teodor Pop Puºcaº, a luat cu asalt, ca în plin Ev Mediu, cetatea Primãriei municipale. Dupã propriile declaraþii, colonelul Teodor Pop Puºcaº a vrut sã devinã erou, sã iasã din anonimat ºi, nu în ultimul rând, sã mulþumescã ministrului de interne pentru modul îngãduitor în care a tratat ºi continuã sã trateze comportamentul sãu specific nu unui ofiþer de Poliþie, ci mai degrabã unui membru de bandã mafiotã.

Abuzul sãvârºit anul trecut de acest colonel, care este o ruºine a Poliþiei române, a continuat ºi în acest an,

când, chipurile, s-ar fi autosesizat în legãturã cu pretinse ilegalitãþi sãvârºite la Primãria Municipiului Cluj-Napoca.

Acelaºi vigilent ºi grijuliu comandant de Poliþie rãmâne însã surd ºi orb faþã de atâtea ºi atâtea cazuri concrete, clare ca lumina zilei, de mari fraude sãvârºite pe raza municipiului Cluj-Napoca. Mai mult, Poliþia clujeanã, acþionând la comanda politicã ºi la ordinul ministrului de interne, preºedinte al filialei locale a P.S.D., urmãreºte printr-o asemenea acþiune nu doar intimidarea ºi timorarea funcþionarilor publici, sechestraþi tot ca în Evul Mediu, de acelaºi poliþist abuziv ºi corupt, ci, în realitate, ºi protejarea actelor de corupþie ºi de furt înregistrate la RADP Cluj-Napoca.

În spatele acestei acþiuni se aflã ºi Liviu Medrea, un xenofob extremist ºi fanatic, lider marcant al filialei locale a P.S.D. care, când a fost director general al acestei regii, a folosit sute de milioane de lei în interesul propriu ºi al partidului spre care a migrat. Acum, speriat sã nu se descopere ingineriile lui ºi sã nu devinã public faptul cã, din cauza asta ºi a hoþiilor pe care le-a fãcut, RADP a ajuns aproape de faliment, acþioneazã cu disperarea celui speriat de grozãvia faptelor sãvârºite, pentru a deturna atenþia spre alþii.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache. Se pregãteºte domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Parafrazând o veche expresie româneascã, alãturi de preot, medicul este cel mai aproape de fiinþa umanã.

Indiferent de statutul nostru social, ne adresãm, dupã caz, omului în alb, iar situaþiile în care însãºi viaþa noastrã depinde de priceperea, devotamentul sau viteza sa de reacþie nu sunt deloc puþine.

Nu-i un secret pentru nimeni cã o activitate medicalã performantã presupune o infrastructurã pe mãsurã, iar medicii români, deºi remarcabili din multe puncte de vedere, nu pot suplini întotdeauna lipsa instrumentarului adecvat fiecãrei intervenþii. Efectul este, în linii mari, acelaºi, atunci când instrumentarul respectiv este învechit, de multã vreme sub aspectul standardelor specifice.

Intervenþia mea se doreºte un suplimentar semnal de alarmã în legãturã cu situaþia cel puþin precarã a infrastructurii din unele spitale ieºene. Exemplific doar prin cazurile reprezentate de Spitalul ”Sfântul SpiridonÒ, aºezãmânt medical de mare tradiþie, veritabil centru al elitei medicale din Moldova ºi, nu în ultimul rând, Spitalul de urgenþã. Fondurile existente sunt, se ºtie, puþine, cerinþele ºi celorlalte domenii sunt numeroase ºi presante, însã este cazul, cred, sã ne preocupãm ceva mai mult de ramura sãnãtãþii ºi de condiþiile slujitorilor lui Hipocrat.

Un medic valoros se formeazã în timp, iar, dacã este un împãtimit al profesiei, simte nevoia unei informãri de specialitate aproape întreaga sa viaþã. Or, cãrþile sunt scumpe, iar, din salariul sãu, un medic stagiar mai trebuie sã ºi mãnânce, spre a nu mai aminti de celelalte inerente cheltuieli.

În acelaºi timp, dotarea spitalelor cu aparaturã de înaltã performanþã devine vitalã, vieþile oamenilor

depinzând, pânã la urmã, de tehnologia medicalã sau de eficienþa unei medicaþii care devine tot mai scumpã. Dacã ne gândim însã cã toate aceste sume vizeazã, la final, sãnãtatea ºi viaþa omului, cred cã efortul meritã accelerat. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi pentru concizie.

O invit pe doamna deputat Lia Olguþa Vasilescu. Se pregãteºte doamna Liana Elena Naum.

## Stimaþi colegi,

În urmã cu douã sãptãmâni, Ministerul Tineretului ºi Sportului ºi Primãria sectorului 5 anunþau cu mare tamtam cã în perioada 10 Ð 12 mai a.c. vor avea loc, în Piaþa Constituþiei, o serie de manifestãri prilejuite de Ziua Adolescentului.

De fapt, organizatorii nu aveau deloc intenþia de a încerca sã-i sãrbãtoreascã pe tineri, dar prilejul era bine venit pentru ca partidul de guvernãmânt sã-ºi mai facã puþinã campanie electoralã cu bani publici. Rezultatul: un fiasco total cauzat de nesimþirea reprezentanþilor P.S.D., care nici mãcar nu au încercat sã-ºi ascundã intenþiile, producând o stare de iritare reprezentanþilor O.N.G.-urilor sau ai celorlalte partide politice.

Iniþial, toate organizaþiile de tineret politice au fost anunþate cã vor primi, începând cu data de 10 mai, un stand pe care vor putea sã-l amenajeze aºa cum îºi doresc. În acea zi însã membrii O.T.R.M., O.T.P.D. ºi O.T.P.N.L. au fost împiedicaþi sã-ºi prezinte ofertele de programe, motivându-se faptul cã abia sâmbãtã dimineaþã li se va pune la dispoziþie un spaþiu reprezentanþilor partidelor politice. În schimb, Organizaþia de Tineret a P.S.D. a beneficiat de un regim preferenþial, numai pentru aceasta fiind valabilã înþelegerea anterioarã.

Sâmbãtã, când li s-a permis ºi celorlalte organizaþii de tineret sã-ºi amenajeze un stand, am constatat cu stupefacþie cã trebuia sã împãrþim acelaºi cort cu P.D. ºi P.N.L., în timp ce, bineînþeles, O.T.P.S.D. se lãfãia într-unul separat.

Nesimþirea organizatorilor a culminat cu editarea unei foi volante de cãtre Primãria sectorului 5, deci din bani publici, pe care o distribuiau membrii Organizaþiei de Tineret a P.S.D., îmbrãcaþi în tricouri inscripþionate cu însemnele partidului de guvernãmânt. Pe prima paginã apãreau mutrele premierului Adrian Nãstase ºi primarului Marian Vanghelie, iar în interior ei adresau mesaje.

Nu micã ne-a fost mirarea, aruncându-ne ochii pe caseta respectivã, când am citit despre preocupãrile intelectuale ale acestora. Nãstase priveºte telenovele, iar Vanghelie este fan al serialului ”DallasÒ ºi al lui J.R., care i-a marcat copilãria ºi adolescenþa. Citez: ”Am privit cu curiozitate personajele din telenovele, încercând sã înþeleg care este, de fapt, problema acestor personaje. Într-un târziu, am descoperit cã cele mai multe dintre acestea se plictisesc îngrozitor ºi nu mai au cu ce sã-ºi ocupe viaþaÒ, scrie prim-ministrul României. Ne ºi închipuim cum stã alãturi de doamna Dana ºi discutã, ca între femei, ce a mai fãcut Mariu, Casandra, Alberto Alfonso sau don Fevronio. Ce pãcat cã ãºtia nu discutã ºi de tranziþie sau de economia de piaþã, ca sã se mai inspire ºi Adrian de la ei! Sã nu vã închipuiþi însã cã prim-ministrul României nu trage ºi anumite concluzii de aici. De pildã, industria de batiste ar putea fi relansatã, fiindcã telenovelele oferã emoþii, iar gospodinele plâng de mama focului când aflã cã eroina s-a îndrãgostit de propriul frate, despre care ºtia cã-i este doar cumnat.

Mulþumesc ºi eu.

O invit pe doamna deputat Liana Elena Naum. Se pregãteºte domnul Iulian Mincu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Într-o precedentã declaraþie politicã, arãtam cã cel mai simplu este sã critici, sã distrugi orice este bine fãcut de

adversar, decât sã aprobi sau sã pui umãrul pentru a construi în favoarea cetãþenilor, a comunitãþii.

Din nou, domnul deputat Haºotti face un exerciþiu de ”cine criticã mai bineÒ, în recenta declaraþie politicã de marþi, 7 mai, precum ºi în apariþia din seara zilei de 9 mai, pe postul de televiziune ”Antena 1Ò. Domnia sa a criticat, cu patimã, dar fãrã argumente, emoþionantul eveniment petrecut la Mangalia, în aer liber pentru prima oarã, ocazionat de slujba de Înviere.

În acest an 2002, binecuvântat de Dumnezeu prin lucrãri sfinte, pe teritoriul celei mai vechi episcopii româneºti ºi una din primele din Europa atestatã documentar, Arhiepiscopia Tomisului, oficialitãþile locale au organizat, cu eforturi considerabile ºi cât se poate de creºtineºte, Învierea Domnului nostru Iisus Cristos, ieºind, printr-o viziune proaspãtã ºi altruistã, din tiparele obiºnuite, dar respectând, în Duh ºi adevãr, rânduielile bisericeºti.

Aceastã bucurie pascalã ortodoxã s-a concretizat printr-o inspiratã ºi sugestivã alegorie contemporanã, sub bolta înstelatã ºi lângã glasul familiar al mãrii, spaþiu înnobilat de conotaþii spirituale ºi culturale certe, în care arhiepiscopul locului a binecuvântat o mulþime de credincioºi, alcãtuitã nu din câteva mii, ci din peste 15.000 de suflete, cum nu s-a mai întâmplat demult. Aceºtia au primit pascã ºi alte daruri sfinþitoare, prin mâinile mãicuþelor de la sfintele mãnãstiri dobrogene, ajutate cu generozitate ºi dãruire de marinari ai flotei militare, care au arãtat, prin aceastã întrajutorare spontanã ºi fireascã la creºtini, cu fapta, cã laicatul român, pe diferitele sale trepte de slujire, este credincios bisericii strãmoºeºti naþionale, în toate împrejurãrile ºi cu atât mai mult în Sfânta Noapte a Învierii, în care pânã ºi fiarele codrilor se mai îmblânzesc.

Mã întreb acum, domnule Haºotti, cum vã permiteþi sã criticaþi, când nu aþi fost prezent, pentru a simþi emoþia, tãcerea respectuoasã a mulþimii ºi a mãrii, când Înalt Preasfinþia sa Teodosie a împãrþit lumina?!

## Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Iulian Mincu. Se pregãteºte domnul Eugen Nicolicea.

Fac încã o datã apel: încercaþi sã sintetizaþi! Nu mai avem decât 30 de minute ºi mai sunt încã 20 de înscriºi la cuvânt.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Titlul intervenþiei mele este: ”Când ºi unde ºi dacã poate sfârºi democraþia în Europa?Ò

Primul asasinat politic al secolului XXI a avut loc luni, 6 mai 2002, în Olanda, prin executarea liderului partidului de extremã dreaptã, Lista Pim Fortuyn, în momentul când acesta pãrãsea studiourile de radio ”HilversumÒ. Olanda este þara cea mai tolerantã ºi nu a mai cunoscut asasinatul politic din secolul al XVII-lea.

Pim Fortuyn, fost profesor de sociologie, 54 de ani, în tinereþe fost marxist, era ultraliberalist, nonconformist, homosexual, apãrãtor al intoleranþei sociale, protector al unor valori culturale.

În alegerile locale din martie 2002, partidul sãu a cucerit 35% din mandate ºi era previzibil ca, la alegerile generale din 15 mai 2002, sã aibã un mare succes. Primul-ministru olandez, Wim Kok, s-a exprimat astfel: ”Democraþia olandezã ºi-a pierdut inocenþa.Ò Primul-ministru suedez spune: ”Pim Fortuyn era un om de extremã dreaptã, dar el avea dreptul sã-ºi exprime sentimentele.Ò

În ziarul ”Zyllands PostenÒ se scrie: ”Europa celui deal treilea mileniu are nevoie mai mult ca oricând de oameni ca Pim Fortuyn, care a avut curajul sã atace peisajul politic existent ºi sã arate lumii cã nici o democraþie nu poate supravieþui prea mult timp în condiþiile unor tabuuri politice.Ò

Cã Pim Fortuyn reprezenta pentru olandezi un om politic deosebit s-a constatat ºi din participarea la înmormântarea sa a celui mai mare numãr de oameni, nevãzut vreodatã, de la înmormântarea reginei Wilhelmina, în urmã cu peste 30 de ani.

Tony Blair exprima, cu aceastã ocazie, una din ideile fundamentale ale democraþiei: ”Urna de vot este singurul loc de exprimare a sentimentelor politice, ºi nu violenþa.Ò

Acesta este adevãrul. Recent, pe 5 mai 2002, a avut loc în Franþa al doilea tur de scrutin pentru alegerile pre-

zidenþiale, unde au rãmas sã se înfrunte, în urma primului tur de scrutin din 21 aprilie 2002, domnul Jacques Chirac, 69 de ani, actualul preºedinte, ºi Jean-Marie Le Pen, 73 de ani, liderul partidului de extremã dreaptã, dupã francezi, ”Frontul NaþionalÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregãteºte domnul Nicolae Vasilescu.

Moþiunea care a avut ca titlu ”Corupþia instituþionalizatãÒ, titlu destul de pompos ºi demagogic, a cãzut cu succes. Autor: Traian Bãsescu. Am urmãrit zilele trecute o emisiune TV în care Traian Bãsescu explica râzând cã ”meritul pentru care a fost promovat ministru a fost acela cã ºtia sã înjure marinãreºte ºi sã ameninþe pe sindicaliºtii CFR-iºti cã îi beleºteÒ. Aceeaºi ameninþare a adresat-o ºi membrilor P.S.D. în cadrul unor conferinþe de presã.

În cadrul P.D.-ului, Bãsescu este socotit un ”minitiranÒ, fiind socotit un fel de ”Ceauºescu de mahalaÒ, iar P.D.-iºtii au semnat aceastã moþiune, probabil, din teama de a nu fi ”beliþiÒ. În schimb liberalii s-au lãsat mai greu, astfel cã moþiunea nu a avut voturi nici mãcar câte semnãturi au fost adunate.

Neavând nici în clin, nici în mânecã cu doctrina social-democraticã, iar Legea partidelor politice nu prevede ca înjurãturile marinãreºti sã fie socotite program politic, Bãsescu nu se poate menþine în atenþia opiniei publice decât provocând scandal dupã scandal, ca ºi în cazul aºa-zisei moþiuni.

P.D.-ul este un partid cu grave probleme de identitate, iar datoritã atitudinii extremiste a preºedintelui sãu este pe cale sã fie exclus chiar din Internaþionala Socialistã. S-au spus multe despre acest personaj, despre escrocheriile locative, despre afacerile fãcute chiar cu ministerul pe care-l conducea, despre corupþia din Primãria Generalã a Capitalei, încât îþi vine sã crezi cã oriunde se dã câte un tun este amestecat ºi Bãsescu. Dar este aproape incredibil cã primarul Bãsescu a ajuns sã se amestece în disputa dintre câteva secte satanice pentru acapararea cimitirelor, locuri în care aceºtia îºi practicã ritualurile.

Dacã ar fi adevãrat, ar fi de domeniul patologicului ºi, de aceea, Bãsescu ar trebui sã rãspundã: dacã a schimbat conducerea Administraþiei cimitirelor pentru a favoriza secta satanicã ”SabartÒ; dacã este adevãrat cã aceastã sectã satanicã foloseºte în ritualurile sale sânge ºi cranii de câine, iar membrii ei se împodobesc cu coliere confecþionate ºi colþi, cozi ºi urechi de câine; dacã membrii sectei l-au sprijinit în campania electoralã ºi dacã îl socotesc un fel de patron. ªtiindu-se cã sataniºtii folosesc simboluri inversate ºi scrierea de-a-ndoaselea, se observã cã numele sectei ”SabartÒ, citit de la sfârºit la început, este ”TrabasÒ. Sã explice Bãsescu dacã este o coincidenþã sau nu faptul cã ”TrabasÒ este prescurtarea de la Traian Bãsescu.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu ºi urmeazã doamna Mona Muscã.

## Doamnelor ºi domnilor,

Periculoasa complicitate a Partidului Social Democrat cu U.D.M.R. atrage nedreptãþi inimaginabile care vor

rãmâne, cu siguranþã, în filele istoriei poporului român alãturi de represiunile sângeroase din 1848, 1918, de atrocitãþile din Transilvania de Nord în perioada 19401944, evenimentele din 1990, din seria de informaþii dramatice privitoare la existenþa românilor din Transilvania, adevãruri care ar fi trebuit sã cenzureze apucãturile de trãdãtori ale guvernanþilor noºtri, care nu trebuie sã uite niciodatã consecinþele odiosului Dictat de la Viena, acum, când ne aflãm în faþa unei adevãrate agresiuni împotriva integritãþii teritoriale ºi a unitãþii noastre naþionale.

Prin falsuri grosolane ºi omisiuni istorice, revizionismul maghiar încearcã sã repunã în discuþie apartenenþa Transilvaniei la România. Din nefericire, aceasta are de partea sa unele cozi de topor, prezente în toate guvernãrile ºi tolerate sau stimulate atât de Iliescu, cât ºi de Emil Constantinescu sau de Adrian Nãstase, de întreg cortegiul de politicieni amnezic faþã de suferinþele din trecut pânã în prezent ale românilor, dar violent pãrtinitor în favoarea tuturor celor care acuzã ºi crucificã naþiunea românã. Este greu pentru guvernanþii zilelor noastre, avizi dupã putere, sã se substituie imaginar românilor transilvãneni din secolele trecute.

Interesele ºovine ale extremismului unguresc nici mãcar nu mai sunt deghizate. S-a vorbit foarte mult de segregaþia etnico-ºcolarã. Propunerile de legi privitoare la autonomie ºi autoguvernare, care au un singur scop, dupã cum afirma chiar preºedintele Parlamentului ungar, Ader Ianos, pe 15 martie 2002, la Budapesta: ”Un singur pas ne mai desparte de refacerea în cadrul Europei unite a unitãþii naþiunii maghiare, prin reconectarea fragmentelor de naþiune care au fost rupte din trupul Ungariei.Ò Dar degeaba vorbim. Odiosul dictat P.S.D.-U.D.M.R., încheiat în numele ºi în devafoarea naþiunii care se aflã deasupra Constituþiei, încãlcând nu numai legea supremã, ci ºi valorile morale ale poporului român.

Ce garanþie prezentaþi dumneavoastrã forurilor internaþionale, afirmând cã doriþi sincer integrare în Europa unitã cu aceeaºi monedã, aceeaºi legislaþie, dacã voi, domnilor guvernanþi, ordonaþi segregaþii etnice, aºa cum este ºi în cazul Liceului ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº, unde se încalcã flagrant art. 16 alin. (1) din Constituþia României, prin care cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi autoritãþilor publice fãrã privilegii ºi fãrã discriminãri, ºi art. 5 din Legea nr. 84/1995, unde se afirmã în mod foarte clar: ”Cetãþenii au drepturi egale de acces la toate formele de învãþãmânt, indiferent de naþionalitate.Ò Dar aceasta nu conteazã pentru dumneavoastrã.

Mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul doamnei deputat Mona Muscã. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dupã ce mai bine de un an actuala putere ne-a obiºnuit cu practicile sale politice menite a intimida massmedia din România, iatã cã ne aflãm din nou în faþa unor declaraþii ale unui înalt oficial P.S.D.-ist, care confirmã faptul cã guvernanþii noºtri sunt departe de a fi scãpat de dorinþa de a controla mijloacele de informare în masã.

La presiunile de ordin legislativ, exercitate anterior asupra mass-media de cãtre majoritatea parlamentarã, se adaugã acum o alta, o lege a dreptului la replicã extrem de restrictivã în privinþa libertãþii de exprimare. Ca liberal, preocupat de respectarea drepturilor ºi libertãþilor fundamentale, þin sã-i amintesc iniþiatorului acestui proiect de lege un lucru pe care Domnia sa ar fi trebuit sã-l fi înþeles pânã acum de când se aflã în politicã, anume cã persoanele publice, prin însãºi asumarea acestui rol, se supun de bunã voie criticilor, iar activitatea lor este cu atât mai atent monitorizatã de presã ºi greºelile cu atât mai vârtos sancþionate.

Mass-media are nu numai dreptul, ci chiar obligaþia sã critice ºi sã aducã la cunoºtinþa opiniei publice erorile guvernanþilor.

Problema dreptului la replicã se poate rezolva prin autoreglementare, nu prin legi impuse de guvernanþi, oricare ar fi aceºtia. Ceea ce Guvernul nu poate impune sã nu se publice nu poate impune, la rândul lui, nici sã se publice. Aceastã lege va duce la timorarea presei ºi diminuarea rolului sãu de ”câine de pazãÒ al democraþiei.

În locul unei prese a informãrii publicului vom avea o presã a dreptului la replicã sau poate chiar asta se doreºte. ªi parcã pentru a da dreptate celor care se tem de consecinþele nefaste ale acestui act normativ ºi pentru a demonstra încã o datã cã încercarea puterii de a pune stãpânire pe media nu este o simplã ipotezã, ci o realitate, iniþiatorul legii a ajuns sã facã niºte afirmaþii care frizeazã absurdul ºi, am fi putut spune, chiar ridicolul, dacã nu ar fi fost vorba de o chestiune cât se poate de serioasã, vitalã pentru democraþia româneascã.

În numele Partidului Naþional Liberal fac aceastã declaraþie politicã, ºi nu numai în nume personal. Afirmãm cu toatã tãria cã ne aflãm la ora actualã într-o situaþie cu totul specialã dupã 12 ani de democraþie sau

Domnul ªtefan Baban este invitat sã ia cuvântul. Domnul Minicã Boajã este în salã? Nu este în salã. Se pregãteºte domnul Ioan Mocioi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Câteva cuvinte despre ”cosmeticienii economiei româneºtiÒ.

Pentru a justifica necesitatea existenþei instituþiei pe care o conduce, ministrul dezvoltãrii ºi prognozei s-a pus pe treabã ºi a elaborat un document intitulat ”Evoluþia economiei româneºti în anii 2001-2002Ò, evoluþie care este prezentatã într-un ton extrem de optimist, însã, printre rânduri, rãzbate ºi adevãrata faþã a sãrãciei româneºti ºi a golurilor economiei. Fiecare fenomen economic negativ este cosmetizat, cãutându-se o cu totul altfel de o explicaþie decât cea realã. Creºterea în continuare a nivelului stocului înregistrat în 2001, de 2,4%, este pusã pe seama tendinþei de economisire, ºi nu ca urmare a faptului cã produsele româneºti nu au piaþã de desfacere, ele îngroºând rândurile stocurilor. Creºterea cu 5,7% în anul 2001 a consumului final este pusã pe seama majorãrii desfacerilor de produse agroalimentare pe piaþa þãrãneascã, inclusiv autoconsumul, în timp ce comerþul cu amãnuntul a stagnat.

Reducerea ponderii unor servicii care constituie indicator al nivelului de trai este explicatã prin includerea lor în categoria jocurilor de noroc.

Creºterea producþiei industriale, per total, cu 8,2% este comentatã ca un fenomen pozitiv de reabilitare a economiei româneºti, fãrã a explica scãderile înregistrate exact în ramurile de înaltã tehnologie, echipamentele, aparatele de radio, televiziune ºi comunicaþii, industria mijloacelor de transport rutier etc.

Tot în acest document sunt incluse ºi unele mãsuri mediatizate, dar pentru aplicarea cãrora, în final, banii s-au dovedit insuficienþi Ñ acordarea facilitãþilor la cumpãrarea de tehnicã agricolã din producþia internã, producãtorii de tehnicã agricolã aºteptând ºi acum sã primeascã diferenþa între preþul real ºi cel la care ºi-au vândut produsele.

Documentul examineazã ºi cauzele care au dus la rata inflaþiei de 30,3% în 2001. Fãrã îndoialã, statul a fost principalul generator de inflaþie, având în vedere mãririle de tarife la energie electricã, gaze ºi încãlzire centralã, la prestãrile de servicii în domeniul transporturilor. Cu toate acestea, ministerul vede ca principalã cauzã a inflaþiei influenþele condiþiilor climaterice nefavorabile ºi abia pe ultimul loc ajustãrile preþurilor ºi produselor aflate sub supraveghere.

## Mulþumesc.

Poftiþi dumneavoastrã ºi pe urmã domnul Mocioi. Eraþi ieºit din salã când v-am anunþat. Poftiþi, poftiþi! Domnul Minicã Boajã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt ani buni de când, graþie Revoluþiei, ne bucurãm de privilegii pe care douã generaþii de români nu le-au

cunoscut vreme de aproape o jumãtate de secol: accesul la toate canalele de informaþii în masã, accesul la credite bancare, acces liber, ca persoane ºi firme particulare, la banul public pentru antamarea diverselor lucrãri, prestãri de servicii ºi altele.

Fãrã îndoialã este vorba de libertãþi câºtigate chiar dacã în numele acestor libertãþi pe unii îi mai furã condeiul când îºi trimit produsele spre publicare în ziare sau reviste, pe alþii îi mai ia gura pe dinainte ori sunt cuprinºi de adevãrate excese de teribilism când se vãd în faþa microfoanelor ºi camerelor de luat vederi.

Una dintre vedetele teribiliste ale competiþiei pentru imagine este însuºi liderul P.D. ºi primarul general al Bucureºtilor, domnul Traian Bãsescu. În aceastã dublã ipostazã, dumnealui a þinut sã-l vedem ºi sã-l ascultãm rostind memorabile fraze. La TVR1 spunea: ”Voi închide accesul la bani acestor firme, indiferent cã în ele figureazã consilieri sau parlamentari coacþionari, oameni care fac doar trafic de influenþã.Ò La postul Tele 7abc spunea: ”Sigur, cea mai mare parte s-au ascuns sub o falsã legalitate ºi de vreo câteva luni îºi tot transferã firmele cãtre rude, bunici ºi prieteni ºi tot soiul de artificii, dar realitatea rãmâne.Ò

Mãrturisesc în faþa dumneavoastrã cã, ºtiind eu ce se învârte în firmele aciuate pe lângã Primãria Capitalei, de exemplu, una face importul la o anumitã sumã, vinde marfa, evident, la un preþ mai mare firmei propriei soþii, iar aceasta o revinde unei regii din subordinea primãriei, încât per familie profitul ajunge la peste 60%. A fost cuprins de fiori vãzând cã ºi în tabãra opoziþiei existã oameni integri care se luptã sã înlãture corupþia, neezitând sã-ºi flageleze propriii colegi de partid ºi mai ºtiu eu cã firma soþiei soþului sãu, doar întâmplãtor membru al P.D., a contractat cu Administraþia strãzilor din Primãria Capitalei lucrãri de asfaltare în sumã de 31 de miliarde de lei, dar pe care nu le-a executat ea, ci le-a dat unor subantreprize, doar pentru 20 de miliarde, punând la ciorap restul de 11 miliarde.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioi, se pregãteºte domnul Emil Boc. Îmi pare rãu cã apelurile mele repetate nu au gãsit ecou în rândul colegilor ºi mulþi dintre colegii noºtri vor fi nevoiþi sã depunã în scris declaraþiile politice.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi semnaleazã Guvernului cã mai multe localitãþi din judeþul Gorj suferã datoritã secetei prelungite, fenomen care a determinat scãderea nivelului apelor freatice, secarea unor râuri ºi a celor mai multe fântâni, încât oamenii ºi animalele trãiesc în condiþiile unei adevãrate perioade sinistrate. În acest judeþ se resimt ºi urmãrile poluãrii continue din cauza mineritului a principalului râu, Jiul, dar ºi urmãrile minelor adânci în descopertã la zi care au absorbit apele fântânilor în câteva zeci de sate gorjene. Localitãþile de deal aduc în condiþii grele apa potabilã, de la mari distanþe, aceasta devenind mai scumpã decât bãuturile spirtoase ºi decât laptele.

În unele sate, pe deal, oamenii evitã sã mai creascã animale din cauza lipsei de apã. Localitãþi de deal cum sunt: Roºia de Amaradia, Mãtãsari, Bustuchini, Chiliu, Godineºti, Roºia de Jiu, Preajba ºi altele, între acestea fiind ºi satul emblematic Seuca, au nevoie de sprijinul statului pentru forarea unor puþuri de adâncime ºi realiza-

rea unor ciºmele de la care sã se aprovizioneze cu apã potabilã familiile ºi gospodãriile care reclamã asemenea necesitate.

Dorim ca Guvernul sã se sesizeze ºi, dupã modelul comisiilor de deszãpezire, sã instituie pe lângã prefecturã, ca ºi în alte judeþe, comisii de înlãturare a efectelor secetei, prin care sã se dirijeze unele fonduri din rezervele þãrii, în acest scop sã se implice ºi unitãþile de pompieri pentru intervenþii urgente pentru asigurarea nevoilor de apã ºi sã ofere prioritar cetãþenilor în vârstã fãrã posibilitãþi apã platã procuratã cu subvenþii de la unitãþile de profil. În judeþul Gorj ale cãrui culturi sunt grav afectate în acest an ºi ale cãrui pãºuni sunt compromise ºi nu mai au iarbã sã se prevadã un sprijin complex, dupã caz, în fiecare localitate.

În prezent, Gorjul este cu adevãrat un judeþ sinistrat din cauza secetei, deºi se ºtie cã ºi alte judeþe din Oltenia au o situaþie similarã.

Sperând cã vocea noastrã se face auzitã, vã mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Emil Boc sã ia cuvântul.

Cu regret, este ultimul vorbitor în cadrul declaraþiilor politice.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a trece la conþinutul declaraþiei politice, nu pot decât sã-mi exprim consternarea cã, din nou, tribuna Parlamentului se foloseºte de cãtre P.S.D. pentru a lansa atacuri nefondate la adresa primarului general al Capitalei, o persoanã care nu este parlamentar, care nu are posibilitatea de a veni în faþa Parlamentului pentru a rãspunde acuzaþiilor formulate.

În acelaºi stil demagogic, neuitându-se ce s-a întâmplat asearã în aceastã salã, se continuã de cãtre P.S.D. o ofensivã care nu demonstreazã decât un singur lucru: P.S.D.-ul are o obsesie ºi aceastã obsesie este Traian Bãsescu, dar îl putem asigura ºi putem asigura pe colegii din P.S.D. cã nu vor scãpa de aceastã obsesie aºa cum sperã Domniile lor, prin atacuri sub centurã lansate din diferite poziþii ºi din diferite situaþii.

Conþinutul declaraþiei politice pe care o s-o fac se referã la faptul cã Guvernul Adrian Nãstase ºi partidul de guvernãmânt trebuie sã renunþe la folosirea Parchetului General ca instrument de rezolvare a propriilor interese politice ºi clientelare. De asemenea, Parchetul General trebuie sã renunþe la independenþa faþã de lege.

În România, apãrarea intereselor P.S.D. ºi ale Guvernului Nãstase se face inclusiv cu încãlcarea legii ºi cu nesocotirea intereselor cetãþenilor români.

Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a criticat în repetate rânduri faptul cã procurorul român nu se defineºte prin independenþã ºi imparþialitate. Critici privind subordonarea justiþiei au venit ºi din partea NATO, care a anunþat, prin secretarul sãu general, Lordul Robertson, cã independenþa justiþiei va constitui unul dintre principalele criterii de aderare la Organizaþia Nord-Atlanticã.

Independenþa justiþiei în România se concretizeazã însã doar în independenþa Parchetului General faþã de lege. Pe plan intern însã, eliberarea justiþiei de presiunile politicului, primul pas fiind desfiinþarea instituþiei de tip sovietic a procurorului subordonat primului-ministru, ar fi lipsit puterea de un important mijloc de presiune asupra societãþii româneºti. Or, P.S.D. fãrã clientela sa politicã, pe care o apãrã cu îndârjire de efectele legii penale, nu reprezintã decât un castel de nisip care s-ar prãbuºi la prima aplicare corectã a legii.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Cu regretul cã nu toþi colegii care s-au înscris pentru aceste declaraþii politice au avut posibilitatea sã le reprezinte ºi cu rugãmintea ca pe viitor sã ne încadrãm în cele 3 minute regulamentare, este pentru prima datã când sunt nevoit sã invit pe colegi sã depunã la secretariat declaraþiile politice pe care nu le-au putut susþine. Este, dacã vreþi, ºi o chestie de respect între noi sã þinem cont de cele 3 minute, ca sã poatã vorbi toatã lumea.

## _**Domnul Dorin Grigore Popescu:**_

## _**Domnul Octavian Sadici:**_

## _Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,_

## _**Domnul Vlad Gabriel Hogea:**_

## _Domnule preºedinte,_

## _Stimaþi colegi,_

## _**Domnul Grigore Emil Rãdulescu:**_

## _Onorat auditoriu,_

## _**Domnul Corneliu Ciontu:**_

Începem ºedinþa de rãspunsuri la interpelãri.

Domnul deputat Cornel Popa a avut o interpelare la adresa Ministerului Culturii ºi-l invit pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu sã rãspundã la aceastã interpelare.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** _Ñ ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea domnului deputat Cornel Popa priveºte Cetatea Oradea, lucrãrile de restaurare de acolo.

Ca rãspuns la aceastã interpelare cu privire la finanþarea reabilitãrii Cetãþii Oradea pot sã spun urmãtoarele: apreciez în mod deosebit eforturile depuse de Consiliul local ºi de Primãria Municipiului Oradea ºi implicarea financiarã la începerea acþiunii de asanare ºi reabilitare a acestei mari cetãþi, la propriu ºi la figurat.

Începând cu 1998, Ministerul Culturii a alocat fonduri pentru proiectare ºi lucrãri de execuþie la Cetatea Oradea. Este vorba de 200 de milioane de lei în 1998. Este vorba, mai apoi, de aproape 300 de milioane ºi de o jumãtate de miliard, mai recent.

În anul 2001, s-a alocat suma de 600 de miliarde, aprobatã prin Programul naþional de restaurare, dar redirijat apoi de cãtre Oficiul Naþional pentru Protecþia Patrimoniului, o instituþie pe care noi am moºtenit-o ºi pe care recent am desfiinþat-o.

În Planul naþional de restaurare pentru 2002, obiectivul Cetatea Oradea este inclus la capitolul ”Monumente istorice fãrã valoare alocatãÒ, aceasta întrucât, datã fiind dimensiunea cetãþii, este poate cea mai întinsã din Transilvania ºi amploarea lucrãrilor de restaurare, acestea nu pot fi realizate decât prin eforturile conjugate ale mai multor instituþii.

Bugetul aprobat în acest moment pentru monumente nu este suficient pentru a acoperi toate necesitãþile în cazul unor lucrãri atât de vaste. Am propus reluarea discuþiilor pe tema Protocolului pe care ni l-a propus Primãria Oradea, însã trebuie implicat substanþial aici ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, care este beneficiar al unor spaþii importante din cetate. Numai în acest fel putem realiza niºte lucruri la Oradea, ca ºi la Alba-Iulia Ð adaug eu, acum.

În mãsura posibilitãþilor ºi în cazul în care se poate finaliza o cofinanþare a lucrãrilor, Ministerul Culturii ºi Cultelor va aloca, prin Programul naþional de restaurare, la rectificarea bugetului, sumele necesare pentru proiectul de restaurare a corpului E, la care a finanþat deja intervenþia de urgenþã acum doi ani. Deci, repet, în cazul în care se face un asemenea acord între ministere, putem, la rectificare, sã intervenim la aceastã zonã din Cetatea Oradea.

Vã mulþumesc ºi eu. Dacã domnul deputat mai are ceva de completat, de solicitat?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule ministru, þin sã vã mulþumesc pentru faptul cã sunteþi unul dintre puþinii miniºtri care se respectã ºi care, iatã, astãzi, aþi þinut sã fiþi în faþa noastrã pentru rãspunsul la interpelarea noastrã.

Avem rugãmintea însã, cu tot respectul, ca toate formulãrile absolut de naturã sã vã onoreze, ca ºi diplomaþie, noi aºteptãm punctual ceea ce dumneavoastrã aveþi de gând, ca ºi minister, ºi vã atenþionãm cã orice an scurs fãrã sume alocate acestei cetãþi va fi unul care va face sã avem regrete cã nu am acþionat prompt ºi cã nu facem decât sã amânãm, de fapt, ceea ce trebuie sã facem cât de urgent.

Vã supunem atenþiei, totuºi, cã, deºi acolo funcþioneazã anumite sectoare, în speþã este vorba de Facultatea de Arte din Oradea; poate cã ele nu fac decât sã conserve, prin puþinele sume pe care le alocã acolo, sã conserve ceea ce mai este de conservat din Cetatea Oradea.

De aceea, vã rugãm, domnule ministru, cu tot respectul din partea cetãþenilor Bihorului, nu numai ai Oradiei, sã interveniþi cât se poate de prompt ca sumele de care are nevoie aceastã cetate pentru a supravieþui sã ajungã cât de repede acolo. ªtim greutãþile, vã înþelegem, dar avem nevoie de aceste sume ºi, încã o datã, apreciez diplomaþia din rãspunsul dumneavoastrã, dar avem nevoie de bani, ca sã supravieþuim, ca Cetate a Oradiei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Simþiþi nevoia, domnule ministru? Nu.

Domnul deputat Damian Brudaºca a adresat o interpelare spre Ministerul Informaþiilor Publice.

Domnule Brudaºca, mai doriþi sã dezvoltaþi? Vã rog.

Doresc doar sã precizez, domnule preºedinte de ºedinþã, cã interpelarea la care faceþi referire a fost adresatã la 27 noiembrie anul trecut, cã s-a primit un cvasirãspuns la data de 7 ianuarie 2002, prin care mi se dãdea asigurarea cã se definitiveazã în luna respectivã raportul privind activitatea ministerului interpelat ºi cã respectivul raport, probabil, îmi va parveni.

Dupã mai bine de o jumãtate de an, se pare cã s-a fãcut cã plouã la ministerul respectiv, unde se solicita sã se prezinte un raport Camerei Deputaþilor privind modul cum sunt folosiþi banii publici, întrucât, spuneam eu, existã bãnuieli cã sunt folosiþi cu precãdere pentru sondaje de opinie sau exclusiv pentru imaginea personalã a premierului Adrian Nãstase, deci nu a României ca þarã. ªi subliniam acest aspect ºi datoritã faptului cã, din constatãrile personale, la ambasadele României, în momentul de faþã, nu se gãsesc materialele minime necesare prezentãrii eforturilor pe care le face chiar propria guvernare, puterea P.S.D.-U.D.M.R., pentru atingerea obiectivelor acestei etape.

Sper cã mãcar acum, dupã mai bine de o jumãtate de an, la acest minister s-a gãsit rãspunsul interpelãrii solicitate la 27 noiembrie anul 2001.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul ministru Vasile Dâncu sã rãspundã la solicitarea dumneavoastrã.

## **Domnul Vasile Dîncu Ð** _ministrul informaþiilor publice_ **:**

Stimate domnule deputat,

Vreau sã fac precizarea cã rãspund, din partea premierului Adrian Nãstase, la interpelarea pe care i-aþi adresat-o dânsului în legãturã cu ceea ce ne-aþi cerut nouã, printr-o interpelare, Ministerului Informaþiilor Publice, ºi, la final, dupã ce o sã rãspund din partea premierului la interpelarea dumneavoastrã, o sã rãspund ºi din partea noastrã.

”Stimate domnule deputat Damian Brudaºca,

Apreciez preocuparea permanentã a parlamentarilor din partidul dumneavoastrã pentru eficienþa cu care Guvernul României gestioneazã relaþia cu Parlamentul ºi vreau sã vã asigur cã membrii echipei pe care o conduc sunt extrem de responsabili în a rãspunde interpelãrilor ºi întrebãrilor distinºilor deputaþi ºi senatori.

La începutul acestui an, ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar, a prezentat o situaþie foarte clarã privind modul prompt ºi responsabil în care membrii Executivului au rãspuns la solicitãrile parlamentarilor.

Iatã de ce vã rog sã-mi permiteþi a cataloga presupusa dumneavoastrã prezumþie de nesinceritate ºi lipsã de colaborare a miniºtrilor cu parlamentarii ca fiind deplasatã ºi neconcordantã cu realitatea.

Referitor la rãspunsul dat de ministrul informaþiilor publice la interpelarea dumneavoastrã nr. 220/B/2001, documentul a fost expediat de la cabinetul ministrului informaþiilor publice cu nr. 2.971/18.XII.2001, ºi nu pe 10.I.2002, aºa cum aþi precizat dumneavoastrã. Sigur cã aceastã întârziere nedoritã în circuitul birocratic al hârtiilor dintre diverse structuri ale Executivului ºi cele ale

Parlamentului este o problemã cãreia trebuie sã-i gãsim rãspunsul. Poate vom elimina diverse structuri intermediare ºi vom încuraja o comunicare directã între parlamentari ºi miniºtri sau poate vom gãsi alte soluþii care sã optimizeze fluxul informaþional, astfel încât sã nu mai existe depãºiri ale termenelor stabilite.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnul Brudaºca, dacã aveþi ceva de completat? Este o dotare interesantã.

Eu aº dori sã-i mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul personal ºi pentru rãspunsul pe care l-a dat în numele domnului prim-ministru.

Vreau sã fac precizarea cã deþin asupra mea documentele care sunt marcate 07.01.2002. Nu ºtiu care este mecanismul, nu sunt vinovat de faptul cã între douã ministere ale aceluiaºi Guvern hârtiile fac aproape douã sãptãmâni. Nu este vina mea, este o disfuncþionalitate a Guvernului.

În ce priveºte celelalte aspecte, m-aº bucura sã primesc un exemplar al acestui raport, pentru cã eu nu am inventat situaþiile pe care le-am adus la cunoºtinþa domnului ministru. Ele sunt o realitate ºi pot fi confirmate ºi de distinºii reprezentanþi ai Ministerului de Externe. Reprezentanþii României în strãinãtate pe care i-am contactat mi-au spus cã din 1993 ºi pânã în prezent n-au primit decât câte douã-trei cãrþi, multe dintre ele de literaturã universalã, ºi nicidecum de propagandã pentru interesele actuale ºi de perspectivã ale României. Nu pun la îndoialã buna-credinþã a Ministerului Informaþiilor, mã bucur de aceste documente, le voi studia cu toatã atenþia ºi sunt convins cã ele reprezintã profesionalismul pe care-l are domnul Dâncu ca ºi specialist în ale presei.

Este regretabil cã tirajele care se fac nu ajung la toate ministerele ºi nu servesc chiar politicii pe care o promoveazã actualul Guvern. Poate cã acesta este un semnal care ar putea ajuta chiar ºi ministerul pentru viitoare rectificãri de buget, astfel încât materialele ce se vor face sã fie îndestulãtoare pentru rezolvarea problemelor actuale ºi de perspectivã ale guvernãrii.

Vã mulþumesc pentru cadouri. ªi iepuraºul a fost un pic mai devreme.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

La interpelarea fãcutã de domnul deputat Paul Magheru cãtre A.P.A.P.S. este pregãtit sã-i dea rãspuns domnul secretar de stat Iacob Zelenco. Dar nu înainte, dacã domnul deputat mai vrea sã mai completeze sau sã dezvolte.

Dacã doriþi, nu-i obligatoriu, domnule deputat. Eu îmi fac datoria.

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este mai important decât întrebarea un scurt preambul de douã-trei fraze. 127 de salariaþi de la S.C. ”ÎnfrãþireaÒ Ð S.A.

Oradea, Sucursala ”Fabrica de MaºiniÒ din Beiuº, n-au primit salariile de peste 3 luni, din februarie 2002.

De patru ani s-au încasat toate reþinerile: contribuþia la asigurãri sociale, Casa asigurãrilor de sãnãtate, impozitele, fãrã sã fie vãrsate la bugetul de stat. Consecinþa imediatã este cã salariaþilor nu li se recunoaºte vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producþie. Dar, datoritã capacitãþii de platã a deþinãtorului majoritar de acþiuni, canadianul de origine românã, Dereczky Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a înceta producþia.

Iar întrebarea pe care am adresat-o, la care aºtept acum rãspunsul, este: Ce mãsuri de verificare a bonitãþii va lua A.P.A.P.S.-ul, pentru a scoate ”Fabrica de maºiniunelteÒ din Beiuº dintr-o situaþie inadmisibilã, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producþie, cu consecinþe sociale, economice ºi financiare neplãcute? ªi sperãm sã nu se agraveze aceastã situaþie în care se gãsesc salariaþii acestei societãþi comerciale.

Vã mulþumesc ºi aºteptãm rãspunsul.

Îl invit pe domnul Iacob Zelenco, secretar de stat la A.P.A.P.S., sã vã rãspundã.

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Stimate domnule deputat,

În legãturã cu întrebarea adresatã de dumneavoastrã, facem urmãtoarele precizãri: prin Contractul de vânzarecumpãrare de acþiuni nr. 17 din 20 aprilie 2000, fostul F.P.S. a vândut pachetul de 69,96% din capitalul social pe care l-a deþinut la Societatea Comercialã ”Înfrãþirea OradeaÒ cãtre cetãþeanul americano-canadian Alexandru Dereczky.

În prezent, structura acþionariatului este urmãtoarea: Alexandru Dereczky Ð 70% (69,97%), S.I.F. BanatCriºana Ð 22,81%, alþi acþionari Ð 7,18% ºi managerul Ð 0,032%.

Am precizat ºi aceste cifre, în ideea de a sublinia faptul cã societatea este complet privatizatã ºi A.P.A.P.S. nu mai deþine absolut nici un pachet de acþiuni acolo ºi nici un control asupra societãþii. Contractul de vânzarecumpãrare a fost încheiat în urma negocierilor desfãºurate cu domnul Alexandru Dereczky, acesta fiind singura persoanã care s-a prezentat la sediul fostului F.P.S. în urma publicãrii ofertei de vânzare a pachetului de acþiuni în ziarul ”ZiuaÒ, cât ºi în ”Financial TimesÒ.

Domnul Alexandru Dereczky a participat la negocieri în calitate de persoanã fizicã, iar legislaþia din domeniul privatizãrii nu conþine prevederi referitoare la verificarea bonitãþii investitorului, singura modalitate prin care era verificatã capacitatea acestuia de a plãti pachetul de acþiuni fiind depunerea unei garanþii.

Prin cumpãrarea pachetului de acþiuni, domnul Alexandru Dereczky a devenit acþionarul majoritar al societãþii comerciale respective, calitate pe care ºi-o exercitã în cadrul adunãrii generale a acþionarilor.

De asemenea, menþionãm cã, potrivit Legii nr. 31, republicatã, societatea pe acþiuni este administratã de unul sau mai mulþi administratori, legea stabilind totodatã ºi atribuþiile atât ale acþionarilor, cât ºi ale administratorilor societãþii.

Întrucât, aºa dupã cum rezultã din datele prezentate, ”ÎnfrãþireaÒ Oradea este o societate cu capital integral privat, A.P.A.P.S., ca organ guvernamental, nu se mai poate implica în administrarea societãþii în cauzã ºi cu atât mai mult sã oblige acþionarul majoritar sã finanþeze activitatea societãþii, atât timp cât aceastã obligaþie nu este prevãzutã în contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni.

Vã mulþumesc. Domnul deputat?

Domnule ministru secretar de stat, vã mulþumesc ºi eu pentru rãspuns.

Aº solicita ºi rãspunsul scris, pentru a mã folosi de el atât în ceea ce priveºte cunoaºterea la faþa locului a acestor condiþii contractuale privind deþinãtorul majoritar de acþiuni ºi relaþia cu A.P.A.P.S.-ul, cât ºi pentru sugestia pe care ne-a dat-o în legãturã cu posibilitatea pe care A.P.A.P.S.-ul, care este o instituþie de stat ºi toþi suntem interesaþi sã apãrãm interesele salariaþilor de aici, ne vor putea fi folositoare pentru acþionare pe cale oficialã juridicã a celor vinovaþi de soarta inadmisibilã în care se gãsesc câþiva muncitori de-ai noºtri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul deputat Damian Brudaºca are douã solicitãri cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Poftiþi, domnule deputat.

Una dintre solicitãri se referã la Huedin, unde unitatea militarã existentã pânã de curând a fost transferatã la Someºeni.

În urma acestui transfer au rãmas nefolosite atât sediul fostei garnizoane, cât ºi spaþiul deþinut de aceasta la internatul de la ªcoala generalã din Huedin.

Având în vedere mutarea definitivã a acestei unitãþi, reprezentanþii autoritãþilor locale solicitã fie folosirea acestor

spaþii de cãtre unitãþi ale Armatei române, fie transferarea acestora, pe baza unui protocol încheiat cu Ministerul de Interne, unitãþii de pompieri a oraºului. Autoritãþile administraþiei publice locale ar dori totodatã sã se ofere spaþiu ºi unui serviciu de descarcerare ce ar urma sã fie înfiinþat pentru a soluþiona problemele specifice zonei.

A doua chestiune este semnalarea unui abuz cu totul ºi cu totul deosebit în care un fost angajat al Armatei române, actualmente trecut în rezervã, domnul Decebal Dumitrescu, domiciliat în str. Dorobanþilor nr. 25, et. 2, ap. 5, Cluj-Napoca, ne atrage atenþia asupra faptului cã un memoriu pe care l-a înaintat ministerului nu s-a bucurat de o tratare corespunzãtoare, fiind ascuns, se pare, adevãrul. În ce sens? În sensul cã memoriul a fost trimis spre soluþionare tocmai celui care a fãcut obiectul sesizãrii respective.

Cu alte cuvinte, este vorba de o înscenare a dispariþiei unui pistol ca, la urmã, acelaºi maior, în rezervã acum, Decebal Dumitrescu sã tragã ponoasele, în timp ce ºeful care nu i-a predat atribuþiile de serviciu este bine mersi în continuare, într-o situaþie care nu-l obligã sã fie responsabil în faþa legii.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Pentru formularea rãspunsurilor, îl invit pe domnul Sorin Encuþescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

## **Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

Ca urmare a procesului de reorganizare ºi restructurare a armatei, mai multe imobile aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale au fost disponibilizate. Pentru unele dintre acestea, organele administraþiei publice locale ºi-au manifestast expres dorinþa de a le prelua ºi folosi în condiþii eficiente. În acest sens, au fost promovate ºi adoptate hotãrâri ale Guvernului care au avut ca obiect de reglementare transmiterea dreptului de administrare a acestor imobile de la Ministerul Apãrãrii Naþionale cãtre autoritãþile administraþiei publice centrale sau locale.

Referitor la întrebarea dumneavoastrã, cazarma ºi parte din internatul ªcolii generale din localitatea Huedin nu sunt disponibilizate la aceastã datã, ele prezentând, în continuare, interes operativ pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Totodatã, precizãm faptul cã imobilele deþinute în garnizoana Huedin nu au fost solicitate de cãtre organele administraþiei publice locale sau de cãtre Ministerul de Interne pentru unitãþile de pompieri din localitate ºi, oricum, acest transfer de administrare nu se poate face printr-un protocol, ci în mod expres, printr-o hotãrâre de Guvern. Acesta a fost rãspunsul la prima întrebare.

La cea de-a doua întrebare, referitor la solicitarea dumneavoastrã privind reanalizarea cazului domnului maior în rezervã Traian Decebal Dumitrescu, vã comunicãm cã acest caz a fost tratat cu maximã seriozitate de cãtre structurile specializate din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Cu regret, vã informãm cã aºa-zisele nereguli ºi ilegalitãþi comise pentru scoaterea sa în rezervã s-au dovedit a fi inexistente ºi nu putem decât sã reiterãm pentru a ºasea oarã rãspunsul oferit ºi petentului. Trecerea în rezervã a acestuia, pe atunci cãpitanul Traian Decebal Dumitrescu, s-a fãcut în baza Ordinului ministrului apãrãrii naþionale nr. 778 din 11 septembrie 1991, prin aplicarea art. 43 lit. i) din Statutul corpului ofiþerilor, ediþia 1965, în vigoare la acea datã, care prevedea aplicarea acestei mãsuri în cazul comiterii abaterilor grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziþii legale.

Atât în urma memoriilor trimise, cât ºi a discuþiilor purtate cu ofiþerul în rezervã la Centrul Militar Judeþean Cluj în data de 10 mai 2002, ora 11,00, a reieºit dorinþa acestuia de a beneficia de pensie militarã ºi de plãþile compensatorii acordate conform Ordonanþei Guvernului nr. 7 din 1998. Dupã cum este cunoscut, unul din principiile de bazã ale Constituþiei României este cel al neretroactivitãþii legii, cu excepþia legii penale celei mai favorabile. Nu este posibil ca un act normativ care a intrat în vigoare în 1998 sã fie aplicat retroactiv unei situaþii din 1991.

În concluzie, trecerea în rezervã a ofiþerului s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la acea datã, iar solicitãrile unor eventuale despãgubiri sau plãþi compensatorii nu au temei legal, Ministerul Apãrãrii Naþionale nefiind în culpã. Cu atât mai puþin este posibilã reîncadrarea petentului în activitate, þinând cont atât de condiþiile actuale ºi de perspectivã ale restructurãrii organismului militar, cât ºi de serioasele probleme cu ordinea ºi disciplina militarã constatate în activitatea de militar activ a acestui ofiþer în rezervã.

Acestea sunt problemele incluse în rãspunsul pentru dumneavoastrã, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnul deputat Brudaºca.

Eu mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns. În primul caz, cel cu Huedinul, l-aº ruga sã aibã în vedere situaþia creatã ºi sã propunã ministerului promovarea unei hotãrâri de Guvern în concordanþã cu practicile specifice dacã apreciazã cã nu existã perspective ca aceste spaþii sã fie refolosite într-un timp rezonabil în scopuri militare.

În cazul celui de-al doilea rãspuns, apreciez minuþiozitatea ºi preocuparea pentru identificarea exactã a problematicii. Dar aº vrea sã menþionez cã tot în memoriile petentului se subliniazã câteva lucruri care þin de comanda unitãþii militare în care ºi-a desfãºurat activitatea pânã la trecerea sa în rezervã, aducându-se grave acuzaþii în legãturã cu probitatea doveditã de comandanþii în cauzã.

Din rãspunsul pe care l-am primit de la minister prin intervenþia domnului ministru, n-a rezultat nici un fel de referire la persoanele în cauzã. Sunt ele sau nu sunt vinovate de acuzaþiile formulate la adresa lor? Dacã sunt vinovate, atunci se mai justificã mãsura de scoatere din cadrele active ale armatei? Sunt chestiuni asupra cãrora consider cã ministerul trebuie sã se pronunþe neechivoc ºi, dacã se poate, cu aceeaºi exactitate ºi minuþiozitate ca în restul rãspunsului.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule Encuþescu.

Pentru a putea demara hotãrârea de Guvern de transfer a acelei unitãþi militare cãtre administraþia localã este neapãrat nevoie sã existe o hotãrâre a consiliului local. Deci am ruga consiliul local sã ia în discuþie, ne trimit acea hotãrâre ºi, în baza solicitãrii ºi a hotãrârii consiliului local, noi putem începe demersurile pentru hotãrârea de Guvern.

În legãturã cu al doilea aspect, sã ºtiþi cã ºi comandanþii, atât comandantul, cât ºi ºeful de stat major au fost pedepsiþi, iar alte douã cadre militare care îºi desfãºurau activitatea în acea unitate au fost ºi ei deferiþi Parchetului militar. Deci acolo a fost o comisie a ministrului apãrãrii naþionale, care a investigat cu foarte mare seriozitate aceastã problemã, ºi, la fel, celelalte comisii, cum am spus, ofiþerul se aflã la cel de-al ºaselea raport ºi, de fiecare datã, noua conducere a ministerului a abordat cu maximã responsabilitate acest caz ºi au fost reluate... Noi avem aici, aºa este, dosarul cu toate elementele care au fost studiate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu pentru aceste precizãri.

Doamna deputat Mihaela Ionescu a adresat o interpelare cãtre Ministerul Afacerilor Externe.

Dacã doreºte sã dezvolte?

Dacã nu, îl invit pe domnul Cristian Niculescu, secretar de stat la acest minister, sã formuleze rãspuns. ## **Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Doamnã deputat, îmi permiteþi sã rãspund din partea domnului Mircea Geoanã, ministrul afacerilor externe, care la ora actualã este la Reykjav’k.

În cadrul instanþelor francofoniei instituþionale, România ºi-a exprimat interesul pentru o corectã difuzare în cadrul grilei de programe a canalului de televiziune francofon TV5 a realitãþilor din þãrile aparþinând polului de francofonie din Europa Centralã ºi de Est, având drept centru România.

Þinând cont de noua deschidere a francofoniei instituþionale spre zona noastrã, a fost comunicatã conducerii TV5 dorinþa expresã ca regiunea Europei Centrale ºi de Est sã fie prezentã ºi prezentatã în mod constant pe antenele acestui canal de televiziune francofon.

În cursul lunii februarie 2002, domnul Serge Adda, preºedinte Ð director general al TV5, a luat decizia privind realizarea unei emisiuni ”Vingt quatre heures Bucarest samediÒ, dedicatã României, difuzatã în direct în zilele 27Ñ28 aprilie 2002. Acest tip de emisiune a fost consacratã pânã în prezent unor capitale din întreaga lume, printre care: Paris, Bruxelles, Dakar, Cairo, Hanoi, QuŽbec ºi altele.

Precizez cã modalitatea consacratã a acestei emisiuni, care s-a aplicat atât în România, cât ºi în celelalte þãri, se fundamenteazã pe principiul independenþei presei, conceptul, selecþia materialelor ºi realizarea programelor aparþinând în întregime echipei TV5. Autoritãþile naþionale faciliteazã doar realizarea emisiunii prin acordarea de asistenþã echipei TV5 în relaþiile cu instituþiile cu atribuþii în domeniu.

Realizarea unei emisiuni ”Vingt quatre heures Bucarest samediÒ dedicatã României s-a dorit a fi o acþiune în favoarea promovãrii imaginii þãrii noastre în întreaga lume, în rândul celor 600 de milioane de telespectatori pe care îi numãrã TV5. Bucureºtiul avea astfel posibilitatea de a deveni pentru 24 de ore capitala lumii, României oferindu-i-se oportunitatea de a fi privitã, în direct, în Europa ºi pe întreg mapamondul.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Dacã doamna deputat Mihaela Ionescu doreºte sã facã referiri la acest rãspuns?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Vã mulþumesc, domnule ministru.

Rãspunsul dumneavoastrã nu a fãcut decât sã confirme bãnuiala mea, ºi anume cã Ministerul Afacerilor Externe avea cunoºtinþã despre aceastã emisiune, cã a fost pãcãlit, cã a fost o gafã politicã, cã rezultatul a fost o gafã politicã, dacã recunoaºteþi sau nu, aºa trebuie numitã, ºi, de aceea, m-ar interesa mai mult sã ne spuneþi care au fost sugestiile pãrþii române. Aþi spus în rãspunsul dumneavoastrã cã aþi fãcut anumite sugestii pãrþii franceze, pe care aceasta nu le-a respectat.

ªi, de asemenea, eu am întrebat, am avut douã întrebãri, a doua întrebare a fost: Cum va folosi Ministerul Afacerilor Externe sau dacã va folosi într-un fel în cadrul integrãrii noastre în NATO, integrãrii europene... aceastã emisiune mai poate fi folositã sau, de fapt, este cheia care a închis drumul spre integrarea noastrã, pentru cã o populaþie ciudatã, cum ne-a... mã rog, curioasã, articulare ciudatã, cum ne-a caracterizat prima oarã ºi aºa cum s-a redat în toatã presa noastrã reflectarea în presa francezã a acestei emisiuni, nu poate sã fie primitã în Europa alãturi de oamenii care nu sunt ciudaþi, îi primeºti pe cei ca tine, nu pe cei diferiþi de tine?

În orice caz, cred cã Departamentul de francofonie al Ministerului Afacerilor Externe este rãspunzãtor, deci nu a acþionat cum trebuie.

Noi, parlamentarii francofoni, niciodatã nu participãm, de exemplu, la activitãþile Ministerului Afacerilor Externe, ale Departamentului francofoniei. Probabil cã face ceva acest departament, în orice caz, aici a fost un eºec, în cazul în speþã a fost un eºec ºi un eºec care nu trebuia sã se întâmple.

Spuneaþi cã au fost redate ºi aspecte pozitive. Într-adevãr, dar ºi acestea au fost tendenþios prezentate, chiar Muzeul de Artã a fost prezentat ca un muzeu în care în timpul comunismului operele de artã erau sechestrate, spune doamna Theodorescu, cred cã este soþia ministrului, nu ºtiu, fosta soþie a ministrului, eu nu am cunoºtinþã, am trãit în þara asta, m-am nãscut în þara asta, dar operele de artã de la Muzeul de Artã sã fi fost sechestrate în timpul comunismului, aºa a spus dânsa în interviuÉ!

Da. Poftiþi, domnule ministru.

Ministerul Afacerilor Externe, cum am precizat ºi în text, nu a fãcut decât sã faciliteze realizarea emisiunii. Sugestiile pe care le-a dat Ministerul Afacerilor Externe nu au fost de conþinut, pentru cã nu s-a putut acest lucru, partea francezã nu a dorit absolut deloc ca sã primeascã sugestii în privinþa conþinutului. Singurele sugestii care au fost date ºi care nu au fost luate în seamã au fost cele legate de locuri de filmare, am menþionat asta în text, de personalitãþi care sã fie folosite pentru interviuri.

De asemenea, eu am subliniat în text, trebuie þinut cont în mod neapãrat cã televiziunea francezã este o televiziune liberã, cã mai ales în Franþa libertatea presei este extraordinar de importantã pentru realizatorii care fac asemenea emisiuni, emisiuni care au deja o anumitã tradiþie privind modul în care sunt organizate. Ministerul Afacerilor Externe a reuºit însã sã creeze doar cadrul pentru o astfel de emisiune care, dupã cum am menþionat inclusiv în rãspunsul la întrebarea doamnei deputat Mihaela Ionescu, va folosi partea care este pozitivã din aceastã emisiune ºi este o parte pozitivã consistentã. Într-adevãr, ne exprimãm ca ºi orice fel de cetãþean român suprinderea pentru faptul cã anumite pãrþi ale emisiunii au avut îngroºatã o tentã negativã, o tentã negativã faþã de care, vã rog sã ne credeþi, din considerentele pe care le-am menþionat, nu am putut face nimic.

În privinþa costurilor care au presupus aceastã emisiune am arãtat, nici mãcar din acest punct de vedere nu am putut face un reproº pãrþii franceze. Repet, Ministerul Afacerilor Externe poate ºi trebuie sã sprijine acþiuni de promovare a unor televiziuni strãine în interiorul þãrii noastre, dar nu poate în nici un caz sã controleze conþinutul unor astfel de emisiuni.

Da. Vã mulþumesc. Doamna Mihaela Ionescu.

Cu tot respectul pe care i-l port domnului ministru, ºtiþi cã vã admir ca editor ºi vã cunosc de mult timp, totuºi dumneavoastrã spuneþi cã Ministerul Afacerilor Externe a oferit cadrul. Asta mã interesa ºi pe mine, cine au fost cozile de topor, pentru cã francezii... eu nu ºtiu unde locuiesc aurolacii, eu nu ºtiu unde e groapa de gunoi, deci cineva, un român, i-a dus la groapa de gunoi ºi un român i-a dus la aurolaci. Un român i-a trimis spre singurii intelectuali care sunt de la GDS, ºi nu alþii.

Asta este întrebarea mea, cum de au ajuns, sau înseamnã cã suntem chiar o þarã complet descoperitã, deci ºtiu strãinii atât de bine despre noi atâtea lucruri ºi cã asta este realitatea noastrã, aºa suntem.

## Da. Vã mulþumesc.

Într-adevãr, este un subiect asupra cãruia trebuie sã mediteze toþi cei care au avut implicaþii asupra acestei emisiuni, cã, la urma urmei, ei sunt independenþi, dar când vin la tine în casã mai respectã ºi regulile casei, aºa mi s-ar pãrea normal.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Domnul deputat Gheorghe Pribeanu a adresat o interpelare cãtre Ministerul Administraþiei Publice. Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Eu am o interpelare adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

În conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificãrile ulterioare la Legea nr. 169/1997 ºi Legea nr. 1/2000, în fiecare comunã, oraº sau municipiu se constituie prin ordinul prefectului o comisie condusã de primar, în scopul stabilirii dreptului de proprietate ºi eliberãrii titlurilor de proprietate. Dacã în judeþul Timiº o mare parte din titluri nu au fost înmânate pânã în prezent, cauza trebuie cãutatã în modul în care comisiile respective sunt coordonate de unii primari.

De curând, un caz amplu mediatizat al primarului comunei Denta din judeþul Timiº care a fost prins în flagrant luând drept mitã suma de 100 de milioane de lei pentru intermedierea ºi eliberarea unor acte nelegale într-o afacere cu terenuri agricole.

La sesizarea unor locuitori ai comunei Sânandrei din judeþul Timiº, am constatat cã primarul Duma Gheorghe întârzie nejustificat eliberarea unor titluri de proprietate pe seama celor îndreptãþiþi, iar în alte cazuri refuzã punerea în posesie a terenurilor.

Prin conþinutul unor acte emise în mod oficial de la Primãria Comunei Sânandrei cãtre locuitorii comunei, rezultã cã acestora le este condiþionatã stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ºi eliberarea titlurilor de proprietate, de o declaraþie scrisã, la care sã rãspundã: dacã va lucra personal terenul, dacã intenþioneazã sã-l vândã sau dacã va da terenul în arendã.

În aceeaºi adresã se menþioneazã cã asociaþiile care funcþioneazã pe teritoriul comunei nu sunt în mãsurã sã lucreze terenuri agricole prea mari ºi atunci soluþia este vânzarea terenurilor cãtre cetãþeni strãini, propunându-se chiar preþul de 4-5 milioane de lei.

Aºadar, întârzierea eliberãrii titlurilor de proprietate ºi, o datã cu aceasta, punerea în posesie, se datoreazã slabei preocupãri a organismelor abilitate sã supravegheze aceastã acþiune ºi corupþiei, care este prezentã încã în administraþia de stat.

Rog pe domnul ministru Octav Cozmâncã sã rãspundã dacã are cunoºtinþe de aceste lucruri ºi ce mãsuri intenþioneazã sã dispunã. Menþionez cã aceste cazuri sunt extinse la toate judeþele limitrofe judeþului Timiº, în tot Banatul ºi în toatã zona de câmpie de vest a þãrii, iar asta duce ca terenuri care au potenþial productiv ridicat sã nu fie cultivate. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl rog pe domnul Ionel Fleºariu, secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice, sã vã rãspundã la aceastã întrebare. **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

În judeþul Timiº, dintr-un total de 146.854 titluri de proprietate, de emis în baza prevederilor Legii fondului funciar ºi forestier, au fost emise pânã în prezent 102.020 titluri, respectiv 69,47%.

În perioada 1 ianuarie 2001 Ñ 31 martie 2002, au fost emise un numãr de 13.438 titluri de proprietate, ceea ce reprezintã 13,17% din numãrul total al titlurilor de proprietate emise în întreaga perioadã de timp ce a trecut de la intrarea în vigoare a legilor fondului funciar. În mãsura în care se înregistra acelaºi ritm susþinut ºi în anii trecuþi, se poate aprecia cã aplicarea legilor fondului funciar era încheiatã în acest judeþ.

Menþionãm cã între anii 1997Ñ2000, au fost emise în judeþul Timiº doar 10.000 de titluri de proprietate. Prefectul judeþului Timiº, domnul Horia Ciocârlie, în calitate de preºedinte al Comisiei judeþene de stabilire a dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a acþionat în primul rând pentru buna organizare în activitatea comisiilor locale, pentru ca acestea sã-ºi poatã îndeplini în mod corespunzãtor atribuþiile stabilite prin lege.

Au fost luate o serie întreagã de mãsuri pentru impulsionarea aplicãrii Legii fondului funciar ºi forestier, ceea ce s-a vãzut în accelerarea ritmului de eliberare a titlurilor de proprietate. Referitor la cazul primarului comunei Denta, care a comis fapte de luare de mitã, vã facem cunoscut cã Tribunalul Timiº a hotãrât condamnarea sa la patru ani de închisoare.

În legãturã cu sesizarea fãcutã de cãtre unii locuitori din comuna Sânandrei cãtre domnul deputat Gheorghe Pribeanu, privind întârzierea nejustificatã a eliberãrii titlurilor de proprietate, vã facem cunoscut urmãtoarele:

Dintr-un total de 1.567 titluri de proprietate, care trebuiau emise conform Legii fondului funciar, în aceastã localitate au fost emise 1.451 de titluri, respectiv 92,59%. Dintre acestea, numai 30 de titluri de proprietate se mai aflã încã la comisia localã, nefiind ridicate, întrucât cetãþenii nu s-au prezentat sã le ridice.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule Pribeanu, mai aveþi ceva de adãugat? Da.

Am rugãmintea, la colegii deputaþi care aºteaptã rãspunsuri, sã-ºi concentreze ºi intervenþiile.

De asemenea, îi rog ºi pe domnii miniºtri sã rãspundã la obiect, direct, pentru cã suntem deja în crizã de timp.

Eu mulþumesc pentru rãspunsul acordat, dar totuºi îmi menþin afirmaþia ºi voi demonstra cu mai multe cazuri în care terenul este vândut, ºi nu aºa cum se spune, cã este luat în prelucrare. Sunt societãþi mixte care, prin anumite artificii, iau teren foarte mult ºi terenul rãmâne nelucrat în judeþul Timiº, pe suprafeþe foarte mari. Sunt pagube aduse agriculturii româneºti, sunt câte trei ani terenurile nelucrate ºi cumpãrate de aceºti investitori strategici, cum le spune, care aºteaptã sã revândã pãmântul, nu sã-l lucreze.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca aºteaptã un rãsuns la interpelare din partea Ministerului Justiþiei.

Mai aveþi ceva de completat? Nu.

Atunci îl rog pe domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat în Ministerul Justiþiei, sã vã rãspundã.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la litigiul dintre ”Federal Coop SãlajÒ ºi Ana Borteº, aflat pe rolul Judecãtoriei Zalãu, în urma verificãrilor efectuate, vã comunicãm urmãtoarele:

Pe rolul judecãtoriei a fost înregistratã cererea pentru anularea parþialã a titlului de proprietate, eliberat la 12 octombrie 2001, formulatã de ”Federal CoopÒ, în contradictoriu cu Borteº Ana, Comisia judeþeanã Sãlaj pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ºi Consiliul local al comunei Bucium.

Cererea formeazã obiectul dosarului 1.312/2002 al aceleiaºi instanþe a Judecãtoriei Zalãu ºi are termen de judecatã la 20 mai 2002.

În ºedinþa publicã din 22 aprilie 2002 reclamanta a solicitat încuviinþarea efectuãrii unei expertize topografice pentru clarificarea situaþiei juridice a terenului în litigiu, pe care sunt ridicate construcþiile ridicate de reclamantã, ºi a situaþiei din cartea funciarã a imobilului, ºi a fost numit un expert, cu acordul pãrþilor.

Prin încheierea din aceeaºi datã, instanþa a respins excepþia autoritãþii de lucru judecat, formulatã de apãrãtorul pârâtei, ºi a provocat discutarea adminisibilitãþii probei cu martori, solicitatã de reclamantã la un termen ulterior. În aceastã fazã a procesului, pârâta, prin avocat, a fost de acord cu efectuarea expertizei ºi numirea expertului, participând la stabilirea obiectivelor expertizei, ºi s-a mai solicitat ataºarea unui dosar al Judecãtoriei Zalãu, care a fost soluþionat definitiv ºi irevocabil între aceleaºi pãrþi.

Referitor la litigiul anterior ce s-a purtat între pãrþi, menþionãm cã a fost definitiv soluþionat prin Decizia din 25 octombrie 2001 a Tribunalului Sãlaj ºi a devenit irevocabilã prin Decizia nr. 325 din 14 februarie 2002 a Curþii de Apel Cluj. Acest dosar a avut ca obiect constatarea dreptului de proprietate al reclamantei ”Federal Coop SãlajÒ asupra construcþiilor edificate pe terenul pârâtei, persoanã fizicã, precum ºi anularea parþialã a procesului verbal de punere în posesie a pârâtei Borteº Ana asupra terenului pe care au fost edificate construcþiile.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Damian Brudaºca.

Eu îi mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns. Din pãcate, Domnia sa sau cei care au întocmit acest rãspuns au evitat sã facã referire la relaþia dintre consilierul juridic Pop Claudiu de la ”Federal CoopÒ ºi soþia acestuia, judecãtoare la Judecãtoria din Zalãu.

De asemenea, se pare cã documentarea care a fost fãcutã de cãtre minister este parþial adevãratã, pentru cã, dacã s-ar fi verificat mai în detaliu, s-ar fi ajuns la constatarea cã acea expertizã care a fost solicitatã nu vizeazã întocmirea unei... sau analizarea întregii situaþii actuale pe terenul care face obiectul acestei dispute în justiþie, ci doar a celor care au fost construite absolut abuziv ºi ilegal de cãtre ”Federal CoopÒ.

Mai trebuie sã mai þinem cont ºi de un alt aspect: preºedintele ”Federal Coop SãlajÒ este un distins reprezentant al partidului de guvernãmânt ºi nu excludem posibilitatea ca aceastã situaþie sã fie ºi datoritã influenþei reclamate a politicului asupra deciziilor justiþiei.

În altã ordine de idei, aº dori sã îl rog pe domnul ministru, cu tot respectul pe care i-l port, sã aibã în vedere cã afirmaþiile fãcute de mine nu sunt simple speculaþii ºi ele sunt determinate tocmai de atitudinea pãrtinitoare doveditã de cãtre judecãtoarea de ºedinþã atunci când au fost aprobate absolut toate solicitãrile reclamantului ºi au fost respins absolut toate solicitãrile celei pârâte.

În consecinþã, se poate trage concluzia cã aici avem de-a face cu o periculoasã manipulare a justiþiei în

interesul unor pãrþi ºi putem trage, de asemenea, concluzia cã slujitorii justiþiei nu sunt chiar atât de corecþi Ñ unii dintre ei, evident Ñ aºa cum le-o cere deontologia profesiei.

Da. Vã mulþumesc.

Doamna deputat Maria Apostolescu ºi domnul deputat Damian Brudaºca au adresat cãtre Ministerul Muncii, doamna deputat o interpelare, domnul Damian Brudaºca douã interpelãri.

Dacã doreºte sã dezvolte interpelareaÉ Doamna deputat, doriþi sã dezvoltaþi interpelarea? Cã aº vrea sã-l rog pe domnul secretar de stat Rãzvan Ciricã sã vã dea rãspunsul la amândoi.

Poftiþi la microfon!

Aº vrea sã aflu care este stadiul lucrãrilor construcþiei Casei de pensii din Iaºi, întrucât ea, pe hârtie, este prevãzutã a fi fost începutã în octombrie 2001 ºi eu nu prea am vãzut vreo miºcare la aceastã activitate.

Aº vrea sã ºtiu care este stadiul, întrucât numeroºi pensionari din Iaºi solicitã acest rãspuns ºi au nevoie de aceastã construcþie.

Îl rog pe domnul secretar de stat Rãzvan Ciricã sã dea rãspuns interpelãrilor respective.

## **Domnul Rãzvan Ciricã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre doamna deputat Maria Apostolescu, cu privire la stadiul lucrãrilor la sediul Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã Iaºi, formulãm urmãtoarele comentarii:

Cunoscând starea precarã a spaþiilor, realmente precarã a spaþiilor în care-ºi desfãºoarã activitatea atât casa judeþeanã de pensii, cât ºi Direcþia generalã de muncã ºi solidaritate socialã Iaºi, conducerea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a dispus introducerea în bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 a obiectivului de investiþii sub numele de ”Sediu D.G.M.S. IaºiÒ.

Lucrãrile n-au început însã. De ce? Pentru cã s-a considerat cã execuþia obiectivului va dura circa 3 ani, timp în care sediile actuale se vor degrada ºi mai mult, putând pune în pericol atât salariaþii, cât ºi publicul, fiind, în aceste condiþii, mai eficientã achiziþionarea unui sediu nou, în care cele douã instituþii sã se poatã muta cât mai curând.

Având în vedere aceastã situaþie, conducerea ministerului a aprobat achiziþia, din Fondurile bugetului asigurãrilor sociale de stat, a unui sediu în municipiul Iaºi, achiziþie care se va finaliza în cel mai scurt timp.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Domnule secretar de stat, vã rugãm sã rãspundeþi ºi la interpelãrile domnului Brudaºca.

Doamna Apostolescu, pânã îºi pregãteºte domnul ministru rãspunsul... ## **Doamna Maria Apostolescu**

**:**

Din câte cunosc...

Spuneþi la microfon, sã se înregistreze în stenogramã, sã se audã...

Din câte cunosc, Primãria Municipiului Iaºi nu a avizat o suprafaþã corespunzãtoare construirii acestui edificiu. Din acest motiv, eu am aflat cã nu s-a început construirea, la 6 luni de când este prevãzut. ªi, deci, nu este spaþiu, am înþeles, nu pentru cã dumneavoastrã vreþi sã comasaþi douã clãdiri într-una.

24 de luni este prevãzutã construirea. Nu cred eu cã ãsta e motivul. Tot mai bine este pentru urgentarea ca Primãria Municipiului Iaºi sã acorde o suprafaþã corespunzãtoare ºi într-un loc bun.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, doamna deputat. Poftiþi, rãspundeþi ºi domnului Damian Brudaºca.

Ca rãspuns la interpelarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnul deputat Damian Brudaºca, privind cazul numitului Nicula Ion, domiciliat în municipiul Gherla, strada Mihai Viteazul nr. 22, în ceea ce priveºte mãsurile legale care trebuie întreprinse pentru a beneficia de facilitãþile acordate persoanelor persecutate etnic, facem urmãtoarele precizãri:

Perioada în care persoana, cetãþean român, a avut de suferit persecuþii din motive etnice, respectiv 6 septembrie 1940 Ñ 6 martie 1945, intrã sub incidenþa prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 105 din 1999, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 189 din 2000, cu modificãrile ulterioare, ºi a Normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanþe, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 127 din 2002.

Pânã la intrarea în vigoare a Hotãrârii Guvernului nr. 127 din 2002 noþiunea de persoanã care a fost strãmutatã în altã localitate nu a inclus ºi persoanele care au fost expulzate sau refugiate, precum ºi cele care au fãcut obiectul unui schimb de populaþie ca urmare a unui tratat bilateral.

Ca urmare, persoanele aflate în aceastã situaþie ºi care au depus cereri la direcþiile teritoriale de muncã ºi solidaritate socialã nu au putut beneficia de prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105 din 1999, întrucât nu a existat cadrul legal.

În aceastã categorie s-au încadrat ºi persoanele care au fãcut obiectul schimbului de populaþie dintre România ºi Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940.

Astfel, conform prevederilor actelor normative susmenþionate, cererea ºi actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la casele teritoriale de pensii.

În cazul domnului Nicula Ioan, din analiza documentelor anexate cererii rezultã cã se încadreazã în categoria

persoanelor care au fãcut obiectul schimbului de populaþie dintre România ºi Bulgaria, realizat în baza Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940.

Ca urmare, prin Adresa nr. 1.033 din 10.V.2002, s-a dispus soluþionarea în regim de urgenþã a cazului de cãtre Comisia pentru aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 189/2000, cu modificãrile ulterioare.

Vã mulþumesc ºi eu.

Înþeleg cã domnul Brudaºca este mulþumit de rãspunsuri.

Mai avem... Poftiþi, domnule Brudaºca, dacã aveþi de spus ceva!

Mai avem de primit douã rãspunsuri din partea Ministerului Agriculturii, pentru solicitãrile venite de la domnii deputaþi Cornel Popa ºi Damian Brudaºca.

Dacã vreun coleg din cei doi doreºte sã dezvolte... Domnule Cornel Popa, vã rog! Sã încercãm sã ne concentrãm puþin intervenþiile, cã suntem deja în crizã de timp.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-un minut, pot sã vã spun cã întrebarea mea adresatã Ministerului Agriculturii, domnului Ilie Sârbu, privind situaþia ºi dificultãþile producãtorilor de carne de porc se referã la Hotãrârea Guvernului nr. 964 din 1998 pentru aprobarea clasificãrii ºi a duratelor normale de funcþionare a mijloacelor fixe grupa V, animale ºi plantaþii, ºi grupa V.1, animale, ºi unele categorii de animale, considerate mijloace fixe.

Din analiza textului, se observã cã lipsesc vierii ºi scroafele pentru reproducere, care au rolul de formare a turmei de bazã, precum ºi a purceilor din care se obþine carnea.

Urmare a acestei dispoziþii legale, vierii ºi scroafele nu mai sunt mijloace fixe, ci mijloace circulante, însemnând

cã valoarea lor este cuprinsã în costul de producþie ºi nu în mod treptat, prin amortizare liniarã.

Acest fapt a produs consecinþe deosebit de grave asupra producãtorilor de carne de porc din România ºi, implicit, asupra populaþiei consumatoare, în sensul cã animalele, datoritã imposibilitãþii de recuperare a preþului de cumpãrare a acestor animale din preþul de vânzare a cãrnii de porc, populaþia suportând creºterea gradualã.

Astfel, sumele de bani investite în cumpãrarea de vieri ºi scroafe de reproducþie, de ordinul miliardelor de lei, s-au transformat în pierderi, în loc sã contribuie la majorarea capitalului propriu.

Întrebãrile se refereau: din ce considerente au fost omiºi vierii ºi scroafele de reproducþie de pe lista mijloacelor fixe, prevãzutã de Hotãrârea de Guvern nr. 964/1998 ºi, doi, prin ce mãsuri se pot remedia situaþiile de dificultate ale producãtorilor de carne de porc?

## Da. Vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, reprezentantul Ministerului Agriculturii, sã dea rãspuns interpelãrilor formulate de cei doi deputaþi.

## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte,

La întrebarea adresatã de domnul deputat Cornel Popa, vrem sã vã spunem cã Hotãrârea de Guvern nr. 964 din 1998 a fost iniþiatã ºi realizatã de cãtre Ministerul de Finanþe, fãrã a întreba, la vremea respectivã, sau a cere avizul Ministerului Agriculturii, situaþie în care au fost excluse din categoria mijloacelor fixe animalele de prãsilã, cu o utilizare de circa 2,5-3 ani.

În situaþia de faþã, noi am fãcut o corespondenþã ºi suntem în continuare în discuþii, sã revenim asupra acestei hotãrâri pentru cã efectul ei, dacã nu s-a simþit prea mult pânã acum, a fost cã noi n-am mai avut efective, aglomerãri de animale, mai ales cele de reproducþie, dar de-acum va trebui s-o modificãm urgent cã, altfel, o datã cu apariþia Legii exploataþiilor ºi când vor apãrea exploataþii concentrate de creºterea unor asemenea categorii de animale, efectele nu sunt benefice, nici pentru crescãtori, nici pentru perpetuarea speciei în anii urmãtori. De aceea, vã asigurãm cã nu va rãmâne în aceastã situaþie.

Mulþumesc. Pentru domnul Brudaºca.

Al doilea rãspuns pentru domnul deputat Damian Brudaºca: dânsul se referã la o unitate care aparþine Regiei Protocolului de Stat, cea din Victoria, Cluj, ºi, ca atare, în conformitate cu Ordonanþa nr. 102 din 2001, terenul solicitat, în suprafaþã de 59,2 hectare în funcþiune, nu aparþine domeniului statului, Agenþiei Domeniului Statului, ci aparþine acestei regii ºi din aceastã cauzã Ministerul Agriculturii nu poate sã intervinã, pentru cã proprietarul este altul decât Agenþia Domeniului Statului. Aici ne putem adresa Secretariatului General al Guvernului, care coordoneazã activitatea Regiei Protocolului de Stat.

Domnul Damian Brudaºca.

Sunt nevoit doar sã fac urmãtoarea precizare.

Pentru suprafaþa invocatã ºi de domnul ministru Predilã s-au eliberat deja, deci au fost cuprinse, s-au întocmit liste în care au fost cuprinse persoanele care au revendicat suprafeþele respective. Ce se întâmplã în acest caz? Care este prioritatea, interesele acestei Regii a Protocolului de Stat sau mergem cu ideea retrocedãrilor pentru toatã lumea ºi n-avem oameni de categoria întâi, ºi oameni de alte categorii pentru retrocedarea proprietãþilor avute?

De aici poate rezulta ºi seriozitatea ºi sinceritatea demersului promovat de actuala putere privind restituirea proprietãþilor cãtre cei care sunt îndrituiþi sã le recapete. Dacã nu se va rezolva, în conformitate cu principiile pe care le susþine Guvernul, atunci ne îndoim de sinceritatea acestei politici de _restitutio in integrum_ .

Mai am în vedere cã, dacã printre cei care sunt pe listele respective s-ar afla reprezentanþi ai U.D.M.R.-ului, cred cã Guvernul ar fi gãsit în 24 de ore soluþii mult favorabile acestora. Dar, cum este vorba doar de populaþie de origine româneascã, se paseazã responsabilitatea de la un minister la altul.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã rezolvãm în câteva minute ºi lista interpelãrilor, cu rugãmintea: acei colegi care nu au depus în scris ºi vor s-o prezinte verbal sã lase introducerile ºi politizarea ºi sã prezinte doar obiectul interpelãrii, urmând sã facã dezvoltarea cu ocazia primirii rãspunsurilor.

Îl rog pe domnul deputat Ioan Miclea sã prezinte interpelãrile.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Prima interpelare este adresatã Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului, domnului ministru Ovidiu Tiberiu Muºetescu. Este, de fapt, o reluare a problemei privind privatizarea defectuoasã la ”CimentulÒ Turda, unde, prin niºte maºinaþiuni ºi prin niºte artificii, s-a ajuns la o delapidare de circa 5 milioane.

A.P.A.P.S.-ul a recunoscut aceastã problemã ºi trebuia sã se îndrepte cu pretenþii spre cumpãrãtor, dar pânã în prezent nu s-a fãcut acest lucru, deºi a trecut un an de zile de când i-am sesizat. ªi cer, deci, rãspuns în scris, în faþa plenului Camerei Deputaþilor, privind mãsurile pe care considerã cã trebuie sã le ia ºi finalitatea acestor mãsuri.

A doua interpelare pentru domnul Octav Cozmâncã, ministru pentru administraþia publicã, se referã la reþinerea din cele 3 milioane, care trebuiau sã fie plãtite recenzorilor, de cãtre cineva din partea Casei de Pensii, fapt pentru care a trebuit sã stea oamenii douã dimineþi la primãriile din þara noastrã ºi sã-ºi piardã atât timpul lor

de odihnã, era vorba de zilele de sâmbãtã... cât ºi stresul pe care l-a provocat aceastã neregulã.

Deci cer sã-mi dea rãspuns: Cine se face vinovat pentru acest abuz?

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban a depus douã interpelãri în scris. Domnul deputat Damian Brudaºca a depus douã interpelãri în scris.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Costache.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, interpelarea mea de astãzi este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnului Ovidiu Muºetescu, ministru al Autoritãþii pentru Privatizare, ºi se referã la societatea buzoianã FORESTA Nehoiu, care, de mai multã vreme, se aflã într-o situaþie dezastruoasã. Miºcãrile sindicale nu mai contenesc, toate sunt reflectate ºi în presa localã, ºi în cea centralã. Dar pare cã nu se gãsesc soluþiile cele mai potrivite.

Recent, am primit o rugãminte, o adresã din partea Sindicatului FORESTA BEST WOODÉ Nehoiu, semnatã de preºedintele sindicatului, în care suntem rugaþi sã întreprindem tot ceea ce ne stã în putinþã pentru a încerca salvarea acestei unitãþi, altãdatã falã a judeþului Buzãu.

În fapt, societatea FORESTA Nehoiu a fost privatizatã cãtre cetãþeanul sirian Omar Haisam, personaj agreat altminteri de stâlpii puterii locale, care a realizat ”o datorie la bugetul asigurãrilor socialeÒ de aproximativ 100 miliarde lei.

Se constatã cã nu s-a respectat Ordonanþa de urgenþã nr. 48/1997 privind privatizarea unitãþii; situaþia salariaþilor, disponibilizãrile abuzive, privarea celor rãmaºi în unitate de dreptul la asistenþã medicalã, la continuitate, la vechime în muncã; acþiunea ilegalã numitã ”stopaj la sursãÒ, care a îndatorat unitatea cãtre bugetul statului, cum spuneam, cu aproximativ 100 miliarde lei, deºi aceºti bani au fost reþinuþi salariaþilor pe statele de platã.

Personal nu am nimic împotriva bunelor relaþii existente între persoane cu funcþii de rãspundere la nivelul judeþului Buzãu ºi Omar Haisam, care vor chiar sã construiascã în Buzãu ”Clubul oamenilor de afaceriÒ, ”din fonduri privateÒ, dar este normal sã fim mai preocupaþi de soarta salariaþilor, de soarta cetãþenilor ale cãror interese le apãrãm.

Rog, prin urmare, sã fie analizatã în profunzime situaþia societãþii FORESTA Nehoiu, a disponibilizaþilor, a salariaþilor rãmaºi, ºi sã mi se comunice mãsurile întreprinse pentru reabilitarea unitãþii. A se avea în vedere cã unul din oamenii responsabili pentru situaþia creatã este fostul director general al societãþii FORESTA, inginerul Gheorghe Mareº, care, în momentul de faþã, este preºedintele Comisiei pentru buget, finanþeÉ

Dar nu mai dezvoltaþiÉ Domnule deputatÉ

Am înþeles. Vã mulþumesc.

Deci preºedintele Comisiei de buget, finanþe a judeþului, implicat recent ºi în alte subiecte fierbinþi de presã privind traficul de autoturisme de import ºi alte ”delicateseÒ, pentru cã oamenii noºtri, când îºi fac mâna la furat, nu se mai pot opri uºor.

Nu pot, oricât aº vrea sã fiu de scurt, sã nu adaug o chestiune care nu þine de interpelarea adresatã, ci de celelalte. Sunt ministere care rãspund formal sau superficial, dar altele deloc. Aºtept, de mai bine de o lunã de zile, un rãspuns de la Ministerul Administraþiei Publice Locale, în legãturã cu sesizarea privind primarul din comuna Brãieºti, judeþul Buzãu, împotriva cãruia au semnat 188 de cetãþeni niºte sesizãri care s-au dovedit adevãrate prin rãspunsurile date de Ministerul de Interne ºi de Ministerul Justiþiei, iar Ministerul Administraþiei Publice Locale pe un condamnat la 9 ani de închisoare îl þine în continuare în funcþie ºi rãspunsul se lasã în continuare aºteptat. Eu îl mai aºtept.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Insist asupra prezentãrii doar a obiectului, ºi sã nu se dezvolte subiectul.

Domnul deputat Eugen Pleºa. Depuneþi în scris, da? Domnul deputat Mihai Radan a depus în scris douã interpelãri.

Doamna deputat Mona Musca.

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþelor.

Obiectul interpelãrii: construcþia unei variante ocolitoare a Drumului naþional 6 în municipiul Caransebeº, varianta aleasã fiind o variantã care desfiinþeazã o zonã turisticã ºi, în acelaºi timp, o stradã, Str. Caraºului, cu clãdiri solide ºi foarte bine îngrijite, ºi pe partea stângã, ºi pe partea dreaptã.

Mulþumesc frumos.

Mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Dorin Popescu.

Domnule preºedinte, interpelarea mea este adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, ºi se referã la situaþia Spitalului din oraºul Beclean, judeþul Bistriþa-Nãsãud, care se tinde a fi desfiinþat pentru a fi transformat într-un spital de bolnavi psihici.

Depun interpelarea ºi solicit rãspuns scris.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

O interpelare se adreseazã domnului Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor. Douã adrese contradictorii trimise de cãtre minister, una, prin Direcþia

buget, finanþe, cãtre Biblioteca Naþionalã, comunicã 70 miliarde pentru investiþia noii construcþii; a doua zi, pe o altã adresã, tot ministerul, dar prin altã direcþie, Dezvoltare-informaticã-investiþii, comunicã reducerea cu 37 miliarde a aceleiaºi investiþii ºi, mai apoi, sistarea ei completã.

Domnule ministru, vã rugãm sã precizaþi care este adevãrul în aceastã privinþã? Care sunt motivele reale ale acestei situaþii? Dacã mai existã respect pentru spaþiul cultural al þãrii sau nu? De ce se încalcã Legea bugetului de stat pe 2002, votatã de Parlament la sfârºitul anului trecut? Pentru factorii guvernamentali existã respect pentru legile adoptate de Parlament sau nu ºi de ce?

Vã rugãm a interveni urgent pentru deblocarea investiþiei Biblioteca Naþionalã. Cerem rãspuns scris ºi oral la cele de mai sus.

Deputat Dumitru Bãlãeþ.

A doua interpelare, cu acelaºi obiect, este adresatã domnului ministru al finanþelor, Mihai Tãnãsescu.

În legãturã cu aceeaºi situaþie de la Biblioteca Naþionalã, am aflat prin intermediul Ministerului Culturii ºi Cultelor cã aceastã investiþie a fost sistatã ºi sumele acordate au fost retrase de cãtre ministerul ce cu onoare îl conduceþi.

Vã rugãm sã precizaþi din ce motive aþi fãcut acest lucru. De ce aþi încãlcat Legea bugetului de stat pe 2002, votatã de Parlament la sfârºitul anului trecut? Pentru factorii guvernamentali existã respect pentru legile adoptate de Parlament sau nu ºi de ce? Guvernul mai are vreun respect pentru spaþiul cultural al þãrii?

Vã rugãm sã rãspundeþi oral ºi scris la aceste întrebãri ºi sã deblocaþi investiþia Biblioteca Naþionalã cât mai urgent.

Mulþumim.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului ministru al administraþiei publice, domnului Octav Cozmâncã, ºi, de fapt, are douã pãrþi.

Într-o primã parte este corelaþia, sã spunem, dintre rezultatele recensãmântului, recent încheiat ºi ale cãrui rezultate, chiar ºi parþiale, dar deja se cunosc, ºi tãbliþele bilingve care s-au afiºat la acele locale, la intrãrile ºi ieºirile localitãþilor în care se presupunea cã existã minimum 20% minoritari. ªi aº fi vrut sã mi se dea rãspunsul: Când ºi cum se va proceda, în acest caz, pentru retragerea acestor tãbliþe acolo unde nu se justificã?

A doua se referã la o interpelare precedentã, care a fost înregistratã cu nr. 377/23 aprilie, prin care am cerut explicaþii asupra modului în care a fost numit, peste noapte, secretarul general al Consiliului Judeþean Mureº, respectiv s-a eliberat ºi s-a numit un altul în locul sãu. Consider cã art. 120 din Legea Administraþiei Publice nr. 215/2001 este total încãlcat, pentru cã acolo se spune clar, la alin. 3, cã numirea unui secretar general al Consiliului judeþean se poate face fie prin examen, fie prin concurs. Iar rãspunsul primit, ºi pe care îl am aici în faþã (nu fac ca domnul deputat Boc, ca sã arãt hârtiile), spune cã s-a fãcut prin transfer. Chiar ºi eliberarea secretarului general vechi trebuia fãcutã de cãtre Consiliul judeþean, în prezenþa sau cu votul unanim, cu votul a douã treimi din consilierii judeþeni, ceea ce, de asemenea, nu s-a realizat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, v-aº ruga sã avem un moment de intermezzo, pentru a putea sã vã fac un anunþ fericit: se aflã în salã delegaþia Camerei Comunelor din Canada, condusã de speaker-ul acesteia, onorabilul Peter Milikan, împreunã cu o delegaþie care ne viziteazã þara.

Sã-l salutãm cu prietenie ºi sã mulþumim Canadei pentru sprijinul pe care-l acordã în procesul de aderare a României la NATO.

Vã mulþumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea sã prezinte obiectul interpelãrii ºi ”adresantulÒ.

Interpelarea este adresatã domnului ministru Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei. Obiectul interpelãrii vizeazã situaþia disperatã în care se gãsesc SNCFR ºi TAROM. Este foarte scurtã.

Domnule ministru, nu mai este o noutate pentru nimeni faptul cã guvernãrile postdecembriste au adus la dezastru sistemul de transport cãlãtori din România. Mãsurile promise de actuala putere, menite sã reducã pierderile imense înregistrate de SNCFR ºi TAROM, întârzie sã aparã, spre disperarea cetãþenilor care se vãd puºi în situaþia de a suporta costuri enorme pentru servicii de proasã calitate.

Nu insistãm asupra unor chestiuni arhicunoscute, cum ar fi întârzierile nepermis de mari ale unor trenuri considerate de lux (intercity, rapid, accelerat), condiþiile igienico-sanitare sub orice criticã, zgomotul infernal produs de maºinãriile învechite, perturbãrile în trafic generate de efectuarea unor lucrãri pe o anumitã porþiune de cale feratã etc.

În calitate de reprezentanþi ai electoratului, suntem profund îngrijoraþi de noile scumpiri ale biletelor de tren, care vor determina devierea unui important segment de cãlãtori cãtre sistemul privat de transport, de tip autocar sau maxi-taxi. Prin urmare, vã rugãm sã precizaþi ce strategie concretã aveþi în vedere pentru readucerea SNCFR pe linia de plutire, în viitorul cât mai apropiat.

În aceeaºi ordine de idei, vã rugãm sã luaþi act de interesul pe care-l manifestãm faþã de preluarea unor curse ale Companiei Române de Transport Aerian ”TAROMÒ Ñ S.A. de cãtre firma privatã ”Angel AirlinesÒ, pe liniile Bucureºti-Iaºi, Bucureºti-Suceava, Bucureºti-Arad ºi Bucureºti-Oradea, în contextul în care costul unui bilet a ajuns la 5-100 dolari.

Vã solicitãm sã ne comunicaþi dacã acesta este sau nu începutul ”sfârºituluiÒ pentru legenda româneascã numitã TAROM.

Vã mulþumesc.

Domnule Pleºa, depuneþi în scris sau doriþi sã prezentaþi obiectul?

Poftiþi, dacã doriþi sã prezentaþi obiectul! (Ultimul înscris pe listã.)

Mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o problemã care cred cã trebuie cititã în faþa dumneavoastrã, pentru cã nu priveºte un interes individual. Este interpelarea adresatã primului-ministru, domnul Adrian Nãstase.

În legãturã cu materializarea paragrafului din Protocolul încheiat între P.S.D. ºi U.D.M.R. privind izolarea elevilor pe criterii etnice, pe licee, în Târgu Mureº, doresc sã ºtiu viitorul acestui devenit program.

Transmit o întrebare ce mi-a fost pusã în Târgu Mureº de cetãþeni maghiari ºi români: copiii rezultaþi din cãsãtorii mixte, cãsãtorii ce se tinde a deveni ”ilegaleÒ sau cel puþin ”condamnabileÒ, la care sistem de învãþãmânt au acces? La cel maghiar sau cel românesc? Ce conteazã mai mult, etnia tatãlui, sau a mamei? Dacã, analizând din ce neam se trage fiecare din pãrinþi, rezultã un dezechilibru procentual de etnie, cine face dirijarea, orientarea viitoare a elevilor, a acestor tineri?

ªi, ca sã ne asigurãm pe o perioadã mai lungã, tot la întrebãrile cetãþenilor mureºeni, ne interesãm: urmeazã mutarea cetãþenilor în cartierele oraºului, pe criterii etnice, þinând cont cã multe locuinþe au fost cumpãrate deja de cei care locuiesc în ele?

Subliniez cã întrebãrile legate de aceastã avalanºã a erorilor sociale, declanºate de niºte fanatici care au strecurat necinstit prevederi absurde ºi în Africa de Sud a anilor Ô60, sunt puse permanent. ªi asta pentru cã toþi înþeleg cã acestea nu sunt decât preludii la interesul ascuns al unor ”fruntaºiÒ udemeriºti pentru separarea sau, mai direct spus, lepãdarea de România. Ca în multe ocazii, sportul ne-a dat ºtiinþa luptei cinstite ºi a recunoaºterii adevãrului. Ultima dovadã Ñ în Spania, unde arbitrii au revenit, fãrã reþineri, ºi au acordat adevãrul cu meritele Valenciei.

Guvernul României, condus de personalitãþi confirmate în planul competenþei ºi curajului de a institui adevãrul, va avea puterea sã stopeze absurdul, întru respectul pentru România, cu toate componentele sale etnice, strãlucitoare ºi respectabile.

În concluzie, prin interpelarea mea doresc precizãri concrete de viitor.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Aceastã primã parte a lucrãrilor noastre a luat sfârºit. Iatã cã la o asemenea orã asistenþa a fost deosebitã. Poate cã ar trebui sã ne gândim ºi la modificarea regulamentului, ca aceste douã instituþii importante pentru activitatea ºi viaþa parlamentarã, declaraþiile politice, interpelãrile ºi rãspunsurile la interpelãri, sã se bucure de o orã convenabilã, ca ºi presa sã poatã fi prezentã, ºi colegii noºtri, în numãr mai mare.

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala, pentru cã vom relua lucrãrile imediat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, vã rog sã vã reluaþi locurile ºi sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa obiºnuitã a Camerei, anunþându-vã cã, din totalul de 344 deputaþi, sunt cu prezenþa înregistratã 283 de colegi, fiind absenþi 61, din care 21 participã la alte acþiuni parlamentare.

Continuãm cu ordinea de zi, la punctul la care am rãmas ieri. Dar, mai înainte, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã

turi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastrã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei de mediere. La punctul 1, comisia ne sugereazã textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. La punctul 2, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 3, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Acestea au fost punctele aflate în mediere.

ezenþi.

Lit. C., ”Structura organelor de conducereÒ, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Pentru lit. E., ”Autoritatea de stat care coordoneazã domeniul infrastructurii localitãþiiÒ, text comun ni-l propune comisia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 6, textul Senatului ni-l propune comisia. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Punctul 7, textul Camerei Deputaþilor, nu se supune dezbaterii ºi votului dumneavoastrã.

Punctul 8, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Punctul 9 ºi ultimul, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Supun, în urma aprobãrii tuturor punctelor de mediere, raportul în ansamblu votului dumneavoastrã, cu precizarea cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi. Vã mulþumesc.

Urmãtorul raport de mediere, cel cu privire la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii bancare.

La punctul 1, textul Camerei Deputaþilor, nu se supune votului ºi nici dezbaterii.

La punctul 2, tot textul Camerei Deputaþilor, aceeaºi soluþie.

În fine, la punctul 3, cel care stabileºte caracterul legii, tot varianta Camerei Deputaþilor a avut câºtig de cauzã în faþa comisiei de mediere. Nu se supune votului ºi nici dezbaterii dumneavoastrã.

Supunem, în schimb, votului dumneavoastrã raportul în ansamblu, cu aceeaºi precizare. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, art. 74 alin. (2). Pardon! Staþi puþin, sã vedem ce am votat! Am adoptat varianta Camerei Deputaþilor, deci este vorba de o lege ordinarã, art. 74 alin. (2) din Constituþie.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

În legãturã cu raportul comisiei de mediere privitor la soluþionarea textelor aflate în divergenþã, adoptate de cele douã Camere, asupra proiectului de Lege privind taxa pe valoarea adãugatã, vã rog sã observaþi cã din cele 45 de poziþii, cât numãrã raportul, comisia de mediere a propus, în unanimitate, textele adoptate de Camera Deputaþilor.

În atare împrejurare, vã rog sã faceþi aceastã constatare ºi sã aplicaþi dispoziþiile art. 127 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, care prevede cã nu se

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi, dacã n-aþi fãcut-o pânã în prezent, paginile raportului de mediere ºi sã constataþi cã, într-adevãr, în toate punctele de mediere, comisia ºi-a însuºit varianta Camerei Deputaþilor ºi, în atare condiþii, aceste puncte nu are rost sã la mai trecem în revistã pe fiecare, întrucât, potrivit textului invocat de domnul ministru Gaspar, atunci când raportul comisiei de mediere conþine textele Camerei Deputaþilor, acestea nu se mai

prezenþa, raportul comisiei de mediere a fost adoptat. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Statutul poliþistului.

Vã rog sã urmãriþi punctele acestuia. Punctul 1, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/24.V.2002

Punctul 2, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 3, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 4, de asemenea, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 5, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 5, vã rog sã aveþi în vedere cã au fost textele Senatului, de la pagina 4, de la punctul 5 pânã la pagina 7.

Pentru punctul notat cu alin. 3 de la pagina 7 final, vã rog sã mã urmãriþi cu atenþie, comisia ne propune un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Alineatul 3 de la punctul 2, pagina 7, votat în unanimitate, potrivit celor propuse de comisie.

Punctul 6, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctul 7, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Punctul 7 este textul Senatului pentru art. 16 alin. 1 ºi, de asemenea, lit. a). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La lit. b), textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului ºi nici dezbaterii dumneavoastrã.

La alin. 2, urmãriþi acelaºi punct la pagina 9, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Unanimitate.

La punctul 8, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Aveþi o observaþie?

## **Domnul Aurel Gubandru**

**:**

Se supune la vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Încã o datã, la punctul 8, nefiind obiecþiuni la art. 17,

u alin. 1 lit. d) de la art. 45.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru art. 45 lit. f) alin. 2 ºi 3 urmãriþi, vã rog, pagina 20 ºi 21 din raport. Comisia ne propune în unanimitate textele Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 20, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 21, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 22, text Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 23, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 24, textul Senatului, de asemenea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 26, textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului ºi nici dezbaterii. Articolul 27, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 28, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 30, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi la punctul 30, pe care l-aþi votat ºi care cuprinde textul Senatului. Textul Senatului vizeazã art. 73 alin. 1, în întregime, care se desfãºoarã pânã la pagina 30.

Pentru alin. 2 de la acest articol, de la punctul 30, comisia ne propune un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 8 de la acelaºi art. 73, punctul 30, pagina 31, textul Senatului, ca ºi pentru alin. 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 31, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 32 ºi ultimul, textul Senatului ni-l sugereazã comisia. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. În consecinþã,

ada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989.

Comisia juridicã? Domnule deputat Timiº, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere ºi... Nu, este vorba de o procedurã de urgenþã, într-adevãr.

Propuneþi întâi timpii de dezbatere ºi apoi prezentaþi.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Pentru aceastã ordonanþã de urgenþã propunem 5 minute. Timp de dezbatere, timp pe intervenþie Ñ 60 de secunde.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Doreºte din partea Guvernului sã prezinte cineva foarte pe scurt? Nu.

Raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi îl aveþi. Fiind o procedurã de urgenþã, v-aº propune sã trecem direct la dezbaterea proiectului, pentru a ne încadra în timpul pe care dumneavoastrã l-aþi adoptat.

La proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Proiectul de lege, astfel cum l-a adoptat Senatul. Nu aveþi.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul preambulului articolului unic ºi punctul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Capitolul 51. Titlul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Articolele 40[1] , 40[2] , dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Articolele 40[3] , 40[4] ºi 40[5] . Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate toate în unanimitate.

În consecinþa celor de mai sus, a votãrii textelor proiectelor de lege ºi a ordonanþei,

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia juridicã propune respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2001 privind completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

Motivaþia comisiei este legatã de faptul cã prin proiectul de Lege privind completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 s-au introdus amendamentele care sunt cuprinse în Ordonanþa de urgenþã nr. 161 ºi, în consecinþã, Ordonanþa nr. 161/2001 ºi proiectul de Lege privind aprobarea ordonanþei rãmân fãrã obiect.

Deci, în consecinþã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi propune respingerea acestei ordonanþe, ca fiind lipsitã de obiect.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din proiectul de lege. Punctul 1 alin. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Dupã alin. 1, vã rog sã urmãriþi raportul de mediere, amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

În consecinþã, dupã alin. 1 se vor introduce alin. 3 ºi 4, potrivit amendamentului de la punctul 1.

La punctul 2 de la proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã doreºte cineva sã facã comentarii cu privire la propunerea de respingere? Nu.

Supun, stimaþi colegi, în consecinþã, propunerea de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2000 votului dumneavoastrã.

Cine este de acord cu aceastã soluþie? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a respins proiectul de lege.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii. Un titlu cât cuprinsul legii.

Suntem în procedurã de urgenþã, fiind vorba de o ordonanþã de urgenþã.

Comisia pentru muncã ºi ocrotiri sociale. Un reprezentant al Comisiei pentru muncã ºi ocrotiri sociale?

Domnule deputat Buzatu, nu vã lãsaþi derutat de colegii noºtri din opoziþie, care vor sã amâne dezbaterea acestui proiect.

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere, având în vedere cã suntem în procedurã de urgenþã.

## Domnule preºedinte,

Supunem dezbaterii raportul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin acte de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi ale caselor teritoriale de pensii.

Timpul de dezbatere: 10 minute.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã din partea Guvernului doreºte cineva sã facã vreo prezentare? Poftiþi, domnule ministru.

Vã rog însã, foarte pe scurt, pentru cã suntem în procedurã de urgenþã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii, datoritã trecerii activitãþii de control de la Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi organele sale teritoriale, precum ºi pentru realizarea angajamentelor asumate de România prin acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaþional.

Elementul de noutate pe care îl aduce proiectul de faþã este trecerea activitãþii de control privind constituirea ºi virarea contribuþiilor datorate bugetului asigurãrilor sociale de stat ºi bugetului Fondului pentru plata ajutorului de ºomaj în aparatul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi al direcþiilor generale de muncã ºi solidaritate socialã judeþene, respectiv la nivelul municipiului Bucureºti.

Aceastã modificare creeazã un cadru unitar de control asupra celor douã fonduri; este vorba încã o datã de bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetul pentru plata ajutorului de ºomaj.

Caracterul de urgenþã este dat de necesitatea ºi urgenþa reglementãrii unei situaþii care, datoritã circumstanþelor sale excepþionale, impune adoptarea de soluþii imediate, în vederea evitãrii unei grave atingeri aduse interesului public.

Faþã de cele prezentate mai sus, susþinem aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule ministru.

Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei, pe baza raportului prezentat de cãtre comisie, pe care-l aveþi distribuit.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut amendamente.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 1 al comisiei. Practic, comisia propune transformarea articolului unic în art. I.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor numerotarea articolului unic.

La punctul 1 din proiectul de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul 4 de la pagina 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul 4 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. I, punctul 2.

La punctul 2 din proiectul de lege, vã rog sã urmãriþi în raport, la pagina 4, amendamentul nr. 5.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate amendamentul 5. Se modificã

- în mod corespunzãtor art. 2.

- La pct. 3 din proiectul de lege, vã rog sã urmãriþi la

- pagina 7, amendamentul nr. 12.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul nr. 12 ºi se eliminã textul, prin propunerea acestui amendament.

La punctul 4 din proiectul de lege, urmãriþi amendamentul nr. 16 de la pagina 8.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 16? Nu

- aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul, care propune eliminarea textului.

Dupã punctul 4, vã rog sã urmãriþi amendamentul

- nr. 21 de la pagina 11, comisia propune un art. II nou. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 21, se intro-

- duce art. II.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

- La art. I, preambul, vã rog sã urmãriþi amendamentul

Domnule preºedinte,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a întocmit raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producþiei de apãrare. Avizul este favorabil. Timp de dezbatere Ð 10 minute.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem, fiind vorba de o procedurã de urgenþã, la dezbaterea directã pe textele legii ºi ale ordonanþei.

- La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate.

- Preambulul articolului unic din proiectul de lege,

- urmãriþi amendamentul nr. 1.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 1, se modi-

- ficã numerotarea acestui articol.

- Punctul 1 din proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, în formula Senatului.

Punctul 2 din proiectul de lege, urmãriþi amendamentul nr. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 2, se modificã în mod corespunzãtor punctul 2 cu privire la art. 2.

La punctul 3, cel care vizeazã modificarea anexelor nr. 1 ºi 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 4 al raportului, unde, la paginile 4 ºi 5, sunt prezentate modificãrile celor douã anexe.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 4? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, se modificã în mod corespunzãtor cele douã anexe.

Dupã cele douã anexe, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 5 de la pagina 6. Comisia propune un art. II ºi aº ruga-o sã-ºi spunã pãrerea cu privire la locul acestui art. II, pentru cã el nu poate fi dupã anexe.

V-aº ruga, staff-ul tehnic, sã prezentaþi articolul la locul cuvenit.

Domnule preºedinte,

Art. II are în vedere republicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestui act normativ, a Ordonanþei nr. 170/2001, care a preluat ºi dispoziþiile Ordonanþei nr. 15/2002. Deci locul sãu este dupã ultimul articol al ordonanþei, înaintea anexelor.

ªi, în acest caz, articolul unic devine art. I.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci art. II face parte din lege, am stabilit deja lucrul acesta.

## Stimaþi colegi,

Aþi observat, articolul unic al proiectului de lege a fost transformat în art. I prin adoptarea amendamentului nr. 1, iar, ca urmare a adoptãrii amendamentului nr. 5 de la pagina 6, la sfârºitul proiectului de lege va fi introdus art. II.

Dacã dumneavoastrã nu aveþi obiecþii la amendamentul nr. 5? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 5 ºi se introduce la locul potrivit art. II.

La titlul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2 ºi 3, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavostrã? Nu aveþi.

Adoptate în unanimitate.

La art. 4 alin. 1 din ordonanþã, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavostrã? Nu.

Votat art. 4 alin. 1 în formula iniþiatorului.

Art. 4 alin. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3 de la pagina 3 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 3, se modificã art. 4 alin. 2 corespunzãtor.

Art. 4 alin. 3, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavostrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Art. 4 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentului nr. 2.

Art. 5, 6, 7, 8 ºi 9, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavostrã la vreunul din aceste texte? Nu.

## Votate în unanimitate.

Cât priveºte anexele nr. 1 ºi 2 din ordonanþã, vã atrag atenþia cã ele au fost modificate, ca urmare a adoptãrii amendamentelor la proiectul de lege.

Stimaþi colegi,

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, este vorba de o lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie, ordinarã deci.

## Domnule preºedinte,

Comisia a întocmit raportul pentru proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 15/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001, întrucât dispoziþiile Ordonanþei nr. 15/2002 au fost preluate la discutarea Ordonanþei nr. 170 ºi au fost adoptate prin votul anterior.

Pentru dezbatere, vã propun un timp de 5 minute. Avizul comisiei este favorabil proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 15.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Iniþiatorul? Nu.

În aceste condiþii, propun votului dumneavoastrã aprobarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2002, conform prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 34 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanþa de urgenþã nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/24.V.2002

Comisia pentru industrie ºi servicii? Un reprezentant al Comisiei pentru industrie?

Din partea inþiatorului, cine este? Domnule ministru Gaspar, suntem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001, este cineva din partea Guvernului?

Vã rog sã chemaþi pe cineva, pentru cã nu este nici Comisia pentru industrie ºi, pânã când se prezintã reprezentanþii comisiei, poate ajunge.

Pânã sosesc în salã reprezentanþii Comisiei pentru industrie, vã rog sã fiþi de acord sã luãm urmãtorul proiect, de la punctul 35 Ð aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport. Dar tot Comisia pentru industrie este ºi aici. Este iniþiatorul aici, dar sã aºteptãm sã vinã ºi Comisia pentru industrie.

## Stimaþi colegi,

Ieri a rãmas sã fie supus votului final, în ºedinþa de vot final de astãzi, care a fost programatã potrivit programului de lucru, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2002 privind buna gospodãrire a localitãþilor urbane ºi rurale, lege pe care am parcurs-o ieri ºi pe care urmeazã sã o spunem votului final al ºedinþei de astãzi, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune spre dezbatere Camerei Deputaþilor are menirea de a stabili cadrul normativ adecvat, pentru a se pune capãt unei situaþii care s-a creat în ultima vreme, în sensul cã o serie de autovehicule sunt pãrãsite pe terenuri aparþinând domeniului public sau privat al statului sau al unei unitãþi administrativ-teritoriale, de cãtre proprietarii sau deþinãtorii lor legali ori de cãtre persoane care ºi le-au însuºit în mod nelegal.

Prin reglementarea propusã, se porneºte de la definirea legalã a ”vehiculelor fãrã stãpânÒ ºi a celor ”abandonateÒ, se stabilesc competenþele consiliilor locale ºi ale organelor locale de poliþie de a încheia acte de constatare privind vehiculele respective, dreptul primarului de a dispune ridicarea ºi depozitarea vehiculelor aflate pe domeniul public sau privat al statului sau al unei unitãþi administrativ-teritoriale.

Proiectul de lege a fost dezbãtut ºi adoptat de cãtre Senatul României, în ºedinþa din 25 februarie 2002, în condiþiile prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþie.

De asemenea, comisia sesizatã în fond a Camerei Deputaþilor, Comisia pentru administraþie publicã, amena-

jarea teritoriului ºi echilibru ecologic, a examinat pe fond, acest raport. Comisia a propus douã amendamente, la art. 6 ºi 9, amendamente pe care Guvernul ºi le însuºeºte.

Vã propun, domnule preºedinte, sã dezbatem acest proiect, cu cele douã amendamente admise, mergând pe forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Bara, din partea Comisia pentru administraþie publicã. Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum spunea domnul ministru, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân.

Þinând cont de avizul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Consiliului Legislativ, Comisia pentru administraþie a hotãrât, din numãrul total de 26 de membri, cu 23 de membri prezenþi, în unanimitate, sã supunã dezbaterii proiectul de lege mai sus menþionat, plenului Camerei.

Comisia, cu cele douã modificãri, propune aprobarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnule Damian Brudaºca, doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Poftiþi.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Aº vrea sã-i felicit pe cei care au avut inspiraþia de a întocmi un asemenea proiect de lege, având în vedere situaþiile deosebite care se constatã în teritoriu ºi în municipiul Bucureºti în ceea ce priveºte abandonarea pe domeniul public a diverselor vehicule care nu numai cã dau un aspect neplãcut localitãþilor respective, nu numai cã impieteazã asupra fluenþei traficului, dar constituie totodatã ºi surse posibile de accidente. De aceea, consider cã reglementarea acestui aspect, în sensul atribuirii de competenþe administraþiei publice locale, era de aºteptat ºi era de dorit, pentru a se pune capãt acestei situaþii care murdãreºte oarecum imaginea diverselor localitãþi.

Sper ca sã se ºi gãseascã metodele necesare pentru ca legea sã fie pusã în aplicare, dupã adoptarea ei ºi publicarea în Monitorul Oficial, pentru a grãbi cât mai mult posibil înfrumuseþarea, pe de o parte, a spaþiilor ocupate în prezent de aceste categorii de vehicule ºi, nu în ultimul rând, pentru a crea acel ambiant plãcut pentru localitãþile româneºti. Încã o datã, aºa cum am spus, felicitãri celor care au avut inspiraþia întocmirii acestui proiect de lege.

Dacã mai doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului de lege ºi vã rog, în acest sens, sã urmãriþi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2 din cap. I Ð ”Dispoziþii generaleÒ, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Art. 3, 4 ºi 5, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Titlul cap. II, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 6 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 6 alin. (2), dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votatã în unanimitate formula Senatului.

Art. 7, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votatã în unanimitate varianta adoptatã de Senat.

Art. 8? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul cap. III? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 9. Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 2 de la pagina 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul nr. 2, se modificã în mod corespunzãtor art. 9.

Art. 10, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 11? Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul cap. IV Ð ”SancþiuniÒ, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 12 ºi 13, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Titlul cap. V, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 14 ºi 15, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Domnii secretari îmi semnaleazã cã nu avem cvorum de vot pentru a vota final aceastã lege, deci o vom lãsa votului final, care va fi stabilit de Comitetul ordinii de zi.

La punctul 34 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001 privind completarea anexei la Ordonanþa de urgenþã nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei. Ordonanþã de urgenþã, deci suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului a apãrut ca urmare a necesitãþii includerii apelor minerale printre produsele ale cãror preþuri sunt reglementate de prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36 din 2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei, realizându-se astfel o concordanþã a preþului apei minerale, aflat în prezent în sfera neconcurenþialã, cu stadiul reformei ºi, mai ales, cu evoluþia procesului de restructurare în acest sector al economiei.

În urma dezbaterii în Comisia pentru industrii ºi servicii, s-a hotãrât ca sintagma utilizatã, ”apã mineralã naturalã la sursãÒ, sã fie completatã cu precizarea ”pentru consum alimentarÒ, în vederea eliminãrii oricãrui echivoc, pentru cã mai existã ºi alte surse care nu se îmbuteliazã ºi, ca atare, era nevoie de aceastã precizare.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaþi reprezentanþi ai Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, ai Oficiului Concurenþei ºi Societãþii Naþionale ”Apele MineraleÒ Ñ S.A.

La lucrãri au fost prezenþi 22 de deputaþi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat cu 20 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat deja pe data de 13 martie 2002, iar la întocmirea raportului am avut aviz favorabil din partea Comisiei jurdice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi din partea Consiliului Legislativ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

V-aº ruga sã propuneþi ºi timpii de dezbatere, domnule deputat Antal, pentru cã suntem în procedurã de urgenþã.

Propun 5 minute pentru dezbateri, având în vedere faptul cã sunt foarte puþine schimbãri faþã de textul iniþial, ºi câte un minut pentru intervenþii, dacã sunt. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem, cu aceste precizãri, la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi ºi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat.

La textul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2, pagina 3.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 2? Nu aveþi. Amendamentul a fost adoptat ºi se modificã textul articolului unic din proiectul de lege.

La titlul ordonanþei de urgenþã, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanþei de urgenþã, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 4 a fost adoptat în unanimitate ºi se modificã textul articolului unic din ordonanþã, potrivit amendamentului de la punctul 4.

Am parcurs atât textul proiectului de lege, cât ºi al ordonanþei de urgenþã. Îl vom supune ºedinþei de vot final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

Din partea Ministerului Transportului, vã rog sã prezentaþi, domnule ministru, acest proiect de lege.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Atât prin capitolul de armonizare legislativã din programul naþional de aderare a României la Uniunea Europeanã, cât mai ales prin documentul de poziþie revizuit, pentru cap. IX, ”Politici în domeniul transporturilorÒ, adoptat în ºedinþa Guvernului din martie ºi transmis Comisiei Europene, România s-a angajat sã transpunã gradual, între 2002 ºi 2008, în legislaþia sa naþionalã prevederile Directivei nr. 1999/62, care priveºte impozitarea vehiculelor de transport pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Plata acestor tarife se va face pe baza documentului care atestã dreptul de utilizare a infrastructurii rutiere, denumit rovinietã.

Domnule preºedinte Antal, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru industrii.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru industrii ºi servicii a dezbãtut în ºedinþele din 12 martie ºi 16 aprilie acest proiect de lege, iar la lucrãrile comisiei a participat un grup de specialiºti din Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi de la Regia Autonomã ”Administraþia Naþionalã a Drumurilor din RomâniaÒ, sub conducerea domnului secretar de stat Tudor Florescu.

Aºa cum vi s-a prezentat, comisia a adus o serie de îmbunãtãþiri proiectului de lege cu care specialiºtii au fost de acord ºi, de asemenea, comisia a avut aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ale Camerei Deputaþilor, cu o singurã completare faþã de cele prezentate de iniþiator, referitor la tariful de utilizare a reþelei de drumuri naþionale din România, ºi anume cã acest tarif este structurat în funcþie de durata de parcurs ºi de staþionare Ñ pe o zi, pe ºapte zile, pe 30 de zile, pe ºase luni ºi pe 12 luni.

Vã propun atenþiei acest proiect de lege care, în viziunea noastrã, începând din 1 iulie, deja va aduce un aport substanþial la acele sume care sunt absolut necesare din bugetul ministerului pentru a putea acoperi necesitãþile, în vederea îmbunãtãþirii infrastructurii din þara noastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 2 a fost admis ºi se modificã în mod corespunzãtor textul articolului unic, care devine art. I ºi va avea cuprinsul din amendament.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Amendamentul de la punctul 3 a fost admis ºi se modificã în mod corespunzãtor titlul ordonanþei.

La art. 1 alin. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ºi 8, deci art. 1 în integralitatea sa, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 4? Nu aveþi.

A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la punctul 4 ºi se modificã art. 1, potrivit amendamentului votat de cãtre dumneavoastrã.

La art. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la punctul 5 ºi se modificã art. 2 în mod corespunzãtor. La art. 3 din ordonanþã, urmãriþi amendamentul de la punctul 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la punctul 6, ºi art. 3 se modificã în mod corespunzãtor. La art. 4, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 7? Nu aveþi.

A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la

punctul 7 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 4. La art. 5, urmãriþi amendamentul de la punctul 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost adoptat în unanimitate amendamentul de la punctul 8 ºi, în consecinþã, art. 5 se modificã în mod corespunzãtor.

La art. 6, urmãriþi amendamentul de la punctul 9.

Armonizarea legislativã cu prevederile Directivei 96/53 a Comunitãþii Europene stabileºte dimensiunile maxime admise în traficul naþional ºi internaþional ºi greutãþile maxime admise în traficul internaþional pentru anumite vehicule rutiere care circulã în cadrul comunitãþii.

În luna iunie 2001 a fost semnat Acordul dintre România ºi Comunitate, instituind anumite condiþii pentru transportul rutier de mãrfuri ºi promovarea transportului combinat.

Prin documentul de poziþie revizuit, România a solicitat o perioadã de tranziþie pânã în 2022 pentru aplicarea integralã a acestei directive, datoritã problemelor cu care se confruntã în domeniul infrastructurii.

În domeniul construirii ºi utilizãrii infrastructurii, alinierea la normele europene s-a realizat într-o primã etapã prin Ordonanþa Guvernului nr. 43/1997, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 82 din 1998, prin Ordonanþa Guvernului nr. 132/2000, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 295/2000.

Încã din 1994, în România se deruleazã Programul de reabilitare a drumurilor naþionale cofinanþat de Guvernul României ºi de instituþii financiare internaþionale.

Pe mãsura modernizãrii ºi reabilitãrii drumurilor naþionale, reþeaua stabilitã, TINA, în cadrul exerciþiului de evaluare a necesitãþilor de infrastructurã între România, statele candidate ºi Comisia Europeanã, s-au creat premisele ca, pe sectoarele reabilitate, sã se admitã parametrii tehnici de construcþii prevãzuþi de normele Uniunii Europene cu privire la lungime, lãþime, maxima masã admisã a vehiculelor.

Pentru continuarea procesului de armonizare, este necesarã modificarea ºi completarea prevederilor anexei din Ordonanþa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/24.V.2002

În cadrul dezbaterilor în comisii, au apãrut ca necesare ºi anumite adãugiri ºi modificãri în textul ordonanþei, cu care ministerul ºi-a exprimat acordul integral ºi pe care vã rugãm sã le luaþi în considerare.

Vã mulþumim.

## Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte Antal Istv‡n, din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi exclusiv raportul comisiei, pentru cã acesta nu a respectat doar articolele propuse pentru modificare, propunând ºi alte modificãri.

Revin la amendamentul de la punctul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 5? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. În consecinþã, art. 1 alin. 2 din lege se modificã în mod corespunzãtor.

La amendamentul de la punctul 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cu acest proiect de lege Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã în 2001, iar proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, a primit aviz favorabil ºi din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi a fost adoptat de Senat încã de anul trecut.

Aºa cum vi s-a prezentat, în urma dezbaterilor care au avut loc în comisia noastrã, noi am încercat sã îmbunãtãþim la anumite capitole textul legii, în aºa fel ca intenþia iniþiatorului sã fie respectatã ºi sã se realizeze acea armonizare a legislaþiei naþionale în domeniu cu legislaþia europeanã, ºi sperãm cã acest proiect de lege prezentat în forma dezbãtutã ºi aprobat de comisia noastrã sã fie o lege care va rezista în timp, pentru cã respectã, într-adevãr, necesitatea care ni se impune în urma aderãrii la Uniunea Europeanã.

Menþionez cã am dezbãtut în patru ºedinþe ºi þin sã mulþumesc tuturor celor care au participat la aceste dezbateri ºi care au adus un aport pentru a realiza acest punct ºi ministerului de resort. La lucrãrile comisiei, la ultima ºedinþã, când am aprobat raportul, au fost prezenþi 24 de deputaþi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat cu 22 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu.

Atunci trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã. Vã rog sã le urmãriþi în paralel cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2. Comisia propune renumerotarea acestuia ºi are o uºoarã modificare.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 2? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

- La preambulul art. I din ordonanþã, dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La punctul 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la

- punctul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni?

La amendamentul de la punctul 7, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 4 se va modifica în mod corespunzãtor.

La amendamentul de la punctul 8, cel cu privire la art. 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Amendamentul a fost votat în unanimitate. ªi modifi-

- carea textului.

- La amendamentul de la punctul 9, cel cu privire la

- modificarea art. 7, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Amendamentul de la punctul 9 a fost adoptat ºi se

- modificã în mod corespunzãtor art. 7.

La amendamentul de la punctul 10 vã rog sã urmãriþi

- art. 11. De data aceasta intrãm ºi pe textul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

- Cu privire la amendamentul de la punctul 11, dacã

- aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate ºi se modificã art. 13.

- La punctul 2 din ordonanþã, cel cu privire la art. 17

- alin. 2, comisia nu a operat modificãri.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

La poziþia 25, art. 40 alin. 2, am o propunere de îmbunãtãþire a redactãrii, ºi anume la rândul al doilea sã fie: ”masa maximã pe osie admisãÒ. Deci sã transferãm cuvântul ”admisãÒ dupã ”osieÒ, pentru cã se referã la întregul substantiv.

În continuare, la fel, sã fie: ”dimensiunile maxime de gabarit admiseÒ. Deci cuvintele ”admisÒ, respectiv ”admiseÒ sã fie trecute dupã ”osieÒ, respectiv ”gabaritÒ.

Mulþumesc.

Da. ªi comisia acceptã. Este o propunere redacþionalã bine venitã la punctul 25.

Dacã sunteþi de acord cu formulãrile redacþionale propuse de colegul nostru, domnul Leonãchescu?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

În continuare, amendamentul de la punctul 26, care vizeazã art. I punctul 6, respectiv art. 41.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

La amendamentul de la punctul 27, comisia propune abrogarea punctului 7.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

A fost admis amendamentul ºi abrogat textul.

Stimaþi colegi din comisie, vã rog, în consecinþa votului anterior cu privire la îmbunãtãþirea redacþionalã necesarã, sã operaþi aceeaºi modificare ”masa maximã pe osie admisãÒ Ñ ”dimensiuni maxime de gabarit admiseÒ. Vã rog.

Nu am dori sã intrãm în discuþii cu distinsul nostru coleg, dar totuºi textul aºa cum l-am redactat noi este mai corect, pentru cã este vorba de masa maximã admisã pe osie, ºi nu este vorba de masa osiei.

Deci, din punct de vedere literar, într-adevãr, aºa ar suna, dar, din punct de vedere tehnic, totuºi, este mai corect. Noi nu am dori sã discutãm ºi sã intrãm în detalii tehnice, pentru cã ºi aºa va avea loc o mediere cu Senatul, pentru cã s-au fãcut multe modificãri. Astfel, lãsaþi-ne un rãgaz pentru a clarifica la mediere ºi vom încerca atunci sã stabilim textul exact.

Vã spun, domnule preºedinte, cã, din punctul nostru de vedere ºi din punct de vedere tehnic, este mai corect textul aºa: ”masa maximã admisã pe osieÒ.

## Domnule ministru,

Vã rog frumos, dumneavoastrã, ca iniþiator ºi ca specialist, vã rog sã ne scoateþi din aceastã dilemã redacþionalã.

Care e termenul tehnic exact?

Dilema nu este redacþionalã. Este clar cã discutãm de cât suportã osia ºi atunci sigur cã exprimarea la care am achiesat a fost ”masa maximã totalã admisã pe osieÒ.

În condiþia în care am face modificarea, s-ar putea interpreta ”pe osie admisãÒ ºi s-ar gãsi, bineînþeles, cineva, în þara româneascã, sã interpreteze altfel, cã admitem o osie. ªi atunci mi se pare mai simplu de înþeles ”masa maximã admisã pe osieÒ, deci textul cum a fost în redactarea comisiei.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Supun, în aceste condiþii de pãreri contradictorii, cele douã texte de la cele douã amendamente, 25, 26, votului dumneavoastrã, în formularea iniþiatorului.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-au adoptat amendamentele 25 ºi 26, în formularea iniþiatorului.

La amendamentul 27 am votat deja abrogarea punctului 7.

Vã întreb, totuºi, dacã aveþi obiecþiuni la 27? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 8 din ordonanþã, cel cu privire la art. 42, comisia propune menþinerea formulãrii iniþiatorului. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Amendamentul 29, cel cu privire la introducerea, dupã punctul 8, a punctului 8[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 29? Nu. Votat în unanimitate.

Amendamentul 30.

Vã rog, stimaþi colegi din Comisia de industrii, sã operaþi, la alin. 2, rândul 4, corectura necesarã privind viteza ºi masa totalã. Acolo aveþi ”masa totalãÒ. Nu cred cã aceastã corecturã redacþionalã, mai exact, de dactilografiere, este necesarã a fi pusã în discuþie.

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/24.V.2002

Întreb dacã, la amendamentul 30, cu aceastã rectificare, aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Se modificã în mod corespunzãtor textele avute în vedere.

Amendamentul 31, cel cu privire la introducerea punctelor 9[1] , 9[2] , 9[3] , pentru modificarea art. 45.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul 31.

Amendamentul 32 pentru art. 46, deci punctul 9[2] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis, în unanimitate, amendamentul 32 ºi introducerea punctului 9[2] .

Amendamentul 33 pentru punctul 9[3] .

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 47 privind introducerea alin. 1[1] , punctul 10 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã, în vederea dezbaterii ºi avizãrii în fond, cu proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Iaslovãþ, proiect de lege care a fost aprobat de cãtre Senat.

La întocmirea raportului, comisia a þinut cont de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul Consiliului Legislativ, precum ºi de avizul Guvernului.

La dezbateri au participat 23 de deputaþi, comisia a votat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege, cu amendamentele propuse de cãtre comisie, care se gãsesc pe coloana 2.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã din partea dumneavoastrã? Nu.

Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 1. Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 1.

Art. 2. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis în unanimitate amendamentul 2 ºi se modificã, în mod corespunzãtor, amendamentul 2.

Urmãriþi, în continuare, amendamentul 3, cel care vizeazã introducerea art. 3 cu 4 alineate.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Se introduce art. 3, cu cele 4 alineate.

La amendamentul 4, comisia propune introducerea unui art. 4 nou.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul ºi textul art. 4.

La amendamentul 5, comisia propune transformarea art. 2 în art. 5, cu un conþinut pe care îl aveþi la pagina 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul acestei legi, are caracter organic, îl vom

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La fel ca ºi raportul precedent, comisia a þinut cont de avizul Comisiei juridice, avizul Consiliului Legislativ ºi avizul de la Guvern ºi a votat în unanimitate raportul, cu modificãrile prevãzute, pentru cã la toate aceste rapoarte ºi aceste înfiinþãri de noi localitãþi, în discuþiile pe care le-am avut cu Guvernul, trebuiau completate articolele respective conform coloanei nr. 2.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege, urmãrind, în paralel cu acest proiect, raportul comisiei. La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 1, urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Prin amendamentul 2, comisia propune un nou art. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu.

Votat în unanimitate. Se introduce art. 2, cu textul prevãzut în amendament.

Prin amendamentul 3, comisia propune un nou art. 3, cu 4 alineate.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 3.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un nou

art. 4, cu formularea prezentatã la acest amendament. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul 4, se introduce art. 4.

Prin amendamentul 5, comisia propune transformarea art. 2 din proiectul de lege în art. 5, cu conþinutul pe care-l aveþi.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate ºi art. 5 ºi, cu aceasta, întreg textul proiectului de lege, lege cu caracter organic. O vom supune votului în ºedinþa destinatã votului final.

La punctul 40, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50/2000 privind mãsurile de colaborare între Ministerul Sãnãtãþii ºi autoritãþile administraþiei publice locale în aplicarea reglementãrilor din domeniul sãnãtãþii publice.

Doamnã ministru Luminiþa Gheorghiu, vã rog sã prezentaþi acest proiect de lege.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/24.V.2002

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Aplicarea politicilor de sãnãtate publicã este de competenþa direcþiilor de sãnãtate publicã, aºa cum prevede Legea nr. 100/1998, dar, adesea, acestea se confruntã cu o serie de probleme ce implicã ºi responsabilitatea autoritãþilor locale. Tocmai prin aceastã Ordonanþã a Guvernului nr. 50/2000 se creeazã cadrul necesar elaborãrii unor programe comune de promovare a politicilor de sãnãtate, în interesul comunitãþilor locale, finanþate de la bugetul de stat, bugetul local sau din alte surse prevãzute de lege. Important este cã s-a introdus ºi un capitol privind sancþionarea persoanelor aflate în culpã.

## Mulþumesc, doamnã ministru.

Domnule deputat Bara, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50 privind mãsurile de colaborare între Ministerul Sãnãtãþii ºi autoritãþile administraþiei publice.

Aº vrea sã remarc cã raportul comun de înlocuire a raportului pe care-l aveam din 2000 a fost în unanimitate aprobat, iar legea intrã în categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþie ºi, cu amendamentele propuse, care au fost admise de comisie, propunem dezbaterii plenului Camerei raportul respectiv.

- Art. 1 din ordonanþã. Urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate. Se modificã art. 1 alin. 1 din

- ordonanþã, în mod corespunzãtor amendamentului.

- Art. 1 alin. (2). Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

- Adoptat în formula iniþiatorului.

- Art. 2. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate.

- Amendamentul 6, cel cu privire la modificarea art. 3.

- Urmãriþi modul cum este modificat la pag. 4, 5, 6, 7, 8,

- 9, 10 din raport. Deci art. 3 va avea alcãtuirea rezultatã

- din votarea amendamentului 6, astfel cum v-am anunþat. La art. 4, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate art. 4, în formularea iniþiatorului.

- Pentru art. 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul 8.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis în unanimitate amendamentul 8 ºi se modificã,

- în mod corespunzãtor, art. 5.

- Art. 6. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Domnul deputat Bara.

## Domnule preºedinte,

Amendamentul cu privire la modificarea art. 6 îl retragem, având în vedere cã ordonanþa oricum a intrat în vigoare în anul 2001, deci la 30 de zile, deci nu are nici un rost modificarea pe care am propus-o noi.

Deci retragerea amendamentului de la punctul 9, în legãturã cu modificarea art. 6, pentru urmãtorul cuprinsÉ

Staþi puþin cã nu v-am urmãrit. Rãmâne textul cum a fost?

Exact.

Vã retrageþi amendamentul.

Da.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat amendamentul 1, în unanimitate, se modificã articolul unic în mod corespunzãtor.

- Titlul ordonanþei. Urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 2 în unanimitate, se modificã titlul ordonanþei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

În aceste condiþii, vã întreb dacã aveþi vreo obiecþie asupra textului art. 6, în formularea iniþiatorului, pentru cã nu mai sunt amendamente din partea comisiei? Nu aveþi nici dumneavoastrã.

Adoptat în unanimitate textul art. 6, în formularea iniþiatorului.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs proiectul de lege ºi textul ordonanþei de urgenþã. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, îl vom supune votului final la ºedinþa fixatã de Comitetul ordinii de zi.

Propunerea legislativã pentru înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj.

A cui este propunerea? Domnule Bara, este a unui deputat sau a unui senator? ## **Domnul Radu Liviu Bara**

**:**

Este a domnilor deputaþi Boc ºi Brudaºca.

Cine dintre dumneavoastrã doreºte sã prezinte? Poftiþi. Domnul Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte,

Mã bucur cã aceastã iniþiativã legislativã, care a fost îmbrãþiºatã ºi de colegul Emil Boc, a ajuns spre a fi dezbãtutã.

Vreau sã precizez cã acþiunea a început încã de anul trecut. Ulterior, cu concursul autoritãþilor locale, organizându-se referendum în toate localitãþile actuale ale comunei Ciucea, înfiinþarea comunei Negreni nefiind un moft, este o necesitate ºi este ºi în concordanþã cu politica promovatã de cãtre Guvernul prezidat de Adrian Nãstase, în sensul aducerii administraþiei publice mai aproape de oameni, pentru ca problemele specifice zonelor respective sã-ºi gãseascã o mai bunã administrare ºi o mai rapidã rezolvare.

Consider cã, prin reînfiinþarea acestei comune, ca ºi prin reînfiinþarea, în general, de comune pe teritoriul României, promovãm ºi o politicã de tip european, având în vedere formulele gãsite de administraþiile publice locale din þãri ca Franþa, Germania, Italia, unde dimensiunea localitãþilor este mai în concordanþã cu obiectivele socialeconomice ºi rezolvã mai operativ problemele ridicate de cetãþeni.

Eu mulþumesc pentru poziþia exprimatã ºi comisiei de specialitate, Comisiei pentru administraþie publicã, având în vedere cã, prin aceasta, se rãspunde pozitiv problemelor ridicate de cetãþenii viitoarei comune Negreni.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnule deputat Bara, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei de administraþie publicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia, în acest caz, a aprobat înfiinþarea comunei Negreni, þinând cont cã documentaþia, spre deosebire de anul trecut, acum este completã ºi mã bucur cã domnul Damian Brudaºca s-a hotãrât pânã la urmã ºi ºi-a dat seama cã, de fapt, vina era din partea dânsului, nu din partea comisiei, pentru cã nu era completã.

Þinând cont ºi de avizul Guvernului ºi avizul Consiliului Legislativ, cu modificãrile fãcute ca ºi la celelalte douã comune din judeþul Suceava, eu propun, domnule preºedinte, plenului aprobarea raportului pentru înfiinþarea comunei Negreni din judeþul Cluj. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte altcineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri generale?

Trecem, în aceste condiþii, la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacã aveþi vreo obiecþiune? Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 1.

La art. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Art. 2 se modificã potrivit amendamentului 2.

Dupã art. 2, prin amendamentul 3, comisia ne propune un art. 3 cu 4 alineate.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 3, se introduce art. 3 cu cele 4 alineate.

Prin amendamentul 4, comisia ne propune un text nou, art. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 4 ºi introducerea art. 4.

Actualul art. 3 este reformulat în art. 5, prin amendamentul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate amendamentul 5.

Cu actualul art. 2 cum rãmâne, domnule deputat Bara? Urmãriþi, vã rog, pagina 4 din raport. Ce semnificaþie are includerea art. 2 aici, pentru cã el este cuprins ºi la pagina 3, în art. 3?

Da. Deci textul de la pagina 4 din raport nu are nici o semnificaþie.

## Stimaþi colegi,

Ultimul articol din lege este art. 5, cel pe care l-aþi votat la amendamentul 5.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmeazã sã îl

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã.

Propunem timp total de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Din partea Guvernului, doriþi sã faceþi vreo precizare prealabilã sau trecem la textul...? Bine.

Trecem, atunci, la aprobarea textelor proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, în forma prezentatã.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege. Nu aveþi obiecþii.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final în ºedinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea maritimãÒ ºi Medalia ”Virtutea maritimãÒ.

Comisia pentru decoraþii?

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Permiteþi sã prezint subsistemul de decoraþii militare în cadrul Sistemului naþional de decoraþii al României, reglementat prin Legea nr. 29/2000.

Conform art. 79 din legea menþionatã, legea-cadru va fi completatã cu o lege ºi cu un regulament specific pentru fiecare decoraþie. Cele 3 decoraþii militare, respectiv Ordinul ºi Medalia ”Virtutea militarãÒ, Ordinul ºi Medalia ”Virtutea aeronauticãÒ ºi Ordinul ºi Medalia ”Virtutea maritimãÒ sunt propuse spre adoptare în oglindã ºi de aceea vã rog sã-mi permiteþi sã prezint expunerea de motive în subsistem. Cele trei medalii, decoraþii militare sunt instituite începând cu anul 1864 ºi Al Doilea Rãzboi Mondial, deci prezintã modelul de bazã al acestor perioade. Sistemul respectiv a fost reglementat iniþial numai pentru medalii; în 1931 a apãrut primul ordin militar, reglementat de regele Carol al II-lea pentru aviaþia militarã ºi acest ordin a fost primul din lume care a reglementat sistemul de ordine militare. Pentru ca sã se respecte principiile care au stat la baza Sistemului naþional de decoraþii, cele trei medalii militare au primit ºi ordinul respectiv, Ordinul ”Virtutea militarãÒ ºi Ordinul ”Virtutea maritimãÒ.

Având în vedere perspectivele negocierii intrãrii în NATO ºi necesitatea ca sã se poatã recompensa meritele diferitelor categorii care implicã regimul militar, cât ºi necesitatea principiului reciprocitãþii, s-a propus ca cele trei proiecte de legi sã fie votate în regim de urgenþã sau în procedurã de urgenþã.

Menþionez faptul cã s-au însuºit absolut toate amendamentele propuse de Guvern ºi punctele de vedere ale Consiliului Legislativ. Menþionez, de asemenea, faptul cã cele trei legi se adreseazã atât categoriilor de forþe armate, cât ºi pentru Ministerul de Interne, cât ºi pentru regiile autonome ale statului în regim militar.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte Bahrin.

Dacã aveþi dumneavoastrã intenþia sã participaþi la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea textelor proiectelor de lege. Vã rog sã urmãriþi proiectul în paralel cu raportul aceleiaºi comisii.

La titlu nu existã amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Adoptat în unanimitate.

- Preambulul proiectului de lege. Urmãriþi amendamen-

- tul. Nu aveþi obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 1, urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 1 alin. 2, 3, 4, comisia nu a mai avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþii? Nu. Votate în unanimitate.

La art. 2 alin. 1 ºi 2 comisia nu a avut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votate în unanimitate, în formula prezentatã.

Art. 2 alin. 3, urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate amendamentul, se modificã articolul de la alin. 3.

Art. 2 alin. 4, urmãriþi amendamentul 4 de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în unanimitate.

Art. 3. Nu sunt amendamente.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 4 alin. 1. Nu sunt amendamente din partea comi-

- siei. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Comisia propune prin amendamentul 5 un alineat nou,

- vã rog sã-l urmãriþi la pagina 3.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Admis amendamentul 5, se introduce art. 4 alin. 2. Vã rog.

Dacã îmi permiteþi, în raport s-a strecurat o greºealã materialã. La art. 6 alin. 2, înainte de alin. 3, Medalia ”Virtutea maritimã cu în semn de pace ºi de rãzboiÒ, pentru cã alin. 3 a tãiat menþiunea ”ºi de rãzboiÒ.

Staþi puþin, stimate coleg.

Eu eram acum la amendamentul 5, respectiv art. 2. Pardon! La amendamentul 5, cel cu privire la introducerea art. 4 alin. 2.

Da, am înþeles cã s-a trecut.

Pãi, nu s-a trecut, acolo eram eu.

Deci, dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, se introduce art. 4 alin. 2. Pentru art. 4 alin. 2 urmãriþi amendamentul 6. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat amendamentul 6, art. 4 alin. 2. La art. 5 urmãriþi amendamentul 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pentru art. 6 alin. 1... Poftiþi! Deci la alin. 1 ºi 2 sau numai la alin. 1?

La alin. 2 domnule preºedinte.

Bun. Rãmâneþi atunci la microfon ºi staþi sã lãmurim situaþia alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni dumneavoastrã la alin. 1? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate. Art. 6 alin. 2. Aveþi cuvântul, domnule Bahrin.

Am fãcut menþiunea cã s-a strecurat o eroare materialã. Citesc textul: ÇMedalia ”Virtutea maritimãÒ cu însemn de pace ºi de rãzboi se poate acordaÉÈ

Stimaþi colegi, la alin. 2 de la art. 6, domnul Bahrin propune completarea textului ÇMedalia ”Virtutea MaritimãÒ cu însemn de pace ºi de rãzboiÈ.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru lit. a) ºi b) nu mai sunt alte obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã la alin. 2, lit. a) ºi b)? Nu aveþi.

Votat în formula iniþiatorului. Pentru alin. 3 din acest articol, urmãriþi, vã rog, amendamentul 8.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 8, se modificã alin. 3. Art. 7 alin. 1, urmãriþi amendamentul 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul, se modificã textul în mod corespunzãtor.

Art. 7 alin. 2, urmãriþi amendamentul 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 10.

Pentru alin. 3 de la art. 7 urmãriþi amendamentul 11. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat art. 7 alin. 3.

Art. 8 alin. 1, urmãriþi amendamentul 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitatae. Art. 8 alin. 2 urmãriþi amendamentul 13. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis în unanimitate amendamentul, se modificã art. 8 alin. 2.

Art. 9 alin. 1, urmãriþi amendamentul 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 9 alin. 2, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în formula iniþialã.

Art. 9 alin. 3, urmãriþi amendamentul 15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 15, modificat alin. 3 al art. 9. Art. 10, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Art. 11, urmãriþi amendamentul 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 12, urmãriþi amendamentul 17. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat amendamentul, modificat art. 12. Art. 13 alin. 1 ºi 2, nu sunt amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în formula iniþialã. Art. 13 alin. 3, urmãriþi amendamentul 18. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate. Art. 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în formula iniþialã. Art. 15, urmãriþi amendamentul 19. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. S-a admis amendamentul, modificat art. 15. Art. 16. Dacã aveþi obiecþiuni la formula iniþialã? Nu aveþi.

Este o greºealã de redactare, domnule preºedinte, spre final: Ordinul ”Virtutea militarã...Ò, deci paragraful 2, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã la ”pedeapsaÒ, nu ”pedepsirea saÒ, ”pedeapsaÒ privativã de libertate.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, stimaþi colegi, vã rog, ºi stenograma sã reþinã. Este vorba de o corecturã tehnicã, o rectificare tehnicã, nu, nici nu o mai

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, pentru coerenþa textului, la art. 20 alin. 4, peste tot s-a înlocuit ”persoana implicatãÒ cu ”persoana învinuitãÒ. Astfel, la art. 20 cu 2 textul sunã: ”Ca urmare a sesizãrii, se convoacã Consiliul de Onoare ºi persoana învinuitã în termen de maxim 30 de zile de la sesizareÒ, la fel cum s-a fãcut modificarea la art. 20 alin. 4. Aceeaºi menþiune este ºi la art. 20 alin. 3 în care apare din nou ”persoana implicatãÒ, ”persoana învinuitãÒ...

Domnule coleg, haideþi sã nu complicãm, când ajungem la text, pentru cã nu putem urmãri.

La art. 20 alin. 1 nu sunt obiecþii, da? Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La art. 20 alin. 2 aþi reþinut propunerea fãcutã de colegul nostru: ”Ca urmare a sesizãrii se convoacã Consiliul de Onoare ºi persoana învinuitã.Ò

Dacã sunteþi de acord cu aceastã modificare redacþionalã?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat alin. 2 în formula îmbunãtãþitã.

Art. 20 alin. 3. Dacã sunt obiecþii?

Aceeaºi obiecþie, domnule preºedinte.

Deci ºi la art. 20 alin. 3, pe rândul 4, în loc de ”ºi a persoanei implicateÒ, ”persoana învinuitãÒ. Dacã sunteþi de acord cu aceastã modificare redacþionalã?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La art. 20 alin. 4 urmãriþi amendamentul 27. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 27? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Art. 20 alin. 5, urmãriþi amendamentul 28. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 28? Nu. Adoptat amendamentul, modificat alin. 5.

Dupã art. 20 alin. 5, prin amendamentul 29, comisia propune un alineat nou, alin. 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 29? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate, se introduce alin. 6.

Art. 21 alin. 1, urmãriþi amendamentul 30. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 30, modificat alin. 1. La alin. 2 urmãriþi amendamentul 31, pagina 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul 31, modificat art. 21 alin. 2. Se modificã art. 21 alin. 2.

Art. 21 alin. 3, urmãriþi amendamentul 32. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 32, se modificã alin. 3.

Dupã alin. 3 comisia propune, prin amendamentul 33, un alineat nou.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 33? Nu.

Adoptat amendamentul 33, se introduce alin. 4 al art. 21.

Dupã art. 21, comisia propune, prin amendamentul 34, un art. 22 nou.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat amendamentul 34, se introduce art. 22 nou. La actualul art. 32 urmãriþi amendamentul 35. Art. 22 se va renumerota.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 35? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Art. 23 Ð comisia propune prin amendamentul 36 eliminarea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul, se eliminã textul.

Amendamentul 37 propune renumerotarea ºi inversa-

rea unor articole. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 37. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 37.

Trecem în continuare la anexa 1, regulamentul privind descrierea ºi acordarea medaliei.

La titlul regulamentulului, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 3 alin. 2, în loc de ”acvileiÒ s-a trecut ”vulturuluiÒ. Deci este vorba de ”acvileiÒ.

Deci pe care este aplicatã un ”vulturÒ sau cum spuneþi?

La art. 3 alin. 2?

Da. ”Pe avers este un scut emailat înalt ºi lat...Ò

”...pe care este aplicatã o acvilã.Ò

Înãlþimea acvilei, nu înãlþimea vulturului.

Nu vã înþeleg. Vã rog sã citiþi textul cum vreþi sã-l propuneþi. Vã rog, domnule preºedinte, sã citiþi textul exact cum îl propuneþi dumneavoastrã. Suntem la art. 3 alin. 2.

Art. 3 alin. 2. Permiteþi sã citesc ultimul alineat: ”pe piept armele României, stanþat din argint aurit, înãlþimea...Ò

Nu, nu, citiþi, vã rog, citiþi textul de la început.

”Pe avers este un scut emailat alb înalt de 20 de mm ºi lat de 15 mm pe care este aplicatã o acvilã, þinând în cioc o cruce ortodoxã, în gheara dreaptã o sabie, iar în gheara stângã un buzdugan ºi are pe piept armele României, stanþat din argint aurit, înãþimeaÒ Ñ nu vulturului Ñ ”înãlþimea acvilei este de 16 mm.Ò

Corespunde cu textul de mai sus.

Votat în unanimitate. Se modificã lit. a).

Art. 4 lit. b). Comisia nu a avut alte amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate în formula iniþialã. Art. 4 lit. c), urmãriþi amendamentul 44. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 4 lit. d) Ñ comisia pãstreazã textul iniþial. Dacã aveþi observaþii? Nu. Lit. d) rãmâne în forma iniþialã. Art. 5, urmãriþi amendamentul 45. Dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate amendamentul 45. Poftiþi.

La redactare s-a scãpat un cuvânt, domnule preºedinte. La lit. d) citesc textul: ”Rozeta este sub forma unui tambur din rips cu diametrul de 10 mm ºi înãlþimea de 6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%, pe revers are un sistem de prindere.Ò

La ce text sunteþi?

Deci art. 5 lit. d). Deci dupã ”6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%Ò.

Mergem pe textul amendamentului 45 sau pe ce text mergem?

Pe amândouã textele la fel, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Numai particularitãþi.

Citiþi atunci încã o datã foarte cursiv lit. d).

Art. 5 lit. d): ”Rozeta este sub forma unui tambur de rips cu diametrul de 10 mm ºi înãlþimea de 6 mm, având dimensiunile culorilor panglicii reduse la 40%, pe revers are un sistem de prindere.Ò

Sunã bine ”dimensiunea culorilorÒ? Nu sunã prea bine, stimate coleg. Domnule profesor, vã rog sã vã consultaþi cu colegul dumneavoastrã. Nu sunã bine ”având dimensiunea culorilorÒ.

Nu, ”având dimensiunile culorilorÒ, am zis.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 81/24.V.2002

Pãi, este acelaºi lucru. Culorile se mãsoarã în metri, în centimetri?

Deci aceste propuneri le-am fãcut totuºi cu specialiºti, domnule preºedinte, într-adevãr...

Poate: ”având dimensiunea benzilorÒ...

Dimensiunea benzilor culorilor... deci dimensiunile benzilor culorilor, domnule preºedinte.

Reformulez, dacã îmi permiteþi: ”având dimensiunile benzilor culorilor panglicii reduse la 40%Ò.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, art. 5 vi-l

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 81/24.V.2002 conþine 52 de pagini.**

Preþul 48.308 lei