Emil Rus

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De când opoziþia este opoziþie, puterea, indiferent care a fost, a þinut-o una ºi bunã: ”E mult mai uºor sã critici, sã arãþi cu degetul decât sã faci ceea ce este dreptÒ. Dar actualul Guvern social-democrat a gãsit el soluþia, ºi anume, sã rezolve situaþiile-problemã prin analizã, mãsuri ºi programe. Aºa cã s-a ajuns la programe, alãturi de alte programe ºi deasupra iarãºi programe viu colorate, cu grafice ºi anexe.

Dar lucrurile rãmân cum au fost. Dacã se iveºte o situaþie mai aparte sau remarca oficialilor Uniunii Europene, N.A.T.O. sau F.M.I., atunci iarãºi se iau mãsuri cu promptitudine la cele mai diferite niveluri ºi vremea trece. Aºa s-a întâmplat cu aplicarea Legii nr. 18 sau Legii nr. 1/2000, care fiecare se tot modificã ºi se pun în aplicare cu mãsuri, fireºte, iar spiritele se agitã ºi propaganda face valuri.

În acest timp, ocoalele silvice, de pildã, terorizeazã oamenii ºi primãriile cu jafurile din pãdurile comunale, obºteºti sau composesorate. Institutul de cercetãri ºi amenajãri silvice Bucureºti este în frunte, în acest sens, atât cu abuzurile, dar mai ales cu presiunile pe care le face împotriva oamenilor de pe poziþia statului ºi a fãrãdelegii.

Iatã ce s-a întâmplat într-o localitate a judeþului Bistriþa-Nãsãud, ºi anume Pintic, comuna Teaca, caz care a fost mediatizat în presã, radio, televiziune (PRO TV, de pildã). Totul a fost zadarnic. Sãtenii în drept au format composesoratul Constantin Roman Vivu ºi ei sunt proprietarii a 216 hectare de pãdure pe care au dovedit-o ºi dobândit-o cu acte în regulã ºi douã sentinþe judecãtoreºti definitive, la care se adaugã hotãrârea comisiei judeþene de profil. Ei bine, Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice Bucureºti, prin filiala sa în judeþul nostru, Ocolul silvic experimental Lechinþa, continuã sã fie un instrument de agresiune ºi torturã a oamenilor neputincioºi ºi lipsiþi de apãrare. Pentru aceºti cercetãtori de frunte ai partidului nu existã primãrie, prefecturã, tribunal sau minister. Ei îºi fac legea ºi ei o aplicã.

În aceastã situaþie conflictualã cu instituþia de cercetare se aflã localnicii din Teaca, Ocniþa, Chiochiº, Rusu de Jos, Mãluþ, Bibiu, Corvineºti, Chiraleºti ºi multe altele din judeþul Bistriþa ºi nu numai. Dacã Ocolul experimental a pierdut în prima fazã, a gãsit o altã soluþie ºi a trecut la faza a doua. În vremea frigului din iarna care a trecut, locuitorii din satul Pintic, în mod disciplinat, au exploatat o porþiune redusã de pãdure pentru familiile lor, numai atât cât era nevoie. În plus, au avut sfatul unor specialiºti pentru a nu deranja cercetarea, cu care sunt de acord ºi o socotesc necesarã pentru sãnãtatea mediului ºi a lor. Cercetarea experimentalã, în aceastã situaþie, pe baza revelaþiilor unui om bãtrân, tatã al unui pãdurar, a început o campanie a redactãrii proceselor-verbale de contravenþie adresate celor care au transportat lemnul sau la cine a fost dus. Procesele au fost fãcute la indigo. Unii oameni au primit câte douã sau trei. Alþii au primit, chiar dacã nu au avut nimic de-a face cu transportul sau depozitatul, fiindcã în acel timp însoþeau preotul cu botezul prin sat. Inginerul semnatar, este adevãrat, a recunoscut cã i-a confundat, întrucât persoanele vizate erau cu spatele, fiindcã ei aºa lucreazã ”cu spateleÒ. În prezent, oamenii sunt în cercetare. Amenzile sunt de aproape 2 miliarde de lei, sumã peste posibilitãþile lor. Cine susþine cheltuielile de judecatã în acest caz? Nimeni altcineva decât Ocolul experimental. Pentru cã are bani a exploatat ºi valorificat lemn din alte pãduri (Jeiþa sau Niþa), fãrã ca proprietarii sã-i poatã opri.