Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

Declar deschisã ºedinþa declaraþiilor politice de astãzi. Vã rog sã fiþi de acord sã-i dãm întâi cuvântul domnului ministru Mircea Paºcu, ca sã se întoarcã la treburile armatei.

Urmeazã domnul deputat Iulian Mincu.

## Ñ **Domnul Ioan Mircea Paºcu** _ministrul apãrãrii_

## _naþionale_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã mã refer la acele afirmaþii care au fost fãcute de domnul senator Vadim atât în revista ”România MareÒ, cât ºi, am înþeles, la conferinþa de presã a partidului ºi care mã vizeazã direct pe mine ºi o serie de oameni din partea de nord a þãrii.

Fac aceastã precizare, întrucât cred cã acesta este locul cel mai potrivit pentru ca lucrurile sã rãmânã clare,

în stenograma oficialã, ºi nu sã disparã o datã cu ziarele care astãzi sunt, mâine apar altele, ºi deci în felul acesta lucrurile se pierd.

Când domnul senator Corneliu Vadim Tudor a pus în circulaþie, în revista ”România MareÒ, acuza cum cã aº fi fost implicat în atribuirea unui contract pentru producerea de corturi pentru tabãra forþelor americane de la ConstanþaÑSud unei firme din NegreºtiÑOaº, aparþinând prefectului Ciocan, precum ºi afirmaþia cã acesta, împreunã cu prefectul de Maramureº, domnul Bechiº, mi-ar fi construit o vilã în Bucureºti, am crezut cã era vorba de încã o glumã din cele cu care Domnia sa ne-a obiºnuit. Cel mult, mi-am spus cã putea fi vorba de un renghi pe care i l-au jucat încã o datã unul dintre informatorii Domniei sale. Aceasta, pentru cã nimic nu era adevãrat. De aceea am ºi decis sã nu rãspund. Pur ºi simplu nu merita osteneala.

Când am vãzut însã reluarea acestor acuze false în cadrul ultimei conferinþe de presã a partidului mi-am dat seama de greºeala fãcutã. Tãcând, domnul senator a interpretat aceasta ca pe o recunoaºtere tacitã a informaþiilor false vehiculate de Domnia sa. Cred cã era mai bine sã le fi verificat. Ar fi putut atunci afla cã sunt false, iar vehicularea lor îl pune încã o datã într-o poziþie de vulnerabilitate publicã. Domnule senator, corturile la care faceþi referire aparþin americanilor. Le-a adus ºi instalat compania americanã care a fost angajatã de americani sã construiascã tabãra. Deci, nici vorbã de bani din bugetul armatei române, nici vorbã de firme din Negreºti, cum aþi afirmat cu atâta uºurinþã. În plus, spre informarea dumneavoastrã ºi inclusiv a celor care vã induc în eroare, firma din Negreºti a prefectului Ciocan produce tricotaje, nu corturi.

Iar legat de problema a doua, cea a vilei din Bucureºti, construitã pentru mine de prefecþii Ciocan ºi Bechiº, regret, dar trebuie sã vã corectez încã o datã: domnii menþionaþi nu-mi construiesc nimic. Aºa cã, nu-i mai acuzaþi degeaba. Dacã aveþi ceva cu mine, probabil, ca urmare a resentimentelor pe care mi le purtaþi pentru rolul jucat în victoria electoralã a domnului Ion Iliescu, referiþi-vã doar la mine, ºi faceþi-o cu date reale, dacã aveþi, nu cu neadevãruri crase. Altfel nu veþi obþine decât o ºi mai mare descalificare personalã în ochii opiniei publice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi încã o datã, personal, îmi manifest regretul cã dumneavoastrã conduceþi în acest moment aceastã ºedinþã. Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule ministru, este dreptul dumneavoastrã la replicã ºi vã asigur cã dacã i-l trimiteþi la revistã vi-l publicã. Dacã mi-l daþi mie vi-l publicã. Întotdeauna a publicat, sã ºtiþi!

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Iulian Mincu.

Se pregãteºte domnul deputat Lãpãdat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Problema pe care o dezbat astãzi în declaraþia politicã este problema medicilor care refuzã sã se înscrie la concurs dupã ce au fãcut 12 ani de medicinã: 6 ani au fãcut Facultatea de medicinã ºi 6 ani au fãcut rezidenþiatul. Adicã sunt oameni maturi, în jur de 30Ñ32 de ani, ºi este pentru prima datã în istoria noastrã, dupã 1989, când aproape în masã, din 3.000 de astfel de absolvenþi, de fapt, medici specialiºti, pe 2.400 de locuri scoase la concurs s-au înscris numai 794 de candidaþi. Este un protest!

## Cui se adreseazã acest protest?

În primul rând, sã luãm problema care îi frãmântã pe mulþi: aceea a mijloacelor de trai ºi a veniturilor insuficiente. Dintr-un sondaj fãcut de Centrul pentru politicã ºi servicii de sãnãtate reiese cã 91% sunt nemulþumiþi ºi declarã cã au venituri insuficiente ºi 27% dintre ei considerã cã, la valoarea ºi pregãtirea lor, salariul de la care ar trebui sã înceapã ca medic specialist tânãr ar fi în jurul a 850 de dolari, adicã salariile celor care sunt în jurul lor.

Poate este unul dintre motive, dar nu este principalul. Principalul este altul ºi aº vrea sã vã spun cã, din pãcate, atârnã greu pentru sãnãtatea din þara noastrã. Principalul Ñ cã spitalele unde ei ar trebui sã se ducã, spitalele din întreaga þarã, sunt de fapt în momentul de faþã, multe dintre ele, în situaþia de a nu-ºi face datoria de a salva viaþa bolnavilor.

În prezent spitalele au o datorie de 3.700 miliarde. Anul trecut au avut o datorie de 5.000 miliarde. Datoriile

spitalelor sunt pe medicamente, pe întreþinere ºi, din pãcate, pe posibilitãþile de tratament, posibilitãþile generale.

Este o problemã deosebit de serioasã, pentru cã eu vreau sã ridic o anumitã chestiune: în România existã în prezent 16.313 medici specialiºti care lucreazã în cele 464 de spitale ale þãrii. Existã deci un medic la 1.382 de persoane. În þãrile Europei occidentale, medicii specialiºti sunt altfel repartizaþi: în Elveþia, unul la 703; în Germania, unul la 604; în Belgia, unul la 637; în Portugalia, 1 la 444; în Slovacia, unul la 411. Mã opresc aici.

Aº vrea sã vã mai spun cã din spitalele care funcþioneazã Ñ sunt 464 de spitale Ñ 96 sunt clinici Ñ 32 judeþene, 243 municipale ºi 93 comunale. Din acestea, 150 de spitale necesitã reparaþii urgente, iar pentru ele s-a alocat o sumã de 1.750 miliarde, adicã cu totul ºi cu totul insuficient.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat ªtefan Lãpãdat ºi va urma domnul Emil Rãdulescu.

Domnule preºedinte,

Domnilor deputaþi,

”Sub masca luptei antidroguri, curatã campanie electoralãÒ.

Guvernul României Ñ prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Ñ a declanºat în þarã o campanie de luptã împotriva distribuirii ºi utilizãrii drogurilor, care fac ravagii în rândul tinerilor, în general, ºi al elevilor, în mod special.

Pânã aici, intenþia este de bun augur, numai cã metodele, formele ºi mijloacele utilizate contravin scopului urmãrit. Astfel, în municipiul Drobeta-Turnu Severin, în ziua de 5 iunie a.c., pe Stadionul ”1 MaiÒ (numit ºi ”AngelescuÒ), organele puterii P.S.D.-iste, în parteneriat cu Inspectoratul ªcolar Judeþean Mehedinþi, organizeazã desfãºurarea spectacolului dedicat luptei antidroguri, cu participarea formaþiilor de muzicã uºoarã ”3rei Sud-EstÒ ºi ANIMAL X.

Mesajele pe care s-au strãduit sã le transmitã componenþii formaþiilor cãtre public numai de ”luptã împotriva drogurilorÒ n-au fost, dar, în schimb, au predominat cele cu mesaj erotic, însoþite de miºcãri dizgraþioase. La un moment dat, într-unul din cântece, termenul ”perfectÒ a fost înlocuit cu sloganul ”Trãiascã domnÕ prefectÒ ºi preluat imediat de tineret. În urmãtoarea fazã, domnul prefect, încurajat fiind, invitã participanþii pentru a doua zi sã vinã la o manifestare în faþa sediului prefecturii ca sã primeascã autografe ºi afiºe. În jurul orei 11,00, elevii au pãrãsit cursurile, au invadat Parcul ”TraianÒ, devastându-l, cu strigãte ºi cântece neavenite, deranjând desigur liniºtea cetãþenilor din zonã. Se poate considera cã, în cele douã zile, acþiunile populiste dirijate de putere au avut iz electoral. Ceea ce este grav însã este cã s-a încãlcat cu bunã ºtiinþã Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, care în art. 97 alin. 1 stipuleazã cã: ”Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfãºurãrii activitãþii didactice de nici o autoritate ºcolarã sau publicãÒ. Lucrurile sunt clare deci: nici Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi nici un alt membru al Guvernului nu sunt mai presus de lege (art. 16 din Constituþia României).

În situaþia prezentatã, fie cã atât domnul prefect Dan Trancotã, cât ºi domnul inspector ºcolar general prof. Cãpitãnescu Lucian nu cunosc legile, fie cã abuzeazã de putere, ceea ce contravine principiilor ºi normelor dintr-un stat de drept. În acest context au ºansa onorabilã de a-ºi da demisia din funcþiile publice, pe care nu le reprezintã cu cinste ºi responsabilitate.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Grigore Emil Rãdulescu. Urmeazã domnul Emil Rus.

Onoratã asistenþã,

În raporturile comerciale cu instituþiile publice, decizia justiþiei nu are nici o valoare dacã ministrul hotãrãºte altfel. ªi nici mãcar nu trebuie sã se pronunþe pentru asta. Simpla apreciere va funcþiona mai bine decât orice cuvânt scris. Nici un titlu executoriu emis de justiþie nu este respectat dacã la mijloc sunt fonduri publice.

Ordonanþa nr. 22/2002 hotãrãºte cã nici un ban nu va fi scos din vistieria publicã fãrã aprobarea ordonatorului de credite. Altfel spus, se cere consimþãmântul celui executat silit. Poate fi vorba de sume datorate de stat, fie în baza unor contracte neonorate, dar pot fi ºi taxe, amenzi sau alte penalitãþi încasate ilegal. Sute sau mii de companii se confruntã cu problema recuperãrii banilor. Banii de la instituþiile publice sunt încasãri sigure pentru companii preferate, în timp ce firmele fãrã spate nu au decât sã aºtepte mult ºi bine. ªi, colac peste pupãzã, porþile justiþiei se închid. Cã nici un ban nu pleacã din visterie fãrã ºtirea lor ministeriabilii au stabilit prin Ordonanþa nr. 22 publicatã în Monitorul Oficial din 4 februarie 2002.

În procesul executãrii silite Trezoreria statului poate efectua numai operaþiuni privind plãþi dispuse de cãtre ordonatorii de credite. Sã luãm ca exemplu cazul unei direcþii de sãnãtate care datoreazã câteva miliarde bune unui furnizor. Justiþia a decis executarea plãþii. Trezoreria nu va debloca nici un leu fãrã ca preºedintele Casei de sãnãtate sã hotãrascã astfel, ceea ce este imposibil din cauza planificãrii bugetare.

Spre deosebire de penalitãþile stabilite de instanþele internaþionale, pentru care prevede fonduri, Legea bugetului omite orice referire la sumele pe care statul le pierde în justiþie. Persoanele fizice nu sunt scutite de aceleaºi probleme. Semnificativ este cazul contribuþiei de sãnãtate, de 7%, plãtibilã pentru drepturi de autor. Curtea Supremã de Justiþie a declarat ilegalã aceastã taxã ºi toate încasãrile fãcute în contul ei. Dar Casa de sãnãtate nu se sinchiseºte. În faþa cererii de reperare a bãncii are asul în mânecã: nu poate scoate bani din Trezorerie, ºi nici nu are interesul. Aºadar, statul blocheazã în Trezorerie miliarde pierdute în instanþã. Nici un ban nu iese din vistierie fãrã a avea consimþãmântul instituþiei executate silit, chiar dacã tribunalul hotãrãºte altfel.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rus sã ia cuvântul. Urmeazã domnul ªtefan Baban.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De când opoziþia este opoziþie, puterea, indiferent care a fost, a þinut-o una ºi bunã: ”E mult mai uºor sã critici, sã arãþi cu degetul decât sã faci ceea ce este dreptÒ. Dar actualul Guvern social-democrat a gãsit el soluþia, ºi anume, sã rezolve situaþiile-problemã prin analizã, mãsuri ºi programe. Aºa cã s-a ajuns la programe, alãturi de alte programe ºi deasupra iarãºi programe viu colorate, cu grafice ºi anexe.

Dar lucrurile rãmân cum au fost. Dacã se iveºte o situaþie mai aparte sau remarca oficialilor Uniunii Europene, N.A.T.O. sau F.M.I., atunci iarãºi se iau mãsuri cu promptitudine la cele mai diferite niveluri ºi vremea trece. Aºa s-a întâmplat cu aplicarea Legii nr. 18 sau Legii nr. 1/2000, care fiecare se tot modificã ºi se pun în aplicare cu mãsuri, fireºte, iar spiritele se agitã ºi propaganda face valuri.

În acest timp, ocoalele silvice, de pildã, terorizeazã oamenii ºi primãriile cu jafurile din pãdurile comunale, obºteºti sau composesorate. Institutul de cercetãri ºi amenajãri silvice Bucureºti este în frunte, în acest sens, atât cu abuzurile, dar mai ales cu presiunile pe care le face împotriva oamenilor de pe poziþia statului ºi a fãrãdelegii.

Iatã ce s-a întâmplat într-o localitate a judeþului Bistriþa-Nãsãud, ºi anume Pintic, comuna Teaca, caz care a fost mediatizat în presã, radio, televiziune (PRO TV, de pildã). Totul a fost zadarnic. Sãtenii în drept au format composesoratul Constantin Roman Vivu ºi ei sunt proprietarii a 216 hectare de pãdure pe care au dovedit-o ºi dobândit-o cu acte în regulã ºi douã sentinþe judecãtoreºti definitive, la care se adaugã hotãrârea comisiei judeþene de profil. Ei bine, Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice Bucureºti, prin filiala sa în judeþul nostru, Ocolul silvic experimental Lechinþa, continuã sã fie un instrument de agresiune ºi torturã a oamenilor neputincioºi ºi lipsiþi de apãrare. Pentru aceºti cercetãtori de frunte ai partidului nu existã primãrie, prefecturã, tribunal sau minister. Ei îºi fac legea ºi ei o aplicã.

În aceastã situaþie conflictualã cu instituþia de cercetare se aflã localnicii din Teaca, Ocniþa, Chiochiº, Rusu de Jos, Mãluþ, Bibiu, Corvineºti, Chiraleºti ºi multe altele din judeþul Bistriþa ºi nu numai. Dacã Ocolul experimental a pierdut în prima fazã, a gãsit o altã soluþie ºi a trecut la faza a doua. În vremea frigului din iarna care a trecut, locuitorii din satul Pintic, în mod disciplinat, au exploatat o porþiune redusã de pãdure pentru familiile lor, numai atât cât era nevoie. În plus, au avut sfatul unor specialiºti pentru a nu deranja cercetarea, cu care sunt de acord ºi o socotesc necesarã pentru sãnãtatea mediului ºi a lor. Cercetarea experimentalã, în aceastã situaþie, pe baza revelaþiilor unui om bãtrân, tatã al unui pãdurar, a început o campanie a redactãrii proceselor-verbale de contravenþie adresate celor care au transportat lemnul sau la cine a fost dus. Procesele au fost fãcute la indigo. Unii oameni au primit câte douã sau trei. Alþii au primit, chiar dacã nu au avut nimic de-a face cu transportul sau depozitatul, fiindcã în acel timp însoþeau preotul cu botezul prin sat. Inginerul semnatar, este adevãrat, a recunoscut cã i-a confundat, întrucât persoanele vizate erau cu spatele, fiindcã ei aºa lucreazã ”cu spateleÒ. În prezent, oamenii sunt în cercetare. Amenzile sunt de aproape 2 miliarde de lei, sumã peste posibilitãþile lor. Cine susþine cheltuielile de judecatã în acest caz? Nimeni altcineva decât Ocolul experimental. Pentru cã are bani a exploatat ºi valorificat lemn din alte pãduri (Jeiþa sau Niþa), fãrã ca proprietarii sã-i poatã opri.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat ªtefan Baban. Urmeazã doamna deputat, poeta noastrã, Leonida Lari.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Statul român a ajuns sã taxeze ºi taxeleÒ.

Noua Lege a T.V.A.-ului, care a intrat în vigoare de la 1 iunie a.c., presupune în primul rând taxarea unei taxe. Astfel, cota de T.V.A. se va aplica ºi la taxa de drum, în valoare de 125 euro/t benzinã ºi 110 euro/t motorinã, taxã care este inclusã în preþul carburanþilor.

La toate acestea se adaugã ºi faptul cã, în fiecare lunã, preþul benzinei ºi cel al motorinei vor fi modificate în funcþie de evoluþia leu/euro. Având în vedere trendingul ascendent al monedei europene, este de aºteptat ca preþul carburanþilor sã creascã.

Într-un comunicat, Ministerul Finanþelor susþine cã introducerea taxei de drum în baza de impozitare a T.V.A.-ului reprezintã intrarea în normalitate a acestei legi ºi alinierea la standardele Uniunii Europene. Primul efect al acestei alinieri la sursa amintitei norme a fost resimþit deja de buzunarele românilor. Tot de la 1 iunie, preþul unui litru de benzinã a crescut cu 700 lei. S.N.P. ”PETROMÒ susþine cã majorarea de preþ a fost cauzatã tocmai de T.V.A.-ul aplicat taxei de drum, influenþa în preþ a acesteia fiind de 600 lei. Înainte de aceastã nouã impunere, aproape 70% din preþul benzinei era reprezentat de taxe ºi impozite.

Atât timp cât preþul carburanþilor va fi majorat numai în scopul de a creºte încasãrile bugetare, iar companiile de stat, adicã S.N.P. ”PETROMÒ nu au posibilitatea de a opera o creºtere realã a preþurilor care sã þinã seama ºi de factorii externi, societatea este obligatã sã-ºi menþinã investiþiile la un nivel scãzut. Aceasta înseamnã cã banii în plus plãtiþi de populaþie la fiecare litru de benzinã sau motorinã nu sunt folosiþi pentru dezvoltarea companiei, ci pentru a acoperi imensele gãuri la bugetul de stat, cu atât mai mult cu cât la ora actualã un numãr mare de agenþi economici beneficiazã de ºtergerea datoriilor ºi penalitãþilor cãtre buget.

Pentru a nu avea bãtãi de cap cu gãsirea unor soluþii care sã-i determine pe agenþii economici sã-ºi achite dãrile cãtre stat, Ministerul Finanþelor are o singurã metodã de creºtere a încasãrilor bugetare: taxe ºi impozite noi sau majorarea celor existente ºi chiar instituirea unei taxe pe alte taxe.

Mulþumesc.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari Iorga. Urmeazã domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu.

## Stimaþi colegi,

La Parlament, deºi ne-am interesat, încã nu a ajuns cicã textul tratatului româno-rus. În presã însã a transpirat câte ceva privitor la declaraþia-anexã, în care s-ar pomeni de Pactul Ribbentrop-Molotov, dar ºi de faptul cã România ar trebui sã-ºi cearã scuzele de rigoare, cã ar fi atacat U.R.S.S. în 1941, împreunã cu armatele hitleriste.

Dar ce ne facem cu atacul U.R.S.S. asupra României din 1940, cã precum o spune tranºant poetul-patriot Nicolae Dabija, aºa-ziºii eliberatori ºi-au mutat patria în spaþiul dintre Prut ºi Nistru, ei umblând cu patria dupã ei, în geamantan.

Oare când vor înþelege ºi occidentalii, ºi americanii cã poftele imperiale ale ruºilor nu dispar, indiferent de titulatura ce o au, ori U.R.S.S., ori Rusia?

Aceasta s-a vãzut bine ºi în vara anului Õ40, când imediat dupã cotropirea Basarabiei a început un adevãrat genocid. Intelectualii basarabeni, preoþii uciºi, þãranii, muncitorii care aveau cât de cât scânteie de conºtiinþã naþionalã, trimiºi în Gulagul siberian.

ªi atunci pentru ce, se întreabã, ne-am cere scuze, cã drumul din România pânã în Siberia este semãnat cu oasele românilor? Cã politica ocupantului rus, precum spunea Mircea Eliade, este de a lichida cu orice preþ ºi în timp util prezenþa vie ºi adânc înrãdãcinatã a occidentului latin pe care o semnificã împotriva tuturor furtunilor istorice neamul, limba ºi cultura româneascã?

Dar iatã ce spun înºiºi ruºii în ”Cartea neagrã a comunismuluiÒ, scrisã de un grup de autori ruºi ºi francezi Ñ introducerea este fãcutã de Alexandru Iacoblev, fost membru al Biroului Comitetului Central din U.R.S.S. ºi fost deputat în Parlamentul U.R.S.S. Cu surplus de detalii, Iacoblev demonstreazã cã fascismul ºi comunismul sunt douã feþe ale aceleiaºi medalii: medalia rãului universal.

Teroarea hitleristã venise cu un program bine definit: sã cureþe întâi Europa, apoi întreaga lume de evrei, slavi, apoi galbeni ºi negri, de toate popoarele considerate inferioare.

Comunismul, însã, a fost o teroare imprevizibilã împotriva omenirii, în genere, care a avut ca scop modificarea geneticã a materialului uman, care a înglobat în sine pãcatul lui Iuda, în evoluþia sa finalã, de la trãdarea învãþãtorului Cristos, pânã la trãdarea tatãlui, Dumnezeu, ceea ce n-a prevãzut nici chiar Sfânta Scripturã.

## Mulþumesc.

O invit pe domniºoara deputat Lia-Olguþa Vasilescu ºi urmeazã domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

## Stimaþi colegi,

Prin aceastã declaraþie vreau sã atrag atenþia Executivului ºi, în special, ministrului privatizãrii, Ovidiu Muºetescu, asupra faptului cã o fabricã etalon a judeþului Dolj, ”Maºini AgricoleÑTractoareÒ S.A, ar putea intra în patimoniul unei societãþi-fantomã.

Pe data de 3 iunie 2002 a expirat termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea M.A.T. S.A., anunþându-se interesate pentru achiziþionarea capitalului majoritar trei societãþi româneºti ºi o persoanã fizicã: S.C. ”ConferoÒ S.R.L. din Craiova, S.C.L. ”Mari Investment S.R.L.Ò Bucureºti, S.C. ”AlimpexÒ S.R.L. Cluj ºi Aboc Puceama Usama, persoanã fizicã.

În presa localã doljanã apare de ceva timp ºi se tot vehiculeazã cu ºanse reale de câºtig S.C. ”ConferoÒ S.R.L., societate care are un capital social de aproximativ, atenþie!, 900 milioane lei ºi figureazã cu sediul într-o scarã de bloc dintr-un cartier craiovean.

De altfel, aceasta apare în documente ºi cu un punct de lucru deschis pe una din strãzile municipiului, unde se comercializeazã piese auto.

Magazinul respectiv nu a putut fi gãsit însã de noi, deoarece la adresa indicatã se gãseºte Regionala C.F.R. Craiova. Mai mult. Obiectul principal de activitate al S.C. ”ConferoÒ S.R.L. nu are nimic în comun cu activitatea de producþie a utilajelor agricole, în documentele firmei figurând comerþ cu piese auto.

Din cauza faptului cã a fost mediatizatã privatizarea pe _1 euro_ , iatã cã acum, când se scoate o mare întreprindere la privatizare, inevitabil apar ºi aceste firme fantomã care, cu puþin lobby, reuºesc sã intre în posesia unor giganþi industriali.

S.C. ”ConferoÒ S.R.L. Craiova are ca administrator ºi asociat, cu cea mai mare pondere în capitalul social subscris ºi vãrsat, pe Tudor Mãtuºa, acesta fiind totodatã acþionar majoritar ºi la S.C. ”RelocÒ S.A., cu profil de reparaþii locomotive.

Nu excludem posibilitatea ca S.C. ”ConferoÒ sã fie un paravan pentru S.C. ”RelocÒ care urmeazã sã achiziþioneze acþiunile Fabricii de tractoare, dar se cunoaºte faptul cã S.C. ”RelocÒ S.A. trece printr-o perioadã destul de grea, muncitorii nemaiavând de câteva luni bune de lucru.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu ºi va urma domnul deputat Vlad Hogea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Corupþia, furtul instituþionalizat, se pare, nu are limite. Sunt oameni care nu pot fi cercetaþi, care nu pot fi pedepsiþi, numai pentru faptul cã sunt susþinuþi de unii funcþionari înalþi ai statului, care au relaþii cu organele de ordine ºi cu celelalte organe abilitate.

Cazul cel mai concret este situaþia pãdurii Alsšerdo din UP nr. 7 Remetea, aparþinând populaþiei din comuna Lãzarea.

Aici s-a format o asociaþie fantomã care, conform art. 6 ºi 7 din Hotãrârea Guvernului nr. 735 din 1998 nu putea sã primeascã documente de însoþire a materialului lemnos cu regim special. Cu toate acestea, conducerea Ocolului silvic Ghiorghieni a predat regulat blocurile cu foile de însoþire.

Deºi fiecare borderou a fost semnat pentru verificare de cãtre tehnicianul de pazã al ocolului, s-a constatat cã faþã de 7.294 metri cubi transportaþi, conform borderourilor, în realitate, cu aceste foi de însoþire au fost transportaþi 8.940 metri cubi de material lemnos din partizile din anul 2001 ºi încã 1.128 metri cubi din partizi mai vechi.

În urma controlului de fond al Inspectoratului teritorial de regim silvic Harghita, atât ºeful de ocol, cât ºi responsabilul cu fondul forestier, precum ºi tehnicianul de pazã au refuzat sã semneze nota de constatare ºi nu au dat rãspunsurile cerute la nota de constatare încheiatã.

Atitudinea lor se bazeazã pe o susþinere din partea unor funcþionari publici superiori din cadrul prefecturii ºi poliþiei.

Dacã în cazul pãdurii Alsšerdo se fac cercetãri cu scopul de a muºamaliza abuzul ºi ilegalitãþile, în cazul furtului de la Ditrãu s-a refuzat pânã ºi începerea cercetãrilor. Astfel, ºeful de post de la comuna Ditrãu, prin telefon, a raportat plângerea Comisiei de cenzori a composesoratului Ditrãu superiorului sãu, colonelului ªandor Eugen. Acesta a refuzat verbal, prin telefon, sã se implice în cercetarea cazului Urszan Zoltan, administratorul composesoratului Ditrãu, afirmând cã partida Hosszu Patak, pãºunea împãduritã a composesoratului Ditrãu, ar fi în competenþa Poliþiei din Corbu, cu toate cã acest teritoriu face parte din perimetrul comunei Ditrãu. Prin urmare, se face un abuz deosebit ºi în acest caz.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Hogea. Va urma domnul deputat Miticã Bãlãeþ.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acum patru luni am fãcut un pariu cu mine însumi ºi mi-am propus sã critic partidul de guvernãmânt sãptãmânã de sãptãmânã, prin declaraþii politice rostite de la tribuna Parlamentului.

Demersul meu pãrea din start sortit eºecului. La urma urmei, câte poþi sã spui despre actuala putere fãrã sã te repeþi ºi sã cazi în monotonie.

Spre surprinderea mea, P.S.D. face atât de multe greºeli, încât îmi vine din ce în ce mai greu sã þin pasul cu noile ºi noile erori de concepþie ale strategiei de guvernare a partidului condus de Adrian Nãstase.

În aceste vremuri tulburi, a critica realist ºi constructiv partidul-stat care tiranizeazã România a devenit o ocupaþie mãnoasã, o iniþiativã eficientã, o muncã rodnicã. De aceea sunt nevoit sã constat cã subiectele care pot fi abordate în legãturã cu marea deziluzie P.S.D.-istã care a adus un popor întreg la dezastru sunt nenumãrate.

Nici nu ºtii cum sã te împarþi ºi unde sã pui accentul. În economia prãbuºitã, în cultura sufocatã, în justiþia datã complet peste cap, în investigarea conexiunilor puterii cu lumea mafiei, în sistemul educaþional ºi cel sanitar care abia îºi mai trag sufletul sau în dezastruoasa politicã externã a regimului P.S.D. de viitoare tristã amintire?

Uneori ne cuprinde ºi lehamitea sã dãm atâta atenþie unui grup corupt ºi clientelar care, într-o societate normalã, nici n-ar fi avut vreodatã un cuvânt de spus în luarea deciziilor.

De ce nu rezolvaþi voi, cei din P.S.D., toate problemele acestei þãri, pentru a nu mai fi nevoie de verbul nostru acid?!

Fiþi voi perfecþi, ca sã nu mai existe opoziþie!

Fiþi voi valoroºi ºi cinstiþi, ca sã nu vã mai expuneþi reproºurilor!

Fiþi voi umani ºi loiali României ºi nu o sã vã mai îngrijoreze ascensiunea altora!

Ce utopice sunt, însã, toate aceste ipoteze ºi ce firavã este legãtura lor cu realitatea!

P.S.D. nu se va schimba în bine decât dispãrând de pe harta politicã a þãrii.

Singurul lucru de bun-simþ pe care-l mai poate face este autodizolvarea. Pieirea ta, prin tine, Adrian!

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Miticã Bãlãeþ ºi se pregãteºte domnul Ludovic Abiþei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Luni, 3 iunie 2002, la ore destul de târzii, 18,00 Ñ 21,30, Ñ semn de aroganþã din partea puterii pesediste Ñ s-a discutat în Camera Deputaþilor moþiunea simplã intitulatã ”FiscalitateaÒ, adresatã de liberali, cu sprijinul pediºtilor, Guvernului Nãstase. Ambele partide nu au lucrat pe terenul lor, ci al P.R.M., ceea ce explicã unele din lipsurile moþiunii, incapacitatea ei de a duce pânã la capãt critica stãrilor de fapt în aceastã privinþã.

Liberalii, prin fostul lor ministru al finanþelor, Decebal Traian Remeº, sunt aceia care au iniþiat ”sporirea fiscalitãþiiÒ, caracterizatã în moþiunea de azi drept ”cea mai primitivã mãsurã economicãÒ.

Pediºtii, care ºi-au luat ºi ei partea leului în vechile guvernãri ale coaliþiei, nu au nici ei îndreptãþirea moralã sã se erijeze în judecãtori ai puterii actuale, care, prin reprezentanþii ei la tribuna Camerei, au dat replici dure ºi ironice celor ce au iniþiat moþiunea.

Asta nu înseamnã cã moþiunea ”FiscalitateaÒ nu are o valoare în sine. Cãci, vorba proverbului, ”capra sare masa, iada sare casaÒ. Aºa ºi cu Guvernul domnului Nãstase.

Ce a fost fiscalitatea pe vremea lui Remeº, dar, vai, ce este ea acum, pe vremea ministrului finanþelor, Mihai Tãnãsescu, care, cu siguranþã, va deveni ºi el, de ”tristã amintireÒ! De ce? Fiindcã, de pe acum, românii de rând au început deja sã spunã, ca într-o obsesivã lozincã sindicalã fluturatã pe strãzile oraºelor þãrii: ”Nãstase ºi Tãnãsescu ne-au luat din pungã ºi restulÒ.

Acest rest luat din punga cetãþeanului de rând ºi resimþit dur de acesta constituie enunþul moþiunii ”FiscalitateaÒ, nu însã, din pãcate, ºi substanþa unei analize economice riguroase. Cãci ar fi fost absolut necesar de vãzut cu cât a crescut în cifre reale, în procente, ”fiscalitateaÒ, din vremea lui Remeº pânã azi. Cãci evident, ea a crescut atât de ameþitor, încât omul de rând, cel ce suportã greul birurilor, nu-i mai face faþã, se sufocã sub povara ei. ªi se cunosc ºi cãile prin care Guvernul Nãstase a accentuat aceastã fiscalitate, fãcând-o insuportabilã.

Cea mai durã o constituie creºterea aberantã a preþurilor la serviciile oferite de întreprinderi ale statului cetãþeanului de rând: electricitate, cãldurã, gaze, încât costul unei biete locuinþe cât de cât civilizate întrece cu mult veniturile acestuia. De ce se fac aceste scumpiri programate ºi eºalonate prin ordonanþe de urgenþã date de Guvern? Pentru cã ele sunt prevãzute, dupã cum ni se sugereazã, dar nu ni se spune direct, în Acordul cu F.M.I., iar Guvernul ºi-a angajat ”rãspundereaÒ privatizãrii cât mai urgente a acestor servicii la preþuri cât mai avantajoase cumpãrãtorilor strãini. ªi asta, pe seama spolierii poporului român prin povara preþurilor dirijate de F.M.I. prin bietul Guvern al domnului Nãstase.

Mulþumesc.

În invit pe domnul deputat Ludovic Abiþei ºi va urma domnul deputat Mircea Costache.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de azi ar putea fi intitulatã ”Cele trei plicuriÒ.

La câteva luni dupã alegerile din 1996, dupã pierderea puterii de cãtre coaliþia P.D.S.R.-P.S.M.-P.U.N.R., la una din emisiunile televizate, cu oarecare tentã de divertisment, actualul prim-ministru, domnul Adrian Nãstase, ne spunea un banc, se pare destul de drag Domniei sale, cu referire evidentã la noua guvernare C.D.R.-isto-P.D.istã ºi neapãrat U.D.M.R.-istã, de atunci, care începuse sã se cam bâlbâie. Bancul avea ca esenþã trei sfaturi, pe care vechiul conducãtor, le transmitea noului conducãtor, în trei plicuri sigilate ºi numerotate. În ordine, sfaturile erau urmãtoarele:

1. Trebuie sã faci ºi tu ceva, reformeazã activitatea!

2. Dacã treaba tot nu merge, dã vina pe cei de

dinaintea ta!

3. A venit timpul sã te retragi ºi sã scrii ºi tu trei plicuri!

Se pare cã actualul ºef al Guvernului nu a uitat aceastã glumã, dar a venit ºi cu o inovaþie: la preluarea puterii a deschis deodatã primele douã plicuri, aºa cã noi asistãm de un an ºi jumãtate la minuni manageriale de tipul: iertarea de datorii a clientelei politice; promovarea de programe insuficient documentate, gen ”Dracula ParkÒ, care ar putea sã lase cu buzunarele goale cumpãrãtorii de acþiuni; privatizãri în turism, în plin sezon estival ºi introducerea T.V.A.-ului dupã negocierea preþurilor; cumpãrare de palmieri, cãci era singura ”tichieÒ ce lipsea litoralului românesc; întârzierea în continuare a acordãrii titlurilor de proprietate pentru case, terenuri agricole ºi pãduri; îi învãþãm noi pe englezi limba englezã; bâlbâieli în anchetarea unor dosare ºi moartea suspectã a unui procuror; scãparea printre degete a unor beizadele de prefecþi, care se ocupau cu afaceri necurate; amestecul politicului în stabilirea ierarhiilor din fotbal; inventarea taxei pe taxã (premierã de sorginte dâmboviþeanã); refuzul autoritãþilor de a discuta cu avocatul ”Baroanei F.N.I.Ò, Maria Vlas; promovarea unor legi centraliste, care reîntorc România cu mulþi ani înainte de 1989; alergarea bezmeticã prin lume, fãrã temele fãcute, în scopul integrãrii þãrii noastre în structurile euroatlantice, lucru dorit de altfel de toatã lumea; sufocarea administraþiilor publice locale unde nu sunt primari P.S.D.-iºti; conduceri ale administraþiilor publice locale care stau mai mult prin strãinãtate ºi nu-ºi îndeplinesc sarcinile pentru care au fost alese; înfiinþarea unui parchet anticorupþie, deºi pânã acum nu a fost descoperit nici un corupt.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul Mircea Costache ºi va urma domnul Costel Ionescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am constatat cu surprindere, urmãrindu-i cu atenþie pe guvernanþii noºtri, cã de fapt ”Guvernul s.r.l.Ò nu are un minister al comerþului. ªi mi-am pus fireasca întrebare: ce concepþie dominã gândirea profundã a celor care ºi-au asumat înfãptuirea binelui public în România?

Faptul cã nu existã un minister al comerþului m-a dus cu gândul cã în 1990 aproximativ aceeaºi oameni, cu aceeaºi doctrinã, aceeaºi ideologie, începeau reforma cu liberalizarea comerþului, fãrã sã-ºi punã problema dacã vom mai avea ce comercializa, concentrându-ne numai pe buticuri, pe Boni Bon ºi pe toate celelalte paleative care dãdeau iluzia schimbãrii feþei României într-o societate modernã ºi dinamicã. Un om politic al momentului, în vârstã, Alexandru Bârlãdeanu, atrãgea atenþia unora, înfumuraþi (prim-miniºtri, la vremea acea, respectiv Petre Roman, care l-a ridiculizat pe bãtrân, cã nu avea operã ºi era academician), îmi aduc aminte exact replica lui Alexandru Bârlãdeanu: ”Tinere, eu, când rãspundeam de economia româneascã, aveam de 2,50 lei marfã în raft pentru 1 leu din buzunarul cetãþeanului. Fã-þi socoteala ºi vezi cum stai!Ò

Neavând noi, în momentul de faþã, un minister al comerþului, am încercat sã îl identific în structura altor ministere ºi cum el nu existã nicãieri înseamnã, în mod normal, cã el existã pretutindeni, pentru cã toþi membrii

”Guvernului s.r.l.Ò sunt în fapt, la ora aceasta, comercianþi. Ce comercializeazã dumnealor? Ei bine, ce a mai rãmas necomercializat tot de dumnealor sau de alþii înainte, din economia socialistã: ei vând la bucatã combinate, fabrici, uzine, obiective industriale, sisteme de telecomunicaþii, agricole chiar.

ªi îmi amintesc un citat din ”înþeleaptaÒ gândire a prim-ministrului Adrian Nãstase, care spunea nu demult cã: ”Fenomenul corupþiei în România a atins cote într-adevãr alarmante ºi este greu de controlat, din cauzã cã în þara noastrã, în aceastã perioadã, are loc un transfer de proprietateÒ.

Ghici a cui ºi cãtre cine, s-ar întreba cineva, un cunoscãtor al operei sãrbãtoritului anului 2002, nenea Iancu Caragiale? Proprietatea cui se transferã cãtre cine, pe ce baze?

Mulþumesc. Îl invit pe domnul deputat Costel Ionescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã este intitulatã: ”Dezordinea instituþionalã genereazã falimentul de partid ºi de statÒ.

Coaliþia P.S.D.-U.D.M.R. aflatã la putere îºi continuã ofensiva împotriva pluripartitismului, sub impulsul obsesiv al reînvierii partidului unic ºi biruitor. Acum se ºtie cu câtã râvnã ºi ostentaþie lucreazã activiºtii P.S.D.-ului în scopul ridicãrii unei blocade mediatice împotriva celui mai puternic partid din opoziþie, a Partidului România Mare. Metoda folositã de partidul unic a constat ºi constã în racolarea unor parlamentari, în special ai P.R.M.-ului, prin tot felul de promisiuni Ñ de altfel, neonorate, prin presiuni ºi ºantaj, în scopul asigurãrii cu orice chip a majoritãþii parlamentare.

Forþa Partidului România Mare constã în electoratul sãu, din ce în ce mai numeros ºi mai valoros, care luptã împotriva degradãrii generale a societãþii româneºti, pentru apãrarea interesului naþional ºi a reîntregirii þãrii, pentru înlãturarea haosului ºi diminuarea pauperizãrii, pentru micºorarea corupþiei instituþionalizate ºi a criminalitãþii de facto ºi politico-financiarã.

Bãtrânii noºtri constatã cu amãrãciune cã o tragedie mai mare ºi mai halucinantã, îndreptatã împotriva pensionarilor, a ºomerilor, a tinerilor nu a mai existat în istoria poporului nostru. Se poate aprecia cã este foarte aproape genocidul politic, care genereazã instantaneu genocidul economic ºi social. Cel mai elocvent exemplu se constatã aproape la fiecare colþ de stradã, ocupat de cãtre cerºetori ºi de cãtre copii ai strãzii.

Nimeni nu poate sã înþeleagã cum sunt posibile aceste erori. Oare toate promisiunile electorale au fost date uitãrii, în schimbul acceptãrii tacite a dezvoltãrii fãrã precedent a corupþiei instituþionalizate, alimentate de o fiscalitate exageratã, atât pentru agenþii economici, cât ºi pentru persoanele fizice?

Toate aceste constatãri, din ce în ce, dau mai multã substanþã politicii singurului partid care nu renunþã la românism ºi adevãr. Astfel, Mircea Eliade spunea: ”A renunþa la românism înseamnã pentru noi, românii, a renunþa la viaþã, a te refugia în moarte. Sunt oameni care au fãcut asta. Dumnezeu sã-i ierte!Ò

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Vã mulþumesc tuturor pentru participare. Prima parte a ºedinþei de astãzi s-a încheiat.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã luaþi locurile, pentru a putea declara deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor cu anunþul privind prezenþa. Din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 283, sunt absenþi 61, din care 25 participã la alte acþiuni parlamentare.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectului de lege la care v-aþi oprit asearã, vã rog sã îmi permiteþi sã vã supun aprobãrii câteva comisii de mediere.

Prima este cea cu privire la medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 79/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, unde sunt propuºi domnii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Sandu Ioan Florentin, Buzea Cristian, Palade Doru Dumitru, Boagiu Anca Daniela, Savu Vasile.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Anunþ membrii comisiei cã medierea va avea loc marþi, 11 iunie, ora 14,00, la Camera Deputaþilor, în sala de ºedinþe a Comisiei pentru industrii.

Urmãtoarea comisie este cea pentru medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României EXIMBANK S.A. Sunt propuºi domnii: Marin Gheorghe, Lepãdatu Lucia Cornelia, Sersea Nicolae, Purceld Octavian, Rãdulescu Grigore, Ruºanu Dan Radu, Vida Iuliu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea sistemului naþional de monitorizare sol-teren pentru agriculturã, precum ºi sol-vegetaþie forestierã pentru silviculturã. Sunt propuºi domnii: Neagu Victor, Ianculescu Marian, Ionel Adrian, Mardari Ludovic, Popescu-Bejat ªtefan-Marian, Gheorghe Valeriu, Kovacs Zoltan.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Comisia de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantitãþii de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercialã ”LeteaÒ - S.A. Bacãu. Sunt propuºi colegii noºtri: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Miclea Ioan, Palade Doru, Albu Gheorghe, Manolescu Oana.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este de datoria mea, ca preºedinte al Comisiei pentru industrii ºi servicii, sã prezint argumente la amendamentele noastre, prezentate la alin. 2 al art. 1.

Noi am propus sã aparã sintagma ”zonã delimitatãÒ. Vã citesc articolul, ca sã fiþi în cunoºtinþã de cauzã: ”În sensul prezentei ordonanþe, parcul ºtiinþific ºi tehnologic reprezintã o zonã deliminatã în cadrul cãreia se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt, de cercetare ºtiinþificã, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetãrii ºi valorificarea acestora prin activitãþi economice la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlociiÒ.

Noi, într-adevãr, am întârziat cu depunerea raportului, dar ne-am consultat cu toþi factorii interesaþi ºi, pe baza unor documente primite, am decis sã amendãm acest alineat. ªi anume, pentru sintagma ”zonã delimitatãÒ, am în faþã adresa primitã de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, semnatã de domnul ªerban Constantin Valeca, ministru delegat, care spune urmãtorul lucru: dupã întâlnirea care a avut loc cu reprezentanþii comisiei noastre, s-a luat decizia ca acest alineat sã fie modificat ºi sã sune în felul urmãtor: ”În sensul prezentei ordonanþe, parcul ºtiinþific ºi tehnologic reprezintã o zonã de maximum 10 hectare în cadrul cãreia se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt, de cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetãrii ºi valorificarea acestora prin activitãþi economiceÒ.

Deci noi am introdus sintagma ”zonã delimitatãÒ, pentru cã într-un articol care va urma am specificat cã aceastã zonã poate sã fie de maximum 10 hectare.

Iar sintagma ”la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlociiÒ am considerat cã este util sã fie introdusã, pentru cã în expunerea de motive apare urmãtoarea frazã: ”Dispoziþiile permisive acordate de Ordonanþa nr. 14 faciliteazã crearea unui sistem naþional de parcuri tehnologice ºi ºtiinþifice, cu impact direct asupra sistemului de învãþãmânt ºi a celui de cercetare, precum ºi asupra procesului de înfiinþare a unor noi întreprinderi mici ºi mijlocii, inovative ºi competitiveÒ.

Noi am considerat cã, dacã acest articol va fi amendat cu propunerile noastre, care au fost agreate de membrii comisiei (ºi, repet, în baza acestor documente, din care v-am citat acum dumneavoastrã), înseamnã cã cele douã legi, Legea parcurilor industriale ºi Legea parcurilor tehnologice ºi ºtiinþifice, vor avea obiecte distincte, pentru cã în parcuri industriale se desfãºoarã activitãþi economice de producþie industrialã, iar în parcuri tehnologice ºi ºtiinþifice rezultatele cercetãrii o sã fie valorificate de cãtre întreprinderile mici ºi mijlocii. Considerãm cã în expunerea de motive a fost fundamentat acest lucru.

Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã în perioada când s-a întârziat prezentarea acestui raport nu s-a citit ca lumea mãcar art. 1 cu alineatele sale. Amendamentul pe care îl propune comisia condusã de domnul Istv‡n este contrazis de alin. 4, nu putem delimita la o suprafaþã de 10 hectare acest parc ºtiinþific, de vreme ce el se constituie prin asocierea în participaþiune cu instituþii de învãþãmânt, unitãþi de cercetare-dezvoltare, regii autonome, companii naþionale º.a.m.d.

De unde avem noi certitudinea cã toate acestea sunt delimitate ca spaþiu pe o suprafaþã de 10 hectare? Dar dacã sunt pe 12 hectare, nu mai este parc ºtiinþific ºi tehnologic? Aceasta ar fi una dintre chestiuni.

Iar cealaltã, care mi se pare, de asemenea, superficialã, este în ceea ce priveºte destinatarii acestei activitãþi de cercetare, respectiv, întreprinderile mici ºi mijlocii. Pãi, noi definim, tot în acest alin. 4, participanþii la acest proces, la aceastã activitate a parcului ºtiinþific. Nu putem trage concluzia de aici cã se asociazã doar de dragul asocierii, pentru cã se asociazã, bãnuiesc eu ºi aºa mi se pare cã este logic, în ideea de a folosi rezultatele cercetãrii ºtiinþifice.

Cine sunt aceste unitãþi care ar putea sã beneficieze? Dupã cum le defineºte alin. 4, ele sunt: ”Regiile autonome, companiile naþionale, societãþi comerciale, administraþia publicã localã, asociaþii patronale sau profesionale, persoane fizice investitori români sau strãiniÒ.

Deci nu putem face o asemenea delimitare, pentru cã am afecta foarte larg destinaþia largã care a fost gânditã de iniþiator în ceea ce priveºte destinatarii actului de cercetare ºtiinþificã ºi tehnologicã. Prin urmare, mi se pare neavenit acest amendament ºi în ceea ce priveºte limitarea ca zonã, arãtând cã este imposibil sã situãm toþi aceºti participanþi la contractul de asociere pe o suprafaþã limitatã la 10 hectare.

De asemenea, mi se pare nepotrivit sã destinãm activitatea aceasta deosebit de complexã numai întreprinderilor mici ºi mijlocii, când ºtim foarte bine cã multe dintre acestea de abia mai reuºesc sã mai tragã targa pe uscat, având în vedere multitudinea de taxe ºi impozite pe care trebuie sã plãteascã. Prin urmare, nu au resursele necesare pentru a investi în activitate de cercetare ºtiinþificã ºi tehnologicã.

Nu vreþi sã ascultaþi ºi celelalte pãreri, domnule Antal, ºi pe urmã sã interveniþi? Domnul Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Cu pãrere de rãu, nu pot sã susþin amendamentul propus, pentru cã el conþine o tautologie. Când am zis ”zonãÒ, ca ºi elementele din familia de cuvinte, cum ar fi ”zonalÒ etc., am zis automat ”limiteÒ ºi ”delimitareÒ. Practic, a zice ”zonã cu limiteÒ înseamnã a zice ”zonã cu zonãÒ, o ”zonã zonalãÒ. Altfel, ar fi spaþiu infinit, nedeterminat etc.

Nu avem cum profesa la acest nivel tautologia. Mulþumesc.

Domnul Antal.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule coleg Brudaºca,

Eu am încercat sã susþin acest amendament în ideea ca sã putem face o distincþie clarã între parcul industrial ºi parcul tehnologic. Din moment ce nu apare aceastã

delimitare ca parcul ºtiinþific sã funcþioneze într-o zonã nu mai mare de 10 hectare, atunci înseamnã cã cele douã noþiuni se pot confunda.

Pentru cã ieri am aprobat Ordonanþa nr. 65, care reglementeazã înfiinþarea parcurilor industriale ºi acolo am spus cã cel care solicitã înfiinþarea unui parc industrial trebuie sã aibã dovada cã deþine un teren de cel puþin 10 hectare. ªi am considerat noi cã acele parcuri care deþin o suprafaþã de peste 10 hectare sunt parcuri industriale. Pentru cã în Ordonanþa nr. 65 este precizat cã în cadrul parcurilor industriale se desfãºoarã ºi activitãþi de cercetare ºi am crezut util sã facem aceastã precizare, pentru a nu avea douã legi care, practic, reglementeazã aceeaºi activitate. Aceasta a fost propunerea noastrã.

Vizavi de întreprinderile mici ºi mijlocii, dupã cum v-am citat din expunerea de motive, am considerat util sã aparã aceste întreprinderi mici ºi mijlocii care în interiorul parcului utilizeazã rezultatele cercetãrii. Dacã întreprinderile mari care fac producþie la scarã industrialã blocheazã rezultatele cercetãrii ºi vor utiliza numai acele întreprinderi care au intrat în consorþiul respectiv, ºi vã atrag atenþia cã aici sunt întreprinderi mari cu capital majoritar de stat, pentru cã se vorbeºte de societãþile naþionale ºi de regiile autonome, atunci înseamnã cã ceilalþi sunt lipsiþi de rezultatele cercetãrii, pentru cã interesul celui care activeazã în cadrul acestui parc ºtiinþific este ca rezultatele cercetãrii sã fie utilizate de cei care activeazã acolo.

Noi am considerat util, având în vedere faptul cã existã parcurile industriale, ca ºi unitãþile care activeazã în cadrul parcurilor industriale sau oriunde sã aibã acces la aceste rezultate ºi am considerat cã rezultatele cercetãrii în primul rând se vor materializa în cadrul parcului prin realizarea de prototipuri de serie zero, iar interesul celor care activeazã aici, al cercetãtorilor în primul rând, este ca rezultatul activitãþii lor sã fie valorificat la preþul cel mai ridicat, deci ºi ceilalþi care nu activeazã în cadrul parcului sã aibã acces la aceste rezultate. Deci aceasta a fost ideea de bazã pentru care noi am propus aceste modificãri.

Stimate coleg, v-am dat cuvântul. Aþi avut posibilitatea sã vã exprimaþi. Aici nu suntem la comisii, sã intervenþi ori de câte ori vreþi. Vã rog sã aveþi în vedere lucrul acesta.

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Au apãrut elemente noi.

Aþi avut posibilitatea sã vã exprimaþi.

Dumnealui i-am dat cuvântul a doua oarã pentru cã este autorul amendamentului.

La alt punct, cu plãcere. Aici nu putem sã discutãm în contradictoriu pânã la infinit.

ªi pe dumneavoastrã, pe ceilalþi, vã rog sã vã concentraþi atenþia când luaþi cuvântul. Exprimaþi-vã toate punctele de vedere o singurã datã, pentru cã nu putem transforma o dezbatere într-un dialog personal între douã persoane.

Din partea iniþiatorului, aveþi cuvântul.

## **Domnul Adrian Câmpurean** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rugãm sã respingeþi acest amendament, pentru cã deosebirea dintre parcul industrial ºi parcul ºtiinþific ºi tehnologic nu o face suprafaþa, ci în primul rând obiectul de activitate. Pe de o parte.

Pe de altã parte, a permite utilizarea rezultatelor cercetãrii numai întreprinderilor mici ºi mijlocii ar fi o mare greºealã. Gândirea noastrã a fost aceea de a atrage în aceste parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice investitori. Or, sigur cã a exclude marii investitori care ar putea sã-ºi deschidã aici filiale, sã foloseascã rezultatele cercetãrii din universitãþi ºi institute ar fi o mare greºealã.

Deci vã rugãm sã respingeþi amendamentul. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport mai doreºte sã ia cuvântul?

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Domnule preºedinte, potrivit regulamentului, vã rog sã îmi daþi cuvântul.

Domnule Stanciu, am impresia cã dumneavoastrã nu urmãriþi cu atenþie lucrãrile ºedinþei. Am dat cuvântul iniþiatorului ºi am întrebat comisia dacã doreºte sã intervinã. Eu v-aº ruga sã vã pãstraþi nervii pentru acasã ºi sã discutãm colegial aici.

Absolut potrivit regulamentului v-am întrebat dacã doriþi sã interveniþi sau nu, ºi nu ºtiu de ce mã penalizaþi cu regulamentul în faþã.

Repet: dacã aþi venit cu o stare nervoasã, v-aº ruga sã o lãsaþi la pupitru ºi sã fim calmi, pentru a ne respecta unii pe ceilalþi.

Aºtept sã îmi daþi cuvântul.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu,

Resping toate aceste aserþiuni pe care le faceþi de la acel pupitru, domnule preºedinte, pentru cã, conform regulamentului, nu aveþi dreptul. Dacã doriþi sã intraþi cu pãreri personale asupra comportamentului unui deputat sau altul, poftiþi la tribunã ca orice muritor. Nu sunteþi înãlþat acolo spre a ne trage de urechi sau a crede dumneavoastrã cã unii au o stare psihicã de un tip sau altul.

Îmi pare foarte rãu, regret acest comportament al dumneavoastrã.

ªi acum intru pe amendament. Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Am explicat ºi ieri ºi explic ºi astãzi cã nu putem admite acest amendament, deoarece, aºa cum se specificã la art. 1 alin. 4, acest parc nu poate fi privit ca un spaþiu perfect delimitat, fiindcã Universitatea Iaºi se poate asocia cu cea din Cluj, cu cea din Timiºoara pe un anumit domeniu ºi sã facã un astfel de parc. Deci nu avem un spaþiu complet delimitat. Se pot asocia ºi persoane private.

Deci cred cã ideea de parc ºi denumirea de parc trebuie pãstratã în domeniul celor ºtiinþifice ºi tehnologice sub aceastã formã.

În ceea ce priveºte întreprinderile mici ºi mijlocii, dacã ne uitãm la art. 2, vom observa cã obiectivele economico-sociale urmãrite prin înfiinþarea parcului ºtiinþific ºi tehnologic, potrivit lit. a), îl reprezintã transferul tehnologic de rezultate ale cercetãrii la agenþii economici interesaþi în fabricarea produselor sau a pachetelor de produse ºi servicii cu valoare concurenþialã ºi valorificarea acestora pe piaþa internã sau externã. Deci nu numai întreprinderile mici ºi mijlocii sunt beneficiarele activitãþilor prestate în parcurile ºtiinþifice ºi tehnologice, ci toþi agenþii economici interesaþi în fabricarea ºi aplicarea noilor tehnologii pe care cercetarea ºtiinþificã le scoate în evidenþã. De aceea, a pãstra sintagma ”întreprinderi mici ºi mijlociiÒ înseamnã a limita domeniul, pe când aici se dã posibilitatea tuturor agenþilor economici, indiferent de mãrimea lor, de forþa economicã pe care o au, sã absoarbã rezultatele cercetãrii ºtiinþifice ºi sã le valorifice pe piaþã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat ºi pledoaria autorului amendamentului ºi rãspunsul celorlalþi colegi, al iniþiatorului ºi al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

În aceste condiþii,

Abþineri? O abþinere.

Constat cã foarte mulþi colegi nu au votat.

Cu 24 de voturi împotrivã, 14 pentru ºi o abþinere, amendamentul domnului Antal a fost respins.

Cine este pentru art. 1 alin. 2 în formularea inþiatorului? Stimaþi colegi,

Vã întreb: participaþi la ºedinþã doar ca sã priviþi sau participaþi ca sã ºi votaþi?

Sunt 32 de voturi pentru.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 32 de voturi pentru, douã împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat alin. 2 în formularea iniþiatorului.

La alin. 3 dacã sunt observaþii? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Alin. 4.

Domnul Bivolaru.

Îmi pare rãu, domnule preºedinte, cã trebuie sã facem apel la Dicþionarul explicativ al limbii române. Noi am încercat sã sesizãm acest lucru comisiei respective, care credeam cã are mai multã înþelegere în zona dicþionarelor. Definiþia ”consorþiuluiÒ este urmãtoarea: ”înþelegere încheiatã între mai multe bãnci sau societãþi comerciale mari pentru efectuarea în comun a unor operaþii avantajoase de mare amploareÒ.

Sigur cã aceastã definiþie de consorþiu s-ar fi potrivit în mod firesc foarte bine când am votat ieri parcurile industriale. Se potriveºte puþin mai prost ca sã spun cã de fapt nu se potriveºte deloc la parcurile ºtiinþifice ºi tehnologice, pentru cã nu avem aici în zonã în mod preponderent bãnci ºi societãþi industriale de mare amploare. Este o notaþie pe care o ºtim foarte bine în zona învãþãmântului, în zona cercetãrii ºi aºa mai departe.

Deci am propus acestei comisii sã preia definirea exact ca ºi la parcurile industriale, dorind sã avem legi cu rãdãcini oarecum comune cu zona parcurilor, ºi anume definiþia de ”asociaþieÒ, pentru cã într-adevãr mai departe este definitã ca o asociaþie în participaþiune, ºi sã rãmânã la aceastã latitudine aceastã definire.

În condiþiile în care se doreºte în continuare sã rãmânã termenul de ”consorþiuÒ, trebuie sã ne gândim foarte serios cã mai existã la mijloc ºi se interpune Dicþionarul explicativ al limbii române.

Ce propuneþi concret, ca sã ºtie colegii noºtri?

În general, tot alin. 4 este acceptat de Comisia pentru industrii ºi servicii, dar finalul sã se termine cu cuvântul ”asociaþieÒ, deci Çasociere denumitã în continuare ”asociaþieÒÈ, ca de fapt ºi la ”parcul industrialÒ. Tot ”asociaþieÒ este definitã ºi acolo aceastã formã de asociere în participaþiune. Are logica ei aceastã problemã.

În consecinþã, vã rugãm sã fiþi de acord cu aceastã problemã care, repet, þine ºi de dicþionar.

Finanþarea programului ”Orizont 2000Ò se face pe consorþii, consorþii constituite între institute de cercetare-dezvoltare ºi chiar parteneri economici. Vã mulþumesc.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport dacã doreºte sã intervinã? Poftiþi, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Evident cã nu vin acum la microfon sã mã rãzboiesc cu dicþionarul. Nu ar avea nici un sens. Deci sunt convins cã distinsul nostru coleg a reprodus exact sensul. Cert este cã uneori viaþa bate dicþionarul.

În momentul de faþã, în lumea ºtiinþificã, în special în cea universitarã, aceastã noþiune de consorþiu se regãseºte în asocierea reprezentanþilor universitãþilor, în consorþiul universitãþilor tehnice, în consorþiul universitãþilor antreprenoriale, în consorþiul universitãþilor agronomice, termen care este prins de altfel ºi în Legea privind statutul institutelor de cercetare din agriculturã ºi Academia Agricolã ºi Silvicã. Deci, în lumea universitarã, acest termen a prins contur ºi altã semnificaþie decât cea care este strict precizatã în domeniul economic de distinsul nostru coleg.

Noi înþelegem cel puþin consorþiul ca o comunitate a reprezentaþilor participanþilor. Dupã aceea, acest consorþiu va desemna administratorul, lucru la care vom ajunge imediat în continuare.

Rãmânem la aceste douã noþiuni pentru a pãstra, ca sã spunem aºa, parcul ºtiinþific ºi tehnologic preponderent în limbajul ºi terminologia care se utilizeazã acum în lumea universitarã pentru asocieri. Deci cumva s-a vrut sã se separe; nu apare asociaþia univesitãþilor, ci apare consorþiul. Poate sunã altfel, poate este preluat, dar rãmânem la aceastã idee.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În toatã legislaþia noastrã din 1990 ºi pânã în prezent, nu am fãcut nici o trimitere la noþiunea de ”consorþiuÒ. ”AsociaþiaÒ este stabilitã. Avem Legea asociaþiilor ºi fundaþiilor, Ordonanþa nr. 26. Este o noþiune care este de acum consacratã în legislaþia noastrã.

Dacã mai doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã? Nu.

Iniþiatorul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu putem fi de acord cu denumirea acestei asociaþii în participaþiune ca asociaþie, pentru cã nu este vorba de o entitate cu personalitate juridicã. Aici este vorba de a aduce în discuþie patrimoniul care este constituit din proprietatea privatã sau publicã a statului.

De aceea, solicitãm sã se pãstreze denumirea de ”consorþiuÒ pe care, de altfel, noi o avem în H.G. nr. 48.

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat toate argumentele.

Domnul Antal, din partea susþinãtorilor amendamentului, Comisia pentru industrii ºi servicii.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã dau citire unui fragment din avizul depus la comisia noastrã ºi la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport de cãtre Consiliul Legislativ, din care citez: ”Menþionãm cã asocierea în participaþiune, fiind o entitate colectivã caracterizatã prin lipsa personalitãþii juridice, întrucât nu constituie o fiinþã juridicã distinctã de persoanele asociate, nu se poate pune problema eliberãrii autorizaþiei de cãtre Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiÒ, aºa cum se prevede la art. 6 ºi cum veþi vedea ºi dumneavoastrã. Ca urmare, din acest punct de vedere, soluþia propusã la alin. 4 trebuie reanalizatã, ceea ce s-a fãcut la Comisia pentru industrii ºi servicii, ºi am considerat util sã aparã termenul ”asociaþiaÒ ca o persoanã juridicã, care va primi titlul de ”Parc tehnologic.Ò

Vã mulþumesc.

din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, amendamente agreate atât de iniþiator, cât ºi de Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

Cine este pentru? Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste precizãri,

Împotrivã? 24 de voturi împotrivã.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere, s-a adoptat amendamentul Comisiei pentru industrii ºi servicii, astfel cã art. 7 a fost modificat în mod corespunzãtor.

- Art. 8.

Poftiþi, domnule Antal.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 39 de voturi pentru, 24 împotrivã, s-a adoptat amendamentul Comisiei pentru industrii ºi servicii, astfel cã alin. 4 va fi reformulat potrivit acestui amendament. La alin. 5 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolul II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

La art. 3 nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

La art. 4 ºi 5 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolul III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 6. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolul IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 7. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 8. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat.

## **Domnul Antal Istv‡n**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte!

## Stimaþi colegi,

Revenim la art. 7, însã insist pentru ambele comisii ºi pentru dumneavoastrã: când întreb la un articol dacã sunt obiecþii, fiþi atenþi ºi ridicaþi-le atunci, nu dupã o jumãtate de orã.

La art. 8, propunem abrogarea prevederilor de la lit. b) Ñ ”Planificã ºi urmãreºte creºterea permanentã a eficienþei economiceÒ, pentru cã aceastã problemã considerãm noi cã nu poate sã fie o atribuþie obligatorie ºi impusã prin lege. Ca atare, considerãm cã ar fi bine sã nu aparã lit. b). Mulþumesc.

Iniþiatorul este de acord.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Evident cã dupã 1990 mulþi dintre noi am plecat de la ideea cã planificarea este comunistã ºi, ca urmare, am lãsat totul sã reglementeze viaþa, deci sã nu mai planificãm. Or, este clar cã un consorþiu, în atribuþiunile pe care le are, am spus noi cã urmãreºte efectiv ºi creºterea eficienþei economice; nu se asociazã numai de dragul de a crea un parc, ci trebuie sã aibã o motivaþie. De aceea noi nu am fost de acord cu abrogarea, ºi acesta nu este punctul meu de vedere, ci punctul de vedere al mai multor colegi. Dumneavoastrã veþi face cum credeþi, dar scopul pentru care s-a înfiinþat trebuie, evident, sã fie derulat, desfãºurat în timp, ºi eficienþa acelei asociaþii, de asemenea, este unul din obiective. Cred cã meritã sã îl pãstrãm.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

La art. 7 lit. a), în locul cuvântului ”retrageÒ propunem cuvântul ”suspendãÒ. Deci, textul este: ”...acordã, suspendã sau anuleazã, dupã caz, autorizaþia de funcþionare a parcului ºtiinþificÒ.

La lit. b) textul este: ”Elaboreazã metodologia de autorizare...Ò. Propunem ca în loc de ”reconfirmare periodicãÒ sã aparã sintagma ”suspendare ºi anulare a autorizaþieiÒ. Deci fraza completã va suna în felul urmãtor: ”Elaboreazã metodologia de autorizare, suspendare ºi anulare a autorizaþiei parcului ºtiinþific ºi tehnologicÒ.

Aceste amendamente au fost agreate de colegii noºtri din Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Iniþiatorul este de acord. Stimaþi colegi,

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Fiind vorba de o propunere de eliminare a textului propunerea Comisiei pentru industrii ºi servicii, însuºitã ºi de iniþiator, supun întâi votului dumneavoastrã acest amendament care vizeazã eliminarea lit. b) din cuprinsul art. 8.

Cine este pentru? 46 de voturi pentru. Împotrivã? 31 de voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 46 de voturi pentru, 31 împotrivã, lit. b) din art. 8 a fost eliminatã.

Cu 70 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul art. 8 fãrã lit. b).

La art. 9 dacã sunt obiecþiuni?

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/21.VI.2002

Domnule preºedinte, S-au fãcut niºte modificãri anterioare.

Domnule coleg, este a treia oarã când vã rog pe toþi sã interveniþi atunci când întreb. Am votat art. 8, ºi acum vã treziþi sã obiectaþi la el.

## Domnule preºedinte,

Eu nu mã trezesc. Eu am fost atent de la bun început, dar nu am ºtiut cã acestei comisii care a propus modificarea metodologiei de autorizare ºi reconfirmare nu îi va sãri în ochi acest aspect ºi nu va corecta din proprie iniþiativã. Ce sã fac dacã propun mai într-o parte ºi alþii dorm atunci când este corectarea textului pe tot parcursul acestei legi? Îmi pare rãu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã tot v-aþi obosit pânã aici, de ce nu propuneþi?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Sã se aplice exact formula care a fost motivatã.

Da. Poftiþi, domnule Antal.

Noi avem o propunere la art. 9, dar sã vã explic problema pentru care a venit domnul coleg la microfon.

La lit. d), automat, din moment ce am acceptat sintagma ”metodologia de autorizare, suspendare ºi anulare a autorizaþieiÒ, înseamnã cã va înlocui sintagma ”confirmare periodicãÒ, din moment ce a dispãrut de la alineatul precedent.

Deci aceasta era ideea. Cred cã am sesizat corect, domnule Brudaºca. Sã fie înlocuitã aceastã sintagmã exact aºa cum s-a aprobat ºi, de acum înainte, dacã mai apare ulterior undeva, se va proceda la fel.

Stimate coleg, nu interveniþi la celãlalt punct. Sã îl lãmurim pe acesta.

Deci înþeleg cã la art. 8 lit. d) trebuie sã revenim, ºi vã reproºez ºi dumneavoastrã ºi iniþiatorului ceea ce i-am spus domnului Brudaºca: când am întrebat la art. 8 dacã mai sunt obiecþiuni, nici unul nu a intervenit Ñ nici iniþiatorul, nici dumneavoastrã ºi nici domnul Brudaºca.

Îi rog foarte mult pe toþi cei implicaþi în procesul legislativ sã urmãreascã atent lucrãrile la acest proiect de lege.

Deci susþineþi ºi dumneavoastrã cã trebuie eliminatã sintagma ”de autorizare ºi reconfirmareÒ?

La punctul d).

Da.

Bun. Rãmâneþi la locul dumneavoastrã, ca sã lãmurim treaba aceasta întrebându-l ºi pe iniþiator, ºi reveniþi dupã ce votãm litera d).

Da.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Iniþiatorul.

Vã rog sã spuneþi, pentru cã eu nu ºtiu ce sã

## Domnule preºedinte,

Având în vedere cã s-a modificat anterior, s-a înlocuit ”reconfirmarea periodicãÒ cu ”suspendarea ºi anulareaÒ, suntem de acord ca ºi art. 8 lit. d) sã fie modificat corespunzãtor, respectiv ”pe baza cadrului general produs de metodologia de autorizare, suspendare ºi anulare a autorizaþiei parcului ºtiinþific ºi tehnologicÒ, prevãzutã la art. 7.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia de învãþãmânt? De acord.

La art. 9 lit. b), propunem puþinã modificare: ”Gestioneazã patrimoniul constituit ºi organizeazã activitãþile de reparaþii, modernizare, dezvoltare ºi întreþinerea infrastructurii ºi utilitãþilorÒ. Deci se va introduce sintagma ”modernizare, dezvoltareÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles. Iniþiatorul?

## **Domnul Antal Istv‡n**

**:**

Iniþiatorul este de acord.

Nu, ”reconfirmare periodicãÒ ºi, în loc de ”reconfirmare periodicãÒ, apare sintagma ”suspendare ºi anulare a autorizaþieiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul e de acord, înþeleg cã ºi Comisia de învãþãmânt este de acord.

La art. 10, vã rog sã urmãriþi amendamentul 15, care introduce 3 litere noi.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 15? Domnule ministru, poftiþi.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rugãm sã pãstraþi versiunea formulatã de Guvern, având în vedere cã facilitãþile suplimentare pe care le propun cele 3 puncte propuse de Comisia de industrii sunt contrare convenþiilor încheiate de România cu Banca Mondialã ºi Fondul Monetar Internaþional. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei de învãþãmânt, domnul Stanciu.

Domnul ministru Câmpurean a fãcut referire, domnule preºedinte, la amendamentele Comisiei de industrii. Deci, nu s-au pus în discuþie aceste amendamente, ci confuzia a plecat de aici: s-au pus în discuþie amendamentele comisiei sesizate în fond, ale Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport. Vizavi de asta, domnul ministru Câmpurean nu are nici un fel de obiecþie faþã de amendamentele comisiei, ci faþã de amendamentele care erau de la colegii noºtri de dincolo.

Vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot formularea din textul comisiei sesizate în fond. Vã mulþumesc.

Eu la acestea m-am referit. Îl întreb încã o datã pe domnul ministru, atunci.

Uitaþi-vã la amendamentul 15 al Comisiei de învãþãmânt, amendament pe care îl gãsiþi în raport la pagina 8, notate a[1)] , a[2)] , a[3)] . Domnul Bivolaru.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

O serie de amendamente la acest articol au fost preluate de Comisia de învãþãmânt, cu care suntem ºi noi

de acord, cu aceste amendamente ale Comisiei de învãþãmânt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Guvernul îºi susþine punctul de vedere.

Abþineri? O abþinere.

Cu 65 voturi pentru ºi o abþinere, s-a adoptat amendamentul 15.

Domnul Bivolaru doreºte sã explice acest vot.

Este necesarã explicarea acestui vot, pentru cã reprezentantul Guvernului a spus aici, astãzi, cã nu este de acord cu aceste amendamente.

Þin sã reamintesc, pentru stenogramã, cã aceleaºi amendamente le-am votat ieri, la parcurile industriale, ºi reprezentantul Guvernului, ieri, care era altã persoanã, a spus cã Guvernul este de acord cu aceste amendamente.

La art. 11, dacã aveþi obiecþiuni? Art. 10 a fost adoptat prin modificarea acestuia, conform amendamentului 15, pe care l-aþi votat dumneavoastrã.

Art. 11. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 12. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în formularea iniþiatorului.

Art. 13. Domnul preºedinte Antal.

## Domnule preºedinte,

La art. 13 alin. 1, în loc de sintagma ”retrageÒ, propunem introducerea ”suspenda sau anulaÒ. Deci: ”Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii poate suspenda sau anula autorizaþia de funcþionare a parcului ºtiinþific, iar mai departe, în aceeaºi frazã ...

Deci sã se înlocuiascã ”retragereaÒ cu ”suspendare sau anulareÒ.

Da, în loc de ”retrageÒ, ”suspenda sau anulaÒ. Deci, ”poate suspenda sau anula autorizaþia de funcþionareÒ ºi, pe mai departe, ”dacã pe baza monitorizãrii ºi evaluãrii periodice constatã nerespectarea metodologiei de autorizareÒ ºi, în loc de ”reconfirmare periodicãÒ, ”suspendare ºi anulare a autorizaþieiÒ, aºa cum am procedat ºi la celelalte articole unde am fãcut aceastã precizare. Deci, la ”Metodologie de autorizareÒ, ”suspendare ºi anulare a autorizaþiei parcului ºtiinþificÒ.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/21.VI.2002

Repet încã o datã: la început, sã rãmânã ”poate retrage, suspenda sau anulaÒ.

Exact... Fãrã ”retrageÒ!

vine de la sine, iar în ce priveºte anularea, cam peste tot, noi am acceptat ideea cã se reintrã în reautorizare. Deci se ia de la început. Aceastã idee cu reconfirmarea mi s-a pãrut foarte suspectã ºi, de fapt, nu este efectiv nicãieri legiferatã aceastã reconfirmare. Deci mergem pe ºabloanele care sunt consacrate în legislaturã: ori suspendãm o autorizaþie, ori o anulãm. Reconfirmarea nu existã.

Fãrã ”retrageÒ?

Fãrã ”retrageÒ. Deci, ”poate suspenda sau anulaÒ, în loc de ”retrageÒ.

Mulþumesc. Staþi puþin. Le votãm pe rând. Deci la alin. 1 mai aveþi probleme, domnule Antal?

Nu, la alin. 3. Urmeazã alin. 3, tot acolo aveþi ºi dumneavoastrã.

Staþi puþin, domnule Antal! Mai aveþi ceva la alin. 1?

Am aceste douã intervenþii.

Staþi puþin sã le pun în discuþie. Domnule Brudaºca, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Eu înþeleg dorinþa de perfecþionism a colegilor, dar, dacã noi suspendãm sau anulãm autorizaþia, ce înseamnã, cã automat înceteazã activitatea respectivã? Când reconfirmãm aceste parcuri industriale sau cum reconfirmãm, pentru cã în textul legii nu existã o asemenea posibilitate? Ce facem: în momentul în care retragem, adicã, suspendãm sau anulãm autorizaþia, punem cruce acestui parc. Legea, din acest punct de vedere, nu dã rãspuns situaþiei pe care o semnalez.

Iniþiatorul.

Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul Comisiei de industrii. Întâi, cu privire la înlocuirea retragerii cu suspendare sau anulare ºi, apoi, la metodologie, acolo, practic, trebuie sã ne conformãm votului pe care deja l-am...

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi suntem de acord cu reformularea propusã de Comisia de industrii.

În ceea ce priveºte modalitãþile în care se va reveni asupra suspendãrii ºi anulãrii, acestea vor apãrea în metodologia de autorizare.

Deci suntem de acord cu...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule preºedinte,

La alin. 3, în loc de ”consorþiuÒ, se va trece ”asociaþieÒ, deci, ”modificãrile componenþei asociaþieiÒ, având în vedere faptul cã s-a votat acel amendament prezentat de comisia noastrã.

## Domnul Bivolaru.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Stimaþi colegi,

Instituþia retragerii autorizaþiilor, de exemplu, noi nu am perfecþionat-o pânã acum în legislaturã. Avem suspendarea sau anularea acestei autorizaþii. Suspendarea înseamnã cã se realizeazã temporar aceastã întrerupere a activitãþii, iar anularea înseamnã cã se desfiinþeazã definitiv aceastã activitate. Reconfirmarea este o invenþie pe care noi am introdus-o în toate legile respective. În momentul în care: 1) se suspendã autorizaþia asta, se redã activitatea respectivã conform suspendãrii, sã spunem pe ce perioadã este suspendatã. Deci reconfirmarea

## Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

La art. 14, aceeaºi modificare este propusã de comisia noastrã. Deci ”metodologia de autorizare, suspendare ºi anulare a autorizaþieiÒ, în loc de ”reconfirmare periodicãÒ.

Asta este prima parte a frazei, iar din partea Consiliului Legislativ a fost fãcutã o propunere la care noi am mai meditat ºi am propune ca, în loc de ”care vor fi aprobate prin ordin al ministruluiÒ, ultima frazã sã sune în felul urmãtor: ”se vor supune spre aprobare GuvernuluiÒ. Este propunerea Consiliului Legislativ acest lucru ºi dorim ca iniþiatorul sã-ºi spunã pãrerea.

Domnul ministru, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

Iniþiatorul este de acord cu prima formulare a Comisiei de industrii. Propunem ca metodologia sã fie aprobatã prin ordin al ministrului. Cred cã încãrcãm prea mult Guvernul cu sarcini care nu sunt de nivelul Guvernului. Vã mulþumesc.

Comisia de învãþãmânt, domnul preºedinte Stanciu.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Pe cale de consecinþe, este evident cã, din moment ce s-a votat sã fie înlocuit termenul de ”reconfirmareÒ, vã reconfirm ºi eu acordul nostru pentru a schimba acest termen cu cel care s-a precizat.

În ceea ce priveºte partea a doua, sã fie scos ”Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiÒ ºi sã fie introdus ”GuvernulÒ, cred cã poate fi un punct de vedere, dar sã nu uitãm cã, pânã la urmã, ºi Guvernul este un consorþiu sau o asociaþie de miniºtri. ªi, atunci, sã-i dãm ºi pãrþii ceea ce îi trebuie, pentru cã, altfel, Guvernul, în înþelepciunea sa mare, ajunge sã facã treaba tuturor miniºtrilor. Deci noi rãmânem la ideea sã fie aprobatã prin ordin al ministrului.

ªi pentru cã ne apropiem de sfârºit, domnule preºedinte, ºi vedeþi cã lucrurile s-au rezolvat aºa cum am discutat noi anterior ºi cum am discutat ºi ieri, ºi colegilor noºtri le mulþumim pentru contribuþie, aº vrea însã, pe chestiuni de procedurã, sã citez numai un articol, pentru cã sunt puþin în ceaþã. La art. 103 se precizeazã: ”În cazul în care existã mai multe amendamente de acelaºi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fondÒ. Deci aº vrea sã ºtiu dacã acest penultim articol conþine douã amendamente la fel, la ultima parte mã refer, adicã cel al Comisiei de industrii sau al comisiei sesizate în fond, ºi sã vedem în ce ordine credeþi cã trebuie puse la vot. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Pentru uºurinþa dumneavoastrã, membrii Comisiei de industrii au renunþat la amendamentul final care viza înlo-

cuirea sintagmei ”prin ordin al ministruluiÒ cu ”prin hotãrârea GuvernuluiÒ. În consecinþã, textul rãmâne, în partea lui finalã, ”vor fi aprobate prin ordin al ministruluiÒ ºi, atunci,

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mai era un amendament pe care îl susþinem împreunã cu Comisia de învãþãmânt, ºi anume, introducerea unui art. II cu urmãtorul text: ÇOrdonanþa Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, Partea I.È

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De acord, Comisia de învãþãmânt? De acord.

**:**

|Abiþei Ludovic|prezent| |---|---| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Anastasescu Olga Lucheria|prezentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n|absentã<br>prezent| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent|

## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/21.VI.2002

|Apostolescu Maria|prezent|Cojocaru Nicu|prezent| |---|---|---|---| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã|Crãciun Dorel Petru|prezent| |Ariton Gheorghe|prezent|Creþ Nicoarã|prezent| |Armaº Iosif|absent|Cristea Marin|prezent| |Arnãutu Eugenu|absent|Criºan Emil|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Baban ªtefan|absent|Daraban Aurel|prezent| |Babiuc Victor|absent|Dinu Gheorghe|prezent| |Baciu Mihai|absent|Dobre Traian|absent| |Bahrin Dorel|prezent|Dobre Victor Paul|prezent| |Baltã Mihai|prezent|Dobrescu Smaranda|prezentã| |Baltã Tudor|prezent|Dolãnescu Ion|absent| |Bar Mihai|prezent|Dorian Dorel|absent| |Bara Radu Liviu|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent|Dragomir Dumitru|absent| |Bartoº Daniela|absentã|Dragoº Liviu Iuliu|absent| |Bãdoiu Cornel|prezent|Dragu George|prezent| |Bãlãeþ Miticã|absent|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent| |Bãlãºoiu Amalia|absentã|Dreþcanu Doina-Micºunica|prezentã| |Bãncescu Ioan|prezent|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Bâldea Ioan|prezent|Dumitriu Carmen|absentã| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent|Duþu Constantin|absent| |Bentu Dumitru|prezent|Duþu Gheorghe|prezent| |Bercãroiu Victor|absent|Enescu Nicolae|absent| |Berceanu Radu Mircea|prezent|Erdei Dol—czki Istv‡n|prezent| |Bereczki Endre|prezent|Eserghep Gelil|absent| |Birtalan Akos|absent|Fâcã Mihail|prezent| |Bivolaru Ioan|prezent|Firczak Gheorghe|prezent| |Bleotu Vasile|absent|Florea Ana|absentã| |Boabeº Dumitru|prezent|Florescu Ion|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã|Fotopolos Sotiris|absent| |Boajã Minicã|prezent|Frunzãverde Sorin|absent| |Boc Emil|prezent|Gaspar Acsinte|prezent| |Bogea Angela|prezentã|Georgescu Filip|absent| |Boiangiu Cornel|prezent|Georgescu Florin|absent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent|Gheorghe Valeriu|prezent| |Bšndi Gyšngyike|prezent|Gheorghiof Titu Nicolae|prezent| |BorbŽly L‡szl—|prezent|Gheorghiu Adrian|prezent| |Bozgã Ion|prezent|Gheorghiu Viorel|prezent| |Bran Vasile|absent|Gingaraº Georgiu|absent| |Brînzan Ovidiu|prezent|Giuglea ªtefan|absent| |Brudaºca Damian|prezent|Godja Petre|prezent| |Bucur Constantin|absent|Grãdinaru Nicolae|prezent| |Bucur Mircea|prezent|Grigoraº Neculai|absent| |Buga Florea|absent|Gubandru Aurel|prezent| |Burnei Ion|prezent|Gvozdenovici Slavomir|prezent| |Buruianã Aprodu Daniela|absentã|Haºotti Puiu|prezent| |Buzatu Dumitru|absent|Hogea Vlad-Gabriel|prezent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent|Holtea Iancu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Hrebenciuc Viorel|prezent| |Canacheu Costicã|absent|Ianculescu Marian|prezent| |Cazimir ªtefan|absent|Ifrim Mircea|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|absent|Ignat Miron|prezent| |Cãºunean Vlad-Adrian|prezent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Cerchez Metin|absent|Ionel Adrian|prezent| |Cherescu Pavel|absent|Ionescu Anton|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|absent|Ionescu Costel Marian|prezent| |Chiriþã Dumitru|prezent|Ionescu Dan|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Ionescu Daniel|absent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Mihaela|prezentã| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent|Ionescu Rãzvan|prezent| |Cîrstoiu Ion|prezent|Ionescu Smaranda|prezentã| |Cladovan Teodor|prezent|Iordache Florin|prezent| |Cliveti Minodora|prezentã|Iriza Marius|absent| |Coifan Viorel-Gheorghe|prezent|Iriza Scarlat|prezent| Ivãnescu Paula Maria absentã Nãdejde Vlad-George absent Jipa Florina Ruxandra absentã Nãstase Adrian absent Kelemen Attila BŽla Ladislau prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Kelemen Hunor prezent Neacºu Ilie prezent Kerekes K‡roly absent Neagu Ion prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Neagu Victor prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Neamþu Horia Ion prezent Kovacs Zoltan prezent Neamþu Tiberiu Paul prezent Lari Iorga Leonida absentã Nechifor Cristian prezent Lazãr Maria prezentã Negoiþã Liviu Gheorghe prezent Lãpãdat ªtefan prezent Nica Dan absent Lãpuºan Alexandru prezent Nicolae Ion prezent Leonãchescu Nicolae prezent Nicolaescu Gheorghe-Eugen prezent Lepãdatu Lucia Cornelia prezentã Nicolescu Mihai absent Lepºa Victor Sorin prezent Nicolicea Eugen prezent Longher Ghervazen prezent Niculescu Constantin prezent Loghin Irina absentã Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Luchian Ion absent Nistor Vasile prezent Magheru Paul prezent Niþã Constantin prezent Maior Dorin Lazãr prezent Oltean Ioan prezent Makkai Grigore prezent Olteanu Ionel absent Man Mircea absent Oltei Ion prezent Manolescu Oana prezentã Onisei Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Palade Doru Dumitru prezent Mardari Ludovic prezent Pambuccian Varujan prezent Marin Gheorghe prezent Paºcu Ioan Mircea absent Marineci Ionel prezent Pataki Iulia prezentã M‡rton çrp‡d Francisc prezent Patriciu Dinu absent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Pãun Nicolae absent Mãrãcineanu Adrian prezent Pãduroiu Valentin prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Pãºcuþ ªtefan prezent Mândroviceanu Vasile prezent PŽcsi Francisc prezent Mera Alexandru Liviu prezent Pereº Alexandru prezent Merce Ilie prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Meºca Sever prezent Petruº Octavian Constantin prezent Miclea Ioan absent Pleºa Eugen Lucian absent Micula Cãtãlin absent Pop Napoleon prezent Mihalachi Vasile prezent Podgoreanu Radu prezent Mihãilescu Petru ªerban absent Popa Constanþa prezentã Mincu Iulian prezent Popa Cornel prezent Mircea Costache prezent Popa Virgil prezent Mirciov Petru absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Miron Vasile prezent Popescu Costel-Eugen prezent Mitrea Manuela absentã Popescu Gheorghe prezent Mitrea Miron Tudor absent Popescu Grigore Dorin absent Mitu Dumitru Octavian prezent Popescu Ioan Dan absent Miþaru Anton prezent Popescu Kanty Cãtãlin absent Mînzînã Ion prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Mocioalcã Ion absent Popescu Virgil absent Mocioi Ion prezent Posea Petre prezent Mogoº Ion absent Predica Vasile absent Moisescu George Dumitru prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moisoiu Adrian prezent Priboi Ristea prezent Moiº Vãsãlie prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Moldovan Carmen Ileana absentã Puºcaº Vasile absent Moldovan Petre prezent Puwak Hildegard-Carola absentã Moldoveanu Eugenia prezentã Puzdrea Dumitru absent Moraru Constantin Florentin prezent Radan Mihai prezent Motoc Marian-Adrian prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Musca Monica Octavia absentã Raicu Romeo Marius prezent Muºetescu Tiberiu-Ovidiu absent Rasovan Dan Grigore prezent Naidin Petre prezent Rãdoi Ion prezent Nan Nicolae prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Nassar Rodica prezentã Roºculeþ Gheorghe prezent Naum Liana Elena prezentã Rus Emil prezent

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã este a doua sau a treia oarã la rând când amânãm votul final, pentru cã nu sunt în salã colegii noºtri. Iarãºi facem apel nominal, dupã care colegii noºtri pleacã din salã.

Vã rog, în numele Grupului parlamentar P.D., sã refaceþi apelul nominal, sã vedem cine ºi de la ce grup parlamentar au plecat.

Stimaþi colegi, eu rog ºefii grupurilor parlamentare sã ne reunim în sala Biroului permanent.

Aº ruga ºefii grupurilor parlamentare sã ne reunim în sala Biroului permanent.

## Stimaþi colegi,

Comitetul ordinii de zi, cu majoritate de voturi, a decis ca votul final de astãzi sã aibã loc joi, la ora 9,30.

Cu privire la aceastã decizie de modificare a ordinii de zi, dau cuvântul domnului Alexandru Sassu, din partea Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În conformitate cu prevederile regulamentare, care spun cã, o datã modificatã ordinea de zi ºi regulamentul, liderii grupurilor parlamentare se pot pronunþa faþã de aceastã modificare, vã pun în vedere protestul Grupului parlamentar al Partidului Democrat faþã de modificarea ordinii de zi ºi a programului, în legãturã cu absenþa din salã a unor colegi, mai ales din partidul de guvernãmânt.

De altminteri, nu pot sã nu remarc faptul cã acest lucru era cu premeditare. De fiecare datã când a fost vot final, au fost prezenþi membrii Guvernului. Astãzi, nici mãcar n-au fost invitaþi. Este evident cã se doreºte sã nu fie votate, în condiþiile acestea, legile organice asupra cãrora noi avem puncte de vedere diferite.

Pe de altã parte, domnule preºedinte, rugãmintea, cererea grupului parlamentar de a face apelul nominal încã o datã, rãmâne valabilã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Declaraþi prezenþi sunt 255. În salã sunt 165.

Suntem nevoiþi sã amânãm votul final la ora 13,30. Pânã atunci, rog încã o datã ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi aducã oamenii în salã.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Grupul nostru parlamentar este împotriva modificãrii ordinii de zi, deoarece, aºa cum se specificã ºi în regulament, ordinea de zi, atunci când se modificã, ea trebuie sã fie adusã la cunoºtinþã deputaþilor din timp, spre a se putea conforma acestei ordini de zi ºi a-ºi lua proiectele de legi respective, care sunt puse în discuþie.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/21.VI.2002

Ca atare, vã solicitãm, domnule preºedinte, sã ne comunicaþi de câþi deputaþi mai aveþi nevoie de la P.R.M. sã vi-i împrumutãm în perioada votului, cã se pare cã altfel este aproape imposibil sã treceþi aceste legi.

Vã mulþumesc.

Domnul Gheorghiof, din partea Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte,

Mã iertaþi, ºedinþa asta puþin ad-hoc a Comitetului ordinii de ziÉ Eu am înþeles cã dumneavoastrã aþi solicitat întrunirea liderilor pentru a ne consulta pe absenþa unor colegi de-ai noºtri din anumite grupuri care, de fapt, trebuia sã susþinã Programul de guvernare al Guvernului României.

Nu este vina opoziþiei ºi poziþia noastrã este în continuareÉ Trebuia sã acordãm astãzi votul, aºa cum a stabilit Comitetul ordinii de zi. Practic, nu este obligatoriu ca o lege organicã sã treacã în Parlament. Nu vãd de ce nu puteam sã dãm astãzi votul, poate din teamã cã nu sunt 172 de voturi care sã susþinã Programul de guvernare prin legile pe care trebuia astãzi sã le votãm.

Deci felul în care s-a pronunþat ºi cum s-a modificat, ziua în care trebuia sã dãm votul final duc la protestul nostru ºi noi vã solicitãm încã o datã Ñ sã vedem exact cine nu vrea sã susþinã Programul de guvernare al Guvernului Nãstase.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cu majoritate de voturi, Comitetul ordinii de zi a stabilit acest lucru.

Trecem, în continuare, la dezbaterea proiectelor care sunt înscrise pe ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea ºi completarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului de închidere a minelor ºi atenuarea impactului social, în valoare de 44,5 milioane de dolari, semnat la Bucureºti la 13 octombrie 1999.

La poziþia 1 avem textul Camerei Deputaþilor, deci, îl considerãm adoptat.

Poziþia 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Se considerã adoptat.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu un vot contra, s-a adoptat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alin. 3 al art. 21 din

Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

La poziþia 1 avem textul Camerei Deputaþilor Ñ adoptat.

Poziþia 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor, adoptat. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaþia civilã.

Vã rog sã aveþi acest raport în faþã. Este un raport foarte amplu.

La poziþia 1 avem un text comun.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 2 Ñ textul Camerei Deputaþilor, adoptat.

Poziþia 3 Ñ textul Camerei Deputaþilor, adoptat. Poziþia 4 Ñ textul Camerei Deputaþilor, adoptat. Poziþia 5 Ñ textul Camerei Deputaþilor, adoptat. Poziþia 6 Ñ textul Camerei Deputaþilor, adoptat. Poziþia 8, poziþia 9, poziþia 10, poziþia 11, poziþia 12, poziþia 13, poziþia 14, poziþia 15, poziþia 16, poziþia 17, poziþia 18, sunt texte ale Camerei Deputaþilor, adoptate; poziþia 19, de asemenea; poziþia 20, de asemenea; poziþia 21, poziþia 22, de asemenea; poziþia 23, poziþia 24, poziþia 25, poziþia 26, tot texte ale Camerei Deputaþilor, adoptate; poziþia 27, la fel; poziþia 28, la fel; poziþia 29, la fel; poziþia 30, la fel; poziþia 31, la fel; poziþia 32, la fel; poziþia 33, poziþia 34, poziþia 35, la fel; poziþia 36, la fel; poziþia 37, poziþia 38, poziþia 39, la fel; poziþia 40, la fel; poziþia 41, tot textul Camerei Deputaþilor; poziþia 42, la fel; poziþia 43, la fel; poziþia 44, la fel; poziþia 45, poziþia 46, poziþia 47, poziþia 48, poziþia 49, poziþia 50, poziþia 51, 52, 53, la fel; poziþia 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, la fel, texte ale Camerei Deputaþilor, adoptate; poziþia 61, la fel; poziþia 62, la fel, poziþia 63, la fel; poziþia 64, la fel; poziþia 65, poziþia 66, la fel, poziþia 67, la fel, poziþia 68, la fel, poz 69, poziþia 70, texte ale Camerei Deputaþilor, adoptate; poziþia 71, poziþia 72, poziþia 73, poziþia 74, poziþia 75, poziþia 76, poziþia 77, poziþia 78, poziþia 79, poziþia 80, poziþia 81, texte ale Camerei Deputaþilor, adoptate; 82, 83, la fel; 84, la fel; 85, la fel; 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, la fel; 93, tot textul Camerei Deputaþilor; 94, la fel; 95, tot textul nostru; 96, la fel, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, tot texte ale Camerei Deputaþilor, 106, text Camera Deputaþilor, 107, textul Camerei Deputaþilor, adoptate; 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, tot texte ale Camerei Deputaþilor, adoptate; 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, adoptate.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Legea, în integralitate.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/21.VI.2002

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. S-a votat.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital ºi a Protocolului de Acord, semnat la Singapore la 21 februarie 2002.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Dacã din partea comisiei sesizate în fond doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe la dezbateri.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Legea, în integralitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2002 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul operaþional de þarã PHARE 1997, Programul naþional PHARE 1998, Programul PHARE privind facilitarea pentru infrastructurile de mari dimensiuni pe anul 1998, Facilitatea de recuperare Pre-Ins Facility pentru anul 1998, Programul de restructurarea întreprinderilor ºi reconversie profesionalã (RICOP), Programul naþional PHARE 1999 - partea a II-a.

Este o procedurã de urgenþã.

Din partea Comisiei de buget, finanþe, sã facã cineva propuneri de timp de dezbateri. Da, poftiþi, domnule Bleotu.

Domnule preºedinte, propun ca timpul general de dezbatere sã fie de 15 minute, iar pentru fiecare deputat sã fie acordat 3 minute.

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-au adoptat aceºti timpi de dezbatere. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege, în integralitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 52/2002 privind amânarea plãþii în vamã a taxei pe valoarea adãugatã aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori ”C.F.R. CãlãtoriÒ S.A., precum ºi amânarea exigibilitãþii taxei pe valoarea adãugatã aferente nivelului de bunuri ºi/sau prestãri de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea proiectului de modernizare ºi reparaþii generale de vagoane de cãlãtori de cãtre Firma ALSTOM - ”De Dietrich FeroviaireÒ din Franþa, finanþat din credit de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare ºi Banca ”ParibasÒ Franþa, contractat cu garanþia statului.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog un reprezentant al comisiei sesizate în fond sã propunã timpii de dezbateri.

Domnule preºedinte, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune timpi de dezbatere generalã de 5 minute ºi cu un minut pentru fiecare vorbitor.

Vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi de dezbateri? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Trecem la dezbatere. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Avem o anexã. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Proiectul, în integralitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. S-a adoptat proiectul, în integralitate.

Propunere legislativã pentru modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Doreºte sau nu doreºte? Nu doreºte. Din partea comisiei?

Domnul preºedinte Olteanu Ionel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativã cu amendamentele care au fost examinate de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Iniþiativa legislativã supusã dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art. 62 alin. 2 ºi ale art. 63 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã, în sensul majorãrii limitelor amenzilor ºi, respectiv, în sensul precizãrii atribuþiilor primarilor, împuterniciþilor prefectului sau ai preºedintelui consiliului judeþean, referitor la constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor în materie de acte de stare civilã.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a examinat aceastã iniþiativã legislativã în ºedinþa din 28 mai 2002.

Dupã dezbateri, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, ca propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilã sã fie supusã spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele admise, astfel cum rezultã din anexa nr. 1 ºi cu amendamentul respins, astfel cum rezultã din anexa nr. 2, care v-a fost transmisã împreunã cu raportul comisiei.

Din aceastã perspectivã, vã rugãm, în numele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, sã aprobaþi propunerea legislativã, astfel cum a fost adoptatã de comisie, cu votul unanim al membrilor comisiei.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Nu doresc.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Vã rog sã priviþi în raport. La preambulul articolului unic, s-a fãcut o modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 1, s-a fãcut, de asemenea, la poziþia 2 din raport, o modificare de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 3, veþi vedea cã la punctul 2 din iniþiativã se propune eliminarea.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat aceastã variantã. Am parcurs întreg proiectul de lege. Legea, în integralitate, va fi votatã în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 314/2001 privind reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Birourile Comisiilor de politicã economicã ºi cea juridicã sã facã propunerile de timpi de dezbateri.

Domnule preºedinte,

Propunem, în numele comisiilor care au examinat acest proiect, un minut de fiecare intervenþie, 15 minute pentru ansamblul legii.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþiuni? Nu sunt. Preambulul art. unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege, în integralitatea sa. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi serviciilor în porturi.

Comisia pentru industrie sã se pregãteascã. Din partea iniþiatorului? Da, poftiþi, vã rog.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Ordonanþa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor, serviciilor în porturi a încercat sã comple- teze cadrul juridic creat de Ordonanþa Guvernului nr. 19/1997, respectiv Ordonanþa nr. 42/1997, cu aspecte privind responsabilitatea serviciilor prestate în porturi, baze concurenþiale, profesionalismul agenþilor economici care efectueazã aceste servicii de importuri. Ordonanþa stabilea autoritatea în domeniul portuar, gestionarea ºi administrarea porturilor, organizarea ºi desfãºurarea muncii în porturi, contravenþii ºi sancþiuni.

Având în vedere intervalul mare scurs între 1999, anul emiterii ordonanþei, ºi faptul cã în acest timp evoluþia legislaþiei specifice pe plan internaþional a evoluat, a apãrut necesitatea armonizãrii cu legislaþia actualmente în vigoare internaþionalã ºi s-au introdus o serie de modificãri privind extinderea prevederilor ºi asupra administraþiei de cãi navigabile ºi la serviciile pe aceste cãi, a precizãrii atribuþiilor administraþiilor portuare ºi de cãi navigabile, autorizarea agenþilor economici care desfãºoarã activitatea în porturi ºi cãi navigabile, definirea zonei maritime sau de cale navigabilã, concesionãrile infrastructurii de transport naval etc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Din partea Comisiei de industrie avem o poziþie exprimatã? Nu este nimeni din comisie? S-a anunþat cã vine. Bine, nu putem sã stãm pânã vin. Sã profitãm de faptul cã avem în salã pe cineva de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Domnul preºedinte este? Nu mai este nici dânsul.

Ce avem la rând? Cercetarea ºtiinþificã. E cineva de la Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã ºi tineret? Nu e nimeni. Le amânãm deocamdatã.

Luãm proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2002 privind accesul la reþelele de comunicaþii electronice ºi la infrastructura asociatã, precum ºi interconectarea acestora.

Din partea iniþiatorului, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul. Poftiþi, vã rog.

**Doamna Alexandra Hârþan** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor_ **:**

## Vã mulþumesc.

Numele meu este Alexandra Hârþan, secretar de stat pentru integrare europeanã la Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor.

Acest proiect de ordonanþã este deosebit de important, întrucât este primul din pachetul legislativ prin care pregãtim deschiderea competiþiei la 1 ianuarie 2003. Este un act normativ foarte important, întrucât va stabili condiþiile în care se va desfãºura jocul concurenþei dupã data de 1 ianuarie 2003.

În acest sens, s-a stabilit prin acest proiect de ordonanþã obligaþia operatorilor de a negocia între acorduri ºi acces interconectare. Dacã ei nu cad la un acord, autoritatea de reglementare poate interveni ºi impune anumite obligaþii care sã asigure cã concurenþa nu este prejudiciatã.

De asemenea, autoritatea poate impune o sumã de obligaþii menite sã asigure transparenþa, nediscriminarea, orientarea tarifelor pe costuri, evidenþa contabilã separatã ºi anumite obligaþii referitoare la acoperirea costurilor ºi controlul tarifelor. Toate acestea sunt în conformitate cu directiva Parlamentului European ºi a Consiliului privind accesul ºi interconectarea care a fost publicatã în primãvara acestui an.

Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul preºedinte Pambuccian.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Prezenta ordonanþã, care sper sã devinã în cel mai scurt timp lege, este probabil cel mai important act normativ legat de liberalizarea comunicaþiilor care, ºtim cu toþii, va începe cu anul 2003 ºi stabileºte mecanismele fundamentale de interconectare ºi colocare.

Legea este conformã cu directiva europeanã, iar la nivelul comisiei poate cã cel mai important lucru care a fost realizat þine de extensia noþiunii de ”buclã localãÒ, în aºa fel încât problema pe care o avem în momentul de faþã, a gradului foarte scãzut de penetrare în telefonia fixã, sã poatã sã fie în mod corect abordatã.

De asemenea, ceea ce este de reþinut aici este cã datoritã faptului cã Uniunea Europeanã pânã acum a operat, în general, cu noþiunea de ”poziþie dominantãÒ, iar în aceastã lege s-a propus o sintagmã nouã, cea de ”putere semnificativãÒ, care sã nuanþeze ideea de ”poziþie dominantãÒ, noi considerãm cã, dupã ce am depus raportul final, datoritã modificãrilor Ñ aici lucrurile se schimbã destul de repede Ñ, modificãrile care au loc la nivelul Uniunii Europene ºi trendului care, în general, care existã acolo, este bine sã utilizãm peste tot în loc de ”poziþie dominantãÒ, aºa cum am scris noi în raport, noþiunea de ”putere semnificativãÒ, o sã vã rog, eventual, sã votãm chestiunea acesta, înlocuirea acestei sintagme, de principiu, pentru cã ea apare în foarte multe articole ºi sã operãm modificarea fãrã sã revenim la fiecare articol în parte. Este o chestiune care la ora actualã se discutã în Uniunea Europeanã, de definirea ºi stabilirea foarte clarã a ceea ce înseamnã ”putere semnificativãÒ ºi diferenþierea acestei sintagme de cea de ”poziþie dominantãÒ, acum se face, dar este bine sã o prevedem de la bun început în legea noastrã, ca sã nu fim nevoiþi sã o înlocuim ulterior.

Eu vã propun pentru discutarea acestei legi un timp de maximum 30 minute, iar pentru fiecare articol în parte, intervenþii de maximum douã minute.

Deci, repet, domnule preºedinte, vã propun, ºtiu cã nu este foarte ortodox ce fac, dar vã propun aceastã modificare de sintagmã înainte de a trece la discutarea legii, ca sã nu trebuiascã sã revenim la fiecare articol în parte. Vã mulþumesc.

Da, este o ordonanþã simplã, nu este o ordonanþã de urgenþã. Aþi auzit propunerea domnului Pambuccian. Este vreo obiecþie? Nu este. O considerãm adoptatã, sã se opereze în tot cuprinsul legii. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Vã rog sã observaþi o modificare propusã de comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce la poziþia 2 din raport titlul Capitolului I ”Dispoziþii generaleÒ. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã observaþi. La art. 1 sunt mai multe alineate, sunt propuse mai multe modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã observaþi, de asemenea, în special de la poziþiile 8 ºi 9, 10, 11, 12, 13, sunt ºi urmãtoarele din raport la acest articol, sunt propuse modificãri de cãtre comisie. Sunt obiecþii?

Ministerul are obiecþii. Da, poftiþi.

La poziþia 13, la definirea noþiunii de ”operatorÒ sugerãm revenirea la varianta Guvernului, întrucât este conformã directivei europene. Este o noþiune esenþialã cu care opereazã aceastã ordonanþã ºi, din acest motiv, susþinem menþinerea ei în forma propusã de Guvern.

Este la art. 2 lit. f) definirea ”operatoruluiÒ.

Da.

Comisia? Comisia este de acord, renunþã la poziþia dânºilor din raport de la poziþia 13 amintitã.

În afara acestei propuneri la art. 2 mai existã vreo obiecþie? Nu existã obiecþii. Adoptat art. 2, aºa cum a fost modificatã de cãtre comisie ºi, de asemenea, de cãtre iniþiator.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în forma modificatã de comisie.

Art. 4. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport propunerile fãcute de cãtre comisie. Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 5. Da, aveþi o obiecþie. Poftiþi.

Aici, domnule preºedinte, ºi de aici în continuare propun înlocuirea sintagmei ”poziþie dominantãÒ cu ”putere semnificativãÒ.

Peste tot, în modificãrile pe care le-a adus comisia, în loc sã spunem ”poziþie dominantãÒ sã spunem ”putere semnificativãÒ.

Diferenþa care este? În momentul de faþã se tinde ca prin ”poziþie dominantãÒ sã se înþeleagã o poziþie de cel puþin 50%, peste 50% pondere pe piaþã, în timp ce noþiunea de ”putere semnificativãÒ începe sã fie pusã în discuþie de la o poziþie de dominare de cel puþin 25% pe piaþã ºi credem cã e bine ca reglementarea sã fie dusã cât mai mult în aceastã zonã. Ãsta ar fi argumentul.

Pe de altã parte, în Uniunea Europeanã acesta este trendul în momentul de faþã. Deci, repet, ºi v-aº propune ca acest vot sã consfinþeascã, ca sã nu fim nevoiþi sã revenim la fiecare articol în care apar aceste sintagme, ºi toate modificãrile ulterioare peste tot unde apare ”poziþie dominantãÒ sã înlocuim cu ”putere semnificativãÒ.

Vã mulþumesc.

- Da. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã poziþie,

- art. 4. Nu sunt obiecþii, votat.

- Art. 5, nu sunt obiecþii, votat.

- Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt. ªi acest articol a fost adoptat cu variantele propuse de cãtre comisie, cu modificãrile propuse de comisie.

- Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? La 18 aveþi o obiecþie? Sã vedem

- ce obiecþie aveþi. Sunt contravenþiile.

La alin. 2 lit. b), în ceea ce priveºte amenzile stabilite pentru contravenþii, susþinem revenirea la varianta Guvernului. Aceastã stabilire a amenzii în funcþie de cifra de afaceri a furnizorului este o practicã constantã în ceea ce priveºte relaþiile de dreptul concurenþei. Susþinem aceastã sancþiune, este recomandatã ºi de Comisia Europeanã, întrucât este cea mai eficientã pentru furnizorii cu cifre de afaceri destul de mari.

Da. Am înþeles. Dacã ºi comisia este de acord? Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aici comisia a fost în unanimitate pentru aceastã formulã. Eu am propus un amendament de compromis, adicã am propus o marjã între 0,01% ºi 2,5% din cifra de afaceri, a fost respins ºi pânã la urmã am cedat ºi eu. Însã, eu aº merge pe aceastã soluþie de compromis între, deci marja pe care o punem, sunt de acord, eu personal Ñ deci, încã o datã, vorbesc în nume personal acum, nu vorbesc în numele comisiei Ñ, sã mergem cu procent din cifra de afaceri, dar marja sã fie între 0,01 ºi 2,5%. De altfel, aici va trebui sã punem o marjã inferioarã, nu putem sã spunem ”pânã la 5%Ò, pentru cã ”pânã laÒ înseamnã ºi 0. Oricum va fi necesarã o marjã inferioarã, nu poate rãmâne nici pe formularea care existã datã de Guvern, dar, vã repet, eu aº propune aceastã marjã.

Rãmâne sã vedem ce pãrere are ºi Guvernul ºi cum procedãm. Repet, este un punct de vedere pur personal. Comisia ºi-a însuºit punctul acesta, care este trecut aici.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, nu vã supãraþi, nu putem sã stabilim acum, în plen, aceastã chestiune. Eu

Varianta Guvernului, domnule preºedinte de ºedinþã.

Da. Cine este pentru? Mai zicem o datã. A, nu e nimeni. Atunci rãmâne varianta Guvernului.

Cine este pentru? 26 de voturi. Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu majoritate ”zdrobitoareÒ a fost adoptatã varianta Guvernului.

Art. 18, în integralitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Deci art. 18 este adoptat, cu amendamentele propuse de comisie ºi cu varianta Guvernului la poziþia amintitã de iniþiator.

Art. 19. Sunt obiecþii la art. 19? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Nu sunt. Adoptat.

Art. 21. Nu sunt. Adoptat.

Art. 22. Nu sunt. Adoptat.

La art. 23 este o obiecþie? Are domnul Leonãchescu o obiecþie, domnule.

Nu este nici o obiecþie, domnule preºedinte.

Trebuie sã-i dau dreptul sã îºi exprime opþiunea. Pãi, dacã nu-l vedeþi, nu conduceþi ºedinþa dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Textul propus de comisie meritã sã-l îmbunãtãþim, din 3 motive. În primul rând, cã începe cu sintagma ”pe data intrãrii în vigoareÒ mai puþin utilizatã. De obicei folosim, aºa cum propune iniþiatorul, ”la data intrãrii în vigoareÒ.

În al doilea rând, ar trebui sã vedem lipsa unei virgule dupã ordonanþe. Nu existã. Dar prescurtarea, ºi deci a treia observaþie, ”art. 38-40Ò ne impune sã mutãm finalul ”se abrogãÒ imediat dupã ”ordonanþãÒ.

Eu propun urmãtorul lucru. Prima parte a redactãrii sã fie cea a iniþiatorului ºi completarea finalã, începând de la ”...74/1996, conform propunerii comisieiÒ. Vã mulþumesc.

Deci prima parte, exact cum a propus iniþiatorul.

Am înþeles. Comisia este de acord? Iniþiatorul este de acord? Da. Sunt de acord, deci alte obiecþii mai sunt?

Nu sunt. Atunci, s-a adoptat în varianta propusã de domnul Leonãchescu.

Anexa la ordonanþã. Obiecþii nu sunt. Adoptatã. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul act normativ. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat.

Avem o propunere legislativã pentru respingere, care stã de mult pe ordinea de zi. Propunerea legislativã privind Legea cadru pentru prevenirea cruzimii faþã de animale ºi protecþia acestora.

Iniþiatorul, dacã doreºte sã ia cuvântul? Nu doreºte. Din partea comisiei sesizate în fond.

Domnule preºedinte, aº propune un minut pentru fiecare intervenþie, 15 minute pe ansamblul legii, având în vedere cã suntem în procedurã de urgenþã. Iniþial s-a conferit procedurã de urgenþã acestei propuneri legislative care, totuºi, a fost examinatã pe parcursul a mai multe luni de zile. Cu toate acestea, v-aº ruga sã apreciaþi cã, fiind vorba de un raport de respingere, sã-mi daþi posibilitatea de a explica argumentele pentru care comisia a optat astfel.

Vã mulþumesc.

Da, chiar vã rog, explicaþi acum ºi dupã aceea supunem la vot.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general pentru protecþia unor categorii de animale paralel cu protecþia sãnãtãþii publice ºi a mediului. Proiectul cuprinde normele referitoare la sancþionarea unor fapte care aduc o vãtãmare gravã ºi pun în pericol neîndreptãþit viaþa animalelor, prevenirea creºterii numãrului animalelor fãrã stãpân, protecþia animalelor cu ºi fãrã stãpân în adãposturi, refugii sau pensiuni, condiþiile de eutanasiere a câinilor, precum ºi protecþia unor categorii specifice de animale.

Membrii comisiei au constat însã cu ocazia includerii în mai multe rânduri a propunerii legislative pe ordinea de zi a comisiei cã aceasta nu respectã exigenþele impuse de prevederile din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã. Astfel, secþiunea 1 a capitolului II are în vedere definiþii ºi dispoziþii generale care ar fi trebuit, conform art. 47 ºi 48 din legea menþionatã, sã fie incluse la capitolul I, în scopul sistematizãrii actului normativ.

În plus, o serie de definiþii ºi dispoziþii cuprinse în proiect sunt ambigue. De exemplu, noþiunea de ”animalÒ sau ceea ce se înþelege prin ”obligaþie moralãÒ, propusã a fi sancþionatã juridic, sfera noþiunii de ”cruzimeÒ sau altele.

Or, unele dispoziþii din propunerea legislativã fac trimitere la instituþii ale administraþiei centrale ºi de stat inexistente în practicã, cum este Agenþia Naþionalã de Protecþia Mediului. Deºi propunerea legislativã a fost examinatã în peste 8 ºedinþe ale comisiei, datoritã neclaritãþilor ºi ambiguitãþilor de ordin terminologic ºi conceptual nu s-a putut avansa în analizarea textului propus de iniþiator.

Pentru aceste argumente ºi altele, pe care le veþi gãsi în raportul prezentat de comisie, noi vã rugãm sã aprobaþi propunerea comisiei, de respingere a acestei propuneri legislative, propunere care s-a hotãrât în comisie cu majoritate de voturi, în sensul respingerii acestei propuneri legislative privind Legea cadru pentru prevenirea cruzimii faþã de animale ºi protecþia acestora. Prin obiectul sãu, propunerea legislativã face parte, potrivit art. 72 alin. 3 din Constituþie, din categoria legilor organice.

Am înþeles.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

În aceastã situaþie, consider dezbaterile generale încheiate. Urmeazã ca propunerea de respingere sã fie supusã votului într-o ºedinþã de vot final.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi mai are un proiect de lege la care a propus respingerea, proiectul Legii privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. Dacã iniþiatorii doresc sã ia cuvântul? Nu doresc.

Domnul Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, explicaþi-ne motivaþiile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Suntem într-o situaþie diferitã în cazul acestei iniþiative legislative. Iniþiativa legislativã supusã dezbaterii... Cu adresa din 18 aprilie 2002, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi Senatului în vederea reexaminãrii.

Iniþiativa legislativã supusã reexaminãrii are ca obiect de reglementare reducerea duratei campaniei electorale de la 60 de zile la 45 de zile, creºterea pragului electoral care asigurã accesul în Parlament de la 3 la 5%, precum ºi modificarea altor prevederi referitoare la modul de organizare a alegerilor.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 8 iunie 1999 ºi înaintat Senatului în vederea dezbaterii ºi adoptãrii. În ºedinþa din 11 aprilie 2002, Senatul a respins proiectul de lege ºi, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituþia României, l-a trimis Camerei Deputaþilor pentru o nouã dezbatere.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, comisia a reluat dezbaterile cu privire la proiectul de lege menþionat în ºedinþa din 28 mai 2002. Cu aceastã ocazie, membrii comisiei au constatat cã proiectul de lege supus reexaminãrii a rãmas fãrã obiect, având în vedere urmãtoarele: reglementãrile care privesc reducerea campaniei electorale de la 60 la 45 de zile ºi creºterea pragului electoral care asigurã accesul în

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doreºte nimeni.

Urmeazã ca propunerea comisiei, de respingere a acestui proiect de lege, sã fie supusã votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Trecem la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi serviciilor din porturi.

Dacã din partea comisiei doreºte cineva? Din partea comisiei? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege de aprobare a Ordonanþei nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi serviciilor în porturi a venit de la Senat. Senatul, la vremea respectivã, l-a adoptat în forma prezentatã de Guvern. Între timp, acest proiect de lege a fost analizat împreunã cu specialiºtii, cu reprezentanþii Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, aducându-se modificãri ºi completãri, þinând seama în primul rând de actualizarea legislaþiei în domeniu din þãrile dezvoltate, de recomandãrile grupului de specialiºti desemnaþi de Uniunea Europeanã pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia þãrilor membre sau asociate la Uniunea Europeanã.

ªi, în al doilea rând, în continuarea dezvoltãrii porturilor româneºti, în special a porturilor maritime, astfel încât acestea sã devinã centre de depozitare ºi distribuþie a mãrfurilor dinspre þãrile din Europa Centralã ºi din bazinul Mãrii Negre.

Acest proiect de lege cu modificãrile ºi completãrile de rigoare este propus atenþiei Camerei pentru a fi supus aprobãrii.

Da. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe la dezbateri.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Titlul capitolul I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Observaþi cã se propun niºte puncte prin raport, niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Sunt obiecþii? Vedeþi cã în raportul comisiei acest articol se eliminã. Nu sunt. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. S-a eliminat.

Art. 3, bineînþeles, în renumerotare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul capitolul II. Sunt obiecþii? Existã obiecþii. Poftiþi! Luaþi cuvântul!

## Mulþumesc.

În enumerarea pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã e greu sã te descurci, dar vã rog sã vã uitaþi la poziþia 28 cã e mai clarã în raport, la art. 5[12] alin. 2, unde se interzice administraþiilor efectuarea activitãþilor prevãzute la art. 5[11] alin. 1 lit. b[2)] ºi c[2)] ; se referã la niºte activitãþi pe care nu au voie sã le desfãºoare administraþiile portuare tocmai pentru a nu crea o concurenþã neloialã diferiþilor operatori portuari ºi pentru a pãstra esenþa legii administraþiilor având ca obiect principal punerea la dispoziþie a infrastructurii în mod nediscriminatoriu, cred cã este corect, nu numai cred cã este corect, ci susþin sã fie introdus în cadrul excepþiilor ca aceste administraþii portuare sã nu poatã efectua transporturi navale de mãrfuri ºi cãlãtori care folosesc infrastructura portuarã aflatã în administrarea acestora. O spun ºi o susþin, deoarece aceste administraþii portuare percep taxe de cheiaj, taxe speciale pentru acostarea acestor nave diferiþilor operatori ºi este clar cã pentru navele acesteia nu vor folosi ºi nu vor taxa, creând o disproporþie pe piaþa transportului ºi favorizând, în primul rând, el, ca operator, ºi nu un principiu concurenþial.

Sigur cã în lege poate sã se înþeleagã undeva, la art. 5, unde se definesc care sunt activitãþile din zone portuare, acelea sunt definiþii. Eu cred cã introducerea excepþiei în acest art. 5[12] eliminã orice ambiguitate ºi va obliga administraþia portuarã sã desfãºoare aceastã activitate special pentru întreþinerea infrastructurii ºi punerea la dispoziþie a acesteia.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, mã rog, eu cred cã, cu toatã simpatia, colegul Toader acum a bifat o acþiune, ca sã zic aºa. Noi am discutat în prealabil. Acest lucru nu poate fi acceptat din douã motive: în primul rând, nu s-a discutat în comisie, deci nu este introdusã aceastã prevedere în zona amendamentelor respinse, dar ca sã nu ne formalizãm, este o problemã mult mai complicatã ceea ce cere Domnia sa. Pãrerea mea personalã, ºi am sã rog ºi iniþiatorul sã-ºi spunã punctul de vedere, este cã aceastã interdicþie pe care Domnia sa vrea sã o introducã rezultã implicit din textul amendat pânã în prezent în aceastã ordonanþã.

Iniþiatorul?

Aºa cum am votat puþin mai sus, articolele 5 care au prezentat tipurile de activitãþi de transporturi, ce anume fac, care sunt agenþii, cine autorizeazã, respectiv ministerul, este clar cã solicitãm ca articolul sã rãmânã în forma în care a fost elaborat de comisie, fiindcã devin mult prea multe alte implicaþii care ele au fost prevãzute în alte capitole, unde s-a spus clar ce anume poate sã facã administraþia, cum se autorizeazã agenþii, deci nu are sens sã încãrcãm acest articol, fiindcã producem numai alte confuzii în cadrul legii.

Vã mulþumesc.

## Da. ªi eu vã mulþumesc.

Alte obiecþii dacã sunt? Obiecþia domnului Toader nu putem s-o admitem pentru cã n-a formulat un amendament. Rãmâne art. 5 adoptat în varianta modificatã de comisie pânã la poziþia 29 din raport, inclusiv.

La poziþia 30 din raport, vã rog sã observaþi o modificare propusã de comisie.

La titlul capitolului II sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6 se eliminã conform raportului comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La art. 7, vã rog sã priviþi în raport modificãrile propuse. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

E vreo obiecþie? Poftiþi!

Am înþeles, însã dumneavoastrã n-aþi depus un amendament. Aveþi amendament respins? N-aveþi.

Nu e un amendamnt propriu-zis, dar cred cã, atâta timp cât este un text nou, este bine sã introducem asta. Sigur, ca procedurã, e mai greu.

Nu e o obiecþie. E un amendament tot la art. 7...

L-aþi fãcut înainte de ºedinþa asta, domnule deputat?

Sigur, sigur!

Ca procedurã, nu mai putem. Dar o sã întrebãm comisia ºi iniþiatorul dacã agreeazã. Dacã ambii agreeazã chestiunea asta, putem încerca.

Da. Poftiþi!

Colegul Toader umblã pe principiul ”Încercarea moarte n-areÒ.

E prevãzut la ”Amendamente respinseÒ.

Este prevãzut la ”Amendamente respinseÒ, la completarea art. 7[7] . E greu, în succesiunea pe care o faceþi dumneavoastrã, sã ºtiu unde sã mã opresc pentru art. 7 ºi am intervenit când aþi spus art. 7. Practic, la poziþia 39 din raport, art. 7[7] , eu am solicitat prin amendament sã fie completat cu un nou alineat 3. Sigur cã textul iniþial al amendamentului era într-o formã. Consultându-mã cu colegii chiar ºi din comisie, cred cã o formã care satisface ºi solicitarea, cel puþin a mea, ar fi urmãtorul text: ”Veniturile realizate de administraþiile portuare din subordinea autoritãþilor publice locale...Ò, cã asta este problema, autoritãþile publice locale nu au buget de venituri propriu, ci intrã în bugetul de venituri al consiliului municipal ºi, în aceste condiþii, apare posibilitatea ca o parte din fondurile care trebuie sã se întoarcã în infrastructurã nu se mai întorc, se duc, cine ºtie, în altã zonã a municipalitãþii.

Deci sã aparã textul ”Veniturile realizate de administraþiile portuare din subordinea autoritãþilor publice locale, pentru punerea la dispoziþie a infrastructurii de transport ºi prestãri de servicii de siguranþã vor fi utilizate...Ò în loc de ”în exclusivitateÒ, ”cu prioritateÒ, sã-i lãsãm ºi o libertate de acþiune acestei forme de administrare, ”...pentru acoperirea cheltuielilor proprii de funcþionare, pentru reparaþia, întreþinerea ºi dezvoltarea infrastructurii ºi bunurilor din folosinþã ºi administrare.Ò

Cred cã acest amendament introdus va limita întradevãr ºi acea, hai sã spunem, tendinþã pe care o au întotdeauna primãriile, ca sã foloseascã banii din orice ceea ce obþin pentru alte activitãþi decât cele pentru care a fost destinatã aceastã administraþie portuarã.

Mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Comisia?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Revãzând textul la amendamentul respins de cãtre coleg, acum suntem de acord cu aceastã amendare, cu completarea art. 7[7] cu acest alin. 3, dar cu o singurã adãugare, ºi anume: ”Veniturile realizate de administraþiile portuare din subordinea autoritãþilor administraþiei publice locale...Ò ca sã lãmurim, ºi, sigur, cu sintagma ”cu prioritateÒ, în loc de ”în exclusivitateÒ ºi suntem de acord ca acest amendament sã fie introdus la alin. 3.

Da. Vã mulþumesc.

Acest amendament prezentat de domnul Toader a fost adoptat.

Din partea iniþiatorului, aveþi aceeaºi opinie?

Da. Cu atenþie, cã e la art. 7[7] .

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

N-am ajuns la art. 7[7] , dar hai sã luãm toate modificãrile în integralitate, introduse dupã art. 7, care intervin de la poziþia 33 din raport pânã la poziþia 40 inclusiv, deci articole noi. ªi aceastã modificare este la art. 7[7] .

Dacã sunt alte obiecþii? Nu sunt alte obiecþii la aceste articole noi, introduse dupã art. 7. Adoptat în varianta comisiei, cu acceptarea amendamentului domnului Toader.

La poziþia 41 din raport ni se spune de cãtre comisie cã se doreºte introducerea unui nou capitol - ”Exercitarea activitãþii de control cãtre administraþiiÒ.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduc noi articole. Vã rog sã priviþi la poziþiile 42, 43, 44, 45, 46 din raport. Dacã sunt obiecþii la aceste noi articole introduse.? Nu sunt obiecþii. Adoptate în forma propusã de comisie.

La poziþia 47 din raport, se propune introducerea unui capitol II cu urmãtorul titlu: ”Concesionarea infrastructurii de transport navalÒ. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Se introduc articole noi de la 7[14] pânã la 7[18] , pânã la poziþia 52 inclusiv.

Dacã faþã de aceastã propunere a comisiei existã obiecþii? Nu existã obiecþii. Adoptatã aceastã variantã a comisiei.

La poziþia 53 din raport se introduce un nou capitol, capitolul II[3] Ñ ”Serviciile de siguranþã în porturi ºi pe cãi navigabileÒ. Dacã este vreo obiecþie? Nu sunt obiecþii. Adoptatã aceastã variantã a comisiei.

Se introduc noi articole pânã la art. 7[28] . Asta presupune pânã la poziþia 63 din raport. Dacã faþã de aceastã propunere a comisiei existã obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã varianta comisiei.

Se introduce un nou capitol II[4] , ”Mãrfuri periculoaseÒ. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Se adoptã aceastã variantã. Se introduc articole noi, poziþiile 65-66 din raport. Dacã faþã de aceste propuneri sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se introduce un capitol II[4] ”Agenturarea navelorÒ. Dacã sunt obiecþii.? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Se introduc o serie de articole, de la 7[31] pînã la 7[35] , vedeþi poziþia 72 din raport inclusiv. Dacã sunt obiecþii. Nu sunt obiecþii. Adoptatã aceastã variantã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/21.VI.2002 conþine 36 de pagini.**

Preþul 33.444 lei