ªtefan Baban

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Doi ani de guvernare în realitatea cotidianãÒ.

Guvernul a prezentat miercurea trecutã, în faþa Parlamentului, bilanþul celor 2 ani de guvernare. Pagini interesante din punct de vedere statistic, unde cifrele au arãtat o creºtere economicã, o relansare a activitãþii industriale, încurajarea firmelor mici ºi mijlocii ºi, în final, o sensibilã creºtere a nivelului de trai al populaþiei. Cifrele statistice nu pot fi combãtute, dar procedeul din care rezultã atrage critici, începând de la analiºtii economici ºi terminând cu cei care le interpreteazã.

Cum sunt percepute însã aceste date statistice de cãtre populaþie? Vã voi prezenta adevãrata realitate, a omului de rând.

În ultimii 2 ani, cetãþeanul de rând nu a simþit nici o îmbunãtãþire în viaþa lui, ba chiar a devenit din ce în ce mai sãrac, banii din leafa decentã ajungându-i de la lunã la lunã pentru acoperirea cheltuielilor curente din gospodãrie sau, în ultimul timp, fiind nevoit sã se împrumute sau sã amâne o parte din cheltuieli. Degeaba în acte are scris un salariu cu multe zerouri, dacã vede ºi mai ales simte cã o jumãtate de orã de piaþã i-a golit buzunarul cu o sumã echivalentã cu o sãptãmânã de lucru, iar sacoºa nu prea dã semne cã ar fi plinã. Nu mai vorbesc de acei oameni care nu au posibilitatea de a-ºi cumpãra de ale gurii din piaþã decât cel mult o datã pe lunã.

Tot cetãþeanul de rând a constatat cã, în ultimii 2 ani, a devenit un adevãrat lux în a-ºi procura câte ceva decent de îmbrãcat, o ultimã soluþie fiind magazinele de second-hand. Dar, în ultimul timp, nici aceste magazine nu mai sunt accesibile tuturor, pentru cã deja preþurile sunt prea ridicate, iar produsele de o calitate îndoielnicã.

Ce mai simte omul de rând dupã 2 ani de guvernare social-democratã? Cã s-a sãturat sã îngheþe de frig, pentru cã sistemul de termoficare mãnâncã banii degeaba, cã nu-ºi doreºte sã se îmbolnãveascã grav, deoarece numai plimbarea de la medicul de familie la medicul specialist, la casa de asigurãri ºi, în final, la farmacie s-ar putea sã dureze prea mult pentru boala lui, sã-l mai þinã pereþii casei ºi bunurile de folosinþã îndelungatã pe care le are de peste 20 de ani, precum ºi sã-ºi vadã copiii terminând ºcoala, pentru a mai putea scãpa de ceva cheltuieli.

Ce nu-ºi mai doreºte omul de rând dupã 2 ani de guvernare pesedistã? Sã nu mai audã de înfiinþarea atâtor comisii ºi comitete pentru eradicarea corupþiei, deoarece experienþa ultimului deceniu i-a arãtat cã adevãraþii corupþi nu vor fi niciodatã demascaþi, indiferent dacã sunt baroni locali sau naþionali, cã toate programele ºi proiectele de dezvoltare, trâmbiþate în mass-media nu sunt pentru el, ci tot pentru acei ce ºtiu sã tragã foloase din orice bãnuþ al statului. Nu mai vrea sã mai audã nici de incompetenþa managerialã a celor desemnaþi de partid sã conducã fie instituþiile statului, fie societãþile comerciale ale statului, nu mai vrea sã mai audã nici de programele de pazã ºi ordine, prin care este apãrat, nici de sistemul juridic, prin care, nici pânã în prezent, nu a reuºit sã intre în posesia casei sau pãmântului lãsat de rudele lui.