Viorel-Gheorghe Coifan

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Dragi colegi,

De la început trebuie sã declarãm cã acest proiect de lege reprezintã, din pãcate, o prelungire nefericitã ºi aproape inutilã a Legii nr. 215/2001, cea a administraþiei publice locale. Am spus nefericitã, pentru cã o serie de articole sunt similare cu unele din legea mai sus menþionatã, iar altele introduc elemente noi ce puteau fi cuprinse în aceeaºi lege. Am spus inutilã pentru cã credem cã sediul materiei trebuia sã îl constituie Legea nr. 215, modificatã ºi completatã de o astfel de manierã încât sã devinã autosustenabilã.

Proiectul de lege pe care îl discutãm astãzi a avut o istorie frãmântatã, de aproape un an de zile, dar în spiritul fair-play-ului trebuie sã recunoaºtem cã o serie de amendamente ale Partidului Naþional Liberal au fost admise, unele chiar de substanþã.

Considerãm însã cã unele aspecte de fond trebuie sã fie reliefate ºi discutate.

În primul rând, în proiectul de lege nu se enunþã clar, rãspicat ºi documentat care sunt principiile ce guverneazã construcþia acesteia ºi, dacã ar fi fost definite, în ce mãsurã ele sunt conforme cu cele statuate în Carta europeanã a autonomiei locale, document semnat ºi ratificat de România.

În al doilea rând, se creeazã un soi de _mixtum compositum_ între Modul de exercitare al mandatului aleºilor locali,

vezi capitolul II, Incompatibilitãþi, capitolul III, Drepturile aleºilor, capitolul VI, ºi Rãspunderea aleºilor locali.

Pentru primar sunt prevãzute doar sancþiuni, or, primarul se bucurã de legitimitatea maximã, oferitã de votul direct, universal ºi secret. Se creeazã astfel în mod periculos premisele unei discriminãri negative, flagrante, în defavoarea celui ales direct de cetãþenii din comunitatea localã pe care o reprezintã.

De asemenea, în ceea ce priveºte arhitectura legii, constatãm existenþa unor asimetrii semnificative între obligaþiile aleºilor locali ºi cele ale primarului; în timp ce consilierii locali, recte judeþeni, au mai multe obligaþii de sorginte moralã ce þin de o anumitã deontologie profesionalã, un primar are cel puþin 18 motive pentru care poate fi sancþionat. Dintre acestea unele sunt hilare. Colegiul de disciplinã, în formularea sa iniþialã un adevãrat ”sfânt oficiu al inchiziþieiÒ a fost în mod voit definit ca ºi un organism de sancþionare a primarilor. Atât modalitatea de constituire a lui cât ºi procedurile de sesizare încalcã principiile Cartei europene a autonomiei locale.

De ce este necesar ca prefectul sã sesizeze acest colegiu când el poate acþiona conform Legii nr. 215 ºi Legii contenciosului administrativ? Vezi art. 87 lit. f), respectiv punctul 72 din raport.

Considerãm cã un primar poate fi sancþionat atunci când încalcã legea, dar asupra gradului de implicare în rezolvarea problemelor colectivitãþilor locale cei ce se pot pronunþa sunt colectivitãþile locale care premiazã sau sancþioneazã primarul o datã la 4 ani.