Stenogramă plen

3. Propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu personalului militar ºi civil din cadrul ministerelor ºi instituþiilor publice din sistemul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, iniþiatã de domnul deputat Dãnuþ Saulea (80/2002).

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

4. Propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu de cãtre instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã în unele situaþii speciale, iniþiatã de domnul deputat Ion Stan (97/2002).

Aceasta este o altã iniþiativã având aceeaºi temã, formulatã însã de un alt coleg.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

5. Propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Cãmin, judeþul Satu Mare, iniþiatã de domnul deputat Varga Attila (98/2002).

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

6. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei ªimiºna, judeþul Sãlaj, iniþiatã de domnul deputat Radu Liviu Bara (104/2002).

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

7. Propunerea legislativã privind încasarea impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor bugetare de la agenþii economici, iniþiatã de domnul deputat Gheorghe Marcu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

8. Propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de inginer, iniþiatã de domnul deputat Aurel Daraban.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi,

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

9. Propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situaþiei juridice a unor imobile cu destinaþie de locuinþe, trecute în proprietatea statului, iniþiatã de doamnele deputat Carmen Dumitriu ºi Carmen Moldovan.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 27 iulie 2002.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La art. 4 din lege, lit. a), dupã cum puteþi observa, existã un text la Camera Deputaþilor, un text la Senat ºi un text comun. Problema care se ridicã aici este urmãtoarea: textul comun adoptat de comisiile de mediere depãºeºte cadrul stabilit de cãtre cele douã Camere, în sensul cã se mediazã ceea ce nu trebuia sã fie mediat. Potrivit Constituþiei ºi potrivit Regulamentelor Camerelor, se mediazã textele aflate în divergenþã. Or, dupã cum puteþi observa dumneavoastrã foarte bine, textele aflate în divergenþã vizeazã, la Senat, aspectele legate, ºi citez: ”sau în nume propriu, dupã cazÒ, legat de vânzãtori, iar la Camera Deputaþilor: ”spaþii comerciale sau de prestãri serviciiÒ.

În mod cu totul nelegal, comisia de mediere ºi-a permis sã intervinã în texte care nu au fãcut obiectul medierii, în sensul cã a modificat textul legat de vânzãtor. În ambele variante, vânzãtorul se rezuma la consiliul judeþean, consiliul local sau regia autonomã de interes local care are în administrare, respectiv în patrimoniu, spaþii comerciale. Acest text se regãseºte în ambele Camere.

Nu vãd ºi nu înþelegem de ce comisia de mediere ºi-a permis sã modifice acest text, care nu era în mediere, cu urmãtorul conþinut: ”Vânzãtor, consiliul judeþean, consiliul local al comunei, oraºului, municipiului, sectorului municipiului BucureºtiÒ. De ce, ne punem pe bunã dreptate întrebarea, a fost introdus sectorul municipiului Bucureºti, când el nu exista în nici o variantã trecutã prin cele douã Camere ale Parlamentului?

Nu întâmplãtor în aceastã comisie de mediere trebuie sã constatãm cã nici un membru al Partidului Democrat nu a intrat. Noi constatãm doar acest lucru, nu facem alte afirmaþii.

Iar în comisia de mediere observãm cã s-a adoptat un text nelegal, neconstituþional, care transcede, repet, textul iniþial, adoptat de cãtre cele douã Camere. Nu se poate transforma comisia de mediere într-un nou Parlament care sã se substituie voinþei celor douã Camere! Comisia de mediere mediazã, aºa cum îi spune numele, asupra textelor aflate în divergenþã ºi, eventual, propune un text comun asupra textelor aflate în divergenþã, nu asupra textelor adoptate în aceeaºi formã de cãtre ambele Camere ale Parlamentului.

În consecinþã, domnule preºedinte, vã rugãm sã propuneþi la vot varianta Camerei Deputaþilor, care, aºa cum s-a întâmplat ºi mai sus, corespunde intenþiei comisiei de mediere, pentru cã textul adoptat de cãtre comisia de mediere, un text comun nou, este neconstituþional, nelegal, iar Grupul parlamentar al Partidului Democrat va lua în discuþie ºi posibilitatea sesizãrii Curþii Constituþionale, în condiþiile în care se introduc, peste capul Parlamentului, în comisia de mediere texte care au fost adoptate în comun de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului.

Deci noi vã propunem sã supuneþi votului textul Camerei Deputaþilor, text care este constituþional, ºi nu textul comisiei de mediere, un text comun, care, repet, depãºeºte cadrul textelor adoptate în fiecare Camerã a Parlamentului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc.

ªi v-aº ruga sã aveþi mai multã încredere în colegii dumneavoastrã, asupra capacitãþii lor de gândire, e aceeaºi ca ºi a dumneavoastrã, nu mai trebuie sã repetaþi de câte trei-patru ori aceeaºi frazã.

Vã rog, domnule Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În cadrul procedurii de mediere comisia de mediere poate sã propunã plenului adoptarea uneia dintre variantele propuse de cele douã Camere: fie varianta Senatului, fie varianta Camerei Deputaþilor, iar în situaþia în care ajunge la concluzia cã nici una dintre cele douã variante nu satisface din punct de vedere al reglementãrii, poate sã propunã un text comun.

Ce a fãcut comisia de mediere în cazul de faþã? Nu a fãcut decât sã detalieze care sunt consiliile locale ºi a spus: ”consiliul local al comunei, oraºului, municipiului, sectorului municipiului BucureºtiÒ. Adicã s-a plecat de la reglementarea generalã, ”consiliul localÒ, ºi s-a detaliat care sunt consiliile locale.

Cred cã sub nici un aspect textul care este propus de comisia de mediere nu înfrânge vreuna dintre dispoziþiile Constituþiei.

Domnul Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu pot fi de acord cu explicaþiile oferite de domnul ministru, întrucât în nici un caz comisia de mediere, formatã din 7 deputaþi ºi 7 senatori, nu poate adãuga la textul iniþial al legii.

Ea nu poate sã se substituie, aºa cum am menþionat, voinþei exprimate separat de cãtre fiecare Camerã. Comisia de mediere are un mandat precis, de a se menþine în limitele textelor aflate în divergenþã.

Ar însemna ca oricând, prin intermediul comisiei de mediere, sã modificãm voinþa exprimatã de cele douã Camere, pentru cã aºa apreciazã o comisie de mediere formatã din 7 deputaþi ºi din 7 senatori! Care nici mãcar nu este reprezentativã, întrucât unele grupuri parlamentare nu fac parte din acea comisie de mediere, cum a fost cazul Partidului Democrat.

În fapt, doamnelor ºi domnilor, prin acest amendament al comisiei de mediere se încearcã eliminarea Consiliului General al Municipiului Bucureºti, Primãria Capitalei, din procesul vânzãrii spaþiilor comerciale ºi atribuirea lor directã cãtre consiliile de sector. Acest lucru reiese _expressis verbis_ din amendamentul politic, neconstituþional ºi nelegal, redactat de cãtre comisia de mediere din care Partidul Democrat nu a fãcut parte.

Iatã de ce vã solicitãm ca aici, în Parlamentul României, sã respectãm textele legale ºi sã nu ne permitem, de dragul satisfacerii unei clientele politice, sã adãugãm texte legale într-o manierã frauduloasã ºi sã

respectãm voinþa exprimatã de Camera Deputaþilor ºi de Senat, în ºedinþe separate.

În consecinþã, vã rugãm sã supuneþi, domnule preºedinte, votului varianta Camerei Deputaþilor, ca variantã acceptatã de cãtre noi, ºi nu varianta comisiei de mediere, care, repet, este nelegalã, neconstituþionalã, clientelarã, politicã ºi urmãreºte un scop precis: un atac la adresa primarului general al municipiului Bucureºtiului.

Domnul deputat Bivolaru.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sigur cã aceastã comisie de mediere are dreptul sã facã un text comun. În cazul în speþã s-a plecat de la definiþia vânzãtorului, acestei categorii. Se pare cã aceastã comisie de mediere, formatã din 14 parlamentari, pe de o parte, nu a fost de acord cu varianta definiþiei vânzãtorului de la Camera Deputaþilor, pe de altã parte, nu a fost de acord cu varianta definiþiei vânzãtorului de la Senat ºi ºi-au permis sã realizeze o nouã definiþie a vânzãtorului.

Stimate coleg, domnule Boc, vreau sã vã învederez, cu toatã responsabilitatea, cã nu aveþi dreptate când spuneþi cã aceastã comisie de mediere nu are dreptul sã facã un text comun pe un subiect dat, pe un subiect controversat în cazul respectiv. ªi acest text comun nu înseamnã ce spuneþi dumneavoastrã: se realizeazã un fel de joc de puzzle cu toate cuvintele, se amestecã ºi se construiesc alte fraze cu aceleaºi cuvinte. Este aberant ce spuneþi dumneavoastrã din acest punct de vedere, este o tratare foarte originalã a regulamentului ºi, mai ales, a cutumei acestui Parlament, de 13 ani de zile.

Ce este real în ceea ce spuneþi dumneavoastrã este urmãtorul lucru: aceastã Camerã, în cadrul nostru, astãzi, aici, avem dreptul sã votãm una din cele trei variante propuse. Sigur, comisia de mediere, pe ansamblu, ne propune un text comun. Noi putem sã votãm astãzi aici orice variantã ni se propune, aceasta este ceea ce se numeºte autoritatea acestei Camere, comisia de mediere ne face o propunere ºi propunerea este corectã din toate punctele de vedere, nu suferã nici un fel de atac, din partea nimãnui, din acest punct de vedere.

Ceea ce nu este adevãrat în ce spuneþi dumneavoastrã este cã nu v-aþi fãcut datoria ca partid, sã participaþi, prin prezenþa domnului Hanganu Romeo Octavian, senator, la aceastã comisie. Aceasta este problema dumneavoastrã personalã, de partid, ºi n-aveþi decât sã vã spãlaþi aceastã, mã rog, problemã, în interiorul partidului, nu ne intereseazã pe noi dacã P.D.-ul a participat sau a fost frustrat din punctul acesta de vedere la comisia de mediere.

Deci ceea ce, repet, aveþi dreptate, lãsaþi-ne libertatea sã votãm, inclusiv aceastã propunere pe care ne-o face comisia de mediere ºi este mai mult decât legalã.

Domnul deputat Oltean.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Trebuie sã recunosc sã sunt extrem de neplãcut surprins de modul original în care unii colegi ai noºtri interpreteazã rolul comisiei de mediere. Or, aºa cum Regulamentul Camerelor prevede, aceastã comisie are rolul de a lua în dezbatere textele ”în divergenþãÒ ale celor douã Camere, având posibilitatea sã opteze pentru una din cele douã variante sau sã redacteze un text comun, dar numai acolo unde textele sunt în divergenþã.

Or, vã rog sã observaþi cã aici este vorba de un text care nu are nici mãcar o virgulã în plus la o Camerã, faþã de cealaltã Camerã. El nu este un text în divergenþã ºi, acest lucru fiind dat, comisia nu putea sã-l ia în dezbatere ºi sã creeze un text nou.

Suntem în faþa unui act original al acestei comisii de mediere, pe care eu, pânã acum, nu l-am întâlnit, ºi nu sunt de ieri, de alaltãieri în Parlamentul României. Este un act tendenþios, care are în vedere diminuarea atribuþiilor primarului general al Capitalei...

Domnule coleg, dacã ai ceva de spus, vino la microfon, cã din salã ºtiþi sã urlaþi toatã ziua! Veniþi aici ºi spuneþi de la microfon ºi nu dialogaþi cu mine!

De aceea, eu cred cã prin ceea ce s-a propus în raport comisia ºi-a depãºit atribuþiile ºi, în consecinþã, solicit sã fie pus la vot doar textul Camerei Deputaþilor, care este de fapt textul ce trebuie luat în calcul.

În ce priveºte absenþa domnului senator Hanganu de la activitatea comisiei de mediere, sigur, poate cã e bine cã în acest fel nu a luat parte la un act de fraudã efectivã, fãcutã de cãtre aceastã comisie de mediere.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, supun întâi votului dumneavoastrã textul propus de cãtre comisia de mediere. Urmãriþi încã o datã la punctul 5 lit. a) textul comun propus de aceasta.

- Cine este pentru? 81 voturi pentru. Împotrivã? 24 voturi împotrivã.

- Abþineri?

Cu 81 de voturi pentru, 5 abþineri ºi 24 de voturi împotrivã, s-a adoptat varianta propusã de comisie, text comun.

Lit. b), varianta Camerei Deputaþilor. Nu se face dezbatere, nici vot.

La punctul 6, titlul capitolului II, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 7, varianta Camerei Deputaþilor pânã la alin. 4 de la art. 5.

- La alin. 4 comisia ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 6 sunt propuse variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Punctul 8, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 9, de asemenea, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 10, de asemenea, doar cu privire la art. 8 alin. 1.

La art. 8 alin. 3 comisia ne propune varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

- Punctul 11, varianta Camerei Deputaþilor pentru art. 9

- alin. 1.

La art. 9 alin. 3 comisia ne propune textul Senatului.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 12, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 13, de asemenea.

Punctul 14, varianta Camerei Deputaþilor pentru art. 12 alin. 1.

Pentru art. 12 lit. c) ni se propune varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Lit. b), varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului.

Pentru alin. 4 de la art. 12 existã un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã observaþi cã în ambele variante, ºi în varianta Senatului, ºi în varianta Camerei Deputaþilor, s-a strecurat o eroare materialã, repetându-se de douã ori acelaºi text, ºi anume: ”Procedurile de restituire sunt suspendate de drept pânã la data încheierii procedurilor de restituireÒ. În realitate, este vorba de procedurile de vânzare care sunt suspedante de drept pânã la data încheierii procedurilor de restituire. Ca atare, vã propun sã îndreptãm aceastã eroare materialã. Sintagma din prima propoziþie, ”de restituireÒ, sã fie înlocuitã cu sintagma ”de vânzareÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã, într-adevãr, este vorba de o eroare materialã.

lor pânã la lit. c), pagina 6.

La lit. c) comisia ne propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã variantã? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Punctul 8, varianta Senatului, pentru alin. 1 de la art. 8.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru alin. 2 ºi 3 de la acelaºi articol, în continuare, este vorba de textele Camerei Deputaþilor. Nu se

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, varianta comunã propusã de comisie a fost votatã.

La punctul 24, art. 25 alin. 1, variantã comunã, propusã de comisie, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 3 de la acelaºi articol, art. 25, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate.

La punctul 25, pentru art. 25[1] , variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat.

Tot la punctul 25 al raportului de mediere, cu privire la art. 26 alin. 4, urmãriþi textul comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Stimaþi colegi,

Dupã punctul 25, cu privire la art. 27, comisia a greºit numãrãtoarea. Este vorba de punctul 26, nu de punctul 27, textele Camerei Deputaþilor. În continuare, în loc de punctul 26, este punctul 27, de fapt.

La punctul 26, greºit stabilit de comisie, de fapt punctul 27, urmãriþi pagina 24. Comisia propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitatea celor prezenþi, a fost votat textul comun.

La punctul 28, varianta Camerei Deputaþilor. La punctul 29, varianta Camerei Deputaþilor. La punctul 30, varianta Camerei Deputaþilor. La punctul 31, varianta Camerei Deputaþilor.

La punctul 32 ºi 33, tot variantele Camerei Deputaþilor.

La punctul 34, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. La punctul 35, textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 36, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 37, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 38, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 39, varianta Camerei Deputaþilor. Punctele 40 ºi 41, variantele Camerei Deputaþilor. Punctul 42, de asemenea. Punctul 43, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 44, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 45, varianta Camerei Deputaþilor. Punctele 46 ºi 47, de asemenea. Punctul 48, de asemenea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a trece la vot, vreau sã mai ºtiu dacã, în acest Parlament, Constituþia ºi Regulamentul Camerei Deputaþilor mai reprezintã ceva sau este doar o simplã barierã de hârtie ºi, în consecinþã, vreau sã vã reamintesc, domnule preºedinte, faptul cã, potrivit art. 127 din regulament, rapoartele comisiilor de mediere se aprobã în ºedinþele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.

În consecinþã, domnule preºedinte, vã rog sã respectaþi prevederile regulamentului ºi sã supuneþi acest raport de mediere în ºedinþa consacratã votului final, potrivit art. 127.

Consecinþa acestei intervenþii este cã voi supune raportul votului final din ziua de mâine, pentru a nu exista nici un fel de obiecþii ºi discuþii.

Urmãtorul proiect este proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei asupra protecþiei maternitãþii din 1952.

Domnul deputat Gaspar prezintã din partea iniþiatorilor.

O rog pe doamna preºedinte Smaranda Dobrescu sã prezinte în continuare raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul îl supune dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor are ca obiect ratificarea Convenþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei asupra protecþiei maternitãþii din 1952, adoptatã la cea de 88-a sesiune a Conferinþei generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva la 15 iunie 2000.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ. De asemenea, el a fost avizat favorabil de cãtre Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, în forma pe care a prezentat-o Guvernul ºi, în consecinþã, vã rugãm sã îl adoptaþi aºa cum este prezentat în acest moment de cãtre Guvern.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare protecþia maternitãþii.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului aprobarea proiectului de lege, întrucât acesta a fost adoptat cu scopul de a promova într-o mai mare mãsurã egalitatea de tratament a femeilor care muncesc, precum ºi de a proteja sãnãtatea mamei ºi copilului, preocupare comunã a tuturor statelor membre în materie de progres social, dezvoltare economicã ºi culturalã.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã vã roagã sã îl adoptaþi în forma prezentatã ºi adoptatã la Geneva. Vã mulþumim.

Dacã doreºte cineva din partea dumneavoastrã sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 1, dispoziþia de ratificare a convenþiei, pe care o aveþi anexatã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune ºi acest proiect votului final în ºedinþa de mâine destinatã votului final.

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa.

Comisia pentru industrii ºi servicii sã ia loc. Din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor

nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa este motivat de urmãtoarea susþinere pe care o prezint din partea Guvernului.

Compania de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. Constanþa se aflã în procedurã de reorganizare, potrivit Legii nr. 64 din 1995. În prezent, compania de navigaþie mai are în patrimoniu, în diferite porturi ale lumii, patru nave cu echipajele la bord: în Turcia, Republica Dominicanã, Algeria ºi Grecia, unde navigatorii au peste 365 de zile de ambarcare, cu contractele de muncã ambarcate, expirate, ºi ajunºi la limita rezistenþei fizice ºi psihice, fãrã posibilitãþi financiare de platã ºi repatriere din partea societãþii.

Alþi aproximativ 500 de navigatori sunt debarcaþi, cu drepturile contractuale neachitate pe perioade cuprinse între 1 ºi 3 ani, ajunºi ºi ei în pragul disperãrii.

Din considerentele sus-menþionate, la Compania de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ nu se poate finaliza procedura potrivit Legii nr. 64/1995, impunându-se intervenþia statului pentru rezolvarea acestei probleme sociale grave.

Pe de altã parte, la data de 1 februarie 2002 a intrat în vigoare Proiectul de rezoluþie a Biroului Internaþional al Muncii ºi al Organizaþiei Internaþionale Maritime privind asigurarea securitãþii financiare în caz de abandon al marinarilor, proiect impus tuturor Guvernelor statelor membre.

Prin proiectul de lege alãturat se propune ca suma necesarã în vederea acoperirii plãþii drepturilor restante ºi pentru cheltuielile de repatriere a personalului navigant, precum ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare, în valoare totalã de 77.336.690.000 de lei, sã fie suportatã din urmãtoarele fonduri: suma de 25.336.690.000 de lei din bugetul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului pe anul 2002; suma de 52.000.000.000 de lei din bugetul Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare pe anul 2002. Suma urmeazã sã fie repartizatã de cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului prin convenþii încheiate cu Compania de Navigaþie Maritimã ”RomlineÒ Ñ S.A. ºi sã fie justificatã de cãtre aceasta pe bazã de decont de cheltuieli, pânã la data de 30 iunie 2002.

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a analizat acest proiect de lege ºi l-a avizat favorabil, realizând un raport de susþinere ºi de trecere prin aprobare în partea aceasta a Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat. În consecinþã, vã rog sã supuneþi aprobãrii Camerei Deputaþilor acest proiect de lege.

## Mulþumesc.

La dezbateri generale, din partea Partidului Democrat. Poftiþi, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu punem în discuþie necesitatea aprobãrii acestui proiect de lege din punct de vedere umanitar, deoarece echipajele care stau pe navele blocate în porturi trebuie repatriate, trebuie acoperite cheltuielile lor de salarizare. Punem în discuþie problema de fond. Dacã vã aduceþi aminte, acum vreo douã luni de zile am aprobat o ordonanþã de urgenþã tot cu acelaºi punct de vedere, acoperirea unor cheltuieli privind salariile tot de la ”RomlineÒ, problema de fond rãmânând deschisã, deoarece aceste nave nu se vor aduce niciodatã în patrimoniu dacã nu se ia o decizie clarã a celui care trebuie sã hotãrascã, respectiv a proprietarului sau a A.V.A.B.-ului, ce se întâmplã cu aceste nave, deoarece aceste nave sunt sechestrate în porturi fãrã sã ºtie exact care sunt datoriile pentru care sunt sechestrate.

Sumele care sunt prevãzute în acest proiect de lege acoperã eventualele cheltuieli ºi salarii pânã la 30 iunie. Mã întreb: dupã 30 iunie ce se va întâmpla? Va fi aceeaºi problemã socialã. Marinarii nu vor avea bani sã-ºi procure hrana, nu vor exista fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de întreþinere, combustibililor, taxe ºi altele.

Problema de fond se pune, ºi am ºi susþinut-o în comisie: nu este nevoie de astfel de lege sau ordonanþã care sã motiveze o anumitã sumã, ci de o modificare de structurã a modului de acoperire a acestor cheltuieli, cheltuieli care trebuie acoperite pe douã cãi, de la A.P.A.P.S., de la proprietar sau de la A.V.A.B., de principiu, fiindcã o navã niciodatã nu este în teritoriu românesc, ci este într-un teritoriu strãin, iar stingerea acestui litigiu nu se poate face decât printr-o decizie foarte clarã. Sã se analizeze cât sunt costurile cu aceastã navã, ce reprezintã aceastã navã, dacã este vreo ºansã sã se recupereze Ñ de fapt, din cele patru care sunt în exploatare, din expunerea de motive, au mai rãmas trei Ñ, ce se întâmplã cu aceste nave, dacã este vreo ºansã ca, prin vânzarea acestor nave, sã se recupereze din costuri. Dacã nu, se pare cã mai mult vom pierde permanent, prin a acoperi tot felul de cheltuieli pentru întreþinerea navelor.

Pe de altã parte, sã ºtiþi cã decizia trebuie luatã, de regulã, de proprietar. La ora actualã, în cazul ”RomlineÒ, este într-o reglementare juridicã în care conducerea societãþii o face un executor, un specialist în drept, nicidecum un specialist în shipping, motiv pentru care nu poate sã ia o decizie specificã unei astfel de activitãþi, motiv pentru care, permanent, se va perpetua aceastã situaþie, ºi întreb cât echipaj va rãmâne la bord, cât combustibil va trebui sã îi dea. ªi vã daþi seama cã un executor sindic nu are pregãtirea necesarã pentru a lua o decizie privind starea navelor care se gãsesc în strãinãtate.

Dacã mai doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã? Nu.

Dau cuvântul domnului vicepreºedinte Mircea Ursache, de la A.V.A.B., care va rãspunde preocupãrilor învederate de reprezentantul Partidului Democrat.

## **Domnul Mircea Ursache Ñ** _vicepreºedinte al Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Problema repatrierii personalului navigant de la ”RomlineÒ este o problemã mai veche ºi, aºa cum cunoaºteþi, este pentru a doua oarã când intervenim pentru a rezolva o problemã socialã, la urma-urmei. Este vorba de oameni care nu ºi-au primit de câteva luni de zile nici un drept salarial ºi, mai mult decât atât, care sunt în condiþiile limitei rezistenþei, sechestraþi pe nave. Nu mai demult, acum trei sãptãmâni, ca urmare a neplãþii obligaþiilor cãtre diferite cãpitãnii portuare, nava LISA M a fost vândutã de instanþa localã din Neibrut Bei din Turcia pentru 380.000 de dolari, deci una din cele patru nave fiind deja vândutã. În aceste condiþii, este imperios necesar de a asigura, ºi în concordanþã cu Directiva Uniunii Europene nr. 95/21, care prevede obligativitatea statelor semnatare pentru întãrirea controlului statului portului, ceea ce înseamnã creºterea exigenþelor faþã de starea tehnicã a navelor ºi a condiþiilor de muncã ºi viaþã ale echipajului.

Dupã cum cunoaºteþi, încã din evidenþele din 1999 ale Memorandumului de înþelegere de la Paris, România se clasa printre primele locuri între þãrile cu mare risc privind navele ”RomlineÒ. Din acest motiv am propus acest proiect de lege ºi dorim în continuare sã asigurãm condiþii minimale pentru echipajele de siguranþã de pe aceste nave, astfel încât, în mãsura în care ”RomlineÒ, dupã procedura de reorganizare judiciarã, îºi va relua activitatea sau instanþa se va pronunþa altfel, atunci sã se adopte o decizie finalã. Deocamdatã, noi considerãm cã aceasta este soluþia: de a sprijini aceºti oameni ºi de a le asigura condiþiile minimale de viaþã ºi drepturile salariale.

Deocamdatã, noi considerãm cã asta este soluþia, de a sprijini aceºti oameni ºi de a le asigura condiþiile minimale de viaþã ºi de a le asigura drepturile salariale.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Sandu. ªi apoi, înþeleg, ºi domnul Bivolaru.

Mai doriþi sã interveniþi? Da. Poftiþi.

## **Domnul Florentin Sandu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi, de fapt, aici dezbatem conþinutul unei ordonanþe, iar domnul deputat Toader cred cã a încercat sã facã o declaraþie politicã. Îi reamintesc dânsului cã declaraþiile politice se fac marþi dimineaþã, de la ora 8,30.

Sigur, problema este realã, este deosebit de dificilã, eu înþeleg compasiunea dânsului pentru oamenii care sunt acolo, nu înþeleg de ce de-abia acum s-a trezit aceastã compasiune, pentru cã problema dureazã din 1999 ºi la vremea respectivã se puteau lua mãsuri mai multe. De aceea, eu vã rog, doamnelor ºi domnilor deputaþi, votaþi ordonanþa ºi raportul aºa cum a fost prezentat de comisie.

Mulþumesc.

## **Domnul Mircea Nicu Toader**

**:**

Mi-a pronunþat numele!

Vi l-a pronunþat cu respect.

Mulþumesc frumos.

Nu v-a jignit.

## Mi-a pronunþat numele, va trebui sã rãspund.

Mi-a pronunþat numele ºi a spus cã am fãcut o declaraþie politicã. Nu are nici o legãturã cu declaraþia politicã, este efectiv la text. ªi îmi pare rãu, stimate coleg, cã am spus-o ºi în comisie ºi nu mi-a rãspuns reprezentantul Guvernului cât reprezintã costul acestor nave, cât reprezintã cheltuielile cu aceastã navã, pe de o parte, ca sã se poatã cuantifica ºi, repet, noi am fost de acord ºi susþinem acest proiect de lege, dar, am ºi motivat-o, este necesar s-o extindem, s-o extindem ca, oricând e nevoie, pentru a acoperi astfel de cheltuieli sã nu se mai vinã în faþa Parlamentului cu proiect de lege pentru încã o sumã fixã. Era suficient sã trecem dreptul A.V.A.B.-ului ºi al A.P.A.P.S.-ului sã acopere cheltuielile care apar cu aceste nave. Acesta a fost punctul de vedere pe care l-am susþinut ºi în comisie, bineînþeles, dar, din punct de vedere al aprobãrii, am spus cã suntem de acord.

Nu a fost vorba de o declaraþie politicã, a fost vorba despre o realitate foarte clarã a acestui proiect de lege.

## Domnul Bivolaru.

Poate rãspundeþi ºi la aceste ultime întrebãri, dacã ºtiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Douã lucruri ar fi de rãspuns. Sigur cã în aceastã comisie s-a discutat aceastã problemã de perspectivã ºi s-a decis ca A.P.A.P.S.-ul împreunã cu A.V.A.B.-ul ºi cu

autoritatea pe problemã, împreunã ºi cu Comisia pentru industrii, sã realizeze pentru etapa imediat urmãtoare o analizã referitoare la ce a mai rãmas din flota maritimã navalã. În legãturã cu acest lucru, sigur, ºi eventualele posibile cheltuieli.

În al doilea rând, eu aº vrea sã liniºtesc pe colegul Toader în legãturã cu cheltuielile de perspectivã, în sensul cã nu mai existã nici o perspectivã, pentru cã flotã navalã nu mai avem. Se pare cã va fi ultima discuþie în legãturã cu asigurarea cheltuielilor cu salariile acestor marinari sechestraþi sau abandonaþi, sau lãsaþi la þãrm ºi, din acest punct de vedere, problema de viitor este dacã mai construim o altã flotã maritimã ºi probabil cã o vom construi de o asemenea manierã sã nu mai venim în faþa Parlamentului cu o astfel de propunere. Deci nu e bine sã ne facem griji pentru viitor, pentru cã nu mai avem de ce: flotã nu mai existã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Poftiþi?

Stimate coleg,

Am senzaþia cã abuzaþi de acest lucru. Nu a spus nimic peiorativ la adresa dumneavoastrã, nu v-a combãtut, nu nimic. Dreptul la replicã este atunci când vã este afectatã imaginea sau când...

Poftiþi.

Foarte scurt vreau sã-i rãspund domnului Bivolaru cã mai sunt, într-adevãr, 3 nave, dar flota românã are încã nave care sunt în proprietate privatã românã.

Repet, la titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Noi nu finanþãm repatrierea, finanþãm, eventual, ”cheltuielile pentru repatrierea personalului navigantÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia este de acord cu aceastã rectificare. Iniþiatorul? Da.

La titlul proiectului de lege, la propunerea domnului Damian Brudaºca, se introduce ”pentru finanþarea cheltuielilor de repatriere a personalului navigant debarcat...Ò Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Art. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 4, 5 ºi 6. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã, totuºi, am votat acest proiect în formularea exactã a Senatului ºi o sã intrãm în mediere doar pentru aceastã nuanþã de redactare. Este evident cã se aprobã finanþarea. Ce finanþare? Cheltuielile de finanþare.

Mai insistaþi, domnule coleg? Mulþumesc foarte mult. Revin la titlul proiectului.

Cine este pentru titlul actual? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri?

S-a votat titlul iniþial, pentru a nu mai intra în procedura medierii.

Vom supune proiectul votului final de mâine.

Urmãtorul proiect, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru aleºii locali.

Rog pe reprezentantul Comisiei pentru administraþie publicã sã propunã timpii de dezbatere. Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnul Ioan Oltean.

Domnule Oltean, propuneþi timpii de dezbatere! Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte,

Pentru dezbaterea acestui proiect de lege, propunem douã minute pe vorbitor ºi 15 minute pentru dezbaterea generalã a textului de lege.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva, iniþiatorul sau dumneavoastrã, domnule preºedinte? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. La titlu?

Am amendament de respingere!

Vã rog, poftiþi, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vã rog sã constataþi cã prin titlul acestei ordonanþe se pun niºte interdicþii la aleºii locali ºi la funcþionarii publici, dar, de fapt, din conþinutul proiectului nu sunt altceva

decât niºte interdicþii privind societãþile comerciale cu capital de stat care intrã în relaþii cu aceste consilii locale.

Propunerea mea, din acest motiv, a fost pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru cã sediul materiei interdicþiilor nu stã aici, ci stã în Legea nr. 215 ºi în Legea funcþionarului public ºi în Statutul aleºilor locali, pe care noi îl dezbatem în continuare, probabil cã tot în aceastã zi, ºi cred cã aceastã ordonanþã a fost datã într-un moment când nu era necesarã ºi nu cred cã va aduce în viitor ceva bun pentru societatea româneascã. Dacã e vorba de interdicþie, nu dãm ordonanþã de urgenþã, ci aplicãm prevederile legilor în materie în acest sens.

ªtiu cã votul este aºa cum este, dar aº vrea sã vã aplecaþi asupra acestui conþinut, mai ales cã aceste interdicþii nu sunt ºi la societãþile comerciale cu capital de stat. Deci se împarte, încã de la început, în societãþi comerciale cu capital privat ºi societãþi comerciale cu capital de stat.

Deci v-aº ruga sã votaþi pentru respingerea ordonanþei de urgenþã, întrucât nu are nici un obiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles, stimate coleg.

Deocamdatã,

## **Domnul Ion Cîrstoiu**

**:**

Cum sã supuneþi la vot, când am propus respingerea?!

Cum sã propun respingerea legii înainte de a o parcurge, stimate coleg?!

Vã rog. Prefer sã vorbiþi de aici, decât sã vorbiþi din salã, cã vãd cã aveþi...

O sã vorbesc ºi din salã atunci când este cazul ºi vorbesc la microfon când mi se permite, domnule preºedinte!

Totdeauna v-am permis.

La orice proiect de lege, înainte de a intra în dezbateri, sunt propuneri dacã intrã în dezbateri sau nu.

Eu am fãcut propunerea de respingere. Deci, înainte de a intra în proiectul de lege, vã rog sã supuneþi la vot respingerea. Categoric, veþi obþine voturile necesare, dar propuneþi, nu intraþi în proiectul de lege ºi pe urmã sã spuneþi: mai existã o propunere de respingere. Este adevãrat ºi vã rog sã vã gândiþi mai bine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Pentru a nu exista dezbateri cu privire la acest lucru timp de 10 minute, eu supun propunerea colegului nostru votului. Cine este pentru respingerea proiectului de lege? 12 voturi pentru.

Împotrivã? 82 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 12 voturi pentru, 82 împotrivã ºi o abþinere, s-a respins propunerea de respingere a proiectului de lege. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu dacã existã obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic ºi punctul 1 din articolul unic.

Dacã sunt obiecþiuni? Poftiþi?

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

nu pot încheia anumite contracte, ci aleºii locali manageri, acþionari, asociaþi cu funcþii de conducere, administratori ºi aºa mai departe nu au dreptul de a încheia contracte comerciale. Aceastã observaþie a fost trecutã ºi în avizul Consiliului Legislativ, care a stat în atenþia celor douã comisii care au redactat separat, în Camera Deputaþilor ºi în Senat, rapoartele la aceastã ordonanþã.

În consecinþã, vã propunem acceptarea acestui amendament, pentru a pune de acord titlul ordonanþei, al legii de aprobare a ordonanþei cu art. 1, unde avem menþionãri cu privire la societãþi comerciale, iar titlul se referã la interdicþii pentru aleºii locali. În consecinþã, vã propunem sã acceptaþi amendamentul, aºa cum a fost el formulat.

Am o propunere de procedurã înainte.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Aº dori sã fie stipulat în stenogramã faptul cã noi am respins propunerea de dezbatere a proiectului de lege, nu de respingere a proiectului, pentru cã nu existã procedurã, aºa cum menþionaþi ºi dumneavoastrã, de respingere a unui proiect de lege înainte de a fi discutat. Deci ceea ce noi am votat, în majoritate, Grupul P.S.D., am votat propunerea de respingere a dezbaterii. Ca sã nu fie dupã aceea fãcute alte interpretãri ºi intervenþii, ºtiu eu, prin mass-media.

Vã rog sã consemnaþi exact, în stenogramã, acest lucru! Deci acest lucru s-a supus votului ºi acest lucru s-a votat, inclusiv autorul amendamentului este de acord cu...

Deci preambulul articolului unic ºi punctul 1. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Punctul 2 al proiectului de lege? La punctul 2? Poftiþi.

Domnul Boc are o obiecþiune.

## Domnule preºedinte,

La art. 1 din ordonanþã ºi la punctul 2 din raport existã un amendament formulat de cãtre subsemnatul ºi domnul deputat Ioan Oltean ºi amendamentul pe care îl formulãm se bazeazã pe urmãtorul considerent. Ordonanþa de urgenþã pe care noi o aprobãm astãzi are ca obiect de reglementare instituirea unor interdicþii pentru aleºii locali ºi funcþionarii publici, însã, aºa cum este formulat textul art. 1 alin. 1, rezultã cã interdicþia nu priveºte persoana aleºilor locali, ci societãþile comerciale persoane juridice în care aleºii locali sunt administratori, cenzori, asociaþi, acþionari sau deþin funcþii de conducere.

În consecinþã, întrucât scopul ordonanþei vizeazã instituirea unei interdicþii pentru aleºii locali, ºi nu pentru persoanele juridice, noi am propus ca textul art. 1 sã fie reformulat, în sensul cã nu societãþile comerciale la care aleºii locali sunt manageri, acþionari ºi aºa mai departe

Am înþeles.

Domnul Damian Brudaºca ºi apoi iniþiatorul.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

ªi eu apreciez justificate cele afirmate de antevorbitor, întrucât titlul se referã la interdicþii ce vizeazã aleºii locali ºi, în consecinþã, aºa trebuie sã fie ºi problematica abordatã de alin. 1.

La acest amendament propus de domnii deputaþi Boc ºi Ioan Oltean aº propune, însã, o micã modificare de redactare, în sensul cã contractele comerciale sunt ”pentru prestãri de serviciiÒ ºi nu sunt ”de prestãri de serviciiÒ. Prin urmare, ”nu pot încheia contracte comerciale pentru prestãri de servicii, executarea de lucrãri sau furnizarea de bunuri ori contracte...Ò ºi aºa mai departe. Deci, cu aceastã formulã de redactare, care conferã mai mare claritate conþinutului, susþin amendamentul fãcut de cei doi colegi deputaþi.

Domnul Fleºariu, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Textul alin. 1 al art. 1, aºa cum este formulat, este corect, întrucât contractele, în asemenea situaþii care s-au dorit a fi reglementate prin aceastã ordonanþã de urgenþã, nu sunt încheiate de aleºii locali, ca persoane fizice, ci sunt încheiate de societãþile comerciale în care aceºtia deþin anumite funcþii. Interdicþiile se rãsfrâng în mod direct, o sã vedeþi în textele ulterioare, asupra alesului local, întrucât acesta va fi pus în situaþia, dacã se îndeplinesc condiþiile cerute de ordonanþa de urgenþã, sã îºi dea demisia fie din funcþia de consilier, fie din cea de manager, de cenzor, de membru al consiliului de administraþie sau alte funcþii de conducere pe care le deþine la societatea comercialã respectivã care a încheiat contractul cu consiliul local sau cu o regie, sau o societate din subordinea acestuia. Prin urmare, textul propus de ordonanþã este corect ºi, ca atare, vã rog sã îl supuneþi aprobãrii în formularea venitã de la Guvern ºi de la Senat.

Referiþi-vã ºi la propunerea de reformulare: ”contracte comerciale de prestãri servicii... Ò

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

Cât priveºte propunerea pe care a fãcut-o domnul deputat Brudaºca, în primul rând ea nu este esenþialã, iar vreau sã vã spun cã în literatura juridicã ºi în practica juridicã contractele comerciale aºa sunt denumite: ”contracte comerciale de prestãri servicii, de produse, de executare de lucrãri sau de furnizare de produseÒ. Aºa sunt ele definite în literatura juridicã ºi, ca atare, nu putem sã încãlcãm niºte lucruri care deja sunt bãtute în cuie în literaturã.

**Domnul Damian Brudaºca**

**:** Daþi-mi voie sã explic!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu, nu! Stimate coleg, haideþi, totuºi, sã fim riguroºi ºi sã nu discutãm doar de dragul de a interveni ºi asupra lucrurilor de notorietate!

- Cu 75 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivã, s-a

- adoptat punctul 1 alin. 1.

La punctul 1, alin. 5, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

- La punctul 2 din proiectul de lege? Nu aveþi

- obiecþiuni.

- Votat în formularea iniþialã.

- Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3. Domnul Ioan Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am propus în cadrul dezbaterilor la nivelul comisiei ca art. 3 din ordonanþã sã fie eliminat. Cu toate argumentele prezentate, membrii comisiei, în marea majoritate, au votat împotriva respingerii acestui amendament. De aceea îngãduiþi-mi, în câteva cuvinte, sã dezvolt din nou motivaþia care a stat la baza acestei propuneri.

Vã rog sã observaþi cã prin art. 3 legiuitorul intervine, în mod brutal, în acordul intervenit între douã pãrþi, cerând ca toate contractele de furnizare de bunuri, de executare de

lucrãri sau de prestãri de servicii sã fie anulate sau sã fie reanalizate în temeiul acestei ordonanþe. Or, în opinia mea, orice contract înseamnã acordul de voinþã al pãrþilor. Doar pãrþile sunt în mãsurã sã aprecieze dacã sunt elemente care sã conducã la reanalizarea clauzelor contractuale, la anularea acestora, la renunþarea lor sau la îmbunãtãþirea lor. Nici chiar legiuitorul nu poate sã intervinã ºi sã impunã un asemenea demers juridic. Din aceste considerente, noi apreciem cã art. 3 se constituie într-un grav abuz pe care legiuitorul este pe cale sã îl sãvârºeascã ºi solicit eliminarea acestuia din corpul ordonanþei.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Ionel Fleºariu, din partea iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã observaþi cã sarcina de a face aceastã analizã revine autoritãþilor administraþiei publice locale care au încheiate asemenea contracte cu societãþile comerciale. Este drept cã contractul este un acord de voinþã dintre cele douã pãrþi, însã domnul deputat Oltean îmi face impresia cã greºeºte puþin aici, întrucât oricare dintre pãrþi poate sã reanalizeze contractul ºi, dacã constatã cã sunt încãlcate prevederile legale, poate solicita, aºa cum se prevede aici, organelor în drept, instanþelor de judecatã, bunãoarã, sã anuleze clauzele respective care sunt ilegale sau chiar contractul în întregime. Deci anularea contractului nu se face de una dintre pãrþi, nici rezilierea, nici anularea lui, ci se face de cãtre organele abilitate de lege, aºa cum prevãd reglementãrile legale în vigoare, adicã de cãtre instanþele de judecatã. Iar reanalizarea, o repet, o poate face oricare dintre pãrþi, fãrã sã fie nevoie de acordul ambelor pãrþi pentru a face aceastã reanalizare.

Domnul preºedinte Ioan Oltean.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã rog sã observaþi, rog ºi pe domnul ministru sã observe cã dispoziþia art. 3 este una imperativã ºi nu este una permisivã. În consecinþã, legiuitorul obligã pãrþile, indiferent dacã ele sunt sau nu de acord cu prevederea din lege, sã reanalizeze aceste contracte ºi sã le reaºeze în concordanþã cu prevederile respectivei ordonanþe. Or, mie mi se pare cã este abuz. Dacã ar fi fost o dispoziþie permisivã, lãsând la aprecierea pãrþilor, era o altã chestiune. Dispoziþia este însã imperativã, ea nu lasã loc unei interpretãri de altã naturã pãrþilor contractante.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Colegul nostru Ioan Oltean a propus eliminarea textului art. 3, aþi auzit ºi argumentele sale ºi ale iniþiatorului. Potrivit regulamentului, trebuie sã

Împotrivã? 64 de voturi împotriva eliminãrii. Abþineri?

Cu 64 voturi împotrivã, 24 pentru, s-a respins propunerea de eliminare a textului art. 3.

Cine este pentru art. 3 în formularea existentã? 68 voturi pentru.

Împotrivã? 21 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 68 voturi pentru, 21 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat textul art. 3 în formularea iniþialã.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, vom supune votului final mâine, în ºedinþa destinatã votului final.

Urmãtorul proiect, Legea privind Statutul aleºilor locali. Domnule Fleºariu, vã rog sã prezentaþi acest proiect ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi Comisia juridicã sã se înþeleagã între ele care prezintã raportul.

Domnule Ionel Olteanu ºi domnule Ioan Oltean, vã rog sã decideþi împreunã care prezentaþi raportul.

Domnule ministru, aveþi cuvântul, pânã se decid cei doi preºedinþi, pentru cã preºedinþii se decid mai greu. Vã rog, domnul Fleºariu.

Necesitatea unui statut al aleºilor locali a fost prevãzutã pentru prima datã în legislaþia româneascã în Legea administraþiei publice locale nr. 69 din 1991. Aceeaºi necesitate este prevãzutã în Carta europeanã a autonomiei locale, Cartã care a fost ratificatã de România ºi care, potrivit Constituþiei, face parte din dreptul intern.

Prin proiectul de Statut al aleºilor locali se stabilesc categoriile de aleºi locali, modul de intrare în exerciþiul mandatului de cãtre diversele categorii de aleºi locali, modul de încetare a mandatului, drepturile ºi obligaþiile acestora, protecþia legalã a aleºilor locali, inclusiv a familiei acestora, obligaþiile ºi drepturile care le revin, abaterile pe care le pot sãvârºi aleºii locali pe durata exercitãrii mandatului, precum ºi sancþiunile care se pot aplica pentru abaterile sãvârºite.

Vreau sã vã spun cã toate aceste prevederi nu se regãsesc la ora actualã în legislaþia româneascã.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat. Comisia de administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã ale Camerei Deputaþilor care au fost sesizate în fond au formulat o serie întreagã de amendamente de îmbunãtãþire a textului proiectului de lege, amendamente cu care suntem, evident, întru totul de acord.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Ionel Olteanu sã înþeleg cã prezintã raportul comun.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Având în vedere ºi proximitatea de nume, cred cã o sã prezentãm împreunã, alternativ mai exact.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind Statutul aleºilor locali. Proiectul de Lege privind Statutul aleºilor locali a fost trimis cu adresa Biroului permanent

al Camerei Deputaþilor din 11 iunie 2001 Comisiei pentru administraþie publicã, comisia prim sesizatã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi în vederea dezbaterii în procedurã normalã ºi a întocmirii raportului comun. La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere ºi avizele primite de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Consiliul Legislativ, cu nr. 97 din 8 februarie 2001.

Proiectul de lege are în vedere crearea unui cadru legislativ care sã cuprindã dispoziþii amãnunþite cu privire la statutul juridic al aleºilor locali, condiþie esenþialã pentru a li se asigura protecþia ºi exercitarea liberã a mandatului.

Comisiile sesizate în fond propun plenului Camerei Deputaþilor adoptarea actului normativ menþionat, considerând cã acesta constituie un instrument deosebit de necesar ºi eficient în ansamblul reglementãrilor referitoare la administraþia publicã localã ºi la autoritãþile acesteia, menit prin urmare sã completeze sistemul legislativ în domeniu. Astfel, prin aceastã reglementare se va pune în sfârºit capãt practicilor extrem de diferite existente în acest domeniu, impunând, în concordanþã cu principiile statului de drept, soluþii juridice identice ºi unitare pentru situaþii identice.

Prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La toate dezbaterile din ºedinþele comune ale celor douã comisii sesizate în fond a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 52 ºi 51 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ºi domnul secretar de stat Ionel Fleºariu de la Ministerul Administraþiei Publice Locale.

La lucrãrile comisiilor au fost prezenþi 27 de deputaþi din totalul de 48 de membri ai celor douã comisii, iar raportul comun a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

## Mulþumesc.

La dezbateri generale cine doreºte sã participe? Domnul deputat Bara ºi apoi domnul deputat R‡duly, domnul deputat Coifan, domnul Boc.

Domnul Bara din partea Partidului Social Democrat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Întrucât pânã în prezent în þara noastrã nu a fost elaborat ºi adoptat un act normativ care sã cuprindã dispoziþii amãnunþite cu privire la statutul juridic al aleºilor locali, iar prevederile Legii administraþiei publice locale sunt sub acest aspect de maximã generalitate, s-a apreciat cã se impune elaborarea unui proiect de lege care sã aibã ca obiect reglementarea amãnunþitã a statutului tuturor categoriilor de aleºi locali.

Adoptarea unei astfel de reglementãri este în concordanþã cu prevederile Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004 ºi în conformitate cu prevederile art. 7, paragraful 1 din Carta europeanã a autonomiei locale.

Proiectul de lege cuprinde dispoziþii amãnunþite cu privire la stabilirea categoriei aleºilor locali, durata ºi drepturile acestora, cu precizarea concretã a momentului ºi a modalitãþilor de intrare efectiv în exercitarea mandatului, protecþia legalã a aleºilor locali ºi incompatibilitatea dintre calitatea de ales local ºi alte funcþii publice sau de altã naturã.

Prin conþinutul sãu, Statutul aleºilor locali se constituie într-un instrument deosebit de necesar, util ºi eficient în ansamblul reglementãrilor referitoare la administraþia publicã localã ºi la autoritãþile acesteia, menit sã completeze sistemul legislativ din acest domeniu.

În cadrul comisiei, prin cele peste 280 de amendamente propuse, considerãm cã s-a lucrat destul de bine ºi, faþã de cele prezentate, þinând cont ºi de amendamentele aprobate de cele douã comisii, grupul nostru parlamentar va vota pentru aceastã lege care se înscrie în pachetul de legi promis de Guvern privind administraþia publicã localã ºi centralã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc.

Domnule deputat Coifan, doriþi dumneavoastrã? Poftiþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Dragi colegi,

De la început trebuie sã declarãm cã acest proiect de lege reprezintã, din pãcate, o prelungire nefericitã ºi aproape inutilã a Legii nr. 215/2001, cea a administraþiei publice locale. Am spus nefericitã, pentru cã o serie de articole sunt similare cu unele din legea mai sus menþionatã, iar altele introduc elemente noi ce puteau fi cuprinse în aceeaºi lege. Am spus inutilã pentru cã credem cã sediul materiei trebuia sã îl constituie Legea nr. 215, modificatã ºi completatã de o astfel de manierã încât sã devinã autosustenabilã.

Proiectul de lege pe care îl discutãm astãzi a avut o istorie frãmântatã, de aproape un an de zile, dar în spiritul fair-play-ului trebuie sã recunoaºtem cã o serie de amendamente ale Partidului Naþional Liberal au fost admise, unele chiar de substanþã.

Considerãm însã cã unele aspecte de fond trebuie sã fie reliefate ºi discutate.

În primul rând, în proiectul de lege nu se enunþã clar, rãspicat ºi documentat care sunt principiile ce guverneazã construcþia acesteia ºi, dacã ar fi fost definite, în ce mãsurã ele sunt conforme cu cele statuate în Carta europeanã a autonomiei locale, document semnat ºi ratificat de România.

În al doilea rând, se creeazã un soi de _mixtum compositum_ între Modul de exercitare al mandatului aleºilor locali,

vezi capitolul II, Incompatibilitãþi, capitolul III, Drepturile aleºilor, capitolul VI, ºi Rãspunderea aleºilor locali.

Pentru primar sunt prevãzute doar sancþiuni, or, primarul se bucurã de legitimitatea maximã, oferitã de votul direct, universal ºi secret. Se creeazã astfel în mod periculos premisele unei discriminãri negative, flagrante, în defavoarea celui ales direct de cetãþenii din comunitatea localã pe care o reprezintã.

De asemenea, în ceea ce priveºte arhitectura legii, constatãm existenþa unor asimetrii semnificative între obligaþiile aleºilor locali ºi cele ale primarului; în timp ce consilierii locali, recte judeþeni, au mai multe obligaþii de sorginte moralã ce þin de o anumitã deontologie profesionalã, un primar are cel puþin 18 motive pentru care poate fi sancþionat. Dintre acestea unele sunt hilare. Colegiul de disciplinã, în formularea sa iniþialã un adevãrat ”sfânt oficiu al inchiziþieiÒ a fost în mod voit definit ca ºi un organism de sancþionare a primarilor. Atât modalitatea de constituire a lui cât ºi procedurile de sesizare încalcã principiile Cartei europene a autonomiei locale.

Domnul deputat Boc ºi apoi domnul deputat Damian Brudaºca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciazã ca fiind necesarã o lege care sã reglementeze statutul aleºilor locali în România, susþine multe din prevederile acestei legi ºi, mai ales, pentru prima datã în România aceastã lege are inclus în conþinutul ei un capitol consacrat Registrului de interese al aleºilor locali, registru de interese instituit, discutat ºi adoptat în comisie la propunerea Partidului Democrat.

Este pentru prima datã când în legislaþia din România, repet, un asemenea registru de interese se instituie, deocamdatã, la nivel local, în aceastã lege care vizeazã statutul aleºilor locali. Existã unele diferenþe între forma iniþialã depusã de Partidul Democrat cu privire la registrul de interese ºi forma adoptatã de cãtre comisie. Sperãm ca pe parcursul dezbaterilor sã mai putem adopta ºi unele amendamente respinse în cadrul comisiei cu privire la registrul de interese. De ce spun acest lucru? Pentru cã avem nevoie sã dãm consistenþã art. 46 din Legea administraþiei publice locale, Legea nr. 215, articol care menþioneazã faptul cã alesul local trebuie sã se abþinã de la vot atunci când în cauzã este un interes personal sau al unei rude pânã la gradul IV, inclusiv. Cum putem verifica, cu alte cuvinte, interesul personal dacã nu avem un registru de interese? Iatã de ce era necesarã ºi este bine venitã o asemenea structurã consacratã registrului de interese în legea cu privire la statutul aleºilor locali.

Acest registru de interese va conduce la un cadru transparent de gestionare a interesului public de cãtre alesul local ºi îi vom pune practic la îndemânã garanþiile prin care el sã fie condus în decizia pe care o ia la nivel local doar de interesul public, doar de interesul comunitar, ºi nu de interesul personal. Acest registru de interese vine ºi îºi propune sã contribuie la transparentizarea activitãþii publice a aleºilor locali prin declaraþia pe care trebuie sã o completeze, declaraþie care, potrivit legii, este publicã ºi poate fi consultatã în condiþiile Legii cu privire la accesul liber la informaþia de interes public, dupã cum ºi sancþiunile pentru declaraþiile necorespunzãtoare sunt pe mãsurã.

În privinþa altor capitole din lege, Partidul Democrat are unele rezerve. κi exprimã rezerva, în primul rând, cu privire la capitolul de sancþiuni adresat primarului. Partidul Democrat considerã cã acel capitol prin care se instituie Colegiul de disciplinã al primarilor este neconstituþional, se situeazã în afara legii ºi constituie un factor de presiune nepermis la adresa primarilor din România.

Domnule deputat,

Cine dintre dumneavoastrã doreºte sã ia cuvântul în numele Partidului România Mare? Mai înainte se anunþa domnul Damian Brudaºca. Aþi renunþat, da? Poftiþi.

Mulþumesc foarte mult. Am vrut sã fiu sigur cã nu luaþi cuvântul doi.

Sã fiþi convins de aceasta, nu ne înghesuim la microfoane. În salã, cel puþin.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege pentru trei considerente.

Primul dintre ele, proiectul de lege este redactat într-un stil prolix ºi va da naºtere la foarte multe controverse cu ocazia aplicãrii lui. Aºa cum avem experienþã, Legea administraþiei publice locale, la care noi ne-am opus datoritã faptului cã nu s-au acceptat amendamentele noastre, atunci când a fost pusã în practicã a trebuit sã fie modificatã înainte încã de a fi aplicatã, la fel ºi acest proiect de lege va naºte foarte multe controverse în aplicarea lui.

Al doilea motiv este acela cã proiectul de lege, în integralitatea sa, încalcã principiul autonomiei administraþiei locale prevãzut în Constituþie, având foarte multe dispoziþii care, în loc sã dea posibilitatea administraþiei publice locale sã se dezvolte, o îngrãdeºte.

Al treila motiv pentru care votãm împotriva proiectului de lege este acela cã acest proiect de lege, în loc sã curme posibilitãþile foarte largi de corupþie care existã în acest moment în þarã, încurajeazã fenomenul de corupþie. Prin dispoziþiile largi cu privire la posibilitatea cumulãrii de funcþii ºi mai ales cu privire la reglementarea unor atribuþii ale administratorilor publici nu se curmã fenomenul de corupþie, ci se încurajeazã. Pentru aceste trei motive principale vom vota împotriva proiectului de lege.

Mulþumesc.

Domnul deputat R‡duly din partea Grupului U.D.M.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acum un an ºi jumãtate, în februarie 2001, în cursul lucrãrilor comisiei de mediere privind proiectul de Lege privind regimul autonomiei locale ºi organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale, proiect de lege care a devenit ulterior Legea nr. 215/2001, domnul ministru Octav Cozmâncã ne-a sugerat cã ar fi bine sã completãm acea lege cu un statut al aleºilor locali. Vã mãrturisesc cã, atunci, eu personal nu am fost convins de caracterul pozitiv al unui asemenea demers, aºa cum nici momentul în care proiectul de lege despre care discutãm astãzi a fost înaintat Parlamentului nu l-am primit cu nesfârºitã bucurie. Însã am avut de ales între douã modalitãþi de a aborda problema. Pe de o parte, sã propunem din start, fãrã sã încercãm în practicã dacã ceea ce se propune funcþioneazã sau nu, aceastã nouã idee, iar, pe de altã parte, o altã soluþie a fost ca sã încercãm sã amendãm proiectul de lege, sã-l aducem cât mai aproape de viziunea noastrã privind administraþia publicã localã.

Aºa cum s-a vãzut ºi la comisie, am mers pe cea de a doua variantã, am elaborat o serie de amendamente, o parte dintre ele fiind adoptate în formularea noastrã sau în redactare îmbunãtãþitã de cãtre comisiile sesizate în fond.

Desigur cã foarte mulþi dintre noi avem reticenþe în momentul în care se vine cu o idee nouã, pentru cã iatã, dupã 12 ani de la evenimentele din decembrie 1989, avem de-a face cu un element nou în ceea ce priveºte reglementarea domeniului acesta foarte interesant, domeniul administraþiei publice locale.

Cred cã de aceea antevorbitorii mei au formulat o serie de critici fireºti, dacã rãmânem doar la dezbaterea de idei, însã trebuie sã vã spun cã probabil practica va fi cea care ne va arãta dacã principiile, soluþiile care sunt cuprinse în acest proiect de lege sunt ºi rãmân viabile sau poate cã ele vor fi modificate din experienþa acestei practici.

Noi salutãm faptul cã din comisiile sesizate în fond, în raportul care vi se propune dumneavoastrã spre dezbatere foarte multe soluþii propuse de Guvern au fost substanþial îmbunãtãþite, ceea ce aratã încã o datã de ce este bine ca, în loc de calea ordonanþelor, sã se utilizeze calea proiectelor de lege.

Un drept la replicã pentru Partidul Democrat.

Aþi promis 30 de secunde, sã vedem dacã vã þineþi de cuvânt.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã profit de ocazie sã-i spun distinsului meu coleg R‡duly, care bãnuiesc cã numai dintr-o scãpare de moment a confundat regimul deputaþilor ºi senatorilor cu regimul aleºilor locali ºi sunt convins cã Domnia sa înþelege aceastã subtilitate constituþionalã, în sensul cã mandatul imperativ la care Domnia sa a fãcut referire se referã, interdicþia cu privire la mandatul imperativ se referã numai la deputaþi ºi senatori. Art. 66 din Constituþia României spune aºa: ”În exercitarea mandatului, deputaþii ºi senatorii sunt în serviciul poporului, orice mandat imperativ este nul.Ò

În consecinþã, mandatul reprezentativ se aplicã numai aleºilor de la nivel naþional, pentru cã aceºtia reprezintã naþiunea ca întreg. La nivel local nu avem o asemenea prevedere. În consecinþã, este posibil ca pe calea amendamentului nostru sã limitãm turismul parlamentar, turismul consilierilor locali, prin posibilitatea pierderii calitãþii de consilier dacã trece de la un partid politic la altul pe parcursul mandatului.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, de fapt, colegul nostru a vrut sã spunã cã atâta timp cât mandatul reprezentativ de la nivel naþional nu este schimbat din Constituþie, nici cel local nu va putea fi, deci nu era într-o eroare. A fost corectã intervenþia dânsului.

Trecem la dezbaterea...

## **Domnul Emil Boc:**

Apreciem efortul coaliþiei de susþinere reciprocã prin avocaþii aflaþi la tribuna Parlamentului. Vã mulþumesc.

**Domnul Ionel Fleºariu**

**:**

L-aº ruga pe domnul deputat sã observe cã textul nu este al nostru, ci este al comisiei.

Era vorba de o rigoare ºtiinþificã, nu era vorba de o susþinere politicã.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Stimaþi colegi, la titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Titlul capitolului I. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1, comisia nu a avut amendamente, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 2 alin. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 2 alin. 2, urmãriþi, vã rog, amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 1 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 2 alin. 2.

Art. 2 alin. 3, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în formula iniþialã. Art. 2 alin. 4, urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis în unanimitate amendamentul 2, se modificã art. 2 alin. 4.

Art. 3, urmãriþi, vã rog, amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 3 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 3.

Art. 4. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului II. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii 1. Urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul 4, modificat titlul secþiunii 1. Art. 5, urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis în unanimitate amendamentul 5, modificat art. 5.

Art. 6 alin. 1, urmãriþi amendamentul 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi, domnule Damian Brudaºca.

Chiar dacã probabil cã la ministerul de resort logica limbii române este cu totul alta, dupã cum ni s-a demonstrat de la acest microfon, propun aici formularea urmãtoare pentru mai multã claritate: ”Consilierii validaþi intrã în dreptul deplinei exercitãri a mandatului dupã depunerea jurãmântului ºi de la data declarãrii...Ò, pentru cã rãmânând aºa ºi fãrã nici un fel de altã precizare, nu are coerenþa ºi înþelesul potrivit.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia este de acord cu acest amendament de redactare? Iniþiatorul?

Stimaþi colegi,

Sãrut mâna stimatelor doamne colege ºi bunã ziua, domnilor colegi.

Sã trecem la cea de a doua secþiune din cursul ºedinþei în plen de astãzi, ºi anume la secþiunea întrebãri ºi interpelãri, în primã instanþã, cu rãspunsuri orale la întrebãri.

Din partea Ministerului Administraþiei Publice dacã domnul secretar Ionel Fleºariu este aici?

Da, domnule Fleºariu, vã rog sã rãspundeþi domnului Damian Brudaºca la solicitarea privind precizãri în legãturã cu tergiversarea finalizãrii la proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor cu altã destinaþie aparþinând consiliilor judeþene.

Numai o secundã! Domnul Brudaºca este în salã? Da. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea formulatã de domnul deputat Damian Brudaºca, vreau sã fac urmãtoarele precizãri: tergiversarea adoptãrii proiectului de Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale ºi de prestãri de servicii sau spaþiilor cu altã destinaþie nu s-a datorat Ministerului Administraþiei Publice. Proiectul se aflã în procedurã parlamentarã de mai multe luni de zile, iar astãzi, dupã câte s-a putut observa, s-a votat raportul de mediere. Urmeazã aceeaºi procedurã la Senat, dupã care se va trece la promulgare ºi la publicarea proiectului în ”Monitorul OficialÒ.

Aºa cã, efectiv, nu înþeleg la ce tergiversare se face referire.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Dacã cel care a lansat întrebarea, în cele douã minute, are de fãcut o apreciere?

Este determinatã aceastã întrebare, domnule preºedinte de ºedinþã, de faptul cã la o interpelare, la începutul anului 2001, se dãdeau asigurãri în legãturã cu interesul ºi rapiditatea procesului legislativ în cauzã.

Nu mai comentez. Se cunoaºte care este atitudinea Guvernului faþã de aceastã chestiune.

## Vã mulþumesc.

Tot Ministerul Administraþiei Publice, tot prin domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, îi va rãspunde domnului Damian Brudaºca la întrebarea în legãturã cu informaþii privind vizita oficialã efectuatã în Franþa de conducerea Prefecturii Cluj ºi a consiliului judeþean.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, se solicitã informaþii în legãturã cu vizita fãcutã de o delegaþie a Prefecturii Cluj ºi a Consiliului Judeþean Cluj în Franþa.

Vreau sã vã spun cã aceastã delegaþie de-abia s-a întors din vizita pe care a efectuat-o. Dupã fiecare asemenea delegaþie, prefectul are obligaþia sã depunã la Ministerul Administraþiei Publice un raport. Acest raport este în curs de redactare, dupã care îl vom informa pe domnul deputat cu privire la scopul ºi obiectivele vizitei fãcute în Franþa.

Deocamdatã nu avem, însã, acest raport.

Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Sunt nevoit sã precizez faptul cã prefectul ºi toatã echipa turisticã ce s-a deplasat în Franþa a susþinut în presã, lucru pe care l-am ºi prezentat ministerului, cã ar

fi existat un mandat guvernamental în privinþa acestei deplasãri.

Doi. Se dovedeºte printr-o asemenea mãsurã haosul care existã în ministerul cu pricina. Adicã cum? Pleacã în strãinãtate un prefect fãrã sã ºtie ministrul de resort de ce pleacã? Cum este posibil sã se cheltuiascã banii publici doar pentru raþiuni turistice? Dacã se aºteaptã sã se spunã ce va crede prefectul de cuviinþã, este clar cã nu existã nici un fel de mandat, nu a existat anterior nici un fel de aviz ºi, prin urmare, prefectul ºi întreaga conducere administrativã a judeþului Cluj au plecat numai de dragul turistic. Nu este posibil aºa ceva, ca un ministru de resort sã afle ulterior, dupã sãptãmâni întregi, de ce s-a fãcut o deplasare în strãinãtate. Dacã acest lucru este valabil, regret starea de dezastru în care se gãseºte ministerul cu pricina.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, înþeleg cã aveþi dreptul la replicã douã minute, conform regulamentului.

Da, domnule preºedinte, voi fi mult mai scurt.

Vreau sã vã spun cã aceastã deplasare, ca orice altã deplasare a prefecþilor în strãinãtate, se face pe baza unui mandat aprobat de ministrul administraþiei publice. Existã un asemenea mandat, cu aprobare datã de ministrul administraþiei publice. Dacã doreºte domnul deputat, i-l punem la dispoziþie cu data respectivã.

Eu spuneam, dacã pot sã fiu înþeles... Bineînþeles cã modul în care s-a desfãºurat delegaþia ºi obiectivele care au fost atinse de aceastã delegaþie, ele nu puteau fi fixate dinainte. Ele urmeazã sã fie cuprinse în raportul pe care urmeazã sã îl prezinte delegaþia de la Cluj. Dupã ce intrãm în posesia acestui raport, care este în curs de redactare, i-l vom prezenta domnului deputat. Nu înþeleg care este problema.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da, vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Dumneavoastrã nu înþelegeþi multe!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Domnule deputat, iertaþi-mã!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Domnule preºedinte, nu vã supãraþiÉ

Iertaþi-mã, domnule deputat Brudaºca!

Conform regulamentului, dumneavoastrã nu mai puteþi interveni.

Numai o singurã precizare!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã rog, dar nu mai puteþi interveni, pentru cã s-ar putea sã ajungem în situaþia asta ºi în alte cazuri ºi rolul meu aici este pur ºi simplu sã respect regulamentul. Aºa cã vã cer scuze. Veþi putea face toate comentariile publice pe care le doriþi.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Domnule preºedinte, am cerut o copie dupã document, nu poveºti!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da, înþeleg cã nu sunteþi mulþumit de rãspuns. De fapt, aþi spus-o, pentru cã doreaþi sã ºtiþi dacã existã un mandat ºi sã vi se dea ºi o copie a acestui mandat, cum foarte bine vi se putea comunica conþinutul mandatului. Dar astea sunt aprecierile pe care eu nu ar trebui sã le fac de aici. Am încercat sã fac precizãri.

Deci înþeleg cã nu sunteþi mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

## Nici vorbã!

É ºi, din pãcate, nici eu nu sunt mulþumit de modul în care este scris art. 157, dar nu ne permitem sã ducem lucrurile mai departe.

Dacã de la Ministerul Afacerilor Externe secretarul de stat Cristian Niculescu este, atunci o sã-l rog sã rãspundã întrebãrii domnului Damian Brudaºca, care solicitã precizãri privind mãsuri de îmbunãtãþire a relaþiilor româno-iraniene, pe limbul schimburilor economice ºi comerciale ºi al atragerii investitorilor iranieni.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cristian Niculescu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dau rãspuns, îmi permiteþi, vã rog, în numele domnului Mircea Geoanã, care este în delegaþie cu domnul prim-ministru la Viena, în ziua de astãzi.

Începând cu 17 mai 2002, procedura de acordare a vizelor de intrare în România pentru cetãþenii þãrilor cu tendinþe de emigrare, inclusiv iranieni, a fost îmbunãtãþitã în privinþa sistemului de procesare ºi examinare flexibilã a cererilor de vize, astfel: Ministerul Afacerilor Externe, Direcþia relaþii consulare va transmite aprobãrile de acordare a vizelor pentru cetãþenii statelor aflate pe lista negativã a Uniunii Europene, care au vize Schengen, S.U.A., Canada, Marea Britanie, Elveþia ºi Japonia sau sunt rezidenþi în aceste þãri, în termen de 24 de ore de la primirea solicitãrilor de vize de la oficiile diplomatice ºi consulare ale României.

În termen de 3 zile, Ministerul Afacerilor Externe, Direcþia relaþii consulare transmite aprobãrile la cererile de vizã pentru persoanele recomandate în scris de autoritãþile autohtone, de autoritãþi ºi instituþii româneºti sau firme comerciale importante din România.

Cu aprobarea ºefilor de misiune, la propunerea consulilor ºi diplomaþilor cu sarcini economice, misiunile româneºti pot transmite la Ministerul Afacerilor Externe, Direcþia relaþii consulare, trimestrial, liste cu industriaºii comercianþi care au în derulare afaceri economice în România în perioada respectivã. Dupã avizarea acestor liste, persoanele înscrise pot obþine vize.

Da, vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Dacã domnul deputat are comentarii de fãcut în cele douã minute? Nu.

În legãturã cu aceasta, aº vrea sã fac eu însã un foarte scurt comentariu ºi sã atrag atenþia public, de data asta, atât organismelor noastre de execuþie privind desfãºurarea ºedinþelor în plen, cât ºi dumneavoastrã, stimate doamne ºi domni parlamentari, cã regulamentul prevede în mod expres cã, o sã încerc sã vã citez art. 161, ”Nici un deputat nu poate adresa mai mult de douã întrebãri în aceeaºi ºedinþã.Ò

Prin efect, ar trebui sã nici nu poatã primi mai mult de douã rãspunsuri. Noi ne aflãm în situaþia în care, astãzi, toatã sesiunea de rãspunsuri este destinatã domnului Damian Brudaºca ºi, în consecinþã, secretariatul care preia întrebãrile ar trebui sã atragã atenþia colegilor deputaþi cã nu pot adresa mai mult de douã întrebãri într-o ºedinþã, cum, evident, n-ar putea sã primeascã mai multe rãspunsuri, pentru cã nu cred în utilitatea unui asemenea demers ºi, din pãcate, asta nu face decât sã demonetizeze. Este comentariul meu privind procedura.

Deci atrag atenþia atât Departamentului tehnic de pregãtire a ºedinþelor, cât ºi secretarului care înregistreazã întrebãrile sã respecte art. 161 din regulament.

Vã rog, în continuare, tot pe domnul secretar de stat sã-i rãspundã tot domnului deputat Damian Brudaºca în legãturã cu mãsuri privind stoparea asimilãrii ºi deznaþionalizãrii populaþiei de origine românã din Transcarpatia.

Vã rog, domnule secretar de stat.

Podul peste Tisa, între localitãþile Sighetul Marmaþiei, România, ºi Slatina, Ucraina, a fost realizat în perioada 1999Ñ2002, din iniþiativa Consiliului Judeþean Maramureº, funcþionând ºi ca punct de control pentru trecerea frontierei, în regim de mic trafic de frontierã.

Finanþarea lucrãrilor s-a fãcut dintr-un credit PHARE CREDO, în valoare de 300.000 de euro, ºi din fonduri de la bugetul local în valoare de 2 miliarde de lei.

Recepþia tehnicã a lucrãrilor a fost fãcutã în luna decembrie 2001. Podul a fost construit utilizându-se fundaþiile fostului pod. Suprastructura sa este din lemn ºi oþel, având partea carosabilã de 5 metri, douã trotuare de un metru ºi permite circulaþia pe un singur fir.

În prezent, Ministerul Afacerilor Externe, urmare studiului prezentat de Consiliul Judeþean Maramureº, precum ºi a dorinþelor exprimate în repetate rânduri de comunitãþile româneºti din Transcarpatia prin intermediul Consulatului General al României la Cernãuþi, a propus Inspectoratului General al Poliþiei de Frontierã analizarea posibilitãþii transformãrii punctului de trecere a frontierei Sighetul MarmaþieiÑSolodvinoÑSlatina în regim de trafic internaþional de persoane ºi mãrfuri.

În vederea sprijinirii comunitãþilor româneºti din Transcarpatia pentru pãstrarea ºi afirmarea identitãþii naþionale, lingvistice, culturale ºi religioase, Guvernul României a efectuat în ultimii ani urmãtoarele donaþii: în anul 2000, calculatoare ºi altã tehnicã de birou, în valoare de 61.241.739 lei; în acelaºi an, mobilier ºcolar în valoare de 254.015.786 lei ºi computere în sumã de 103.400.000 lei; în anul acesta au fost achiziþionate cãrþi în valoare de 100 de milioane de lei pentru Biblioteca Maramureº, inauguratã la începutul lunii martie în localitatea Biserica Albã din Transcarpatia, Ucraina.

Pentru analiza ºi îmbunãtãþirea modului în care sunt aplicate ºi respectate drepturile etnicilor români din Ucraina, între România ºi Ucraina a fost creat un cadru instituþionalizat, respectiv Comisia mixtã interguvernamen-

talã româno-ucraineanã de cooperare pe problemele minoritãþilor naþionale.

Comisia mixtã a fost constituitã în baza art. 13 punctul 13 din Tratatul cu privire la relaþiile de bunã vecinãtate ºi cooperare dintre România ºi Ucraina, semnat în 1997, ºi se întruneºte în sesiuni anuale.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Mulþumim domnului secretar de stat. Dacã domnul deputat are vreo intervenþie? Nu.

Dacã nu, aº ruga sã aibã amabilitatea domnul secretar de stat de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, domnul Tudor Florescu, sã rãspundã la o întrebare foarte apropiatã de aceasta, tot pusã de domnul Damian BrudaºcaÉ

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Am primit rãspunsul scris.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

L-aþi primit. Sunteþi mulþumit. Vã mulþumesc. Atunci nu mai este cazul.

Aº reveni atunci cu solicitarea domnului deputat Damian Brudaºca adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor, solicitãri privind pregãtirea de cãtre partea românã a celei de a 15-a Sesiuni a Comisiei Economice Mixte Româno-Iraniene.

Îl invit pe domnul Romulus Moucha sã rãspundã acestei întrebãri, care este apropiatã. Ar fi trebuit, de altfel, s-o plasez în apropierea rãspunsului pe care l-a dat la prima întrebare Ministerul de Externe. O sã vã rog, domnule Moucha, sã daþi rãspuns ºi la cea de a doua întrebare pusã de domnul Brudaºca, pentru a face economie de timp, privind situaþia gospodãriilor neelectrificate din cele peste 171 de sate ºi cãtune de pe raza municipiului Cluj. Dânsul se va putea referi la fiecare dintre aceste rãspunsuri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

În privinþa aspectelor cooperãrii economice dintre România ºi Iran, am pregãtit rãspunsul pe care vi-l voi înmâna în scris. Deci în momentul de faþã voi spicui doar câteva elemente, respectiv participarea firmelor româneºti la realizarea proiectelor energetice TABAS, o termocentralã de 660 MW, realizarea unei fabrici de þevi, modernizarea unor instalaþii metalurgice, exploatarea ºi explorarea unor câmpuri petroliere ºi de gaze. De asemenea, liniile de asamblat tractoare româneºti la Mahsad. Oferta a fost transmisã în octombrie 2001, iar în februarie au avut deja loc primele negocieri la Braºov, la Uzina de Tractoare. De asemenea, relaþia ”UzinexportÑIprolanÒ, care au înaintat o oferã tehnicã preliminarã, discutatã în februarie 2002, urmând ca pânã la sfârºitul acestei luni sã se transmitã clarificãri în vederea încheierii contractului.

Aº mai selecþiona din rãspunsul care este, aºa dupã cum am spus, mult mai amplu, comprimarea contractului pentru livrarea de þevi de sudat, în valoare de 13 milioane de dolari, semnarea unor noi contracte cu ”PetrotubÒ, semnarea unor contracte de livrãri CKD-uri tractoare de la ”TractorulÒ Braºov. De asemenea, S.N.P. ”PetromÒ, în exploatarea unor zãcãminte, acþiune care este, sigur, importantã pentru noi, urmând ca o parte din petrol sã fie ca petrol de redevenþã, care sã fie livrat în România.

**:**

Al doilea rãspuns l-am primit scris.

Deci în legãturã cu a doua întrebare aþi primit rãspunsul scris ºi nu mai doriþi altã menþiune. Doriþi, însã, sã faceþi comentariul dumneavoastrã.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveþi douã minute pentru fiecare dintre întrebãrile pe care le-aþi pus.

Foarte scurt voi fi, domnule preºedinte de ºedinþã. În legãturã cu problema electrificãrii gospodãriilor individuale din judeþul Cluj, eu am constatat un lucru care ar trebui sã dea de gândit ºi ministerului pe care îl reprezintã domnul ministru Moucha.

Dacã anul trecut a fost nevoie pentru electrificarea a 1.027 de gospodãrii doar de 68 de miliarde lei, anul acesta, numai pentru 730 de gospodãrii Ñ nu s-au luat

în calcule localitãþile cu un numãr mai mic de cinci gospodãrii Ñ este nevoie de 122,7 miliarde lei.

Eu am fãcut un calcul: dacã se alocã sume infime, ca cea alocatã anul acesta judeþului Cluj pentru 27 de gospodãrii, avem toate ºansele ca sã se finalizeze procesul de electrificare în judeþul Cluj în anul 2037. Atât.

Am înþeles, domnule deputat, cã acesta este comentariul dumneavoastrã. La cealaltã întrebare n-aþi mai dorit sã faceþi comentarii.

Revenim, în ordinea listei.

Domnul secretar de stat Predilã, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Sunteþi aici. Vã mulþumesc.

Aveþi trei rãspunsuri. V-aº ruga sã faceþi, în limita a câtorva minute, aveþi la dispoziþie, teoretic, de 3 ori trei minute. Poate puteþi sã restrângeþi, domnule secretar de stat, cele trei rãspunsuri, dupã care, bineînþeles, la dispoziþia domnului deputat sã facã comentariul. Vã rog.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Referitor la prima întrebare, cu privire la situaþia prejudiciilor constatate în fondul forestier, în urma inspecþiilor efectuate în cantoanele silvice, am sã prezint numai cifrele: volumul prejudiciilor, 994 de metri cubi, valoarea prejudiciilor constatate, 330 de milioane lei, raportat la suprafaþa de 140.457 hectare administrate de Direcþia silvicã a judeþului Cluj. Intensitatea tãierilor în delict nu este cea mai pregnantã din România.

În legãturã cu tãierile ilegale de arbori ºi defriºãrile de pãduri proprietate privatã, controalele au scos în evidenþã cã volumul prejudiciilor, cantitativ, se cifreazã la 537 metri cubi, valoarea prejudiciilor, 679 milioane lei, iar raportat la 13.000 hectare care se aflã în proprietate privatã, aceste valori evidenþiazã o intensitate mai mare a tãierilor în direct.

Cu privire la contravenþii ºi infracþiuni în pãdurile proprietate publicã, numãrul contravenþiilor încheiate au fost de 132: infracþiuni, 36, volumul tãierilor, 262 metri cubi, valoarea prejudiciilor, 251 milioane lei ºi valoarea amenzilor aplicate, 575 milioane lei.

În legãturã cu doborâturile de vânt, în judeþul Cluj s-au înregistrat 16.634 metri cubi în fondul forestier proprietate publicã ºi 6.000 metri cubi în fondul forestier proprietate particularã. Alte date sunt în rãspunsul pe care i-l predau în scris, domnule preºedinte.

O a doua întrebare se referã la Ordonanþa nr. 29, modificatã ºi completatã cu Ordonanþa nr. 174 din 2000, care au fost aprobate prin Legea nr. 42 cu privire la stimularea producãtorilor de lapte, cãrora li se acorda o primã de 500 lei pe litrul de lapte, care se asigura din bugetul de stat.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dacã domnul Damian Brudaºca vrea sã facã o intervenþie? Nu.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

ªi atunci continuãm cu rãspunsul pe care îl va da de la Ministerul Apãrãrii Naþionale domnul secretar de stat Gheorghe Matache, la întrebarea doamnei Mihaela Ionescu de la P.R.M., în legãturã cu probleme legate de administrarea Cimitirului ”GhenceaÒ Militar, Bucureºti.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Matache** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În anii 2001 ºi 2002 Comenduirea Garnizoanei Bucureºti a solicitat ºi a obþinut aprobarea Direcþiei domenii ºi infrastructuri pentru crearea a 359 de locuri de înhumare prin folosirea terenului liber situat între ultimul rând de morminte ºi gardul viu ºi translatarea reþelei de alimentare cu apã la aleea principalã ºi la 3 alei secundare. Pe pãrþile limitrofe aleii principale, care duce spre ansamblul funerar în faþa cãruia se desfãºoarã ceremoniile funerare cu onoruri militare, au fost create 100 de locuri de înhumare. Prin aceasta nu au fost afectate în nici un fel dimensiunile aleii, care sunt realizate din beton. Cele 100 de locuri de înhumare au fost folosite în baza unei analize temeinice a fiecãrui caz în parte, realizatã de factorii cu atribuþii în domeniu, astfel, repartizarea celor 52 de locuri de înhumare pentru persoane decedate ºi a celor 33 de locuri de înhumare pentru persoane în viaþã s-a fãcut cu respectarea dispoziþiilor legale în vigoare. Cele 15 locuri de înhumare rãmase disponibile vor fi repartizate cadrelor militare în activitate, în rezervã sau în retragere cu drept de pensie militarã, veteranilor ºi invalizilor de rãzboi în urma decesului. Amenajãrile de extindere nu au afectat în nici un fel organizarea ºi desfãºurarea ceremoniilor funerare cu onoruri militare.

Ca urmare, apreciem cã situaþia Cimitirului ”GhenceaÒ Militar Bucureºti nu este paradoxalã, aºa cum se menþioneazã în întrebare, ci, în condiþiile lipsei acute a locurilor de înhumare, o putem califica drept normalã. Vã mulþumesc.

Dacã doamna deputat Mihaela Ionescu doreºte sã facã un comentariu în legãturã cu rãspunsul la întrebare? Vã rog, doamnã deputat.

Rãspunsul domnului ministru este mai alarmant chiar decât întrebarea mea. Constatasem pe teren ºi aflasem de la vãduvele ofiþerilor cã situaþia este alarmantã, dar nu-mi închipuiam cã 30 de morminte pot fi sãpate ºi acoperite pentru persoane care... Nu cred cã existã într-un alt cimitir situaþie asemãnãtoare. Eu ºtiu cã este o regulã specialã pentru cimitirul militar, ºi anume cã numai militarii ºi soþiile ºi copiii pânã în 18 ani, Doamne fereºte, pot beneficia de facilitãþile cimitirului, dar nu un numãr atât de mare. Personal am constatat, cu ocazia înmormântãrii regretatului preºedinte al Camerei, a domnului Dan Marþian, anumite gropi sãpate, dupã nici douã sãptãmâni gropile acestea erau acoperite ºi aveau nume ale persoanelor în viaþã. Dar numãrul de 30 ºi 15, 30 aþi spus care au fost deja repartizate unor vii ºi 15 care au rãmas sã fie... De ce s-au fãcut 45 de locuri pentru oamenii în viaþã? E un abuz.

Da. Am înþeles, acesta este comentariul dumneavoastrã. Dacã domnul secretar de stat vrea sã mai intervinã? Înþeleg cã nu. În condiþiile acestea, procedura a fost epuizatã. În continuare, aº vrea în primul rând, cu permisiunea dumneavoastrã, sã-i spun doamnei deputat Mona Muscã cã dupã investigaþiile tehnice fãcute de cãtre administrarea întrebãrilor ºi interpelãrilor, dumneavoastrã trebuie sã primiþi un rãspuns la interpelare, nu la întrebare, deci din cauza aceasta nu-l primiþi astãzi.

În continuare, din partea Ministerului Culturii, domnul secretar Dumitru Pâslaru este aici, o sã-i rãspundã domnului Damian Brudaºca la problema pe care dânsul o solicitã, concluziile controlului efectuat la Opera Maghiarã de Stat din Cluj-Napoca.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Bineînþeles, întrebarea domnului deputat este alcãtuitã, de fapt, din mai multe întrebãri formulate distinct ºi numerotate ca atare de la 1 la 4.

În prima, domnul deputat Brudaºca solicitã un exemplar dupã raportul întocmit în baza cercetãrii la Opera Maghiarã de Stat din Cluj-Napoca. Cu regret, nu vã putem oferi decât cel mult un rezumat sau o notã de probleme, nicidecum copia documentului, deoarece dumneavoastrã nu aveþi calitatea de a ne solicita nouã direct documente ºi acte.

În continuare, domnul parlamentar solicitã sã precizãm ”care organe competente au fost sesizate în legãturã cu cele constatate pentru aplicarea sancþiunilor legaleÒ. În funcþie de aspectele constatate ºi înregistrate în raport, au fost sesizate, pe profil, direcþiile de specialitate din Ministerul Culturii ºi Cultelor pentru o analizã sectorialã care sã includã ºi propunerile de mãsuri administrative, financiare sau sancþionatorii. Este vorba despre Serviciul corp de control financiar, Direcþia servicii publice descentralizate, Direcþia generalã a instituþiei de spectacole, Direcþia buget, finanþe.

3. Mai departe, domnul deputat Brudaºca doreºte sã comunicãm de ce se întârzie aplicarea prevederilor legale care interzic persoanelor cu dublã cetãþenie sã deþinã funcþii publice. Dacã este vorba despre directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj, precizãm cã domnul Simon Gabor, conform declaraþiei sale, nu are încã a doua cetãþenie.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã fac un simplu comentariu eu, e vorba de procedurã, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat. Dumneavoastrã aþi fost deputat ºi ºtiþi foarte bine cã deputaþii pot ºi chiar au dreptul sã aibã acces la documentele ministerelor, în mãsura în care ele nu sunt sub un regim de secret sau de secretizare. ªi, în cazul în speþã, nu puteþi sã rãspundeþi, mi se pare nepotrivitã în faþa Camerei afirmaþia cã dânsul nu are dreptul sã solicite un document, pentru cã asta ar însemna cã Guvernul în sine ar putea sã ne spunã cã nu avem dreptul nici mãcar sã ne bãgãm nasul în bugetul de stat, cum am impresia cã se va întâmpla.

Vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, vã mulþumesc.

Nu mã surprinde atitudinea, poziþia ºi rãspunsul formulat de reprezentantul Ministerului Culturii ºi Cultelor. Vreau însã sã-i reamintesc Domniei sale cã titularul acestui minister, domnul academician Rãzvan Theodorescu, la rãspunsul la o interpelare de la acelaºi microfon preciza cã este vorba acolo de elemente de abateri grave, urmând ca organele în drept sã fie sesizate pentru efectuarea unei anchete în baza celor constatate. Dacã ancheta a fost fãcutã de cãtre reprezentanþii ministerului, nu înþeleg de ce este aceastã ascundere dupã deget ºi în loc de organe în drept, aici se înþeleg, în general, organele de urmãrire penalã, s-a tergiversat soluþionarea acestei situaþii prin trimiterea sau expedierea lor, a problemelor semnalate, unor direcþii din acelaºi minister. Pãi, sã nu fie ministrul capabil sã rezolve ceea ce constatã propriul sãu corp de control? De ce nu se dã drumul în justiþie pentru ca justiþia, într-adevãr, sã facã luminã, dacã ministerul nu este capabil sã o facã?

ªi eu mã arãt deosebit de surprins. Cum adicã nu am voie sã consult acest raport întocmit de cãtre corpul de control al ministrului? Sã existe oare o încãlcare, asistãm oare la o încãlcare a Legii privind accesul la informaþiile publice sau intrã în categoria informaþiilor secrete? Eu voi încerca sã-l interpelez pe primul ministru cu aceastã chestiune, pe baza stenogramei de aici ºi voi cere chiar ºi sancþionarea secretarului de stat pentru abuz în serviciu. Consider rãspunsul dat în plenul Camerei Deputaþilor cea mai clarã expresie a abuzului în serviciu. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacã vreþi sã faceþi în cele douã minute un comentariu?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu nu am spus cã domnul deputat nu poate avea acces la documente ale administraþiei centrale de stat. Am spus cã nu are acces direct ºi în acest mod. Nu aceasta este procedura, prin solicitare directã. ªi daþi-mi voie sã citesc art. 171 din Regulamentul Camerei Deputaþilor care spune în felul urmãtor: ”Deputatul poate solicita de la organele administraþiei publice centrale printr-o cerere adresatã preºedintelui Camerei sau preºedintelui comisiei permanente din care face parte orice informaþie sau documente în copie certificatã, utile pentru desfãºurarea activitãþii sale.Ò Deci aceasta fiind procedura, vã rog sã vã conformaþi ºi veþi primi, dacã este cazul, documentul pe care îl solicitaþi.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc ºi eu pentru completarea regulamentarã. Dumneavoastrã nu aþi spus cã nu pe calea aceasta se putea obþine un rãspuns sau cel puþin nici mie nu mi-a fost clar cã v-aþi referit la o chestiune proceduralã, mi s-a pãrut, ºi stenograma va putea fi analizatã, cã aþi spus: ”dumneavoastrã nu aveþi accesÒ. Bine.

În continuare, din partea Ministerului de Finanþe, rãspunde la întrebarea domnului Damian Brudaºca care solicitã precizãri privind alocarea de fonduri necesare construirii podului peste Tisa la Sighet. Rãspunsul va fi transmis în scris, ministrul ar fi trebuit sã rãspundã, dar în prezent este la Senat.

Dacã rãspunsul scris, domnule deputat, vã satisface rãspunsul scris de la Ministerul de Finanþe? Da. Înseamnã cã se aprobã ºi vã rog sã comunicaþi sã se transmitã rãspunsul scris.

ªi, în fine, de la Ministerul Justiþiei domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat, îi rãspunde... Este aici? Dacã nu este aici, îl rog sã i se atragã atenþia prin ministrul cu relaþia cu Parlamentul ca dumnealui la viitoarea ºedinþã, conform regulamentului, sã vinã ºi sã dea rãspunsul, mai ales cã nu avem nici o informaþie cã ar fi existat vreo cerere de amânare a rãspunsului.

Trecem la cea de-a doua parte, ºi anume la prezentãrile pe scurt a interpelãrilor. ªi începem, în conformitate cu lista pe care o am în faþã, cu domnul Dan Coriolan Simedru.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi se referã la modul de stabilire a operatorului Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã.

Hotãrârea Guvernului nr. 617 din 2001 aprobã implementarea ºi operarea pe teritoriul României a Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã, lucru corect din punct de vedere al ideii ºi util pentru cei care ajung într-o situaþie disperatã ºi au nevoie de intervenþia structurilor naþionale sau locale.

Hotãrârea de Guvern stabileºte într-un mod cel puþin discutabil cã Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei desemneazã ca operator al acestui sistem Serviciul de Telecomunicaþii Speciale. Întrucât hotãrârea de Guvern nu putea fi aplicatã pentru cã domeniul nu era reglementat prin lege, la 24 ianuarie 2002 Guvernul României adoptã Ordonanþa nr. 18 privind funcþionarea

Sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã. Astfel, Hotãrârea de Guvern nr. 617 ar fi rãmas fãrã aplicabilitate concretã în lipsa unui cadru legislativ adecvat.

Ordonanþa nr. 88 din august 2001 prevede cã pentru gestionarea apelurilor de urgenþã funcþioneazã o altã instituþie, Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã ºi nu Serviciul de Telecomunicaþii Speciale.

Deci, domnule prim-ministru, cine este operatorul sistemului ºi cine gestioneazã apelurile telefonice de urgenþã? Inspectoratul general pentru situaþii de urgenþã sau Serviciul de Telecomunicaþii Speciale?

Fiind acte normative ale aceluiaºi Guvern este îngrijorãtor modul cum structurile guvernamentale conlucreazã în elaborarea actelor normative care se bat cap în cap. Prin acest amalgam legislativ nu se face altceva decât un joc de interese politice, obscure prin care se încalcã drepturile fundamentale ale omului, în special dreptul la intimitate, în dispreþul prevederilor constituþionale. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Emil Boc a prezentat douã interpelãri, însã le-a prezentat în scris, nu doreºte sã le susþinã ºi verbal. Domnule Ioan Onisei, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Foarte pe scurt, interpelarea mea este adresatã doamnei ministru al educaþiei ºi cercetãrii. Priveºte situaþia gravã a învãþãmântului din judeþul Neamþ, cu douã aspecte de fond. Este vorba de disponibilizarea unui numãr important de cadre didactice ºi de posibila desfiinþare a Grupului ªcolar Agricol ”Ion Ionescu de la BradÒ ºi o sã-mi permit doar sã citesc întrebãrile.

Care va fi numãrul exact de cadre didactice titulare ce va fi disponibilizat în judeþul Neamþ ºi din ce motive? Ce mãsuri de protecþie socialã va întreprinde P.S.D. ºi Cabinetul Nãstase, pretins social-democrat?

Câte ºcoli ºi grãdiniþe vor fi închise ca urmare a disponibilizãrilor ºi unde?

Ce se va întâmpla cu elevii care au învãþat la respectivele ºcoli?

În legãturã cu situaþia Grupului ªcolar Agricol ”Ion Ionescu de la BradÒ, ºcoalã ce fiinþeazã încã din 1885, întrebãrile la care solicit rãspuns scris ºi verbal sunt:

Ce mãsuri înþelegeþi sã întreprindeþi pentru redresarea acestei atât de utile ºi prestigioase unitãþi ºcolare?

Având în vedere gravele ilegalitãþi comise de conducerea ºcolii, ce mãsuri veþi întreprinde pentru demiterea celor vinovaþi ºi pânã când, precum ºi pentru sesizarea organelor de cercetare penalã?

Ce mãsuri de sancþionare înþelegeþi sã luaþi împotriva inspectorului general ºcolar Emil Creangã, care, deºi a cunoscut aceastã situaþie pe care a încercat sã o escamoteze sub aprecierea, ºi ea destul de gravã, de management defectuos, nu a acþionat pentru schimbarea conducerii ºcolii, ºi aceasta numai din interese îngust politice ºi clientelare?

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumim, domnule deputat.

Domnul Radu Berceanu urmeazã pe listã, dar, dupã cunoºtinþele mele, dânsul este în delegaþie parlamentarã, în orice caz nu e în salã.

Domnul Gheorghe Dinu a prezentat douã interpelãri în scris ºi nu doreºte sã le susþinã.

Aþi fi dorit sã le susþineþi? Da.

Vã rog, domnule Dinu, foarte pe scurt, dacã se poate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, se poate. Întrebãrile se adreseazã domnului Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Prima interpelare este legatã de calea feratã. Evenimente produse pe administraþiaÉ pe calea feratã din Anglia ºi din Belgia, dar ºi din alte þãri europene pot sã punã pe gânduri ºi administraþia de la calea feratã românã, dat fiind faptul cã aceastã instituþie se confruntã cu foarte multe greutãþi, atât materiale, dar ºi din punct de vedere al disciplinei ºi cu consecinþe grave în siguranþa circulaþiei. Deci era legat sau întrebarea mea viza dacã ministrul transporturilor are o gândire privind restructurarea sau reorganizarea cãii ferate în aºa fel încât sã fie garantatã siguranþa circulaþiei feroviare.

A doua interpelare, de asemenea, este adresatã domnului ministru Miron Mitrea ºi este legatã de o iniþiativã legislativã pe care intenþionez sã o depun la Camera Deputaþilor, ºi anume dacã Domnia sa susþine aceastã iniþiativã, era o întrebare dacã o susþine, legatã deci de faptul cã pe traseele paralele cu calea feratã de infrastructurã auto s-au dat autorizaþii foarte multe pentru transportatori privaþi care fac trasee paralele cu calea feratã, fãrã o analizã privind studiul de oportunitate. ªi întrebarea mea era legatã de faptul dacã Domnia sa se poate implica în aºa fel în problemele legate de introducerea unei ordini ºi a unei rigori pe infrastructura rutierã, care pot genera foarte multe evenimente de cale feratã ºi care, la ora actualã, genereazã ºi foarte multã evaziune fiscalã.

Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã asigur cã nu trebuie sã-l interpelaþi pe domnul Miron Mitrea, procedural vorbesc, ca sã întrebaþi dacã puteþi depune iniþiativã parlamentarã, veþi afla opinia dumnealui cu siguranþã în momentul în care o veþi depune, pentru cã Guvernul se va referi la iniþiativa dumneavoastrã.

În continuare, domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris interpelarea.

Interpelarea domnului deputat Iulian Mincu. Vã rog, domnule ministru.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã ministrului sãnãtãþii ºi familiei, doctor Daniela Bartoº. Este pentru prima oarã când medicii specialiºti proveniþi din rezidenþiat refuzã sã ocupe posturile scoase la concurs. Pe cele 2.400 de

posturi scoase la concurs în întreaga þarã s-au înscris numai 800 de candidaþi.

Având în vedere numãrul insuficient de medici pe care îl avem, situaþia gravã de sãnãtate a populaþiei din România, ce mãsuri considerã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei cã trebuie luate?

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule deputat. În continuare, domnul deputat Adrian Moisoiu vrea sã dezvolte interpelarea.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi sã ºtiþi cã vã mulþumesc cu atât mai mult cu cât am sã vã prezint o situaþie deosebitã. Nu ºtiu dacã în anii de deputãþie pe care îi aveþi aþi mai auzit aºa ceva.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice, ºi spune: cum verificã Ministerul Adminstraþiei Publice ºi prefecturile modul de gestionare a banului public, dacã s-a ajuns ca pe o primãrie, este vorba de primãria comunei Hoghiz din judeþul Braºov, sã se punã sechestru definitiv, în urma pierderii unui proces, aceasta având de plãtit daune cominatorii în valoare de aproape un miliard de lei, daune care cresc cu un milion pe fiecare zi de întârziere. Când ºi din ce fonduri va plãti primãria datoria, astfel încât reclamantul sã-ºi primeascã drepturile? Atâta timp cât drumul naþional DN 60 care trece prin comunã este plin de gropi, cât problema introducerii apei, a canalizãrii ºi altele sunt nerezolvate, vã rog sã precizaþi modul în care se va recupera prejudiciul adus folosirii judicioase a banului public.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Continuãm cu domnul deputat Eugen Nicolãescu, care are douã interpelãri depuse în scris ºi înþeleg cã vrea sã le susþinã.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Prima interpelare se adreseazã domnului ministru Mitrea ºi se referã la modul în care ministerul pe care dumnealui îl conduce ºi Guvernul din care face parte se gândesc la realizearea unei cãi ferate între Sighiºoara ºi Târgu-Mureº, unde astãzi numai ºoseaua are 54 de km, linia feratã are 300 de km, ocolind foarte mult, drumul fiind foarte greu ºi în felul acesta municipiul Târgu-Mureº a rãmas, dupã opinia mea, în afara traficului de cãlãtori.

A doua interpelare se adreseazã tot ministrului Miron Mitrea, dar aici este vorba de un alt judeþ, este vorba de judeþul Dolj ºi este vorba de neînceperea lucrãrilor la podul de peste Dunãre din zona CalafatÑVidin care face parte, dupã cum se ºtie, din Coridorul IV al Uniunii Europene. Doresc sã îl interpelez pe ministru ºi sã ne prezinte care este situaþia acestui proiect ºi perspectivele de dezvoltare în continuare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. În continuare este o interpelare depusã sub semnãtura a 3 deputaþi, domnul Valeriu Stoica, domnul Anton Ionescu ºi domnul Viorel Coifan ºi cred cã va fi dezvoltatã de domnul deputat Coifan.

Vã rog, domnule deputat, prezentaþi interpelarea.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi se referã la câteva chestiuni legate, evident, de mult mediatizata problemã a manualelor ºcolare. Ministrul educaþiei ºi cercetãrii, în încercarea de a obþine preþuri cât mai mici pentru manualele alternative, fãrã a þine cont în nici un fel de costurile pe care le implicã realizarea acestora, a fãcut un grav rabat la calitate. S-a ajuns astfel la situaþia absurdã în care ”evaluatorii secreþiÒ ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii au decis cã manualul de limba englezã al Editurii ”CorvinÒ este mai bun decât cel al unor edituri de prestigiu precum ”Mac MillanÒ sau ”Oxford University PressÒ.

Poate cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în numele Guvernului social-democrat din care face parte, ar trebui sã se preocupe de acordarea de subvenþii pentru editarea de manuale de care sã beneficieze familiile cu venituri reduse, ºi nu sã impunã în mod arbitrar plafoane unice în detrimentul calitãþii.

Vã solicitãm, stimatã doamnã ministru, sã ne comunicaþi care este reacþia oficialã a ministerului pe care-l conduceþi la sesizãrile fãcute de cãtre Partidul Naþional Liberal ºi care este soluþia gãsitã de specialiºtii dumneavoastrã pentru a îndrepta anomaliile existente ºi pentru a readuce competenþa ºi profesionalismul în primul plan al sistemului educaþional românesc.

Solicitãm rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc de atenþie.

ªi noi vã mulþumim, domnule deputat.

În continuare, domnul Cornel ªtirbeþ este? Da. ªi doreºte evident sã-ºi prezinte interpelarea depusã în scris.

Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al administraþiei publice, Octav Cozmâncã, ºi se referã la unele ilegalitãþi comise în aplicarea prevederilor Legii administraþiei publice locale ºi Legii alegerilor locale.

Prin Hotãrârea nr. 142 din 30 august 2001 a Consiliului Local Sibiu, în urma demisiei din funcþia de consilier a domnului Fântânã Daniel, ales pe listele Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, se valideazã mandatul de consilier al domnului Olaru Dumitru, supleant pe lista candidaþilor P.D.S.R. la alegerile din anul 2000.

De asemenea, prin Hotãrârea nr. 1 din 31 ianuarie 2002 a aceluiaºi consiliu local, în urma demisiei din funcþia de consilier a domnului Klaus Verner Johanis, ales pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România, se valideazã mandatul de consilier al domnului Popa Doru Cãlin, supleant tot pe listele candidaþilor P.D.S.R. la alegerile locale din anul 2000.

Faþã de aceastã situaþie, vã rugãm sã prezentaþi poziþia Guvernului României, respectiv a Ministerului Administraþiei Publice, referitoare la interpretarea prevederilor legale în materie.

Precizãm cã reprezentantul Guvernului, domnul prefect al judeþului Sibiu, a participat personal la aceste douã ºedinþe ale Consiliului Local Sibiu, însã în exercitarea atribuþiilor de control al legalitãþii nu a atacat la instanþa de contencios administrativ cele douã hotãrâri.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

ªi îl invitãm pe domnul deputat Eugen Pleºa pentru a susþine interpelarea.

Vã rog, domnule deputat.

Pentru ca toatã lumea de pe aceastã listã sã reuºeascã pânã la ora 20,00 sã vã reduceþi susþinerea dacã se poate. Înþeleg cã aveþi douã interpelãri. A! Una singurã. Greºesc eu?

Da. O secundã, vã rog!

Interpelarea pe care am pregãtit-o eu astãziÉ Mi-a luat slãnina din fasole tot Eugen, Eugen Nicolaescu, prietenul meu din Mureº, care a vorbit despre acelaºi subiect, calea feratã, numai cã eu am interpelarea adresatã cãtre primul-ministru ºi fac o trimitere pentru includerea în bugetul pe 2003. ªi cu asta am încheiat. O depun? Da?

Vã rog!

ªi a doua problemã, domnule preºedinte, eu am fãcut o interpelare în 14 mai, la care am aºteptat în salã rãspuns acum o sãptãmânã ºi pe la ora 8 ºi ceva a zis cã nu mai avem loc, mai aveam ºi eu vreo doi înaintea mea la care sã se rãspundã.

Cert este cã trebuia sã mi se rãspundã atunci. Am primit astãzi un rãspuns scris care, însã, se adreseazã ministrului pentru relaþia cu Parlamentul ºi zice: ”Vã trimitem rãspunsul la interpelarea domnului Pleºa.Ò Deci nu e rãspunsul cãtre mine, asta este clar.

Poate e o previziune, domnule deputat.

Nu e deocamdatã... N-am avut loc în spaþiul de acum o sãptãmânã, voiam sã mi se rãspundã ca sã pot veni ºi eu cu o replicã pe subiect. Nu s-a întâmplat. Am primit un rãspuns pe care l-a dat, repet, ministerul cãtre domnul Gaspar. Deci nu-mi aparþine. Vã rog frumos, de aceea am introdus acest subiect, sã se consemneze cã nu am primit rãspuns.

Vã mulþumesc foarte mult.

Aveþi perfectã dreptate. ”Adrisantul cunoscutÒ, cum spunea dramaturgul, ºi-n condiþiile astea nu trebuia sã ajungã la dumneavoastrã. Vã promit sã deschid acest subiect în ºedinþa de birou când e prezent ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, ca asemenea defecþiuni sã ºi le asume Guvernul ºi sã nu se mai repete, sperãm noi.

În continuare, invit pe domnul deputat George Moisescu, dacã este aici, pentru a-ºi prezenta pe scurt interpelarea. Vã mulþumesc.

Vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, ºi se referã la situaþia persoanelor problemã socialã care nu sunt înscrise pe listele unui medic de familie din lipsã de buletin de identitate, certificat de naºtere, cod numeric personal, domiciliu stabil, adeverinþã de angajat, cupon de pensii, carnet de ºomer etc.

Propunerea domnului prim-ministru Adrian Nãstase de a înfiinþa postul de asistent comunitar vine în ajutorul acestor persoane, dar nu va avea eficienþã decât dacã se înfiinþeazã ºi dispensarul social comunitar.

În acest sens, aduc urmãtoarele argumente: o reþetã nu poate fi eliberatã de farmacie (pentru cã nu este decontatã de casa de asigurãri) dacã nu are completate toate datele cerute de formular; mai multe persoane problemã socialã nu au acte de identitate.

În momentul în care ar exista legal aceste dispensare, mai ales în oraºele mari, ºi populaþia ar fi informatã, nici n-ar mai fi nevoie de prea mulþi asistenþi comunitari deoarece cei interesaþi se vor adresa sigur pentru a beneficia de aceste servicii.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

În continuare, domnul ªtefan Baban are douã interpelãri prezentate în scris. Nu doreºte sã le susþinã, înþeleg.

Domnul Damian Brudaºca are trei interpelãri prezentate. Nu doreºte sã le susþinã.

Domnul Ilie Merce este? Da. Vã rog! Vreþi sã prezentaþi interpelarea sau rãspunsul scris? Da. Vã rog.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Interpelarea mea se adreseazã în aceeaºi mãsurã domnului Ioan Rus, ministrul de interne, ºi domnului Ovidiu Tiberiu Muºetescu, ministrul pentru privatizare.

Este vorba despre o privatizare frauduloasã. Societatea Comercialã ”AvicolaÒ Ñ S.A. cu sediul la Târgu-Jiu, strada Mãrgãritarului nr. 14, a fost înregistratã, conform

prevederilor legale în vigoare, la Registrul comerþului din judeþul Gorj cu nr. 118/120, la data de 11 martie 1991.

În prezent, aceastã societate este privatizatã, fiind vândutã prin licitaþie unui S.R.L. cu sediul într-un apartament din Bucureºti. Procedura prin care s-au desfãºurat procedurile de lichidare, falimentarea ºi, în final, cumpãrarea S.C. ”AvicolaÒ Ñ S.A. Târgu-Jiu de cãtre un agent economic privat ridicã o multitudine de semne de întrebare. Astfel, eludându-se prevederile legii, primul pas l-a constituit aducerea în stare de faliment a agentului economic gorjan.

Patrimoniul S.C. ”AvicolaÒ Ñ S.A. Gorj a intrat în procedurã judiciarã de faliment prin înregistrarea pe rolul Tribunalului Judeþean Gorj cu dosarul nr. L.J.36/1998. Întreaga procedurã legatã de lichidarea, judecarea cauzei ºi vânzarea patrimoniului s-a realizat fãrã transparenþã.

Finalul ”privatizãriiÒ Societãþii ”AvicolaÒ Târgu-Jiu l-a constituit vânzarea, în bloc, a activelor, cãtre Societatea Comercialã ”Oandra ImpexÒ Ñ S.R.L., cu sediul într-un apartament situat în str. Mihai Bravu nr. 12. Subliniez: un patrimoniu evaluat la peste 134 de miliarde de lei a fost achiziþionat cu numai 21 de miliarde de lei. ”NorocoºiiÒ cumpãrãtori sunt: Ciudin Iulian ºi irakianul Hassan Hassan din Bagdad.

Întregul proces prin care S.C. ”AvicolaÒ Ñ S.A. TârguJiu a trecut din patrimoniul statului român în proprietatea unei firme de apartament, fãrã efectuarea legalã a licitaþiilor, a procedurii de faliment, fãrã participarea ºi ºtiinþa potenþialilor participanþi interesaþi, cu ignorarea deliberatã a imensului prejudiciu adus acþionarilor acestui agent economic, reprezintã un exemplu tipic de privatizare frauduloasã de care Agenþia de Privatizare ºi Consultanþã Târgu-Jiu ºi, mai grav, Tribunalul Judeþean Gorj nu sunt deloc strãine.

## Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze, o sã vã fac o foarte scurtã propunere, dar revin asupra art. 162, interpelãri, ºi aº vrea, pentru a nu fi într-o situaþie delicatã nici eu, nici cei care conduc ºedinþele de întrebãri ºi interpelãri, sã nu mai depãºim cadrul acestui articol. ”Interpelãrile se fac în scris, arãtându-se obiectul acestora, fãrã nici o dezvoltare. Interpelarea constã într-o cerere adresatã Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulþi deputaþi, prin care se solicitã explicaþii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externe.Ò ªi aºa sigur cã am putea sã nu se termine niciodatã.

Propunerea pe care vreau sã v-o fac, pentru cã sunt douã doamne deputat aici, aº vrea sã le dãm totuºi cuvântul cu prioritate, sã nu respect lista, pentru a le da prilejul sã îºi încheie activitatea de azi ceva mai devreme. Sper cã sunteþi de acord.

Doamna Mona Muscã, vã rog.

Mii de mulþumiri ºi preºedintelui, ºi bãrbaþilor de aici cã au acceptat acest lucru.

E vorba de douã interpelãri: una este adresatã ministrului administraþiei publice, Octav Cozmâncã, o revenire asupra situaþiei ziarului ”VranceaÒ privind în acelaºi timp încãlcarea libertãþii de exprimare.

La data de 16 aprilie am prezentat douã interpelãri pe aceastã temã, una adresatã primului-ministru Adrian Nãstase, cealaltã, ministrului administraþiei publice locale, Octav Cozmâncã. Între timp însã au intervenit ºi alte abuzuri, ºi anume: dupã demolarea reþelei de difuzare, dupã ce brusc instituþiile bugetare au reziliat contractele de publicitate cu ziarul de Vrancea, conducerea ziarului este, la ora actualã, ameninþatã telefonic, iar vânzãtorii volanþi ai ziarului sunt în prezent agresaþi fizic ºi verbal de bodyguarzii prefectului Marian Opriºan.

Drept urmare, acesta este obiectul interpelãrii adresate din nou domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice, ºi domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

A doua interpelare priveºte chiar ziarul de Buzãu, ”OpiniaÒ de Buzãu, care trece, culmea, prin aceleaºi abuzuri din partea autoritãþilor publice locale ca ºi ziarul de Vrancea, numai cã aici deja abuzurile s-au transformat în condamnãri penale ale directorului Corneliu ªtefan, redactorul-ºef Beatrice Homeucã, ºi directorul de marketing, Maulina Andrei, condamnaþi spuneam, penal, în baza articolelor 205, 206 din Codul penal care incrimineazã insulta ºi calomnia. Las la o parte cã la ora actualã aceste articole au fost prin ordonanþã de urgenþã eliminate, abrogate din Codul penal, cel puþin în parte.

În acelaºi timp, prin aceastã condamnare se încalcã libertatea de exprimare garantatã de art. 10 din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului. Se încalcã, de asemenea, art. 13 din Legea liberului acces la informaþiile de interes public, ”Informaþii care ascund sau favorizeazã încãlcarea legii de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice ºi reprezentanþii acestora constituie informaþii de interes public.Ò, ºi art. 15 din aceeaºi lege care garanteazã dreptul mass-media de a culege ºi difuza asemenea informaþii.

Amintesc, de asemenea, cã un caz similar la Curtea Europeanã a primit câºtig de cauzã. Este vorba de Dalban versus România, câºtig de cauzã care a costat statul român o groazã de bani.

ªi eu vã mulþumesc.

O s-o invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu sã îºi prezinte pe scurt interpelarea, fãcând menþiunea, în continuare, pentru dumneavoastrã, cã în art. 163, al treilea alineat, se spune: ”În ºedinþa consacratã dezbaterii...Ò, nu e cazul nostru, noi suntem în ºedinþã de prezentare,

”...interpelãrilor, un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelareÒ. Deci, de þinut cont pentru viitoarele dezbateri ºi, sigur, de a ne doza ºi noi eforturile convenabil în legãturã cu depunerile de interpelãri. Vã rog, doamna deputat Ionescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte, dar ºtiþi cã opoziþia a preluat ºi locurile puterii. Dacã puterea nu are interpelãri, ce sã facã opoziþia, se sacrificã! Oricum, mulþumesc cã mi-aþi amintit.

Obiectul interpelãrii mele este referitor la situaþia aprovizionãrii cu apã în comuna Spineni, judeþul Olt. E vorba de o comunã care se aflã la o distanþã de 45 de km faþã de reºedinþa judeþului, municipiul Slatina, ºi la o distanþã similarã faþã de municipiul Piteºti. Ea cuprinde 7 sate ºi 7.395 de hectare. Multe dintre aceste sate se aflã la o altitudine de 180 de metri, chiar 300 de metri.

În comunã a existat un spital ºi pentru acest spital s-a construit o conductã de apã. Aceastã conductã de apã potabilã s-a stricat, s-a defectat ºi, în urma sesizãrilor sãtenilor din comuna Spineni ºi a unui numãr de bucureºteni care sunt originari din aceastã comunã, cerem domnului ministru Octav Cozmâncã sã analizeze ºi sã dispunã mãsurile necesare pentru remedierea pompei de extracþie ºi aducþie de apã în cadrul programului de asigurare a apei cãtre populaþiile din zonele deficitare. Acesta ar fi obiectul interpelãrii noastre. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi eu. Continuãm lista.

Domnul Mircea Costache dacã este? Da.

Vã rog sã prezentaþi interpelarea pe scurt, domnule deputat Costache.

Cât se poate de scurt.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu înainte de a subscrie ºi eu în calitate de deputat de Buzãu la cele relatate de doamna deputat Mona Muscã în legãturã cu represaliile la adresa ziarului buzoian ”OpiniaÒ de cãtre Prefectura Buzãu.

Interpelarea mea se adreseazã... prima mea interpelare, doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii, domnului Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice, domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor.

Într-o singurã frazã, este vorba despre lipsa de control asupra calitãþii alcoolului care se consumã în România, denumit pe la þarã, dar ºi în alte medii, genocid. Cu cinism, cu umor, dar situaþia este dramaticã ºi aº vrea sã ºtiu dacã Guvernul are în vedere mãsuri concrete de reprimare a fenomenului alcoolismului care afecteazã sãnãtatea publicã, punând în pericol însãºi fibra biologicã a naþiunii, pentru cã doar mãrirea permanentã a accizelor nu pare a fi soluþia cea mai eficientã.

Voi avea multe alte lucruri de spus atunci când va fi momentul sã dezvolt interpelarea mea.

Cea de-a doua se adreseazã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României, domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice, ºi se referã la recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor din care pare sã nu fi fost cei care l-au iniþiat interesaþi sã se ºtie cu precizie ºi numãrul vilelor, castelelor, palatelor, caselor de vacanþã, cabanelor, pontoanelor ºi altor amenajãri, a limuzinelor, pentru a-ºi putea, Guvernul, aplica ºi politica anticorupþie, prin noile structuri create ºi pentru a se ºti dacã proprietarii acelor imobile care au apãrut peste tot în þarã pe chipul nou al Republicii capitaliste România; dacã se plãtesc taxe, impozite; dacã se plãtesc utilitãþile pentru cã s-au tras ºosele pânã în vârful muntelui, reþele electrice, de cele mai multe ori pe bani publici.

Aº vrea sã ºtiu dacã recensãmântul nu era o soluþie de a se cunoaºte exact situaþia ºi dacã Guvernul are o altã strategie ºi întrucâtva intenþioneazã sã întreprindã alte mãsuri din acest punct de vedere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ioan Sonea. Nu este.

Vã rog sã-i comunicaþi, mã refer la secretariat, sã-i comunicaþi s-o depunã în scris ºi sã o dezvolte în ºedinþa pentru dezvoltarea interpelãrilor.

Domnul Leonãchescu a prezentat-o scris. Domnul Ludovic Mardari dacã este? Este. Vã rog, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al finanþelor, Mihai Tãnãsescu. Se referã la ritmul total nesatisfãcãtor de punere în aplicare în judeþul Timiº a Legii nr. 9/1998 privind compensaþiile cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria. Da, ãsta e titlul legii. Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim.

În continuare, domnul deputat Vlad Hogea. Nu este.

Vã rog sã-i comunicaþi s-o prezinte scris. A! Scuzaþi-mã! Mi-aþi luat completarea. A prezentat-o scris ºi nu vrea s-o mai prezinte, probabil va veni numai la dezvoltare.

Domnul Ioan Miclea are douã interpelãri.

Vã rog, domnule deputat Miclea.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã,

Ambele interpelãri se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Prima se referã la faptul cã 30.000 de locuitori ai oraºului Turda au rãmas fãrã apã caldã, fãrã posibilitatea de a-ºi pregãti hrana, deoarece Societatea ”DistrigazÒ Târgu-Mureº a oprit furnizarea gazului pe motiv cã aceasta nu ºi-a plãtit datoria. Vina o poartã în parte ministerul pe care îl conduce domnul ministru, deoarece nu s-au acordat subvenþiile datorate ºi pe care se conta.

A doua interpelare se referã la neluarea pânã la aceastã orã a mãsurilor de cãtre prefectul judeþului Cluj vizavi de dizolvarea consiliului local, conform Legii nr. 215, art. 58.

Mulþumesc.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Da. ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Domnul Vekov K‡roly J‡nos. Nu este. Rog secretariatul sã-i spunã s-o depunã în scris.

Cu asta, am închis lista de astãzi.

Vã mulþumesc ºi vã urez o searã plãcutã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 89/7.VI.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei