Ionel Olteanu

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum cunoaºteþi, joi, 16 mai 2002, Comisia de monitorizare a respectãrii angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, reunitã la Bucureºti, a hotãrât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenþi, închiderea procedurii de postmonitorizare a obligaþiilor ºi a angajamentelor României.

Aceastã importantã hotãrâre, comparabilã cu decizia de anul trecut privind înlãturarea obligativitãþii vizelor pentru cetãþenii români în þãrile europene aparþinând spaþiului Schengen, reprezintã, fãrã îndoialã, o confirmare a progreselor României pe calea reformelor democratice ºi a ataºamentului autoritãþilor române faþã de valorile europene ale democraþiei pluraliste, ale statului de drept ºi ale drepturilor omului.

Dincolo de orice atitudini individuale, erori sau imperfecþiuni sesizabile încã în viaþa cotidianã referitoare la aceste valori esenþiale, astãzi putem avea, iatã, certitudinea cã România este o democraþie veritabilã, dotatã cu un stat de drept funcþional, care are, în sfârºit, legitimitatea sã priveascã cu încredere justificatã într-o integrare rapidã în NATO ºi Uniunea Europeanã.

Monitorizarea de cãtre Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a unor angajamente ºi obligaþii specifice asumate îndeosebi de þãrile din Europa Centralã ºi de Est, cu prilejul admiterii acestora în Organizaþia Drepturilor Omului de la Strasbourg, este un exerciþiu democratic bazat pe cooperare, asistenþã ºi solidaritate pentru consolidarea unui spaþiu european de securitate democraticã.

În prezent, România este recunoscutã ca parte componentã a Europei democratice, ca beneficiar ºi furnizor de securitate democraticã, datoritã consolidãrii valorilor europene în practica autoritãþilor naþionale ºi în comportamentul cetãþenilor sãi.

Contrar percepþiei actuale referitoare la originea ºi obiectul procedurii de monitorizare a A.P.C.E., exerciþiul care vizeazã statele membre ale Consiliului Europei denumite ”Noile DemocraþiiÒ, dar ºi cele cu democraþie vulnerabilã ori disfuncþionalã, demonstreazã cã aceastã procedurã nu a început ºi nu se va termina cu România. În acest sens, amintim angajamentul asumat de Spania, cu prilejul admiterii sale în Consiliul Europei la 8 octombrie 1977, de a adopta o constituþie democraticã ºi angajamentul asumat de Lichtenstein în 1978 de a accepta în condiþii asemãnãtoare obligaþia de a lua mãsurile necesare privind discriminarea femeilor.

Prin Rezoluþia Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1123/1997 s-a hotãrât încetarea monitorizãrii României, sub condiþia îndeplinirii într-un an a unor angajamente restante, printre care cele referitoare la ameliorarea situaþiei copiilor instituþionalizaþi ºi a condiþiilor de detenþie din penitenciare, la modificarea sau abrogarea unor dispoziþii din Codul penal ºi la includerea în legislaþia româneascã privind proprietatea a principiului _restitutio in integrum_ ºi a principiului despãgubirii echitabile. Ca urmare a depãºirii acestui termen, la începutul anului 2000 s-a deschis procedura de postmonitorizare a þãrii noastre privind angajamentele neîndeplinite, în condiþiile în care preºedintele Comisiei de monitorizare a A.P.C.E., domnul Mota Amaral, Portugalia, s-a adresat în repetate rânduri fãrã succes preºedintelui de atunci a Delegaþiei parlamentare române la A.P.C.E., domnul Vasile Lupu.