Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

Sã începem programul intervenþiilor. Între timp or sã mai vinã ºi alþi colegi.

Poftiþi, domnule Moisoiu!

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În mesajul Domniei sale, transmis cu ocazia împlinirii a 12 ani de la primele alegeri postdecembriste, de luni, 20 mai 2002, Preºedintele Ion Iliescu a spus: ”Mã adresez tuturor prietenilor ºi susþinãtorilor democraþiei, îndemnându-i sã lupte împotriva acestui rãu care o ameninþã: neîncrederea în politicã ºi în instituþiile democratice, în justiþie ºi în solidaritatea naþionalã ºi socialã. Astfel, procesul început la 20 mai 1990 îºi va dovedi perenitatea ºi justeþeaÒ.

Între teorie ºi practicã este însã mare diferenþã. Pentru cã neîncrederea în politicã ºi în instituþiile democratice ale þãrii este generatã chiar de modul în care Guvernul P.S.D., partid al cãrui preºedinte a fost domnul Ion Iliescu, încalcã cu nepãsare legile, pe care tot el le-a emis ºi votat, prin intermediul protocolului de colaborare în Parlament dintre P.S.D. ºi U.D.M.R.

În acest sens, am sã mã refer la modul în care a fost schimbat din funcþie ºi instalat un nou secretar general în judeþul Mureº, la începutul lunii aprilie a acestui an.

În art. 120 alin. 5 din Legea nr. 215 a administraþiei publice locale se spune: ”Eliberarea din funcþie a secretarului general se face de cãtre Ministerul Administraþiei Publice, numai la propunerea consiliului judeþean, aprobatã cu votul a cel puþin douã treimi din numãrul consilierilor în funcþieÒ. Este limpede cã prin aceasta se înþelege cã ºi dacã eliberarea din funcþie s-ar fi fãcut în baza unei cereri de demisie, aceasta ar fi trebuit discutatã de consiliul judeþean. Or, în ultimele douã luni acesta nu a fost nici mãcar convocat!

De asemenea, numirea noului secretar general trebuia sã se facã conform art. 120 alin. 3 al aceleiaºi legi, care spune: ”Numirea se face pe bazã de concurs sau examen, dupã caz. Concursul va fi organizat, în condiþiile legii, de cãtre preºedintele consiliului judeþean, în termen de 45 de zile de la data de la care postul a devenit vacantÒ.

Este mai mult decât clar cã, în acest caz, în mod obligatoriu trebuia organizat concurs ºi nu ca postul sã fie ocupat prin transferarea secretarului general al primãriei Municipiului Târgu Mureº, care pânã în acel moment fusese, timp de 8 ani, preºedinte al consiliului judeþean ºi în ultimul an chiar prefect al judeþului.

Personal, îl apreciez pe domnul ex-prefect, care probabil ar fi ocupat postul ºi pe bazã de concurs sau examen, dar numai dupã minimum 45 de zile de la vacantarea acestuia. De altfel, de aceastã perioadã de timp ar fi fost nevoie ca Domnia sa sã se purifice politic, pentru ca sã îndeplineascã ºi cerinþa exprimatã în alin. 1 al aceluiaºi articol 120: ”Secretarul general nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formaþiuni politice, sub sancþiunea eliberãrii din funcþieÒ. Or, domnul Ioan Togãnel a fost preºedinte al Partidului Social Democrat din judeþul Mureº pânã în clipa când a fost eliberat din funcþia de prefect, adicã pânã în momentul în care a fost transferat pe actualul post.

Oare chiar aºa de uºor renunþã la crezul lor politic, la doctrina partidului, membrii marcanþi ai partidului de guvernãmânt? În lumea animalã, aceasta se numeºte ”cameleonismÒ. Sã ne mai mirãm cã populaþia nu are încredere în partidele politice ºi în special mureºenii în P.S.D.? Doar este de notorietate cã ”Lupul îºi schimbã pãrul, dar nãravul, baÒ!

Doamne, câtã dreptate a avut Ion Luca Caragiale, pe care îl sãrbãtorim în acest an, în piesa sa ”O scrisoare pierdutãÒ, unde Agamiþã Dandanache se întreba, cum ”chiar el sã rãmânã fãrã coledzi?Ò

Lãsând însã gluma la o parte, se poate aprecia uºurinþa ºi nepãsarea cu care se încalcã legea tocmai de cei care ar fi trebuit sã fie primii care sã o respecte. astfel, funcþionarul public de rând, vãzând cum ºefii sãi o încalcã, se întreabã: ”De ce sã n-o încalc ºi eu?Ò. În acest mod se genereazã elementele primare ale fenomenului de corupþie ºi pe care aº putea sã-l compar cu

un bulgãre de zãpadã care, prin rostogolire, devine din ce în ce mai mare ºi în final se transformã într-o avalanºã distrugãtoare.

Iatã unul din motivele pentru care voi încheia cu o lozincã a celor peste 15.000 de sindicaliºti participanþi la mitingul de la Braºov, de joi 16 mai a.c.: ”Vrem restructurare, dar la Palatul Victoria!Ò. Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Paul Magheru. Se pregãteºte domnul Ioan Mogoº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Declaraþia mea politicã se referã la un act reprobabil comis zilele trecute. În noaptea de 14 spre 15 mai 2002, în oraºul Oradea s-a întâmplat un eveniment cu semnificaþii deosebit de grave.

Dupã sãrbãtorirea majoratului, la liceul exclusiv maghiar, **Ady Endre** , doi tineri de naþionalitate maghiarã, Kupol L‡szl— çrp‡d ºi P‡ndy Csaba din Oradea, s-au dedat la acte de huliganism inimaginabile pentru doi tineri abia trecuþi de vârsta majoratului, dintre care unul student la un colegiu de turism al Universitãþii din Oradea, iar al doilea ºomer, cu studii intermitente la o universitate din Budapesta.

În drum spre casã, pe la orele 4,00 Ð 5,00 dimineaþa, cei doi tineri, desprinºi dintr-un grup de cheflii, au smuls de pe faþada clãdirii din apropiere firma Cabinetului parlamentar al deputatului P.R.M., Paul Magheru, au aruncat-o pe trotuar, iar cea a partidului ºi geamurile exterioare au fost murdãrite cu fecale.

Acþiunea nu a fost nici spontanã, nici inconºtientã, ci deliberatã, din moment ce, dupã mãrturia unui paznic de noapte, profanatorii s-au folosit de mijloace speciale pentru a-ºi manifesta dispreþul faþã de un birou parlamentar al Partidului România Mare ºi faþã de un partid politic românesc.

Fapta este cu atât mai gravã ºi mai regretabilã, cu cât ea a fost comisã la scurt timp dupã ce o delegaþie de elevi maghiari ºi români de la Liceul **Bolyai Farkas** din Târgu Mureº au fãcut o vizitã colegilor lor de la Liceul maghiar **Ady Endre** din Oradea, pentru a-i sprijini în demersurile lor democratice de a nu fi separaþi pe criterii etnice.

O altã coincidenþã stranie face ca gestul celor doi huligani sã intervinã exact în preziua sosirii la Oradea a unei comisii de îndrumare ºi control, însoþitã de reprezentanþi din conducerea centralã a Partidului România Mare.

Organizaþia P.R.M. Bihor este îngrijoratã ºi mâhnitã de faptul cã în judeþul ºi oraºul nostru, renumit prin tolerenþã ºi bunã înþelegere între naþionalitãþi, aceastã agresiune nu este singularã. Eºarfele tricolore ale coroanelor depuse la monumentele eroilor din Oradea sunt de multe ori furate ºi distruse. Panglica depusã de P.R.M. la monumentul din centrul oraºului Beiuº a fost, de asemenea, ruptã. O echipã de reporteri de la ziarul local _Realitatea bihoreanã_ a constatat cã: ” Într-adevãr, coroanele depuse acum câteva zile la statuia ostaºului român sunt rãsturnate ºi nu mai au panglici tricolore, oferind o imagine dezolantã a modului în care înþeleg unii sã respecte istoria ºi simbolurile naþionaleÒ.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Ioan Mogoº. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca. Domnul Magheru, veniþi puþin!

## Domnule preºedinte,

Declaraþia mea politicã vizeazã o prioritate a politicii externe româneºti ºi, s-ar spune, prioritatea zero: integrarea în structurile nordatlantice.

În timpul Reuniunii de la Reykjavik, România a reconfirmat cã integrarea nordatlanticã reprezintã un obiectiv prioritar al politicii externe. Încã de la începutul anilor Õ90, sintagma ”integrare nordatlanticãÒ a semnificat mai mult decât simpla adeziune la o structurã politico-militarã. Cum arãta ºi ministrul de externe, Mircea Geoanã, în declaraþia politicã fãcutã la Universitatea Yale, obiectivul României de integrare în NATO este un semnal, în fapt ataºamentul la valorile democratice ºi liberale ale Occidentului. Probabilitatea de a participa la structurile nordatlantice ca membru cu drepturi depline este privitã ca o ºansã pentru România de a se afirma în viitorul apropiat ca un stat european cu putere de decizie în procesul de construcþie a unei Europe lãrgite spre Est.

Reuniunea de la Reykjavik, precum ºi decizia Senatului american de a acorda României un ajutor financiar de integrare substanþial au dat naºtere unei abordãri mai optimiste în ceea ce priveºte perspectiva de a adera la NATO o datã cu reuniunea de la Praga.

Aceastã evoluþie integratoare este de fapt rezultatul unei reconfirmãri a rolului NATO, dupã cãderea zidului de la Berlin ºi dezmembrarea Pactului de la Varºovia,

dar în primul rând al unei schimbãri de securitate naþionalã a Statelor Unite ale Americii, în calitate de membru central al NATO.

Înainte de evenimentele de la sfârºitul anului Õ80, NATO se afirma ca o forþã, dãrâma lanþurile vizavi de pretenþiile de mondializare ale puterii comuniste ºi propunea, prin urmare, o strategie defensivã pronunþat militarã.

Dupã destrãmarea U.R.S.S.-ului, NATO deschide calea unei opþiuni politice de restabilire a echilibrului european pe cale paºnicã. Este momentul în care imixtiunea NATO în afacerile europene este pusã sub semnul întrebãrii. Evenimentele din Kosovo au demonstrat nulitatea acestei abordãri critice, prin incapacitatea de a regla un conflict european prin mijloace exclusiv europene.

Din aceeaºi perspectivã, evenimentele din 11 septembrie 2001 demonstreazã incapacitatea de a face faþã terorismului mondial doar prin promovarea unei politici de securitate la nivel naþional. În urma acestor nefericite evenimente, atitudinea izolaþionistã afiºatã de Administraþia Bush, la începutul guvernãrii, a fost înlocuitã cu o politicã externã deschisã colaborãrii la nivel mondial, ºi în primul rând cu reîntãrirea relaþiilor cu partenerii europeni, atât membri ai Uniunii Europene, cât ºi state asociate.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul Iulian Mincu.

Bunã dimineaþa! Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Declaraþia politicã de astãzi am intitulat-o: ”Minciuni ºi duplicitate pesedistãÒ. Nimeni nu se mai îndoieºte de caracterul duplicitar al Puterii P.S.D.-U.D.M.R. Pânã ºi reprezentanþi de seamã ai instituþiilor europene ºi euroatlantice au observat ºi criticat de mai multe ori limbajul dublu ºi nesincer folosit la Bucureºti.

Personal, la Bruxelles, în februarie 2001, am fost martor la reacþia neechivocã a comisarului european GŸnther Verheugen, scârbit de frazele meºteºugite ale unui demnitar înalt de pe Dâmboviþa, ca ºi de raportãrile lui menite a uimi ºi lãsa Europa cu gura cãscatã.

Asistãm în ultimul timp, în ciuda dezminþirilor disperate ale secþiei de propagandã, condusã de ministrul Vasile Dâncu, la un alt fenomen care ar putea compromite grav ºansele de aderare a României la NATO Ñ dezinformarea. Uitând cã au de-a face cu instituþii de mare prestigiu ºi competenþã profesionalã, reprezentanþii Puterii, în frunte cu chiar primul-ministru, încearcã sã ducã ”cu preºulÒ forurile europene ºi internaþionale. Cel mai recent este scandalul de proporþii declanºat de dezinformarea Consiliului Europei în legãturã cu abrogarea sau modificarea articolelor 205, 206, 238 ºi 239 din Codul penal. ªi, ca sã reconfirme cã P.S.D. a moºtenit pe deplin Partidul Comunist Român, liderii acestuia au gãsit ºi þapul ispãºitor. Acesta, soldat disciplinat, a acceptat sã-ºi punã cenuºã în cap ºi sã urle din rãsputeri cât de mult regretã brusca amnezie de care ar fi dat dovadã. Dacã adevãratul vinovat ar fi cu adevãrat, cel identificat de conducerea P.S.D. ºi de primul-ministru, atunci ar fi trebuit sancþionat exemplar ºi imediat prin destituirea din toate funcþiile pe care le deþine pe linie de partid ºi parlamentarã. Asta, pentru a nu mai permite a se repeta aºa ceva ºi a arãta Consiliului Europei buna-credinþã a autoritãþilor române. Cã nu s-a întâmplat acest lucru, este încã o dovadã a faptului cã puterea P.S.D. Ð U.D.M.R. nu renunþã la duplicitatea în care se complace, duplicitate care în final ar putea afecta eforturile pe linia integrãrii europene ºi euroatlantice.

Dar sã revenim la fondul problemei: cazul neabrogãrii articolelor 205, 208, 206, 238 ºi 239 nu este întâmplãtor. El este legat strâns de teroarea întreþinutã de actuala Putere împotriva unor lideri ai opoziþiei. Articolele în discuþie se referã în primul rând la delicte de presã, insultã, calomnie ºi ofensã adusã autoritãþii.

Mulþumesc. Îl invit pe domnul Iulian Mincu. Se pregãteºte domnul deputat Metin Cerchez.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, În declaraþia mea politicã voi prezenta interrelaþia dintre starea de sãnãtate a populaþiei ºi asistenþa medicalã în România.

Starea de sãnãtate a populaþiei din România continuã ºi în 2002 sã se menþinã la fel ca ºi în anul anterior: avem mortalitatea generalã cea mai mare din Europa; predominã în continuare mortalitatea prin boli cardiovasculare, fiind una dintre cele mai crescute, de asemenea, din Europa; natalitatea este în continuã scãdere, iar mortalitatea la copiii sub un an este printre cele mai crescute din Europa; numãrul personalului medical este printre cel mai scãzut din Europa: 1,8 medici la 1.000 de locuitori ºi 3,9 asistenþi medicali la 1.000 de locuitori Ñ în raport cu Bulgaria, spre exemplu, 33 medici, 6 asistente medicale la 1.000 de locuitori; Cehia 2,9 medici ºi 8,3 asistente medicale la 1.000 de locuitori; Suedia, 3 medici ºi 7,2 asistente medicale la 1.000 de locuitori; Spania 4 medici ºi 4,1 asistente medicale la 1.000 de locuitori.

Datoritã salariilor mici ºi condiþiilor de muncã în acest an, pe cele 2.400 posturi de medici specialiºti scoase la concurs pe întreaga þarã, dintre cei 3.000 de specialiºti proveniþi din rezidenþiat, s-au înscris numai 800 de candidaþi. Cauzele? Bugetul foarte mic al sãnãtãþii ºi asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Din cele 461 de spitale, 30% folosesc echipamente depãºite. O pãtrime au datorii pentru întreþinere; 22% datorii pentru produse alimentare; peste jumãtate din utilajele de termoficare a energiei electrice în staþii de oxigen au un grad avansat de uzurã. Peste 150 de spitale necesitã urgent reparaþii ºi consolidãri.

Sumele care au revenit prin cotizaþii ºi care au fost strânse de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate pe 2001, respectiv 41.000 miliarde, au fost girate de Ministerul Sãnãtãþii, care a acordat pentru cheltuieli de sãnãtate 34.000 miliarde, mult sub necesitãþi, având în vedere cã existau datorii de 5.000 miliarde pentru medicamente neplãtite.

Bugetul pe anul 2002 a prevãzut la capitolul ”CheltuieliÒ o sumã care va acoperi numai inflaþia. Deci criza asta se va menþine, având în vedere numãrul mare de bolnavi internaþi, de exemplu, 7.333.330 în 2001, faþã de 6.520.922 în 2000.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Metin Cerchez. Se pregãteºte domnul Cristian Sandache.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþie politicã, sau politica de a face miºto sau, altfel spus, nu toþi suntem papagali.

La aproape 2 ani de la învestiturã sunt nevoit sã vã aduc la cunoºtinþã, dumneavoastrã ºi opiniei publice, batjocura, ridicatã la rang de lege, a unor deputaþi din Biroul permanent ºi a unor funcþionari publici din conducerea Camerei Deputaþilor, care, din lefuri grase ºi scaune sus-puse, îºi permit a-ºi bate joc de demnitatea unor parlamentari.

Mã refer, îndeosebi, la secretarul general, Cristian Ionescu, la chestorul Alexandru Lãpuºan ºi la ”tovarãºulÒ, pardon!, am uitat cã ºi-a schimbat partidul, dar nu ºi nãravul, Tudor Mohora.

Nimeni, chipurile, nu a sesizat ºi verificat dacã ai lor colegi au dotarea necesarã a birourilor parlamentare. Când li s-a cerut acest lucru au interpretat-o ca un afront, de parcã aºteptau sã li se dea ºpagã ca sã facã acest lucru. Au trecut apoi la ºantaj la conducerea grupului, la ameninþãri directe. Alexandru Lãpuºan, deºi este la al doilea mandat, nu de ”arestareÒ, în funcþia de chestor, nu ºtie, dupã 6 ani, cu ce trebuie sã fie dotat un birou parlamentar. Tudor Mohora, deºi nu a vorbit niciodatã cu mine, afirmã cã l-aº fi refuzat. De Cristian Ionescu, ce sã mai spun?! Nu ºtiu pe ce pile, cunoºtinþe ºi relaþii a fost angajat, dar este cel puþin Dumnezeu în Parlamentul României. Oricum, eu nu mã pot închina unui astfel de individ, luat în braþe de cei ce l-au pus. Este problema lor de imagine.

Nu vedeþi cã orice lucru grav, pe care-l semnalizez, este luat la miºto de cei aflaþi în fruntea bucatelor. Miºtoul este ridicat la rang de lege. Este normal când eºti plin de bani!... Ce-þi mai pasã de pãrinþii care se sinucid în faþa copiilor cã nu au ce pune pe masã, cã furã un salam sã aibã familia ce mânca, ºi câte ºi mai câte.

În închisori stau doar cei care au furat o gãinã sau o pâine. Arãtaþi-mi unul, din cei care au furat miliarde, mãcar unul, care este arestat! Ce poate fi mai elocvent?!

La toate interpelãrile pe care le facem primim rãspunsuri la miºto, de genul rãspunsului Ministerului Finanþelor: ”Vom obliga sã aibã case de marcaj ºi vânzãtorii de lumânãri ºi ghioceiÒ.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache. Urmeazã domnul Vlad Hogea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi intitulatã: ”Mai mult bun-simþÒ mi-a fost sugeratã de o recentã discuþie avutã cu un muncitor ieºean, în contextul cãreia, domnul Mihai, acesta fiindu-i numele, m-a întrebat destul de tãios de ce nu se iau mãsuri drastice împotriva acelor parlamentari care absenteazã în chip repetat ºi nemotivat de la lucrãrile Camerei Deputaþilor ori Senatului.

Pornind de la paragraful existent în cuprinsul Constituþiei României, text ce precizeazã cã, ”nimeni nu este mai presus de legeÒ, cetãþeanul considera cã acesta nu este respectat tocmai de cãtre demnitarii care prin dezinteresul, real sau de imagine, manifestat faþã de lucrãrile Parlamentului, sfideazã pur ºi simplu interesele electoratului pe care îl reprezintã în cel mai înalt for legislativ al þãrii.

În acelaºi timp, cetãþeanul observa aproape retoric: ”Dacã eu aº absenta, de pildã, trei zile nemotivate de la serviciu, sunt dat urgent afarã. Oare, dumneavoastrã, parlamentarii, pe perioada exercitãrii mandatului sau mandatelor, nu vã aflaþi în serviciul naþiunii?Ò. Dacã nu se mai respectã nimic, mai bine s-ar hotãrî eliminarea din Constituþie a precizãrii potrivit cãreia ”nimeni nu este mai presus de legeÒ.

Problema, pentru unii, evident minorã, nu poate fi, cred, ignoratã. Aceste aspecte nu pot conduce decât la o accelerare a erodãrii imaginii Parlamentului în percepþia opiniei publice româneºti. Istoria a demonstrat cu prisosinþã cã, pe o anumitã perioadã de timp, astfel de reprezentãri se pot dovedi extrem de periculoase pentru însãºi ideea de democraþie.

Instituþia Parlamentului nu trebuie identificatã cu acei reprezentanþi ai sãi mai puþin chemaþi a o ilustra.

Nu cred, însã, cã avem dreptul sã nesocotim, fie ºi sub aceastã laturã, interesele esenþiale ale celor care ne-au mandatat sã-i reprezentãm. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit la microfon pe domnul deputat Vlad Hogea. Se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sãptãmâna aceasta se împlinesc exact 18 luni, adicã 1 an ºi jumãtate, de când P.S.D., fost P.D.S.R. a preluat puterea pierdutã în 1996.

Deºi alegãtorii care au votat partidul celor trei roze ofilite au sperat în mai binele þãrii, domnul Iliescu ºi Nãstase au reinstaurat un regim corupt ºi clientelar, dominat de ineficienþã ºi incompetenþã.

Populaþia este ”carne de tunÒ pentru experimentele sângeroase ale clanului de guvernãmânt. Minciuna, instituþionalizatã de Partidul Social Democrat, îi împinge pe români într-o stare de neliniºte permanentã, vecinã cu pierderea conºtiinþei de sine.

Dacã ne-am lua dupã aberaþiile propagandei P.S.D.iste, am ajunge sã credem cã trãim într-un paradis terestru, protejat cu grijã de Sfântul Ion ºi Sfântul Adrian.

Realitatea, însã, este alta, dureroasã ºi tristã pentru majoritatea locuitorilor României. Odinioarã puternici, acum suntem mai slabi ca niciodatã. Odinioarã independenþi, acum ne târâm pe fundul prãpastiei care ascunde umilinþa ºi defetismul. Odinioarã liberi, acum plãtim tribut paºalelor strãine care au ajuns sã facã legea în þara românilor.

Acestea toate datoritã neputinþei acestui popor urgisit de a-ºi lua soarta în propriile mâini ºi a vota forþele de orientare naþionalã care îi apãrã interesele.

Totuºi, lucrurile par sã se schimbe, iar încrederea electoratului în puterea de la Bucureºti a scãzut în mod semnificativ.

Pe cerul istoriei a apãrut ”carul mareÒ al renaºterii naþionale, cu care putem scoate þara din mlaºtina unde au afundat-o guvernele criminale de dupã 1989.

Atunci când îl ai ºi pe Dumnezeu de partea ta în aceastã luptã, raportul de forþe devine inegal.

Inamicii naþiunii ºi ai naþionalismului luminat, progresist, creator, au pierdut definitiv rãzboiul. Este doar o chestiune de timp, iar nouã, care am prevestit aceastã orã astralã a României, nu ne rãmâne decât sã aºteptãm sã ni se împlineascã profeþia, de dragul românilor ºi al þãrii.

Vã mulþumesc. O invit pe doamna deputat Paula Ivãnescu. Urmeazã domnul Nini Sãpunaru, în ordinea venirii.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. De multe ori îmi pun întrebarea: oare ce Dumnezeu mai cãutãm noi aici, în Parlamentul României, atâta

timp cât în viaþa oamenilor pe care îi reprezentãm nu se întâmplã nimic bun, ba, din contrã, o duc din ce în ce mai rãu?!

Un raport cosmetizat al actualei puteri, aratã, chiar aºa ºi cosmetizat, situaþia dramaticã în care cetãþenii României trãiesc. O treime din ei nu au nici mãcar minimul de subzistenþã asigurat. 6,5 persoane, în afarã de treimea pomenitã înainte, îºi pot asigura hrana care, de obicei, se recomandã în curele de slãbire.

Pensionarii, pãrinþii noºtri, rudele noastre, înaintaºii noºtri, o duc din ce în ce mai rãu. Familiile cu doi sau mai mulþi copii nu o mai pot scoate la capãt. Oare, pentru cine se guverneazã în România? Guvernul Adrian Nãstase, Guvernul P.S.D., aºa cum face ºi cu toate celelalte, ne anunþa triumfalist, la sfârºitul anului trecut, cã a crescut industria ºi P.I.B.-ul cu circa 5%. Unde Dumnezeu s-au dus aceste creºteri economice, dacã oamenii o duc mai rãu decât anul trecut?! Dacã puterea de cumpãrare, chiar ºi a celor fericiþi, care au un loc de muncã, a scãzut faþã de creºterea preþurilor ºi atunci ne gândim: oare aceºti bani din creºterea economicã, pe care sã nu o punem sub îndoialã, ajung în beneficiul populaþiei? Nu. Avem ºi rãspunsurile de rigoare. Guvernul Adrian Nãstase guverneazã nu pentru popor, nu pentru oameni, nu pentru cetãþenii României, ci pentru cei puþini ºi aleºi, care fac parte din gãºtile de interese ale acestui partid-stat.

Sunt deja cunoscute exemplele, cadourile de mii de miliarde, zeci de mii de miliarde, fãcute unui Iacubov, unui Nicolae, unui Burci de la o televiziune privatã, ºi multe, multe altele.

ªi atunci, ne gândim: pentru ce susþinem Ð care susþinem Ð o putere care ia de la sãraci sã dea la bogaþi?! Pentru ce în þara aceasta omul nu mai poate respira? Omul nu mai poate trãi, omul nu-ºi mai poate creºte copiii, omul îºi blesteamã zilele pe care le mai are. Pentru ce aceastã Putere a acaparat absolut toate pârghiile ºi le foloseºte în interesul clientelei politice?

Eu sper cã noi, cei din Parlament, indiferent de culoarea politicã, va trebui sã începem sã ne gândim ºi pentru cei care ne-au dat votul lor ºi ne-au trimis aici, altfel vom rãmâne un Parlament fãrã popor.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nini Sãpunaru. Urmeazã domnul deputat Emil Rãdulescu.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã alãtur celor care au sesizat o serie de abuzuri ale actualei puteri în administraþia localã din teritoriu. Vã fac cunoscut un caz din judeþul Vrancea: abuzul prefectului de Vrancea faþã de Consiliul local Homocea. Comuna Homocea este a patra localitate a judeþului ºi prima comunã ca numãr de locuitori: peste 10.000.

Configuraþia Consiliului local Homocea este urmãtoarea: 10 consilieri P.S.D., 6 P.N.L., 1 P.R.M. În ºedinþa ordinarã a Consiliului local Homocea, desfãºuratã în data de 28 decembrie 2001, s-a propus ºi s-a votat schimbarea din funcþia de viceprimar a domnului Solomon ªtefan, preºedinte al Organizaþiei locale a P.S.D.

Din cei 17 consilieri în funcþie, 15 au votat aceastã schimbare, iar 2 au votat împotrivã. Din cei 10 consilieri ai P.S.D., 8 au votat pentru schimbarea viceprimarului.

Dupã negocieri, între prefectul judeþului Vrancea ºi Consiliul local Homocea, ºi foarte multe presiuni, s-a ajuns la o soluþie de compromis: viceprimarul sã-ºi dea demisia. În urmãtoarea ºedinþã a consiliului local, pe ordinea de zi s-au aflat douã puncte contradictorii: revocarea hotãrârii privind schimbarea viceprimarului ºi demisia aceluiaºi viceprimar.

La aceastã ºedinþã a fost ales, prin vot secret, cu un numãr de 13 voturi pentru, viceprimar al comunei Homocea, candidatul liberal Ionescu, fapt ce a condus la neprimirea avizului de legalitate din partea prefectului.

Cu 12 voturi împotrivã ºi 5 pentru, Consiliul local Homocea a respins solicitarea prefecturii de a revoca hotãrârile.

Urmare acestui refuz, Consiliul local Homocea a fost acþionat în judecatã de cãtre Prefectura Vrancea.

În urma acestor acþiuni în justiþie împotriva consiliului local, în ziarul local subordonat P.S.D.-ului au apãrut articole care fac, probabil, parte dintr-un plan care sã conducã, în cele din urmã, la izolarea consilierilor locali ai P.N.L. din Homocea, prin atragerea consilierilor P.S.D. cãtre primari, dacã doriþi, într-un rãzboi psihologic.

Dacã aceastã presiune psihologicã nu va avea efectul scontat, probabil prefectura Vrancea ºi conducerea P.S.D., cu ajutorul justiþiei din Tribunalul Vrancea, care judecã dupã alte criterii decât cele juridice, va recurge la soluþia extremã de dizolvare a Consiliului local Homocea ºi organizarea de alegeri anticipate, sperând cã prin acestea sã recâºtige poziþiile pierdute din consiliul local, pe care, în acest moment, nu-l mai controleazã.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Rãdulescu ºi va urma doamna Constanþa Popa.

Onorat auditoriu,

Mijloacele de informare în masã anunþã cã rata inflaþiei a scãzut spectaculos în luna martie. Ce pãcat cã preþurile nu au þinut cont de aceasta.

O ratã a inflaþiei mai micã înseamnã, în mod sigur, o indexare a salariilor ºi pensiilor mai firavã. Aproape sigur înseamnã dobânzi mai mici la bãnci. Ar trebui sã însemne, foarte sigur, o încetinire a creºterii preþurilor. Însã, aceastã din urmã semnificaþie nu mai este atât de valabilã în practicã, precum în teorie. Aºa se explicã de ce nu toatã lumea mai crede în cifrele oficiale.

Deschizi televizorul la ora ºtirilor ºi îl auzi pe premier vorbind din nou despre scãderea inflaþiei. Îþi aminteºte cã tocmai s-a scumpit din nou benzina ºi cã electricitatea, energia termicã, gazele, biletele de autobuz, abonamentul la telefon, laptele ºi cafeaua, pânã ºi pingelitul pantofilor, costã mai mult.

Nefiind toþi specialiºti în economie, românii percep intuitiv diferenþa dintre rata comunicatã de autoritãþi ºi creºterea preþurilor, aºa cum se simte în portofel.

Explicaþia pe larg a acestei diferenþe se reduce, în mare, la ideea cã mediile statistice distorsioneazã realitatea.

De fapt, constaþi de fiecare datã când þi se spune cã scade inflaþia, se mai scumpeºte ceva.

Evident, îþi spui: ”Iar mint ãºtia?!Ò. De fapt, nu minte nimeni; rata inflaþiei scade, pe bune. În martie a fost chiar nesemnificativã. Paradoxul se explicã prin modul în care este calculatã rata inflaþiei. Încã un exemplu: în statisticã, o familie alocã pentru apã, canalizare, salubritate, gaze, încãlzire centralã doar 7% din totalul cheltuielilor lunare, adicã mai puþin pentru pâine, produs ce reprezintã 8,4% din cheltuielile totale.

În realitate, o familie de 3 persoane, cu venituri de circa 7 milioane de lei, apropiate de caracteristicile familiei medii, din punct de vedere statistic, ºi înghesuitã în douã camere la bloc, plãteºte o întreþinere de circa 700.000 lei, vara ºi peste 1,5 milioane de lei, iarna.

Inutil sã mai facem comparaþia cu cheltuielile totale sau cu cele pentru pâine.

Trebuie sã mai adãugãm cã, în timp ce pâinea s-a scumpit cu numai 11% în cursul anului trecut, preþul gazelor s-a dublat, gigacaloria s-a scumpit cu 64%, apa ºi serviciile de canalizare ºi salubritate cu 35%.

Mulþumesc ºi eu.

O invit pe doamna deputat Constanþa Popa ºi va urma domnul Eugen Nicolaescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi o dedic familiei, deoarece în fiecare an la 15 mai se sãrbãtoreºte Ziua Internaþionalã a Familiei ºi Ziua Familiei Române, un eveniment, din nefericire, puþin marcat, în mod special, în acest an, ºi trecut neobservat pentru mulþi dintre noi.

Consider cã aceastã declaraþie politicã este cu atât mai necesarã, cu cât zilele acestea s-a prezentat pe Media situaþia sãrãciei sau categoriile cele mai defavorizate din punct de vedere al veniturilor familiale, ºi familiile cu mulþi copii au o pondere foarte mare în cadrul celor care au venituri foarte mici. Sã nu mai aibã nevoie societatea româneascã de familii cu mulþi copii, de cei care asigurã perpetuarea neamului românesc? Este adevãrat cã în România, ca în toate societãþile în curs de dezvoltare, familia a suportat profunde transformãri: de la extinderea coabitãrii celibatului, la diminuarea rolului pãrinþilor în cãsãtoria tinerilor, la scãderea ratei nupþialitãþii ºi a natalitãþii, pânã la creºterea divorþului. Dar, specialiºtii considerã, ºi realitatea ne confirmã, cã aceste fenomene pot crea consecinþe grave pentru indivizi, dar ºi pentru societate.

Creºterea frecvenþei bolilor psihice, a sentimentului de insecuritate, mutaþiile apãrute în comportamentele descendenþilor, printre care creºterea potenþialului delincvenþial, în special în rândul copiilor proveniþi din familii monoparentale, sunt câteva dintre fenomenele care trebuie sã ne îngrijoreze.

Familia româneascã a suportat ºi ea, în ultimii ani, schimbãri profunde, de ordin structural ºi comportamental. Trecerea la economia de piaþã a pus familia româneascã în faþa unor situaþii noi, între care cele mai grele sunt cele legate de ºomaj ºi sãrãcie, ºi poate aºa se explicã scãderea continuã a natalitãþii, dacã þinem cont de faptul cã ºi lipsa locuinþelor îngreuneazã situaþia tinerilor de a-ºi întemeia o familie ºi afecteazã în mod direct calitatea vieþii ºi comportamentul nostru demografic.

Importul unor modele, considerate occidentale, au dus la apariþia, în ultima vreme, a unei mari diversitãþi de modele familiale ºi stiluri de viaþã noi, deºi încã reduse faþã de modelul nostru tradiþional, românesc, de nucleu familial.

Aceste noi stiluri de viaþã submineazã stabilitatea familiei însãºi ºi determinã sistemul de securitate socialã sã se adapteze acestor situaþii.

Vã mulþumesc ºi eu.

Nici cã nu se putea, de ziua dumneavoastrã, sã nu vã alegeþi o temã de suflet, ºi bine aþi fãcut.

Vã urez ”La mulþi aniÒ dumneavoastrã, ºi tuturor celor care astãzi îºi sãrbãtoresc ziua, colegi de parlament.

Îl invit pe domnul deputat Eugen Nicolaescu. Se pregãteºte domnul Buga Florea.

Întreaga þarã, cetãþeni, oameni politici, mass-media, asistã, în ultimul timp, la spectacolele mediatice oferite de Ministerul Turismului prin persoana domnului DanMatei Agathon.

Dupã ce, timp de aproape douã sãptãmâni, oficialul amintit s-a jucat în public de-a ”Uite Dracula, nu e DraculaÒ, acum paginile ziarelor româneºti ºi ecranele televizoarelor sunt asaltate de problema palmierilor de pe litoralul românesc.

”Palmieriada agathonianãÒ pare a fi capul de afiº al ºtirilor de la cele mai importante televiziuni, iar vajnicul ministru al turismului nu scapã nici o ocazie de a se mândri cu realizãrile sale, ce se dovedesc a fi, în realitate, doar niºte investiþii pãguboase.

Este motivul pentru care nu încetãm sã ne întrebãm: ce sau cine l-a determinat pe domnul ministru Agathon sã aprobe achiziþionarea celebrilor palmieri, din import, cu sume cuprinse între 400 ºi 700 de dolari pe bucatã, în loc sã solicite Grãdinii Botanice din Iaºi aceleaºi plante, dar la jumãtate de preþ, în care este inclus ºi efortul de aclimatizare în România.

În timp ce populaþia se luptã cu majorãrile de preþuri la bunurile de larg consum, cu creºterea facturilor la utilitãþi, pentru Guvernul P.S.D. principala problemã nu pare a fi supravieþuirea cetãþenilor României, aflaþi în pragul mizeriei, ci supravieþuirea, deja, a faimoºilor palmieri ai ministrului Agathon.

Dacã privim spre ceea ce se doreºte a fi o reformã fundamentalã în turismul românesc, observãm cã toate acþiunile ministrului turismului sunt doar o cursã mediaticã, în care aleargã fãrã sprijinul unor acþiuni concrete ºi viabile care sã asigure României un succes real în domeniu.

Astfel, se ºtie cã orice proces de reformã trebuie sã fie susþinut de o legislaþie performantã, coerentã ºi adaptatã la nevoile reale ale acestei þãri.

Este inutil sã mai amintim faptul cã lansarea de proiecte fãrã acoperire, fãrã fundamentare, aºa cum s-a dovedit a fi **Dracula Park** sau plantarea de plante exotice, nu poate þine loc de avantajul pe care îl constituie implementarea unei legislaþii de naturã sã aducã încredere ºi performanþã operatorilor de turism români sau strãini. În contradiþie cu scopul declarat de a atrage cât mai mulþi turiºti strãini pe litoralul ºi în munþii României, ministrul Agathon a acceptat, fãrã a schiþa mãcar o umbrã de protest, majorarea cotei de t.v.a. pentru turismul internaþional la 19%.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Buga Florea ºi va urma domnul Napoleon Pop.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Conducerea Camerei Deputaþilor le-a aprobat domnilor deputaþi Ilie Neacºu ºi Sever Meºca sã-ºi lanseze azi, la Clubul parlamentarilor, o culegere de insulte, calomnii ºi denigrãri la adresa liderilor Partidului România Mare, intitulatã pompos ca fiind o carte.

Nu ne deranjeazã maculatura produsã de foºtii noºtri colegi, debarcaþi din partid pentru abateri grave, dar ne deranjeazã faptul cã le-a fost pus la dispoziþie un club, fãrã consultarea membrilor plãtitori de cotizaþie, pentru a-ºi exhiba creaþiile.

Întrucât suntem împotriva ridicãrii insultei ºi calomniei la rangul de principii, ale desfãºurãrii disputelor politice, am încercat sã-i determinãm pe susþinãtorii din umbrã ai celor doi creatori sã renunþe la gãzduirea acestei reprezentaþii de circ, pe cât de jalnicã, pe atât de dezagreabilã, dar pânã la urmã se rãsfrânge asupra întregului Parlament.

Demersul nostru nu a reuºit, semn cã preopinenþii noºtri sunt încurajaþi sã-ºi joace pânã la capãt rolul rezervat de cãtre noii lor stãpâni.

Acestea sunt considerentele pentru care, de la aceastã tribunã, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare din Camera Deputaþilor doresc sã fac public protestul nostru adresat preºedintelui Camerei Deputaþilor.

## Domnule preºedinte Valer Dorneanu,

Deputaþii Partidului România Mare protesteazã energic împotriva deciziei de a se pune Clubul parlamentarilor la dispoziþia domnilor Ilie Neacºu ºi Sever Meºca pentru a lansa astãzi ºi acolo o culegere de insulte ºi calomnii la adresa liderilor partidului nostru, din care aceºtia au fost excluºi pentru abateri grave. Toþi suntem membri ai clubului ºi ne aºteptam sã fim consultaþi înainte de luarea deciziei, care transformã sediul Camerei Deputaþilor într-un ”bâlci al deºertãciunilorÒ. Lansarea unei maculaturi imunde, scrise într-un limbaj suburban, nu onoreazã Parlamentul þãrii. Din contrã, este de naturã sã-l discrediteze ºi mai mult în faþa opiniei publice.

Pe de altã parte, se creeazã un precedent periculos, deoarece ºi alþii vor dori sã se rãzboiascã în acelaºi mod cu adversarii politici, ceea ce va transforma Clubul parlamentarilor într-o scenã bulevardierã.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop; se pregãteºte domnul Mihai Baciu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþiile unor distinºi miniºtri ai Guvernului, relatãri ºi reluãri în presã, aduc în centrul opiniei naþionale, ºi nu numai, disfuncþionalitãþi în relaþiile României cu F.M.I. ºi Banca Mondialã .

Anul 2002 fiind un an special pentru România, indiferent de natura ºi profunzimea noilor înþelegeri apãrute cu cele douã organizaþii financiare internaþionale, exact când noi tranºe de credit care trebuiau eliberate sunt amânate, ceea ce se întâmplã devine deja sistemic. Acest lucru ar trebui sã îngrijoreze nu numai pe politicieni ºi întreaga societate româneascã, întrucât, pentru a nu ºtiu câta oarã, România, în faþa unor promisiuni finalizate cu semnãturi în regulã, îºi manifestã neputinþa de a trece prin constrângeri negociate ºi asumate.

Aceastã boalã este caracteristicã tuturor guvernelor din perioada de tranziþie ºi este o dovadã cã pe guvernanþii ajunºi la putere prin promisiuni populiste îi intereseazã mai puþin destinele acestei þãri pe termen mediu ºi lung, cât interesele personale imediate, de a nu-ºi pierde poziþiile ministeriale.

Atât timp cât opþiunea euroatlanticã plutea în aer, fãrã ºanse clare de materializare, o astfel de atitudine, poate explicabilã, nu a fãcut decât sã punã dupã fiecare eºec al finalizãrii acordului cu F.M.I. ºi Banca Mondialã câte un bolovan la temelia lipsei de credibilitate externã a României. Dar acum, în preajma unei posibile decizii favorabile pentru aderarea la NATO a României, doar în cîteva luni, cum mai poate fi înþeleasã lipsa de coerenþã ºi finalitate în derularea condiþionalitãþilor asumate pentru macrostabilizare ºi restructurarea economiei naþionale?

Sã nu uitãm cã însuºi Guvernul s-a lãudat cu fermitatea negocierilor purtate, cu rezultatul bun al acestora pentru România ºi, atunci, întrebarea este: ce scârþâie ºi la cine, când este vorba de obligaþii asumate? Mai mult, ceea ce deranjeazã este cã ºi acel puþin asumat în cunoºtinþã de cauzã trezeºte în discursul guvernanþilor o lozincã extrem de periculoasã, cu care F.D.S.N. a ajuns la putere în 1992, Ð deci cu 10 ani înainte Ð, respectiv cã reforma se face numai în mãsura în care ea poate fi asimilatã de populaþie.

Vã mulþumesc ºi eu. Am plãcerea sã-l invit pe domnul deputat Mihai Baciu sã ne onoreze cu declaraþia Excelenþei sale... ªi urmeazã domnul Viºinescu.

## **Domnul Mihai Baciu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Trebuie sã intru în tonul limbajului dumneavoastrã. Deci:

Excelenþa voastrã, domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Nu voi face azi o declaraþie politicã pe o temã anume, pe o temã punctualã.Sunt atât de multe, încât nu m-am hotãrât pe una anume, ci voi face o declaraþie de politicã generalã, plecând de la constatarea, absolut evidentã pentru oricine cã, în ultimul timp, în massmedia româneºti, în presã, în televiziune, oriunde vreþi dumneavoastrã, inclusiv aici, la Parlament, partidul de guvernãmânt, prin toate mijloacele, cu toate ocaziile ºi din toate direcþiile atacã Partidul Democrat, în care vede

duºmanul principal, duºmanul ireconciliabil care trebuie distrus. Este adevãrat cã noi suntem, nu ”duºmanul principalÒ, suntem adversarul principal al partidului de guvernãmânt ºi suntem percepuþi în mod corect.

Din aceastã cauzã, partidul de guvernãmânt a îndreptat toate tunurile, unele de tinichea, împotriva liderului formaþiunii noastre, împotriva lui Traian Bãsescu, pe care încearcã pe toate cãile, cum vã spuneam, ºi cu toate mijloacele, sã-l demonizeze. Nu-l acuzã numai de fapte negative de ordin politic sau economic, dar chiar face, de multe ori, presa subordonatã Puterii, trimiteri la aºa-zise defecte fizice, de comportament ºi mai ºtiu eu cum, metode pe care le cunoaºtem mai demult.

Dar sã lãsãm la o parte aceste constatãri ºi sã revenim la câteva fapte, absolut idubitabile. În Consiliul General al Municipiului Bucureºti s-a ajuns, din cauza acestei uri, din cauza acestei duºmãnii fãrã limite împotriva lui Bãsescu, ca aceºti consilieri ai P.S.D.-ului sã voteze ºi sã adopte mãsuri care vin în totalã contradicþie cu interesul general al celor pe care îi reprezintã Domniile lor; este vorba de bucureºteni. Suntem pe cale sã pierdem bani mulþi, nemaipunând la socotealã obrazul pe care ni-l pãtãm mereu, datoritã acestei duºmãnii faþã de primarul general al Capitalei din partea consilierilor Municipiului Bucureºtiului ai P.S.D.-ului.

Ba, mai mult decât atât Ð ºi v-aº ruga sã reþineþi cu mare atenþie ceea ce spun acum Ð am înþeles (ºi eu zic cã am înþeles bine) cã aceºti consilieri vor sã introducã recurs în anulare împotriva hotãrârilor definitive ale instanþelor, care au constat Ð instanþele, deci, au constatat Ð caracterul nelegal ºi netemeinic al acelor hotãrâri pentru care a fost desfiinþat de cãtre Guvern Consiliul General. Cu alte cuvinte, ei încearcã acum, printr-o miºcare disperatã, bazându-se pe ideea cã procurorul general, subordonat Puterii, va accepa acest recurs în anulare ºi vor anula alegerile care trebuie sã se þinã în Municipiul Bucureºti pentru Consiliul General. Este o încercare disperatã, eu sper sã nu aibã succes, dar în condiþiile politice în care trãim nu este exclusã nici o asemenea eventualitate.

**:**

ªi treceþi la P.S.D. sau la P.R.M.?

S-au promovat în Parlament acte normative în contradicþie vãditã cu Constituþia ºi cu legile existente, pentru a satisface clientela politicã a P.S.D., numeroasã ºi rapace, numeroasã ºi tot mai lacomã. Mã refer la Ordonanþa nr. 184, care a dat pe mâna primãriilor de sector tot ce înseamnã administrare a patrimoniului ºcolar; s-a promovat o ordonanþã de urgenþã care dã pe mâna sectoarelor autorizaþiile de construcþii, se promoveazã alte ºi alte mãsuri legislative în vãditã contradicþie cu cadrul legislativ general ºi Constituþia, tocmai pentru a promova interesele clientelei ºi pentru a scãdea, atât cât mai avem ºi noi, din influenþa opoziþiei, fie ea democratã, fie ea liberalã.

ªi, atunci, în încheiere, stau ºi mã întreb, fãcând ºi paranteza: P.S.D.-ul a reuºit sã punã mâna ºi sã controleze aceastã mare parte din mass-media naþionale, mass-media publice Ð mã refer la Televiziunea Românã, la Radioul Naþional, la **Rompres** , acum, a fost clocitã, dupã cum ºtiþi, ºi o Lege privind audiovizualul, pe care o vom lua în discuþie... ªi domnul Ionel Olteanu, care se distreazã aici, în faþa mea, amicul meu ºi colegul meu de la Consiliul Europei, ºtie foarte bine...

Nu vã provocaþi colegii, vã rog frumos, cã vã intimideazã, pe urmã!

## **Domnul Mihai Baciu:**

Excelenþa voastrã, nu mã intimideazã domnul Olteanu!

**Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Nici nu am încercat!

## **Domnul Mihai Baciu:**

Nici nu încearcã, ºtie cã nu are nici un succes, dar este vesel pentru cã, uneori, adevãrul duce, sigur, la stãri de veselie...

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Aºa este! Bravo, domnule Baciu!

Deci, a controlat ºi controleazã P.S.D.-ul o mare parte din mass-media româneºti ºi prin intermediul acestora duce aceeaºi politicã de care vã spuneam mai înainte, în loc sã se ocupe de marile probleme ale þãrii. Sunt metode cunoscute, domnilor! Când sãrãcia creºte, când învãþãmântul se aflã în colaps Ð ne aflãm în faþa blocãrii anului ºcolar Ð, când sãnãtatea este vai de capul ei, a oamenilor, nu a noastrã, cei din sala aceasta, când omul vine la spital cu medicamente ºi cu mâncarea de acasã, sigur cã sunt cunoscute aceste mijloace de deterunare a atenþiei publice prin atacuri la persoane, la partide, prin scoaterea în evidenþã, în prim plan, a unor fapte nesemnificative: accidente, epidemii, eu ºtiu, cine ºtie ce borfaºi pe care îi prinde poliþia º.a.m.d.

Aºa încât, închei, domnule preºedinte...

Era ºi timpul!

Era ºi timpul sã închei, deºi tema pe care o pun nu are sfârºit... Închei, domnule preºedinte, spunând colegilor mei, dintre care mulþi îmi sunt prieteni, din partidul de guvernãmânt, cã existã un adevãr foarte vechi, pe care Biblia l-a afirmat acum mai mult de 2.000 de ani, cã Biblia se întinde pe mai mult de 100 de ani, care

spune cã: ”De ceea ce te temi, în general, nu scapiÒ. Vã temeþi de noi, în primul rând, de Partidul Democrat, nu veþi scãpa, pentru cã avem doi aliaþi extraordinari: valoarea noastrã ºi erodarea, pe drept cuvânt, prin politica generalã a partidului de guvernãmânt.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi, pentru atenþia cu care m-aþi ascultat.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumim, aplauze furtunoase.

Îl invit la microfon pe domnul Marinache Viºinescu ºi se pregãteºte domnul Sali Negiat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Într-o apariþie recentã pe postul de televiziune, premierul Adrian Nãstase explica, în _speech_ -ul sãu, faptul cã Guvernul va dirija resursele bugetare alocate agriculturii numai cãtre marile exploataþii agricole.

Dintr-o analizã atentã, remarcãm cã de la preluarea puterii de cãtre actuala Coaliþie guvernamentalã P.S.D.U.D.M.R., cel mai de amploare fenomen economic, politic ºi social în agriculturã îl constituie nu reconstituirea dreptului de proprietate asupra pãmântului, ci, mai ales, constituirea de mari moºii, acþiune pe care o putem numi fãrã nici o exagereare ”moºieriadaÒ. Prin aceasta, actuala Putere îºi aranjeazã clientela politicã, luând în stãpânire, la limita legii, cea mai importantã ramurã a economiei româneºti Ð agricultura.

În realizarea acestui deziderat, Puterea nu a þinut cont absolut de nimic, astfel cã s-a intrat inclusiv în domeniul privat al statului, care, din 900.000 de ha, mai are, dupã datele primite la Comisia pentru agriculturã a Camerei Deputaþilor de la domnul Candet, directorul A.D.S.-ului, numai 350-400.000 ha. Aºadar, din domeniul privat al statului lipsesc 500-550.000 ha pãmânt, care a fost luat în proprietate în mod ilegal.

Dacã mai adãugãm faptul cã privatizarea fostelor I.A.S.-uri ºi concesionarea pãmântului acestora s-a fãcut ºi se face în sens unic cãtre clientela politicã aservitã P.S.D.-ului, atunci, ne putem explica adevãratul substrat al afirmaþiilor premierului Adrian Nãstase vizavi de faptul cã Guvernul va dirija resursele bugetare alocate agriculturii numai cãtre exploataþiile agricole mari. În fapt, prin aceastã precizare, primul-ministru recunoaºte cã banii de la buget vor fi dirijaþi, acordaþi, moºierimii pesediste, asigurându-i-se astfel ºi resursele financiare necesare desfãºurãrii procesului de producþie în mod gratuit.

Dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor cetãþeni ai României din mediul rural, în calitatea pe care o aveþi de mici producãtori agricoli, trebuie, dupã opinia primului-ministru, sã fiþi înþelegãtori, sã apreciaþi cã prin aceastã mãsurã nu vi se doreºte decât binele. Bine pe care, însã, Domniile voastre nu îl remarcaþi, de 12 ani încoace, decât în curþile celor care au fost sau sunt încã în slujba Puterii.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Sali Negiat; urmeazã domnul Nicolae Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Acum câteva luni, tot pe acelaºi subiect, fãceam o intervenþie, dar, din pãcate, se vede cã nu prea ºi-a fãcut efectul ºi suntem nevoiþi sã facem o altã intervenþie.

Capitala României, Bucureºti, are o comunitate musulmanã încã din secolele trecute, Alexandru Ioan Cuza, aprobând înfiinþarea unui nou cimitir musulman, în locul celui existent, în plin centru Ð zona Ciºmigiu Ð, deoarece existenþa locuitorilor de credinþã islamicã necesita acest lucru. Pânã în prezent, Cimitirul musulman funcþioneazã în cadrul Cimitirului eroilor turci, care este proprietatea Republicii Turcia, iar spaþiul aferent cimitirului pentru locuitorii Municipiului Bucureºti este deja plin cu morminte.

De aici rezultã necesitatea unui nou cimitir pentru comunitatea musulmanã ºi Parohia musulmanã din Bucureºti, care cuprind, la ora actualã, un numãr de peste 30.000 de locuitori de confesiune islamicã, care sunt atât cetãþeni români de diferite origini etnice, tãtari, turci, albanezi, arabi etc., cât ºi cetãþeni strãini stabiliþi în Bucureºti în ultimii 12 ani, turci, arabi etc., din diferite motive. La aceastã realitate se adaugã existenþa ambasadelor diferitelor þãri musulmane sau cu populaþie musulmanã semnificativã, care au, de asemenea, personal de confesiune musulmanã.

Dupã 1990, Parohia musulmanã din Bucureºti a acþionat pentru obþinerea unui teren aferent unui nou cimitir. Abia în anul 2001, prin Hotãrârea Consiliului General al Municipiului Bucureºti nr. 59/29 martie 2001, Anexa 3, ºi validatã de Prefectura Municipiului Bucureºti este repartizat un teren de 3 ha pentru Cimitirul musulman ºi 3,7 ha extindere cimitirul ortodox, la cel de 17,2 ha cimitir ortodox deja existent, toate aceste terenuri fiind în zona Domneºti, Cimitirul Prelungirea Ghencea, sectorul 6.

Parohia musulmanã Bucureºti a obþinut toate avizele ºi acordurile conforme cu legislaþia în vigoare ºi pentru cimitirul ortodox existent, care deja funcþiona, toate cheltuielile fiind suportate de comunitatea musulmanã.

Din luna iunie 2001, comunitatea musulmanã se loveºte de refuzul Primãriei Generale a Municipiului Bucureºti pentru aplicarea acestei hotãrâri a Consiliului General, refuz ce nu se întemeiazã pe nici o bazã legalã. Anexa la acea hotãrâre atestã, prin Avizul de urbanism nr. 3 CA 21/XI/27.09.2000, cã terenul repartizat este proprietatea domeniului privat sau public al Primãriei Municipiului Bucureºti sau al statului.

## Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Vasilescu; urmeazã domnul Ionel Olteanu.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu trebuie sã bagatelizãm ºi nici sã încâlcim în fraze de un optimism oficial boala certã de care suferã societatea româneascã ºi care se manifestã în fenomenul dedublãrii indiferente, ci sã o dezvãluim poporului pentru ca sã învãþãm ceea ce nu trebuie sã repetãm: politicã, discursuri, promisiuni, programe de guvernare, dar ceea ce ne aratã viaþa, istoria adevãratã a încercãrilor, este foarte departe de aceste fermecãtoare perspective. La ce bun aceste fraze umflate ºi absolut false? Viaþa ne demascã înºelãciunile ºi amãgirile ºi scoate la luminã, mai devreme sau mai târziu, artizanii nimicirii ei, ne aratã în mod concret ºi ne bagã cu de-a sila în capete ceea ce este. De 12 ani se duce cea mai meschinã politicã de amãgire a unui popor lipsit pe zi ce trece de orice speranþã.

11 septembrie 2002 reprezintã data la care am început sã prezentãm interes pentru americani, ca fiind o posibilã placã turnantã între Orient ºi Occident. Cred cã motivele pentru care Statele Unite priveºte insistent cãtre România nu sunt cele de apreciere, ci, mai degrabã, de interes.

Avantajul istoric în aceastã conjuncturã, pentru România, îl reprezintã Marea Neagrã, un argument strategic pentru scopurile Administraþiei Bush. Creºterea interesului strategic-economic al Bazinului Mãrii Negre, în relaþie cu sudul Caucazului ºi cu Bazinul petrolifer al Mãrii Caspice, reprezintã motivele pentru care România devine, iatã, atrãgãtoare.

Ca sã se vadã cât de apreciaþi suntem de aliatul numãrul 1 al S.U.A., Marea Britanie, citim în ”The EconomistÒ astfel: ”Strecurarea în NATO a codaºei Românii, þarã cu mulþi sãraci lipiþi pãmântului, înnãcriþi, gata sã îi asculte pe populiºti, ºi nu tocmai devotaþi, din instinct, valorilor civice occidentale...Ò. Câtã nevoie trebuie sã aibã NATO de noi, dacã ne ia cu sãrãcie cu tot, cu corupþie cu tot!

”O sã intrãm în NATO!Ò Dezideratul acesta se va îndeplini cu toate avantajele lui, dar ºi cu toate sacrificiile, cu obligaþiile ce decurg de aici. Dar ceea ce se omite a se spune sunt costurile fabuloase la care se ridicã participarea noastrã în cadrul Alianþei.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ionel Olteanu. Urmeazã doamna deputat Mihaela Ionescu.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã cum cunoaºteþi, joi, 16 mai 2002, Comisia de monitorizare a respectãrii angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, reunitã la Bucureºti, a hotãrât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenþi, închiderea procedurii de postmonitorizare a obligaþiilor ºi a angajamentelor României.

Aceastã importantã hotãrâre, comparabilã cu decizia de anul trecut privind înlãturarea obligativitãþii vizelor pentru cetãþenii români în þãrile europene aparþinând spaþiului Schengen, reprezintã, fãrã îndoialã, o confirmare a progreselor României pe calea reformelor democratice ºi a ataºamentului autoritãþilor române faþã de valorile europene ale democraþiei pluraliste, ale statului de drept ºi ale drepturilor omului.

Dincolo de orice atitudini individuale, erori sau imperfecþiuni sesizabile încã în viaþa cotidianã referitoare la aceste valori esenþiale, astãzi putem avea, iatã, certitudinea cã România este o democraþie veritabilã, dotatã cu un stat de drept funcþional, care are, în sfârºit, legitimitatea sã priveascã cu încredere justificatã într-o integrare rapidã în NATO ºi Uniunea Europeanã.

Monitorizarea de cãtre Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei a unor angajamente ºi obligaþii specifice asumate îndeosebi de þãrile din Europa Centralã ºi de Est, cu prilejul admiterii acestora în Organizaþia Drepturilor Omului de la Strasbourg, este un exerciþiu democratic bazat pe cooperare, asistenþã ºi solidaritate pentru consolidarea unui spaþiu european de securitate democraticã.

În prezent, România este recunoscutã ca parte componentã a Europei democratice, ca beneficiar ºi furnizor de securitate democraticã, datoritã consolidãrii valorilor europene în practica autoritãþilor naþionale ºi în comportamentul cetãþenilor sãi.

Contrar percepþiei actuale referitoare la originea ºi obiectul procedurii de monitorizare a A.P.C.E., exerciþiul care vizeazã statele membre ale Consiliului Europei denumite ”Noile DemocraþiiÒ, dar ºi cele cu democraþie vulnerabilã ori disfuncþionalã, demonstreazã cã aceastã procedurã nu a început ºi nu se va termina cu România. În acest sens, amintim angajamentul asumat de Spania, cu prilejul admiterii sale în Consiliul Europei la 8 octombrie 1977, de a adopta o constituþie democraticã ºi angajamentul asumat de Lichtenstein în 1978 de a accepta în condiþii asemãnãtoare obligaþia de a lua mãsurile necesare privind discriminarea femeilor.

Vã mulþumesc ºi eu. O invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu. Urmeazã domnul Emil Boc.

Cu rugãmintea sã concentraþi, deoarece suntem în crizã de timp.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Dragi colegi,

Declaraþia politicã de astãzi se înscrie în linia celei începute de colegul meu de la minoritatea turcã. Dânsul aducea atenþiei dumneavoastrã situaþia necesitãþii unui cimitir musulman în Bucureºti. Eu, în declaraþia mea, mã voi referi la situaþia paradoxalã a cimitirului militar Ghencea din Bucureºti.

Reforma Armatei Române indicã o multitudine de parametri, dintre care, inevitabil, unii au fãcut deliciul presei.

Nu la amãnuntele de strategie sau organizare se referã prezenta declaraþie politicã, ci la niºte aspecte cotidiene destul de paradoxale, ca sã nu le numim groteºti.

Nu vom vorbi nici despre numãrul mare de generali ai unei armate din ce în ce mai mici, ci de faptul cã mulþi dintre deþinãtorii noilor grade, într-o luptã ”eroicãÒ în timp de pace, se ºi bulucesc sã-ºi asigure morminte cât mai centrale pe aleile principale ale neîncãpãtorului cimitir militar Ghencea din Bucureºti.

Bãtrânele vãduve ale veteranilor, soþiile piloþilor pieriþi în accidente aviatice, rudele eroilor neamului nu îºi mai gãsesc mormintele, deoarece fiecare alee centralã a fost îngustatã de un ºir de gropi care au fost iniþial sãpate fãrã a presupune moartea iminentã, pe unele gravânduse în grabã ulterior numele unor persoane care vor sãºi asigure încã de pe acum, când încã mai sunt ”în pâineÒ, un loc de veci pentru VIP-uri.

Declaraþia de faþã este urmarea numeroaselor memorii ºi sesizãri primite de la vãduvele de militari care nu mai pot accede pe aleile principale, dar ºi pe cele secundare spre mormintele celor dispãruþi, deoarece noile gropi, în marea lor majoritate concesionate unor gradaþi încã în viaþã, sunt practic lipite de celelalte morminte datoritã amplasamentelor improprii.

Se cunoaºte faptul cã o înmormântare militarã implicã, în majoritatea cazurilor, dacã nu chiar în toate cazurile, prezenþa fanfarei, a unui pluton de onoare care necesitã un drum larg care trebuie sã intre în cimitir pe o alee, nu în monom.

Dupã o iarnã în care mulþi bãtrâni nu au mai putut veni la cimitir, aceºtia intrã acum în panicã pentru cã gãsesc acolo un peisaj cu totul nou.

Vã mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Emil Boc. Urmeazã domnul Costel Ionescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia politicã pe care o voi prezenta are ca titlu generic ”Guvernul P.S.D. mimeazã democraþiaÒ.

P.S.D. mimeazã democraþia nesocotind grav interesele poporului român, iar strategia de marketing pentru piaþa externã a Guvernului nu corespunde, din pãcate, nici pretenþiilor instituþiilor europene, nici promisiunilor electorale ale P.S.D.

Guvernul P.S.D. a demonstrat recent cã preferã sã mintã decât sã facã reformã.

Pentru Guvernul Nãstase, satisfacerea intereselor clientelei politice reprezintã o urgenþã. (vezi ordonanþele S.N.T.R. ºi RAFO Oneºti.) În schimb, reforma este o preocupare secundarã.

Minciunile din campania electoralã nu le contabilizeazã nimeni. Minciunile oferite ca marfã de export nu pot rãmâne însã fãrã consecinþe.

Statul de drept presupune însuºirea valorilor democratice ºi, mai ales, voinþa de a le respecta.

Doar înfiinþarea unor instituþii, paravan de hârtie împotriva abuzurilor sau corupþiei, nu þine loc de reformã instituþionalã. Înfiinþarea unor instituþii care nu au la dispoziþie mijloacele de a funcþiona este o mãsurã sterilã, fãrã nici o contribuþie practicã la progresul societãþii româneºti. Exemplu: instituþia Avocatul Poporului constituie unul dintre pilonii de bazã ai funcþionãrii statului de drept în România.

Aceeaºi corupþie generalizatã care ameninþã acum ºansele României de integrare în NATO submineazã ºi încrederea cetãþenilor români în democraþie. În aceste condiþii, instituþia Avocatul Poporului rãmâne, în detrimentul intereselor românilor, doar o cenuºãreasã.

Avocatul Poporului, ca instituþie, se remarcã în prezent doar prin sfidarea acesteia de cãtre autoritãþile statului ºi în special de cãtre Guvernul Adrian Nãstase.

Recent, Avocatul Poporului a pierdut o finanþare nerambursabilã în valoare de 1.000.000 de euro din partea instituþiei similare din Grecia, pentru cã Guvernul român nu a fost capabil sã îi asigure un sediu în care sã îºi desfãºoare activitatea. Acest lucru a fost posibil în condiþiile în care diligenþele Avocatului Poporului pe lângã autoritãþile române, în vederea dobândirii unui spaþiu, au început încã de anul trecut, de la numirea Domniei sale în funcþie, ºi au atins punctul culminant anul acesta, cu ocazia dezbaterii în Parlament a raportului Avocatului Poporului pe anul 2001. Care a fost rãspunsul Guvernului Nãstase? Sfidare! Care a fost rãspunsul Guvernului Nãstase? Atribuirea spre folosinþã Avocatului Poporului a unui hol al **Bãncii Agricole** . Aceasta în condiþiile în care domnul prim-ministru Adrian Nãstase are ambiþia personalã de a cheltui 400 de miliarde de lei de la buget pentru transformarea unei aripi a Parlamentului în muzeu de artã contemporanã. În acelaºi timp, în aceleaºi condiþii, Poºta Românã a achiziþionat, în schimbul sumei de 65 de miliarde de lei, un bloc, aparþinând firmei **Gelsor** a lui Sorin Ovidiu Vântu, pentru mutarea unor birouri.

Mulþumesc frumos.

O datã cu urarea de ”La mulþi ani!Ò, îl invit pe domnul Costel Ionescu sã ia cuvântul.

Urmeazã domnul Pãºcuþ.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc pentru urare, domnule preºedinte. Declaraþia mea este intitulatã: ”Onoarea guvernanþilor este pusã la îndoialãÒ.

În goana furibundã de afirmare pe arena turismului internaþional, ministrul Dan Matei Agathon ºi-a legat destinul de înfãptuirea proiectului faraonic **Dracula Park** , amplasat în apropierea aºezãrii medievale Sighiºoara.

În situaþia în care acest proiect nu va putea fi realizat, ministrul turismului ºi-a exprimat dorinþa de a demisiona din funcþie.

Am prezentat cu circa o lunã în urmã inoportunitatea construirii acestui parc de distracþii în apropierea Sighiºoarei, pe platoul Braite, precum ºi denumirea datã, prin care se aduce voit un prejudiciu imens de imagine poporului român, prin eludarea istoriei ºi dezavuarea unor personalitãþi istorice ale poporului nostru, aspect reliefat în acest sens în special în presa din strãinãtate. Pentru realizarea acestui kitsch s-a lansat un împrumut la nivel naþional la care a subscris primul chiar primul-ministru, iar apoi alþi miniºtri ºi membri importanþi ai P.S.D.-ului.

Cu circa o sãptãmânã în urmã, primul moºtenitor al tronului Marii Britanii, Charles, care a efectuat o vizitã în þara noastrã, ºi-a exprimat dezacordul faþã de proiectul **Dracula Park** lângã Sighiºoara. Efectul a fost imediat, prin recomandarea de cãtre Preºedintele Ion Iliescu de neîncepere a lucrãrilor în aceastã zonã. În aceste condiþii, ministrul Agathon ºi-a fãcut publicã intenþia de demisie în cazul imposibilitãþii construirii parcului Dracula.

Partidul România Mare considerã cã fondurile colectate, precum ºi cele din buget puteau fi dirijate ºi folosite în foarte multe domenii care solicitã imediat infuzie de capital pentru reabilitarea parþialã a unor situaþii din ce în ce mai disperate în care trãieºte sub limita de subzistenþã circa 70% din populaþia þãrii.

Cel mai important capital al oricãrei societãþi este omul, aspect neglijat de cãtre toate guvernele postdecembriste. Aspectul cel mai edificator este oferit prin accidentul colectiv produs în Mina Vulcan, în urma cãruia ºi-au pierdut viaþa zece mineri.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul ªtefan Pãºcuþ.

Se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Sãptãmâna trecutã, în contextul tragediei generate de explozia de la Mina Vulcan, a trebuit sã constatãm din nou cã Puterea nu se poate lepãda de cea mai grea, poate, din moºtenirile sale Ñ obiºnuinþa de a cosmetiza realitatea, de a minþi în beneficiul imaginii Guvernului Nãstase. În acest scop, Guvernul a cãutat încã de la instalarea sa sã îºi subordoneze mass-media, ºi se pare cã a ºi reuºit.

Astfel, cu neplãcutã surprindere, a trebuit sã constatãm cã nici un ziar nu a difuzat comunicatul Partidului România Mare cu privire la evenimentele de la Vulcan, ci doar **Radio România Actualitãþi** , a doua zi, a îndrãznit sã îl difuzeze, ºi numai dupã ce Guvernul ºi-a spus poziþia. Acest lucru a fost posibil, trebuie sã o spun, chiar dacã mã repet, numai ca urmare a felului în care Guvernul ºi-a aservit presa, fie prin preluarea directã, instalându-ºi trepãduºii în poziþii de conducere, fie prin ºantaj sau intimidare.

Ieri am vãzut cã se poate merge ºi mai departe. Senatorul Adrian Pãunescu invitase la emisiunea sa de la PRO TV câþiva mineri din Valea Jiului pentru a discuta situaþia de acolo. Ei bine, departe de a sprijini aceastã iniþiativã pozitivã, conducerea C.N.H. a ajuns chiar sã lanseze ameninþãri la adresa acelora dintre mineri care ar fi dorit sã ajungã la emisiunea acestuia pentru a spune adevãrul despre condiþiile în care trãiesc ºi muncesc. Firesc, C.N.H., devenit din agent economic agent politic, ºi liga sindicatelor, pe al cãrui preºedinte P.S.D.-ul l-a fãcut deputat, pentru a-ºi asigura liniºtea, lipsindu-i pe mineri de reprezentare, nu sunt interesate sã audã adevãrul, ci numai minciunile Guvernului, ultima fiind: ”Cã de aceea nu sunt bani pentru mãsuri de protecþia muncii Ñ pentru cã ponderea cheltuielilor salariale din totalul cheltuielilor ar fi de peste 18%Ò Este declaraþia primului-ministru. În realitate, salariile reprezintã doar 35-40% din total cheltuieli, iar 20-25% sunt cheltuieli cu munca vie ºi viramente, iar 40% sunt cheltuieli materiale. Nici aceastã situaþie nu este rozã din punct de vedere economic, dar la aceastã situaþie s-a ajuns ºi datoritã politicii iresponsabile de preþuri practicate de Guvern, care permite creºterea preþurilor acceleratã la energie ºi combustibili, în vreme ce preþul tonei de cãrbune este þinut pe loc, ducând la dereglãri importante ale bilanþurilor economice ale companiei, obligând minerii sã lucreze în condiþii tehnice greu de imaginat pentru cei din afarã, de unde ºi frecvenþa nepermis de mare a accidentelor de muncã.

Vã mulþumesc. Ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

proprietãþi imobiliare, în special, pentru cã, cu ocazia unor drumuri prin þarã fiecare constatãm, cu surprindere, cã þara noastrã este mai înfloritoare decât o cred unii ºi decât o cunosc unii, cã, pe la periferia marilor centre urbane, dar ºi a micilor localitãþi, apar zone rezidenþiale, pâlcuri de vile, care de care mai spectaculoase, cu arhitecturi din ce în ce mai surprinzãtoare, care aratã un chip nou al patriei noastre, fãrã uzine, fãrã fabrici, fãrã complexe zootehnice, fãrã sisteme de irigaþii, fãrã unitãþi de ºtiinþã ºi fãrã stabilimente de sãnãtate, dar cu foarte multe cabane, case de vacanþã, vile, piscine ºi dotãri ultramoderne, probabil inspirate din filmele la care ne uitam cu jind odinioarã.

Cum în baza recensãmântului, care ne-a costat, repet, o sumã importantã de bani, ne aºteptam sã ºtim ºi câte proprietãþi imobiliare deþin unele persoane ºi, probabil, mai târziu, în baza programului anticorupþie, a înfiinþãrii Parchetului Naþional, cã, vorba aceea, pânã mai ieri vorbeam la pereþi, iar acum vorbim la parchet, mã aºteptam ca actualul Guvern sã aibã o situaþie exactã, în urma recensãmântului, ºi a acestor investiþii importante, care înnobileazã chipul nou al României, ºi sã ºtim dacã sursele din care au fost construite au fost impozitate pe venitul global, dacã se plãtesc taxe ºi impozite pe acele imobile, dacã energia electricã, pentru cã avem date exacte cã în unele dintre ele nu existã nici contoare, pur ºi simplu, instalaþiile de aer condiþionat, de pompare a apei ºi alte astfel de amenajãri se acþioneazã electric, dar fãrã plata consumurilor legale.

Dacã din acest recensãmânt, care se numeºte ”al populaþiei ºi al locuinþelorÒ, cineva a cunoscut pluralul ºi semnificaþia lui stilisticã ºi nu a zis ”al locuinþeiÒ, considerând, dupã un tipic mai vechi, cã omul nostru are o singurã locuinþã, dacã o are ºi pe aceea, ci ”al locuinþelorÒ, din cele constatate de mine pe teren ºi din discuþii cu cetãþenii, nu rezultã cã ar fi fost menþionate toate proprietãþile imobiliare ale cetãþenilor noºtri ºi, ca atare, mã întreb cum crede actualul Guvern cã va putea sã justifice, în practicã, angajamentele pe care ºi le-a luat, nu numai în faþa naþiunii, ci ºi în faþa unor foruri internaþionale, de a stãpâni flagelul corpuþiei, de a introduce legea în stat. Eu le doresc succes, deºi am toate motivele sã mã îndoiesc!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este în mod cu totul ºi cu totul firesc sã ne punem o întrebare în legãturã cu felul cum gândeºte Guvernul nostru, Guvernul României este Guvernul nostru, al tuturor, cum gândeºte, cum prognozeazã, cum ia pulsul societãþii româneºti, cum foloseºte anumite instrumente pentru a cunoaºte starea de fapt din þarã, pentru a cunoaºte realitatea exactã cãreia trebuie sã-i facã faþã, cãreia trebuie sã-i aducã corecþiile necesare, cãreia trebuie sã-i imprime, în baza programului sãu de guvernare, sensul dorit. E nevoie, întotdeauna, de date statistice, de prognoze, de sinteze, de date reale.

Ce prilej mai bun pentru a cunoaºte starea exactã a unor domenii, a unor stãri de lucruri, decât recensãmântul, recent efectuat, al populaþiei ºi locuinþei, credem cã era mai bun? Era de aºteptat ca un recensãmânt, care se face o datã la 10 ani ºi care costã sute de miliarde de lei, sã scoatã în evidenþã, nu numai date privind structura etnicã, nu numai alte aspecte legate de vârste ºi profesii, de locuinþa cea singurã în care se poate afla un cetãþean, la un moment dat, unica, ci ºi alte aspecte. ªi, nu m-am aºteptat, sincer sã fiu, ca în acest recensãmânt sã nu se regãseascã ºi întrebãri privind alte proprietãþi, alte

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Urându-vã dumneavoastrã ”La mulþi aniÒ ºi tuturor colegilor noºtri parlamentari care îºi serbeazã ziua de nume astãzi, declar închisã prima parte a lucrãrilor noastre.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã anunþ deschiderea celei de-a doua pãrþi a ºedinþei noastre pentru discutarea proiectelor de acte normative înscrise pe ordinea de zi, precum ºi ºedinþei de vot final.

Sunt prezenþi în salã, din cei 344 de deputaþi, 262, absenþi 82, din care 34 participã la alte acþiuni parlamentare.

Daþi-mi voie sã repet mesajul pe care colegul meu Cornel Ciontu l-a adresat tuturor celor care poartã numele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, sã le urãm ”La mulþi aniÒ, multe bucurii în viaþã, prosperitate alãturi de familiile ºi cei dragi dumnealor.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/31.V.2002

Înainte de a intra în dezbaterea proiectelor, vã rog sã fiþi de acord sã aprobãm câteva comisii de mediere.

Prima este la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 19899, pentru care sunt propuºi colegii noºtri Dumitriu Carmen, Bãdoiu Cornel, Clivetti Minodora, Cristea Marin, Bogea Angela, Stoian Mircea, SzŽkely Ervin-Zolt‡n.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii.

Sunt propuºi colegii noºtri Todoran Pavel, Andrei Ioan, Motoc Marian, Apostolescu Maria, Mãrãcineanu Adrian, Barbu Gheorghe, Pop Napoleon.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor prezenþi.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ºi importurilor de produse strategice.

obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 34, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 35, varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 36, 37, textele Camerei Deputaþilor. Punctele 38, 39, textele Camerei Deputaþilor. Punctele 40, 41, textele Camerei Deputaþilor. Punctul 42, tot varianta Camerei Deputaþilor. Punctele 43, 44, variantele Camerei Deputaþilor.

Punctele 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, care e ºi ultimul, toate, variantele Camerei Deputaþilor, cu unanimitate de voturi ale comisiei. Nu se supun discuþiei ºi nici votului dumneavoastrã.

Parcurgând punctele raportului de mediere, supunem raportul, în ansamblu, votului dumneavoastrã final, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare de evidenþã a persoanelor.

Punctul 1, textul Camerei Deputaþilor. Nu se face dezbatere ºi nici vot. Punctul 2, tot textul Camerei Deputaþilor.

La punctul 3, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 4, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctele 5 ºi 6, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni la vreunul din aceste douã texte? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 7, varianta Camerei Deputaþilor. Nu au loc dezbateri ºi nici vot. Punctele 8 ºi 9, tot variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Parcurgând punctele raportului de mediere, supun raportul, în ansamblul sãu, votului dumneavoastrã, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Raportul de mediere privind proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000. Primul punct, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctele 2, 3 ºi 4, variantele Senatului, de asemenea. Dacã aveþi, la vreunul din aceste puncte, obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 5, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Stimaþi colegi,

Aveam o nelãmurire. Dupã raportul de mediere, vedeþi cã sunt câteva anexe. Explicaþia lor este urmãtoarea: Anexa I a fost eliminatã ca urmare a votãrii de cãtre dumneavoastrã a textului Senatului. Celelalte anexe rãmân nemodificate, prin raportul comisiei de mediere.

Parcurgând punctele raportului de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000, urmeazã sã supunem raportul, în ansamblu, votului dumneavoastrã, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

În unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat ºi acest raport.

Urmãtorul este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind acordarea despãgubirilor în caz de dezastre, calamitãþi naturale ºi alte catastrofe în agriculturã.

Vã rog sã urmãriþi raportul!

La punctul 1, cu privire la titlul legii ºi la titlul capitolului 1, textele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri sau vot.

Punctele 3 ºi 4, texte comune propuse de comisia de mediere. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 4, textul comun, precizez, a vizat art. 2 alin. 1.

Tot la punctul 4 din raportul comisiei de mediere existã un alin. 2, nou, la art. 2, propus de Camera Deputaþilor. Având în vedere acest lucru, alin. 2 nu se mai supune dezbaterii sau votului.

Punctul 5, textul Camerei Deputaþilor.

Punctele 6 ºi 7, texte comune propuse de comisia de mediere. Dacã aveþi obiecþiuni la aceste texte? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Punctul 8, tot text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctele 10 ºi 11, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Punctele 12 ºi 13, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

## Stimaþi colegi,

La punctul 20 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului sau dezbaterii.

La punctul 21, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 22, tot text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 23, text comun. La punctul 23, textul comun

vizeazã art. 19 lit. a). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru acelaºi punct 23, la lit. b) ºi c), variantele Camerei Deputaþilor, ceea ce înseamnã cã nu se

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/2000, a întocmit raport favorabil, a reþinut ºi douã amendamente.

Vã propunem, pentru dezbatere, 10 minute timp total, 1 minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi, în paralel, textele acestuia ºi raportul comisiei de fond.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

- Articolul unic se modificã în mod corespunzãtor.

- La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate.

- Preambulul articolului unic. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

- Punctul 1 al articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- La pct. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2.

- Amendamentul nr. 2 vizeazã art. 31. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat amendamentul nr. 2, cu privire la art. 31, în unanimitate.

- Art. 32, cu privire la care nu existã obiecþiuni din

- partea comisiei. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Se adoptã 32 în varianta iniþiatorului.

- Acestea sunt punctele proiectului de lege, de fapt

- textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã. Ordonanþa de urgenþã a avut un articol unic cu

3 puncte, pe care le-am votat în unanimitate.

- În aceste condiþii, parcurgând proiectul de lege ºi

- textele ordonanþei de urgenþã, fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o

.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au luat în discuþie proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2002 privind completarea art. 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar ºi a hotãrât, în urma dezbaterii, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect sã fie susþinut în forma prezentatã.

Propun timp maxim de dezbatere 5 minute ºi un minut de intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacã doreºte cineva sã intervinã, totuºi, cu comentariu la proiectul de lege? Nu.

- Trecem, atunci, la titlul proiectului. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de

- aprobare a ordonanþei. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Cuprinsul articolului unic al ordonanþei de urgenþã.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordo-

- nanþei de urgenþã, constatând cã este o lege cu carac-

- ter ordinar,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia de industrii ºi servicii a fost sesizatã, spre dezbatere în fond, în vederea reexaminãrii, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier în proprietatea industrialã, transmis cu adresa nr. 383/2000, respectiv 2002.

Proiectul de lege a fost însoþit de cererea de reexaminare, formulatã de cãtre domnul Ion Iliescu, Preºedintele României, cerere de reexaminare cu privire la art. I, pct. 14, din Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2000, lege care a fost adoptatã de Senat la data de 11 martie 2002 ºi de Camera Deputaþilor la data de 19 martie 2002. Prin cererea de reexaminare, la care am fãcut referire, se solicitã modificarea art. 19 alin. 1, prin care s-a statuat cã formele de exercitare a profesiei, cabinetele individuale, cabinete individuale asociate ºi societãþi civile profesionale trebuie sã aibã personalitate juridicã. Aceastã prevedere este în contradicþie cu prevederile art. 26 alin. 2 din ordonanþã, potrivit cãruia reprezentarea juridicã în faþa instanþelor de cãtre consilierii în proprietatea industrialã este condiþionatã de calitatea acestora Ñ de avocat sau consilier juridic.

În urma dezbaterii în ºedinþa care a avut loc în data de 23 aprilie 2002, Comisia de industrii ºi servicii a hotãrât ca obligativitatea înregistrãrii ca persoanã juridicã sã fie eliminatã pentru cabinetele individuale autorizate ºi cabinetele individuale asociate pe bazã de contract, dar sã rãmânã pentru societãþile civile profesionale în care-ºi desfãºoarã activitatea consilierii în proprietatea industrialã.

Motivaþia o constituie faptul cã societatea civilã profesionalã, în care-ºi desfãºoarã activitatea consilierii în proprietatea industrialã, întruneºte condiþiile pentru a se constitui ca persoanã juridicã prin hotãrâre judecãtoreascã, conform prevederii Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaþi mai multe persoane din partea iniþiatorului.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 20 de deputaþi, din totalul de 26 de membri ai comisiei, raportul comisiei fiind adoptat în unanimitate.

## Stimaþi colegi,

Obiecþiile Preºedinþiei au vizat cuprinsul art. 19 alin.

1.

Comisia, reevaluând acest text, vã propune, prin pct. 3 din raport, un nou text la art. 19 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitate de voturi s-a adoptat noul cuprins al art. 19 alin. 1, care va fi înglobat în legea votatã deja de cãtre dumneavoastrã.

Sunt informat cã s-au prezentat iniþiatorii pentru Protocolul de la Kyoto. Pct.12. Este ºi din partea comisiei, da? Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Poftiþi! Din partea iniþiatorului, domnul Florescu, da? Vã rog sã propuneþi, cã suntem în procedurã de urgenþã, timpii de dezbatere.

Vã propun, pe total, 20 de minute ºi nu mai mult de douã minute pe intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Domnule ministru, dacã doriþi? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege ºi ordonanþei.

Dacã la titlul legii aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Art.1 ºi art. 2, care alcãtuiesc împreunã conþinutul

- ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ordonanþei de urgenþã, constatãm cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, vã

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Diversitatea ºi calitatea valorilor culturale ºi naturale ale peisajului constituie o patrimoniu comun al statelor europene.

Din acest motiv, s-a considerat necesar sã se adopte de cãtre Comitetul de Miniºtri al Consiliului Europei, la 19 iulie 2000, Convenþia europeanã a peisajului, care sã vinã în completarea cadrului legislativ internaþional existent în domeniu.

Convenþia a fost semnatã de 18 state, printre care ºi România, în cadrul Conferinþei ministeriale de la Florenþa, la 20 octombrie 2000.

Obiectivul convenþiei este de a direcþiona eforturile generale în sensul punerii în aplicare la nivel local, regional, naþional ºi european a politicilor ºi mãsurilor de protecþie, management ºi amenajare a peisajului, în scopul conservãrii ºi îmbunãtãþirii calitãþilor sale.

Pãrþile vor recunoaºte juridic peisajul, ca o componentã esenþialã a cadrului de viaþã pentru populaþie, ºi-l vor integra în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism ºi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale ºi economice, ca ºi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

Pentru punerea în practicã a prevederilor convenþiei, conform art. 8 al acesteia, þara noastrã poate beneficia de asistenþã tehnicã ºi ºtiinþificã, în scopul întãririi eficientizãrii mãsurilor de protecþie, gestiune ºi amenajare a peisajului.

Faþã de cele prezentate, vã propunem aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene a peisajului.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic?

Sunt secretarul comisiei. Mã numesc Florescu. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 217 din 25 aprilie 2000, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în vederea dezbaterii ºi avizãrii, în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene a peisajului, adoptatã la Florenþa, în 20 octombrie 2000.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 446 din 4.IV.2002 ºi, la fel, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Proiectul de lege a fost dezbãtut ºi avizat, în fond, în procedurã obiºnuitã, în ºedinþa din 14 mai 2000. Face parte din categoria legilor ordinare, potrivit dispoziþiilor art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Prin proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene a peisajului se urmãreºte luarea unor mãsuri coordonate pentru adoptarea la nivel local, regional, naþional ºi international a unor politici ºi mãsuri de protecþie, gestiune ºi amenajare a peisajului, având în vedere toate peisajele, de fapt, extraordinare ºi obiºnuite care determinã calitatea cadrului de viaþã al populaþiei, având drept scop reducerea sau eliminarea, în decursul viitorilor ani, a tuturor ameninþãrilor care existã la ora actualã la adresa diversitãþii biologice a peisajului.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, domnul Octav Ianculescu, care este prezent ºi astãzi în salã, secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 25 de deputaþi, din totalul de 26. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În urma dezbaterilor din ºedinþa mai sus amintitã, comisia propune admiterea, fãrã modificãri, a proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu.

Trecem, atunci, stimaþi colegi, la parcurgerea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care se referã la dispoziþia de ratificare a convenþiei, convenþie pe care o aveþi anexatã proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate ºi textul articolului unic.

În aceste condiþii, supunem proiectul de lege votului dumneavoastrã, þinând seama cã este o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

La pct. 24: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 pentru modificarea alin. 3 al art. 21 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi.

Comisia de industrii ºi servicii este? Suntem chiar în procedurã de urgenþã, încât, vã rog, domnule deputat R‡duly, sã propuneþi timpii de dezbateri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Þinând cont de faptul cã Ordonanþa Guvernului nr. 37/2002 a modificat un singur articol, iar la comisie a fost înregistrat un singur amendament, care a fost adoptat de comisie, vã propunem 6 minute pe total, douã minute pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu acest timp de dezbatere, stimaþi colegi?

- Vã mulþumesc.

- Împotrivã? Abþineri?

- Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului.

- La titlul proiectului de lege dacã aveþi vreo obiecþie? Comisia nu a avut amendamente, nici dumnea-

- voastrã.

- Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Vã rog sã observaþi amendamentul nr. 1, care propune modificarea alin. 3 din articolul unic.

Aº ruga comisia sã mã urmãreascã puþin. Domnule deputat R‡duly!

La articolul unic din lege, dumneavoastrã n-aþi propus nici o modificare, ceea ce înseamnã cã aþi ºi aprobat ordonanþa ca atare, fãrã modificãri. Dar, observaþi cã cuprinsul articolului unic din ordonanþã, modificaþi acel alin. 3 ºi, în consecinþã, la articolul unic din lege:

- ”Se aprobã ordonanþa, cu urmãtoarea modificare ÉÒ. Stimaþi colegi,

- Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere de

- modificare a articolului unic: ”Se aprobã ordonanþa, cu urmãtoarea modificare ÉÒ?

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþã.

- Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Vã rog acum sã urmãriþi amendamentul nr. 1, cu privire la alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament al comisiei? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul.

Se modificã, în mod corespunzãtor, alin. 3 al art. 21 din Legea nr. 133/1999, se modificã, potrivit amendamentului precizat de comisie.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã, constatând cã este vorba de un proiect cu caracter ordinar, îl

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Vã propun 20 de minute dezbateri pe total ºi un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord, stimaþi colegi, cu aceste propuneri? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 86/31.V.2002

La titlul acestuia dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic de aprobare a ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, cu cele patru puncte ale sale. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, votând textele acestora,

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã propun 10 minute pe total ºi un minut pe intervenþie. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri? De acord.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic care vizeazã, practic, modificarea art. 6 din Ordonanþa nr. 32. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art.1, art. 2, art. 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art.4, art. 5, art. 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art.7, art. 8, art. 9 ºi art. 10, care este ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate toate în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ordonanþei de urgenþã ºi adoptându-le, urmeazã sã supunem acest proiect de lege votului dumneavoastrã final, în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Propunerea legislativã privind declararea comunei Bãbeni, judeþul Vâlcea, oraº.

Din partea iniþiatorului?

Stimaþi colegi,

Vã rog sã amânãm acest proiect, pentru cã distinºii noºtri colegi iniþiatori, care fac parte din Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, însoþesc delegaþia chinezã.

Vom putea relua ulterior acest proiect.

Urmãtorul proiect, aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatului eliberat în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri; procedurã de urgenþã.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã este aici? Sau Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi? E cineva din partea Comisiei pentru muncã ºi protecie socialã? Nici din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi?

Doamna Ivãnescu,

Aveþi un mandat în alb sã reprezentaþi Comisia de muncã ºi protecþie socialã. Din partea preºedintelui comisiei ºi din partea preºedintelui de ºedinþã, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere, cã suntem în procedurã de urgenþã.

Vã propun 10 minute în total cu 2 minute pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord, stimaþi colegi, cu aceastã propunere?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formularea Senatului, formulare pe care comisia noastrã ºi-a însuºit-o.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Pct.I din articolul unic, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Pct.2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Pct.3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Pct.4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Pct.5 ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanþei de urgenþã. La titlul acesteia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art.1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art.2 ºi 3. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art.4 ºi 5. Nu sunt obiecþiuni la nici unul. Votate în unanimitate.

Art.6, 7 ºi 8, care este ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votate toate în unanimitate. Parcurgând ºi adoptând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã, proiectul de lege îl

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Un grup de parlamentari P.S.D., deputaþii Acsinte Gaspar, Anton Miþaru, Nicu Spiridon, Vasile Bleotu ºi senatorii ªerban Brãdiºteanu ºi Vintilã Matei au înaintat o propunere legislativã privind înfiinþarea oraºului Bãbeni. Comuna Bãbeni este atestatã documentar din 1491, formatã din 7 sate cu o populaþie de 9.677 de locuitori. Populaþia comunei Bãbeni a fost consultatã prin referendum, organizat ºi desfãºurat în conformitate cu Legea nr. 3/2000, pe data de 30 decembrie 2001, participând la vot 58% din electorat, 98% din participanþi s-au pronunþat pentru declararea ca oraº.

În susþinerea propunerii s-a obþinut, potrivit Constituþiei, punctul de vedere ºi avizul Consiliului Legislativ. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, propunerea legislativã a fost dezbãtutã, în fond, de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi a fost avizatã favorabil de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru buget, finanþe, bãnci.

Faþã de cele de mai sus, vã rugãm sã supuneþi dezbaterii plenului propunerea Legislativului în forma prezentatã, îndeplinind condiþiile legale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege urmãrind textele acestuia ºi raportul comisiei.

La titlul legii, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

Se modificã titlul legii în mod corespunzãtor. La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 2 ºi se modificã art. 1 alcãtuit în noua formulã din douã alineate. Art.2, urmãriþi amendamentul 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele acestui proiect de lege, urmeazã ca aceasta sã fie supusã votului, în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. În consecinþã,

finalizare a aplicãrii celor douã legi pânã în trimestrul III al anului 2004.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, a fost supus dezbaterii pentru avizare în fond în Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, care a propus dezbaterea acestui proiect cu un amendament pe care Guvernul ºi-l însuºeºte. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Dacã din partea comisiei? Vã rog sã prezentaþi raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã, aºa cum a fost anunþatã, în fond, spre dezbatere ºi avizare, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997, transmis cu adresa nr. 226 din 29 aprilie 2002. Prin proiectul de ordonanþã de urgenþã se propune o prelungire a termenului de finanþare aplicãrii Legilor fondului funciar nr. 18/1991 ºi Legii nr. 1/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pânã în trimestrul III al anului 2004.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie. Aºa cum a fost anunþat, proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 22 aprilie 2002 ºi în urma dezbaterii Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice propune aprobarea, admiterea, fãrã modificarea proiectului de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte dintre dumneavoastrã cineva sã intervinã în dezbaterile generale? Nu.

Trecem, în aceste condiþii, la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care, de fapt, se referã la dispoziþia de prorogare a termenului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

În aceste condiþii,

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-adevãr, a existat o problemã în legãturã cu legea respectivã, problema însã a fost deja rezolvatã prin legi aprobate ºi apãrute în **Monitorul Oficial** . Ca atare, ordonanþa de urgenþã ar fi trebuit sã fie modificatã în consens cu legea care este în vigoare ºi sã o adoptãm încã o datã ºi atunci ar exista o lege care are o prevedere ºi o ordonanþã ulterioarã care modificã acea lege care are aceeaºi prevedere, ceea ce ar fi un absurd.

Ca atare, noi am propus respingerea acestei ordonanþe pentru cã între timp Parlamentul României a aprobat o lege care a soluþionat problema respectivã. Deci este de prisos. Vã rugãm sã aprobaþi respingerea ordonanþei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat raportul Comisiei de culturã, ºtiinþe, arte ºi mijloace de informare în masã, prin care propune respingerea acestui proiect de lege. Dacã aveþi de fãcut vreun comentariu cu privire la propunerea de respingere? Nu aveþi.

Stimaþi colegi,

Domnii secretari mã anunþã cã au mai plecat unii deputaþi ºi astfel în salã nu mai sunt prezenþi în numãrul necesar pentru votul final. Din informaþiile pe care le am, existã unele acþiuni în câteva judeþe, unde participã colegii noºtri. Nu ºtiu dacã în mod motivat sau nu. În aceste condiþii, nu putem þine ºedinþa de vot final de astãzi. Aº ruga ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi verifice prezenþa ºi sã ne anunþe care sunt absenþele nemotivate.

Cu aceasta, ºedinþa noastrã de astãzi se încheie. Ne întâlnim joi, când vom începe cu proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Române pentru Investiþii Strãine.

Vã amintesc cã activitatea în Camera Deputaþilor nu s-a încheiat. Dupã ºedinþa în plen, dumneavoastrã vã desfãºuraþi activitãþile în comisii. Poate acolo veþi avea prezenþa mai bunã ºi veþi întocmi rapoartele care sunt în întârziere.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,05._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 86/31.V.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei