Ecaterina Andronescu

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu cred cã nu este cazul sã ne încrâncenãm pe o problemã care, fãrã îndoialã, poate sã-ºi gãseascã o soluþie cât se poate de naturalã. De aceea am sã vã rog sã îmi acordaþi câteva minute de atenþie, ca sã încerc sã explic de ce a fost nevoie de apariþia unui învãþãmânt cu taxã în învãþãmântul de stat.

Aºa cum ºtiþi, învãþãmântul particular a apãrut începând din 1990 din nevoia tineretului nostru de a învãþa ºi din imposibilitatea cuprinderii lui în învãþãmântul bugetar. ªi, acum, ca sã risipesc orice fel de îngrijorare pe care am auzit-o de la acest microfon, cum cã prin

aceastã lege s-ar încerca o diminuare a locurilor bugetate, am sã vã spun cã începând din 1990 numãrul de locuri finanþate de la buget a crescut continuu.

Dacã în 1990 statul bugeta 25.000 de locuri, iatã, în anul 2001, statul bugeteazã 60.000 de locuri. Deci, indiferent care a fost, Guvernul a simþit nevoia creºterii numãrului de locuri, din aceastã necesitate, de a scoate România dintr-o poziþie extrem de nefericitã, în care se aflã prin numãrul de studenþi la mia de locuitori.

În acelaºi timp, aº vrea sã mã întorc puþin ºi sã vã spun cã de când a apãrut învãþãmântul privat s-a produs, dupã pãrerea mea, o uºoarã dezechilibrare a învãþãmântului superior. ªi, poate, pe undeva, o trimitere a lui în derizoriu.

De ce: pentru cã nu toate aceste instituþii de învãþãmânt care au apãrut au înþeles sã organizeze un învãþãmânt conform standardelor naþionale de calitate stabilite de CNEA. De aceea, acum, dupã un control pe care noi l-am fãcut, suntem în mãsurã sã vã spunem aici cã au apãrut situaþii în care cifrele de ºcolarizare în învãþãmântul privat au fost crescute de peste 500% faþã de capacitatea pe care a apreciat-o CNEA-ul. Deci din cauza faptului cã universitãþile particulare au exagerat cu totul ºi cu totul de neacceptat, s-a gãsit de cuviinþã sã se deschidã poarta învãþãmântului cu taxã în instituþiile de stat unde existã capacitate de ºcolarizare ºi unde standardele de calitate sunt cele care s-au stabilit de atâta amar de ani în învãþãmântul românesc, apreciat în toatã lumea.

De ce nu este bine cã alocãm un procent de 25%, 50% sau 100%: pentru cã atunci am pune prin Parlamentul României douã unitãþi de mãsurã Ð o unitate de mãsurã cu care cântãrim în învãþãmântul privat ºi o altã unitate de mãsurã cu care cântãrim în învãþãmântul de stat. ªi eu personal vã mãrturisesc cã mi-ar fi foarte greu sã susþin de ce o datã este aºa ºi altã datã este aºa.

În învãþãmântul privat cifra de ºcolarizare se stabileºte dupã capacitatea de a ºcolariza, dupã îndeplinirea criteriilor. Aceeaºi unitate de mãsurã trebuie aplicatã ºi în învãþãmântul de stat, pentru cã fixarea unei cifre de 25%, de 50% sau de 100% ar fi absolut arbitrarã, pentru cã, de la instituþie la instituþie, capacitatea este diferitã ºi sigur cã acest procent nu ar fi relevant.