Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã. Pânã când apare ºi cel de-al doilea secretar vã rog sã-mi permiteþi, în afara ordinii de zi, sã adresez sincere felicitãri tuturor Constantinilor ºi Elenelor prezenþi în salã sau soþiilor ori prietenilor dumneavoastrã. La mulþi ani sã le dorim.

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 345 de deputaþi sunt prezenþi 261 Ð nu vã uitaþi la cei din salã, pentru cã sunt mulþi prezenþi ºi la comisii Ð, absenþi, 84, din care participã la alte acþiuni parlamentare 51.

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, am înþeles cã reprezentantul Grupului P.R.M. doreºte sã facã, potrivit regulamentului, o precizare cu privire la ordinea de zi.

Doriþi un ajutor sã transportaþi documentele?

Aveam o roabã, dar nu ºtiu unde am pus-o. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,...

Am rugãmintea, stimate domnule deputat, pentru cã dumneavoastrã sunteþi cel mai aprig apãrãtor al regulamentului, sã nu intrãm în dezbateri de fond asupra proiectelor de lege ºi sã vã referiþi strict la pãrerea dumneavoastrã cu privire la ordinea de zi.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

Aþi intuit perfect, asta voiam sã fac!

Deci grupul nostru parlamentar doreºte, domnule preºedinte, în baza prevederilor art. 85 ºi, respectiv, 86, sã gãsiþi o soluþie ca distinºii noºtri parlamentari sã nu care, domnule preºedinte, teancuri de legi în baza ordinii de zi difuzate joi în casete ºi apoi, la intrarea în salã, sã vinã cu altã ordine de zi, în afara prevederilor regulamentului, iar colegii sã voteze, practic, în necunoºtinþã de cauzã. Regulamentul precizeazã clar: ”în cazuri excepþionaleÒ. Excepþia a devenit regulã, domnule preºedinte, ºi vã incumbã datoria, prin prevedere regulamentarã, sã asiguraþi respectarea regulamentului. ªi vã rugãm sã faceþi acest lucru, pentru cã altfel este pãcat de toatã aceastã maculaturã. Oamenii vin cu legile ºi uitaþi-vã: vi le pun cele douã ordini de zi faþã în faþã ºi o sã vedeþi cã nu coincid aproape deloc.

De asemenea, grupul nostru parlamentar constatã un tratament discriminatoriu faþã de douã categorii de proiecte de legi: proiectul de lege care este marþi pe ordinea de zi a fost menþinut pe locul 1, privind acreditarea universitãþilor, cu propunere evidentã de respingere.

Alte douã proiecte de legi, de înfiinþare a Universitãþii Bolyai la Cluj, care au propunere de respingere din 10.03.1999, constatãm cã au dispãrut ºi sunt retrimise la comisii. Cred, domnule preºedinte, cã era normal ºi firesc ca tot pachetul acesta sã fie respins ca sã asigurãm, totuºi, un tratament nediscriminatoriu într-o parte ºi în alta. Ne exprimãm regretul cã s-a putut ca douã proiecte de lege înscrise pe ordinea de zi sã fie trimise la comisie, iar un proiect de lege despre care am fãcut vorbire data trecutã sã nu poatã fi trimis la comisie. Regretãm acest tratament discriminatoriu ºi sperãm cã pe parcurs nu se va mai întâmpla.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Da, domnule deputat.

Vã reamintesc în ce priveºte modificarea ordinii de zi de astãzi cã, la propunerea Biroului permanent, Comitetul ordinii de zi a acceptat o modificare, adãugarea la ordinea de zi a încã 8 proiecte care toate erau cu rapoarte comunicate ºi erau în cãsuþele dumneavoastrã.

Deci n-am fãcut altceva decât sã luãm din, sã-i zic, mapa de rezervã a plenului încã 8 proiecte ºi le-am adãugat pe ordinea de zi, proiecte care vã sunt comunicate ºi nu era o greutate sã le dobândiþi.

Daþi-mi voie, în continuare, sã vã prezint înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi o informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaþiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al þiþeiului ºi al produselor petroliere, a staþiilor de pompare ºi a celorlalte instalaþii ºi echipamente aferente, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 mai 2001, proiect cu care au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 25 mai 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 mai 2001.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Nu se aude ºi pentru faptul cã nu sunteþi atenþi ºi aþi venit cu ºedinþa de la grup jos.

La raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000.

Raportul cuprinde un singur punct supus medierii, arti-

colul unic, unde comisia propune textul Senatului.

Dacã aveþi ceva împotriva textului Senatului? Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu mare majoritate de voturi s-a adoptat textul Senatului.

Vom supune raportul în ansamblu votului final de mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar cu taxã.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei de mediere.

La punctul 1, cel referitor la art. 1, comisia ne propune textul Senatului.

Dacã aveþi observaþii la textul Senatului? Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege trebuie foarte bine cântãrit, respectiv acest raport de mediere, prin prisma a ceea ce spune Constituþia la art. 32 alin. (4): ”Învãþãmântul de stat este gratuit, potrivit legiiÒ. Deci aceasta este legea care pune în discuþie, practic, existenþa sau inexistenþa gratuitãþii în învãþãmântul de stat.

Noi înþelegem ca o excepþie, dar când excepþia devine regulã nu mai ºtim ce se întâmplã ºi ce sens au cuvintele.

De aceea, domnule preºedinte, în ce mã priveºte, cred cã trebuie sã ne sprijiniþi în calitatea dumneavoastrã de jurist spre a vedea dacã nu încãlcãm cumva Constituþia ºi n-aº vrea sã fac o asemenea greºealã, aº zice eu, sfãtuit chiar de dumneavoastrã.

Deci v-aº cere îngãduinþa sã ne spuneþi în ce mãsurã acest text mai este sau nu valabil din Constituþie. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Domnule deputat,

Vã aduc la cunoºtinþã cã nu mai sunt preºedintele Consiliului Legislativ ca sã vã ofer avize, sunt preºedinte de Camerã ºi trebuie sã conduc lucrãrile, nu sã vã rãspund dumneavoastrã întrebãrilor constituþionale.

Dar vã amintesc cã suntem în mediere ºi noi aici putem sã propunem textul Senatului, al Camerei Deputaþilor sau, eventual, un text comun. Poftiþi, domnule deputat.

Unde eram s-a auzit?

Nu.

Mã numesc Antonescu Napoleon, sunt din Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, ca ºi domnul Stanciu, ºi am fost în comisia de mediere la care a fost ºi domnul Stanciu, dar dânsul nu a participat din motive obiective.

Vreau sã vã spun cã problema ridicatã de domnul Stanciu a fost lãmuritã de n ori ºi la întâlnirea cu domnul Preºedinte Iliescu, ºi la Consiliul Naþional al Rectorilor, ºi la Consiliul Legislativ. Pentru cã problema este clarã: scrie cã învãþãmântul de stat este gratuit, în condiþiile legii. Iar Legea învãþãmântului spune aºa la învãþãmântul superior: cã învãþãmântul superior, art. 171 mi se pare, ”este gratuit, în limitele cifrei aprobate de Guvern ºi pe durata normalã de studiiÒ. Deci Guvernul nu poate sã aprobe în funcþie de buget un numãr de locuri ºi, în cazul anului în speþã, sunt 60.000 de locuri, iar restul de 110.000 Ð 120.000 de absolvenþi trebuie sã aibã altã soluþie.

Soluþiile sunt douã sau trei dacã vreþi: sã nu se ducã nicãieri, sã se ducã la învãþãmântul particular, care din pãcate nu poate sã absoarbã absolvenþi de liceu decât în anumite domenii, ºi acestea sunt suprapopulate, ºtiinþe economice, ºtiinþe juridice, administraþie publicã tot juridicã ºi unele socioumane ºi foarte, foarte puþini în alte domenii. Problema care se pune este a celor care vor sã facã învãþãmânt ºi nu au locuri la cel de stat în alte domenii, cum ar fi: agronomie, arhitecturã, medicinã, toate ºtiinþele inginereºti. Înseamnã cã acestora le iau orice ºansã.

În al doilea rând, în toate þãrile din lume învãþãmântul superior nu este gratuit. Repet: în toate þãrile din lume, inclusiv socialiste sau capitaliste, cum vreþi dumneavoastrã. Pânã ºi Bulgaria, acum douã luni, a introdus o taxã de 100 dolari pentru fiecare student de la învãþãmântul de stat, deci, în limita locurilor aprobate. În China sunt douã salarii medii pe an, în Italia, Franþa, în funcþie de posibilitãþi sunt peste 1.000 dolari pe an, care nu acoperãÉ Deci nicãieri în lume nu existã învãþãmânt superior gratuit.

Învãþãmântul superior nu este obligatoriu. Deci statul trebuie sã sprijine, sã ajute, mã rog, elevii, tineretul, sã facã facultatea, dar o face în limitele în care poate.

Mulþumesc. Domnul vicepreºedinte Duvãz.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Mãrturisesc cã nu aveam intenþia sã iau cuvântul cel puþin aici, la acest articol, dar din punctul nostru de vedere învãþãmântul de stat este gratuit potrivit legii; este o prevedere expresã constituþionalã ºi nu un mod de a încerca sã depãºim aceastã literã a Constituþiei, transformând învãþãmântul de stat într-un învãþãmânt cu taxe.

Existã lege care permite înfiinþarea învãþãmântului superior ºi, aºa cum piaþa o cere, se dezvoltã un învãþãmânt superior în termeni privaþi, cu taxe. Pentru învãþãmântul de stat, ºi acesta a fost sensul celor care au elaborat aceastã Constituþie ºi pânã a o schimba trebuie sã o respectãm, în primul rând, sensul era ca cei care au capacitatea ºi dorinþa sã înveþe, dar nu au bani în buzunar, sã aibã cum sã înveþe. Cred cã de la acest sens nu putem abdica, motiv pentru care orice fel de altã interpretare este absolut nepotrivitã ºi fãcutã, dacã vreþi, cu o rea-credinþã pentru încãlcarea legii.

De altfel, observ cu mare surprindere cã partidul de guvernãmânt care se declarã social-democrat adoptã o soluþie care a fost promovatã, evident, de un partid care nu avea nimic comun cu social-democraþia.

Cred cã gratuitatea învãþãmântului superior trebuie sã fie cea care sã confere posibilitatea ºi libertatea, liberul acces la învãþãmântul superior al oricãrui copil, provenit din orice fel de familie ºi mai ales din cele fãrã mijloace. Pentru aceasta avem învãþãmânt de stat.

În rest, nu facem decât sã încercãm, prin aceste prevederi legale, de fapt, sã sprijinim interesele absolut onorabile ºi justificate adeseori ale profesorilor universitari, dar care au posibilitatea sã predea ºi în ºcolile particulare, ºi sã oprim accesul oamenilor care n-au mijloacele materiale, chiar dacã vor sã înveþe ºi chiar sã înveþe bine.

În aceste condiþii, interpretarea este nepotrivitã ºi cred cã în nici un caz ea nu poate fi fãcutã aºa.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

Nu vrea sã intru în polemicã ºi nici nu am sã pronunþ nume pentru ca sã nu se...

Deci încã o datã vreau sã spun: în toatã lumea se promoveazã aºa-zisa universitate antreprenorialã. Deci statul, în nici o þarã din lume, nu poate subvenþiona universitãþile 100%, ceea ce este cazul ºi în România. Universitãþile în România sunt finanþate în proporþie de 70% din bugetul de stat. Din banii de la buget se plãtesc salariile pe 9 luni de zile. Deci acesta este un prim aspect.

Al doilea aspect. S-a spus aici cã dacã nu are posibilitãþi trebuie sã-i dãm drept sã înveþe. Bun. ªi nu ocupã un loc la stat, nu plãteºte la particulari? Deci trebuie sã plãteascã.

ªi în al treilea rând: vreau sã vã spun cã nicãieri în Europa, în toatã Comunitatea Europeanã, nu existã universitãþi particulare decât prin excepþie.

Deci atunci haideþi sã facem altceva, dacã vreþi sã fim social-democraþi. Deci sã terminãm cu învãþãmântul privat, aºa cum este în Franþa, aºa cum este în Italia, aºa cum e în Spania, aºa cum e în Anglia, aºa cum e în Scoþia, aºa cum e în Suedia, terminãm cu ele ºi atunci ne zbatem sã dãm de la buget 120.000 de locuri la învãþãmântul superior ºi nimeni nu are nimic de spus.

Deci de ce vedem numai o parte a monede? Moneda are douã pãrþi. Deci haideþi sã le vedem pe toate atunci. Pentru cã dacã mergem pe aceastã linie Ð repet Ð învãþãmântul privat nu se justificã, pentru cã nici o þarã dezvoltatã nu are astfel de lucruri, iar învãþãmântul privat din America, unde am predat la o universitate privatã, nu are nimic de-a face cu învãþãmântul privat din România.

Mulþumesc.

Invit toþi deputaþii în salã pentru a vota acest amendament. Vã rog frumos, nu pãrãsiþi sala. Poftiþi, domnule vicepreºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cu atât mai mult cu cât ºtiu ce înseamnã sã conduci o ºedinþã ºi cred cã n-ar fi potrivit, într-adevãr, sã intrãm acum într-o polemicã deschisã ºi sã continuãm aºa. Cu toate acestea, pentru cã aþi dat cuvântul dupã ce am luat cuvântul, trebuie sã intervin ºi sã fac urmãtoarele precizãri: nu dorim gratuitatea învãþãmântului superior pentru a avea profesori prost plãtiþi, dar, dacã Constituþia acestei þãri are o prevedere clarã privind gratuitatea învãþãmântului de stat, ea trebuie respectatã ca atare ºi sigur ar trebui sã ne gândim dacã nu trebuia sã alocãm acolo mult mai multe resurse din puþinele pe care le avem. Nu este o soluþie sã facem o amendare, dacã vreþi, cenzitarã, sã facem un criteriu din capacitatea unuia de a plãti sau nu la învãþãmântul de stat ºi nu cred cã aceasta este soluþia, chiar dacã trebuie sã susþinem un învãþãmânt care pânã acum n-am reuºit sã-l susþinem pe mãsura nevoilor noastre. Cred cã soluþia stã în alocaþiile bugetare ºi nu în introducerea învãþãmântului, pe scarã din ce în ce mai largã, plãtit în universitãþile de stat.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Îmi însuºesc întrutotul punctul de vedere al antevorbitorului, considerând cã aceastã formã de introducere în universitãþile de stat a învãþãmântului cu taxã ar constitui

o formã de discriminare a instituþiilor de învãþãmânt privat.

Pentru ca sã fiu cât mai explicit, am sentimentul cã în felul acesta universitãþilor de stat li se dã posibilitatea sã beneficieze de surse ºi de la bugetul de stat ºi, în acelaºi timp, sã beneficieze ºi de alte surse, respectiv prin instituirea taxelor pentru învãþãmântul superior.

Prin urmare, noi nu facem altceva decât sã subminãm activitatea învãþãmântului privat, creând _ab initio_ favoruri prin aceastã lege învãþãmântului de stat.

Cred cã trebuie sã ne limitãm la prevederile constituþionale ºi, aºa cum spunea domnul vicepreºedinte Duvãz, mai important este sã suplimentãm resursele bugetare alocate învãþãmântului de stat decât sã creãm acest hibrid, aceastã struþo-cãmilã care nu este nici învãþãmânt de stat propriu-zis ºi nici învãþãmânt privat propriu-zis, în instituþiile statului.

Deci îmi menþin ºi susþin punctul de vedere al antevorbitorilor favorabili ideii de a respinge acest proiect de lege care încalcã prevederile constituþionale ºi creeazã discriminãri ale instituþiilor de învãþãmânt superior ale statului faþã de cele ale sistemului privat.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Doamna deputat Andronescu, ministrul educaþiei.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** _Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am venit în faþa dumneavoastrã cu dorinþa de a vã adresa rugãmintea sã votaþi acest proiect de lege, întrucât cred cã este de naturã sã aºeze instituþiile de stat ºi cele particulare într-un sistem competiþional.

Consider cã prin alocarea unui numãr de locuri în învãþãmântul de stat, care are capacitatea de a ºcolariza, nu facem altceva decât sã oferim tinerilor care doresc sã înveþe un numãr mai mare de locuri de muncã. ªi cred cã acest lucru nu este deloc de neluat în seamã, având în vedere faptul cã România se plaseazã pe unul din ultimele locuri în Europa în ceea ce priveºte numãrul de studenþi la mia de locuitori. ªi, în acelaºi timp, aºa cum spuneam, învãþãmântul privat, care este un învãþãmânt cu taxã, ca ºi învãþãmântul de stat, care, de data aceasta poate fi ºi cu taxã, intrã într-o competiþie directã ºi cred cã fiecare parte nu are decât de câºtigat.

Am pledat ºi la mediere, ºi la discuþia din comisia ºi din plenul Senatului pentru aprecierea cu aceeaºi unitate de mãsurã, întrucât cred cã este de datoria ministerului sã priveascã cele douã forme de învãþãmânt superior, de stat ºi privat, în mod egal ºi sã aprecieze ºi sã le aprecieze, aºa cum spuneam, cu aceeaºi unitate de mãsurã, datã de respectarea standardelor de calitate stabilite de cãtre Conferinþa Naþionalã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Aþi auzit ºi pãrerile pentru ºi contra,

Împotrivã? 57 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 86 voturi pentru, 57 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul Senatului.

La punctul 2 se propune text comun. Dacã aveþi obiecþii? Domnul Stanciu.

Aveþi ºi aliaþi acum, pânã acum nu aveaþi...

## Domnule preºedinte,

## Stimatã doamnã ministru,

Camera a adoptat un text care a fost mult comentat atât la Consiliul rectorilor ºi chiar la comisia noastrã omoloagã de la Senat. Acest text, în esenþã, poate fi similar cu cel adoptat de Senat sau cu cel comun, pe care distinºii noºtri colegi l-au gãsit.

Acel procent, însã, de 25%, care era menþionat în textul Camerei, avea un dublu rost, un dublu sens: o datã, cã pânã la 25%, senatele, cu de la sine putere, acordau acest numãr de locuri, fãrã nici un fel de intervenþie a ministerului; peste acest numãr, însã, senatele trebuia sã facã dovada posibilitãþilor pe care le aveau, ºi logistice ºi de resurse umane, iar ministerul sã aprobe. Textul comun eliminã acest 25% ºi îi dã ministerului posibilitatea sã aprobe de la 0 pânã la 100%.

Din acest punct de vedere, am putea spune cã textul comun este mai bun decât cel al Camerei. Unde, însã, textul comun, respectiv cel al Senatului suferã? Aceastã limitare la 25%, în esenþa sa, când s-a aprobat la comisie, era un fel de modalitate de a ne asigura cã învãþãmântul cu taxã nu devine generalizat. În sensul cã, sã spunem, la 100 de locuri de la buget, anul acesta se dau 25 de locuri cu taxã. La anul, bugetul, cum spunea ºi distinsul nostru coleg aici Ð nicãieri zice Domnia sa cã nu mai este fãrã taxã Ð spune: 25 de locuri fãrã taxã ºi 100 cu taxã. Punând aceastã limitã de 25% din locurile bugetare, automat, aceastã inversiune nu mai poate sã o facã. Deci noi ne putem trezi, prin buget, cu învãþãmânt cu taxã.

Ca urmare, eu aº opta, din acest considerent, ca un mijloc de protecþie, cel puþin în acest stadiu, ca textul Camerei sã fie cel adoptat. ªi sã avem ºi pârghia, controlul ministerului, care este specificat, dar ºi pârghia de control cã nu vom ajunge în mod indirect, prin legea bugetului, la învãþãmânt superior numai cu taxã sau preponderent cu taxã.

Vã rog sã reflectaþi ºi sã votaþi în consecinþã. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

Vreau sã vã spun cã, personal, eu sunt de acord, pânã la un punct, cu ce a spus colegul Anghel Stanciu, pentru cã textul Camerei, într-adevãr, îþi dã voie sã aprobe ministerul, în funcþie de condiþii. Discuþia care a fost la comisia de mediere ºi pe care ºi-a însuºit-o majoritatea, cu un singur vot contra (deºi la început au fost mai mulþi pentru limitarea acestui procent, mã rog, 25%, 50%, 75%, 100%, cât vreþi dumneavoastrã, dar orice limitare de acest fel este arbitrarã), ºi au cãzut cu toþii de acord, prin argumentaþii concrete, cã limitarea, care ar trebui sã fie valabilã ºi la învãþãmântul privat, trebuie sã se facã pe un singur criteriu: îndeplinirea standardelor CNEA. Pentru cã nu poþi sã le îndeplineºti dacã mãreºti numãrul de studenþi, fie cu platã, fie fãrã platã, ºi nu îndeplineºti celelalte criterii: bazã materialã, profesori º.a.m.d. Pentru cã, dacã nu se respectã aceste criterii, facultatea, fie de stat, fie particularã, nu poate fi acreditatã.

Vreau sã vã spun cã, din pãcate, mai mult de jumãtate din universitãþile care au primit acreditare de la CNEA ºi sunt pe masa de lucru a Camerei Deputaþilor, a Comisiei pentru învãþãmânt, tineret ºi sport nu mai îndeplinesc aceste criterii, pentru cã ºi-au mãrit artificial numãrul de studenþi, cât au putut. Au luat cu miile, au 5.000 de studenþi ºi 50 de cadre didactice! Râd ºi curcile, din orice þarã din lume! Pentru cã, dacã împãrþiþi 5.000 la 50, înseamnã 100 de studenþi pe cadru didactic, când în toatã lumea nu existã mai mult de 15-20.

Deci Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, la propunerea senatului (care senat nu poate sã propunã peste capacitatea lui de ºcolarizare) are posibilitatea sã zicã: 0, 10, 20, 30 sau 40, în funcþie de îndeplinirea standardelor respective. Vreau sã vã dau un exemplu, chiar din universitatea unde sunt eu: pânã în 1989 s-au construit amfiteatre mari, de 180 de locuri, ºi existau cifre de ºcolarizare, de exemplu, la petrol, la foraj, de 600 de studenþi! Pentru cã aºa a considerat pe vremea aceea Ceauºescu, cã se cautã (folosesc cuvintele lui) ”la exportÒ ingineri de petrol. Deci s-a construit o bazã materialã care poate sã ºcolarizeze 600 de studenþi pe serie. Astãzi sunt 100 de locuri, nu este pãcat de baza aceea materialã? ªi aceeaºi situaþie este ºi la chimie Ð poate sã confirme ºi doamna ministru Ð, ºi în alte domenii existã o bazã materialã excepþionalã, în care poþi sã ºcolarizezi dublu. A, existã ºi alte specializãri, la care nu poþi sã ºcolarizezi nici 20%, nici 10%.

Domnul Cristian Dumitrescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Avem douã probleme de rezolvat astãzi: una de naturã politicã, care face parte din politica naþionalã cu privire la învãþãmânt, care face parte dintr-o componentã de guvernare social-democratã, ºi despre un drept prevãzut în Constituþie, cu privire la învãþãmântul universitar de stat gratuit. Acest principiu nu poate fi nici pus în discuþie ºi nu se poate face abdicare de la el.

Dar ne aflãm, în acest moment, în faþa unui raport al unei comisii de mediere. ªi vreau sã vã spun cã este pentru prima oarã în cei 10 ani de experienþã parlamentarã în care întâlnesc o astfel de situaþie.

## Domnilor colegi,

Varianta propusã de raportul comisiei de mediere nu þine cont de nici una din opiniile votate în Senat ºi în Camera Deputaþilor. Dupã cum ºtim de la regulament, o comisie de mediere poate sã adopte o variantã a unei Camere, varianta celeilalte Camere sau un text comun, care priveºte ceea ce s-a votat. Pentru cã dumneavoastrã v-aþi dat votul pentru un anumit punct de vedere. Atât.

ªi vã reamintesc cã atât în Camera Deputaþilor, cât ºi în Senat principiul care a stat la baza votului ºi care a fost adoptat de cãtre majoritatea parlamentarã din fiecare Camerã a fost acela al plafonãrii. Camera Deputaþilor a propus un plafon de 25%, din raþiuni care au fost exprimate de antevorbitorii mei, inclusiv de domnul deputat Stanciu.

În Senat a existat mai multã înþelegere faþã de unele probleme existente în învãþãmântul de stat ºi plafonul acesta a fost limitat la 100%. ªi a fost o decizie înþeleaptã, stimaþi colegi, pentru cã legea învãþãmântului, într-un articol special, spune cã învãþãmântul de stat nu poate fi privatizat. Adicã, nu avem dreptul, ºi moral, ºi din punct de vedere economic, dacã vreþi, financiar, ca în sãlile de curs sã avem mai mulþi studenþi cu taxã, decât studenþii învãþãmântului gratuit.

În felul acesta, dacã s-ar întâmpla aºa, ºi se va întâmpla aºa, aducem o atingere gravã unui principiu fundamental al libertãþii ºanselor. ªi dumneavoastrã, astãzi, când veþi vota în Parlamentul României, veþi avea de ales în a amaneta viitorul unor generaþii de tineri, care nu vor mai avea acces la aceastã formã de învãþãmânt, învãþãmântul de stat va aluneca ºi din precaritatea statului, pentru cã suntem într-o perioadã de tranziþie, în alimentarea bugetului învãþãmântului din taxele luate de la studenþi ºi gândiþi-vã la acel student care este la învãþãmântul de stat ºi care va fi privit, pentru cã reprezintã o minoritate, de cei care (asta e societatea în care trãim) au posibilitatea sã plãteascã.

Poftiþi, domnule deputat. ªi, pe urmã, doamna deputat Andronescu.

Îmi pare rãu cã trebuie sã... Toatã pledoaria aceasta este demagogie ºi ºtim ºi motivele. Dacã vreþi, le ºi spun, deºi... Deci se face un lobby deºãnþat pentru învãþãmântul privat. ªi vreau sã vã spun cã personal sunt pentru acreditarea universitãþilor (ºi o sã le susþin pe cele care meritã) particulare, indiferent cum au plecat, pentru cã toate au plecat nelegal. Fac cum zice americanul, cã nu mã intereseazã cum s-a fãcut primul milion, vãd ce pot sã fac mai departe. Pentru cã s-a scos pe tarabã învãþãmântul superior, la Consiliul Naþional de Evaluare sunt sute de dosare depuse de toate fundaþiile ºi fundãþelile din România, care vor sã facã învãþãmânt superior privat...

## Domnilor,

Ziarele din strãinãtate scriu cã diploma româneascã nu mai este valabilã, din cauza degradãrii, datoritã aºa-zisului învãþãmânt privat! Am fost în America ºi am predat la o universitate privatã, nu are nimic de a face cu ”privatulÒ de la noi! La noi, tot acest ”învãþãmânt privatÒ se susþine numai din taxe, dacã luãm listele lor de buget vedem cã, practic, nu au nici o altã sursã de finanþare, decât taxele. Or, nicãieri în lume nu existã o universitate care nu are ºi cercetare ºtiinþificã.

Deci este o încercare, vã spun, care vrea sã loveascã, de fapt, în învãþãmântul românesc. N-are nimic cu social-deomocraþia, sunt þãri chiar socialiste, comuniste, care nu acceptã astfel de argumente. Pentru cã, repet încã o datã, s-a devalorizat învãþãmântul superior românesc ºi riscãm sã nu mai fie recunoscutã nici un fel de diplomã din România, din aceastã cauzã.

Încã o datã, argumentaþia cã comisia de mediere nu are voie sã facã un text... Ba da, are voie sã facã un text comun ºi a luat din acesta exact partea a doua de la varianta Camerei, care a fost trecutã la mediere.

A face propagandã ºi lobby, ºi chiar presiuni pentru învãþãmântul particular ºi a lovi în universitãþile de stat din România... Dacã vreþi sã le terminaþi, le terminãm ºi pe acestea! Deci acesta este scopul pe care îl urmãresc anumiþi colegi de ai noºtri ºi nu vreau sã dau nume, pentru cã nu vreau sã intrãm din nou în discuþie. Dar, dacã vreþi, pot sã dau nume ºi pot sã spun ºi de ce se susþine cu o aºa fervoare limitarea acestei cifre.

## Stimaþi colegi,

Constat cã se cam repetã argumentele, dar pentru a nu bloca discuþiile le mai dau cuvântul domnilor deputaþi Stanciu, Duvãz ºi doamnei Andronescu ºi, pe urmã, vã anunþ cã propun sistarea discuþiilor.

Poftiþi, domnule Stanciu.

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã ministru,

Stimaþi colegi,

Dincolo de elocinþa ºi argumentele unuia sau altuia dintre colegi, afirm cu toatã responsabilitatea cã pe textul Camerei ºi pe textul Senatului se pot înscrie studenþi cu taxã pânã la 100%. Deci, practic, oricât. Deci pe ambele texte. Deosebirea este cã la textul Camerei cele douã categorii de locuri sunt conjungate, acesta este sensul lui 25%: ai 100 de locuri fãrã taxã, iei 25 cu taxã; doreºti sã suplimentezi, te duci la minister; vrei sã mãreºti, ele merg în tandem. Adicã nu s-ar putea, fiind acest 25%, sã se inverseze cifra.

Acesta este punctul forte, dacã vreþi, al articolului Camerei: nu se va putea inversa cifra decât cu acordul ministerului. În rest, vor predomina cei fãrã taxã, în raport cu cei cu taxã.

Textul Senatului permite chiar sã nu mai fie nici unul fãrã taxã. ªi avem specializãri la unele universitãþi unde nu mai sunt, practic, studenþi fãrã taxã. Existã aºa ceva ºi ºtiþi foarte bine la ce mã refer.

În consecinþã, noi vã spunem sã pãstrãm acest 25%, care nu împiedicã sã angajeze oricât, dar nu oricum. Împiedicã, însã, sã se întoarcã balanþa. Deci este o decizie foarte importantã, prin votul pe care îl luaþi.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnule vicepreºedinte Duvãz, poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi n-aº fi intervenit, dacã nu s-ar fi proferat niºte insinuãri absolut nepotrivite. ªi dacã e vorba cã nu ºtiu ce interese pentru învãþãmântul privat ne conduc la ideea ca învãþãmântul de stat sã fie gratuit, mie mi se pare nu numai absurd, dar mi se pare cã nu vrem, de fapt, sã vedem adevãrul. ªi cã toatã aceastã pledoarie de la aceastã tribunã nu este pentru învãþãmântul de stat, cu atât mai puþin pentru studenþi, cu atât mai puþin pentru copii, care, într-un învãþãmânt plãtit, concureazã în primul rând cu averea de acasã ºi nu cu zestrea lor din minte ºi, poate, cu zestrea lor, acumulatã prin învãþãturã.

Cred cã existã învãþãmânt particular care poate sã funcþioneze dupã acest princpiu ºi e foarte bine. Aici e vorba de ceea ce îºi asumã un stat, în conformitate cu Constituþia lui ºi în conformitate cu principiile social-democrate pe care le susþin eu. Din cauza aceasta, orice fel de asemenea insinuãri le resping ºi le socotesc absolut nepotrivite a fi fãcute de la aceastã tribunã.

Dorinþa noastrã este sã luãm o decizie corectã, nu în favoarea profesorilor, stimaþi colegi!, ci în favoarea viitorilor studenþi ºi a viitorilor oameni care formeazã aceste universitãþi de stat. Dacã se poate face o selecþie corectã, se poate face într-un învãþãmânt gratuit. Dacã aþi vrea, extrabugetarul acesta, care se obþine din taxe, ºi ar fi fost corect, ar fi fost limitat, ca el sã fie investit în învãþãmânt, nu inclus în salarii. Dar asta nu ne-o spune nimeni, aici!

În orice caz, în ceea ce ne priveºte, nu putem sã susþinem un alt punct de vedere ºi cred cã este absolut nepotrivit procedural Ñ ºi pentru cei care sunt prima datã în Parlament fac aceastã subliniere.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã ºtiþi, ca ºi noi toþi, care avem o oarecare experienþã în Legislativ, un text comun înseamnã un text comun între cele douã texte, nu un text nou, cu atât mai mult cu cât el a fost respins de ambele Camere, într-o variantã sau alta. Deci acesta nu este un text comun, ci este un text respins, atât de Camera Deputaþilor, cât ºi de Senat, ºi reintrodus acum ºi votat, probabil, aºa cum veþi face, din ordin de partid, mai puþin social-democrat.

## Stimate domnule vicepreºedinte,

Pentru cã aþi evocat numele meu, eu vã sesizez faptul cã toate cele trei variante se referã la numãrul de locuri de studii cu taxã în învãþãmântul superior. Deci sunt trei variante diferite.

Doamna ministru Andronescu, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu cred cã nu este cazul sã ne încrâncenãm pe o problemã care, fãrã îndoialã, poate sã-ºi gãseascã o soluþie cât se poate de naturalã. De aceea am sã vã rog sã îmi acordaþi câteva minute de atenþie, ca sã încerc sã explic de ce a fost nevoie de apariþia unui învãþãmânt cu taxã în învãþãmântul de stat.

Aºa cum ºtiþi, învãþãmântul particular a apãrut începând din 1990 din nevoia tineretului nostru de a învãþa ºi din imposibilitatea cuprinderii lui în învãþãmântul bugetar. ªi, acum, ca sã risipesc orice fel de îngrijorare pe care am auzit-o de la acest microfon, cum cã prin

aceastã lege s-ar încerca o diminuare a locurilor bugetate, am sã vã spun cã începând din 1990 numãrul de locuri finanþate de la buget a crescut continuu.

Dacã în 1990 statul bugeta 25.000 de locuri, iatã, în anul 2001, statul bugeteazã 60.000 de locuri. Deci, indiferent care a fost, Guvernul a simþit nevoia creºterii numãrului de locuri, din aceastã necesitate, de a scoate România dintr-o poziþie extrem de nefericitã, în care se aflã prin numãrul de studenþi la mia de locuitori.

În acelaºi timp, aº vrea sã mã întorc puþin ºi sã vã spun cã de când a apãrut învãþãmântul privat s-a produs, dupã pãrerea mea, o uºoarã dezechilibrare a învãþãmântului superior. ªi, poate, pe undeva, o trimitere a lui în derizoriu.

De ce: pentru cã nu toate aceste instituþii de învãþãmânt care au apãrut au înþeles sã organizeze un învãþãmânt conform standardelor naþionale de calitate stabilite de CNEA. De aceea, acum, dupã un control pe care noi l-am fãcut, suntem în mãsurã sã vã spunem aici cã au apãrut situaþii în care cifrele de ºcolarizare în învãþãmântul privat au fost crescute de peste 500% faþã de capacitatea pe care a apreciat-o CNEA-ul. Deci din cauza faptului cã universitãþile particulare au exagerat cu totul ºi cu totul de neacceptat, s-a gãsit de cuviinþã sã se deschidã poarta învãþãmântului cu taxã în instituþiile de stat unde existã capacitate de ºcolarizare ºi unde standardele de calitate sunt cele care s-au stabilit de atâta amar de ani în învãþãmântul românesc, apreciat în toatã lumea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

La punctul 3, cel cu privire la articolul unic, punctul 5, art. 4, comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivã dacã sunt? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu mare majoritate de voturi, s-a adoptat punctul 3 al raportului de mediere.

La ultimul punct, punctul 4, cel cu privire la articolul unic, punctul 7, art. 6, comisia ne propune tot textul Senatului.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat textul Senatului.

Cu aceasta, textele raportului au fost votate.

Vom supune raportul de mediere în întregime votului final de mâine.

Urmãtorul raport este cel cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1997 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltare ºi Implementare a Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere.

Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei de mediere.

La punctul 1 comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor.

Potrivit regulamentului nostru, nu se fac dezbateri ºi nici vot, în consecinþã adoptându-se textul Camerei Deputaþilor.

La punctul 2 este tot textul Camerei Deputaþilor.

Nu se fac dezbateri ºi nici nu se supune la vot, potrivit regulamentului nostru.

La punctul 3 este textul Camerei Deputaþilor, socotindu-se adoptat în unanimitate.

Nu se fac observaþii, nici nu se supune la vot.

La punctul 4 ni se propune tot textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac observaþii, nici nu se supune la vot, socotindu-se adoptat în unanimitate.

La punctul 5 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111/1996 pentru desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptatã de Senat. Vã propunem pentru aceasta 15 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

Aveþi vreun comentariu cu privire la timpi?

Cine este pentru timpii de dezbatere repartizaþi? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dacã din partea iniþiatorului sau din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã cu precizãri prealabile?

Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã dintr-o neatenþie, ºi aici atrag atenþia colegilor din Guvern ºi a colegilor din echipa majoritarã, se introduce un nou concept legislativ, ºi anume legiferarea deturnãrii de fonduri, ºi voi încerca sã-mi justific punctul de vedere.

Toate aceste fonduri speciale au fost constituite pe baza unor legi speciale în care se reglementeazã foarte clar modul de înfiinþare a acestor fonduri speciale ºi modul de utilizare a acestor bani. Prin proiectul de ordonanþã se face trimitere numai la faptul cã aceste fonduri se fac venit la bugetul de stat fãrã a mai fi corelat cu modul de utilizare a acestor fonduri.

Prin urmare, propun returnarea proiectului de ordonanþã Guvernului, pentru corelarea cu prevederile din legile speciale de înfiinþare a acestor fonduri speciale. Mulþumesc.

Rog comisia sã facã comentariu cu privire la aceastã propunere ºi rog ºi reprezentanþii Guvernului sã se pregãteascã sã rãspundã la aceastã propunere. Domnul deputat Grigoraº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu cred cã mai poate fi returnatã nici la Guvern, nici la comisii. Ordonanþa deja ºi-a produs efectele. Bugetul este construit inclusiv pe prevederile acestei ordonanþe, deci nu se mai poate discuta nimic în acest sens.

Mulþumesc.

Reprezentantul Guvernului, sunteþi de acord cu poziþia comisiei, da? Bun.

Eu speram ca ºi colegii mei sã fie de acord cu mine, pentru cã nu era decât o atenþionare.

Domnule preºedinte,

În bugetul general consolidat, sumele provenite din aceste legi speciale sunt sume personalizate. Prin trecerea în Legea bugetului de stat, ele se depersonalizeazã ºi nu mai existã urmãrirea efectului legilor speciale, modul de utilizare. Eu n-am fãcut altceva decât sã atrag atenþia Guvernului cã riscã ca aceste fonduri sã fie apreciate ca deturnare.

La art. XIV vã rog sã observaþi cã acesta a fost modificat prin textul din legea pentru aprobare ºi, în consecinþã, pentru cã ºi noi l-am votat, va avea formularea din textul legii.

La art. XV dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra art. XVI dacã aveþi observaþii? Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgându-se dezbaterea pe texte a proiectului de lege ºi a ordonanþei, vom supune acest proiect votului final de mâine.

La punctul 11 este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/1998 privind unele mãsuri de protecþie socialã a personalului militar ºi civil.

Suntem în prezenþa unei ordonanþe de urgenþã ºi rog, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, pe doamna preºedinte Smaranda Dobrescu sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia vã propune un minut de intervenþie, 5 minute total dezbateri.

Stimaþi colegi,

Restituirea la comisie se voteazã prin amendamentele care se supun; s-ar crea implicaþii neprevãzute. Pentru restituirea fãrã dezbateri nu existã o soluþie regulamentarã.

Deci trecem la dezbaterea pe texte. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul de lege ºi raportul. Discutãm pe textul Senatului.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra preambulului articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Asupra modificãrii aduse de Senat, cu privire la art. 3 alin. 1, 2 ºi 3, dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

- Se voteazã în unanimitate.

- Trecem la dezbaterea titlului ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. I dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. II ºi III din cuprinsul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Asupra art. IV, V, VI, VII ºi VIII din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votate în unanimitate.

La art. IX, X, XI ºi XII dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

- La art. XIII dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã, potrivit celor propuse de comisie.

Dacã asupra titlului proiectului de lege adoptat de Senat aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

La art. I dacã aveþi observaþii? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. II dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Se voteazã în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în ºedinþa de mâine.

La urmãtorul punct este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 pentru completarea art. 31 din Legea nr. 138/1999.

Suntem tot în procedurã de urgenþã. Rog, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, pe doamna preºedintã Smaranda Dobrescu, sã ne propunã timpii de dezbatere.

Comisia vã propune un minut de intervenþie, 5 minute în total.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Propunându-se votarea în forma adoptatã, trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a cuprinsului ordonanþei de urgenþã.

Dacã la titlul proiectului de lege adoptat de Senat aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Dacã asupra cuprinsului articolului unic aveþi obiecþii? Nu.

Votat în unanimitate.

Asupra titlului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra cuprinsului articolului unic al ordonanþei de urgenþã dacã aveþi observaþii? Nu.

Votat în unanimitate.

Proiectul urmeazã sã fie supus votului final mâine. Urmãtorul proiect de lege este cel privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2001. Tot procedurã de urgenþã.

Rog, din partea Comisiei pentru industrii ºi servicii, pe domnul deputat Antal sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Comisia propune 10 minute pentru dezbateri ºi un minut pentru intervenþie, dacã existã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt împotriviri? Nu sunt.

Abþineri? Nu.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã sunt observaþii sau dezbateri preliminare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmãriþi în paralel textul legii ºi al ordonanþei cu raportul comisiei sesizate în fond.

La titlul legii, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 1 din raport, reformularea acestuia.

Dacã sunteþi de acord cu titlul reformulat, deci cu amendamentul?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al proiectului de lege, preambulul, cel care cuprinde dispoziþia de aprobare, urmãriþi amendamentul de la punctul 2.

Dacã aveþi observaþii la amendamentul de la punctul 2? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

În ceea ce priveºte punctele 1, 2, 3 ºi 4 din legea de adoptare, vom urmãri aceste puncte în cuprinsul ordonanþei.

La titlul ordonanþei de urgenþã comisia nu a avut obiecþiuni.

Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. I al ordonanþei, urmãriþi amendamentul de la punctul 3.

Dacã aveþi observaþii la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Amendamentul de la punctul 4 se referã la titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi observaþii la el? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La art. 1, rog comisia de fond sã mã ajute, ca sã urmãresc textul, pentru cã nu mã mai descurc în raportul dumneavoastrã.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã fiþi atenþi, pentru cã ne aflãm într-o situaþie destul de complicatã. Camera a fost sesizatã sã adopte Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 10/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000. La Senat s-a votat aceastã Ordonanþã de modificare care cuprindea vreo 2-3 texte. Comisia noastrã a luat în discuþie din nou Ordonanþa nr. 271 ºi i-a adus numeroase, numeroase modificãri. Vom fi în situaþia ca, la mediere, sã constatãm cã Senatul a votat 3 texte ºi noi am votat vreo 80.

Propun sã retrimitem ordonanþa la Comisia pentru industrii, sã cerem ºi avizul Comisiei juridice ºi sã cerem ºi avizul Consiliului Legislativ, pentru cã ne aflãm într-o situaþie cu totul nouã, mai ales cã Legea de aprobare a Ordonanþei nr. 271, aceea pe care Ordonanþa nr. 10 o modificã, a ºi fost aprobatã, nu demult, de cãtre Parlament.

Deci

Fiind vorba de un articol unic, propunem douã minute maximum ºi un minut pentru intervenþii.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege votului final de mâine.

Cu aceasta, vã mulþumesc.

Trecem la partea a doua: întrebãri ºi interpelãri.

Pentru domnii deputaþi Adrian Moisoiu ºi Damian Brudaºca, cei care au interpelat Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, dau cuvântul domnului ministru pentru relaþia cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar.

## _Ñ_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În special, mã adresez domnilor deputaþi Adrian Moisoiu ºi Damian Brudaºca, prezentându-le scuze din partea reprezentantului Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului cã nu a putut sã vinã în aceastã dupã-amiazã pentru a prezenta rãspunsurile, aºa cum prevede regulamentul, la întrebãrile pe care leau adresat ºi vã rugãm sã fiþi de acord sã amânãm pentru sãptãmâna viitoare, când vor fi în mãsurã sã fie prezenþi pentru a prezenta rãspunsurile cuvenite.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, sunteþi de acord sã primiþi un rãspuns de la cei în cauzã?

Pentru domnul deputat Metin Cerchez, cel care a adresat o întrebare Ministerului Turismului. Este domnul deputat? Da.

Domnul ministru Gaspar, de asemenea, solicitã amânarea acestui rãspuns, pentru cã domnul ministru al turismului lipseºte din þarã.

Rog ºi pe domnul deputat Metin Cerchez sã accepte ca rãspunsul sã fie prezentat sãptãmâna viitoare, având în vedere cã ministrul turismului este plecat din þarã, iar secretarul de stat are niºte probleme de sãnãtate ºi nu poate sã fie prezent în aceastã dupã-amiazã.

Pentru Ministerul Sãnãtãþii, domnului deputat Adrian Moisoiu, de asemenea, vã rugãm sã fiþi de acord cu amânarea rãspunsului.

În continuare, urmeazã prezentarea interpelãrilor pentru ºedinþa viitoare.

Vã reamintesc cã prezentarea se face foarte scurt, evocând numai obiectul interpelãrii, nu ºi dezvoltarea ei.

Pentru cã am mai avut discuþii cu privire la interpelãri, eu vreau sã vã reamintesc cã un grup parlamentar poate face o singurã interpelare ºi, atunci, cu atât mai puþin un deputat nu poate face douã interpelãri. Încât rog Grupul parlamentar al P.R.M.-ului sã se hotãrascã pentru cine aprobã sã facã interpelarea: domnul deputat Damian Brudaºca, domnul Mihai Nãstase, care au fiecare câte douã.

Deci din cele patru, aveþi dreptul la o interpelare. Restul, dacã sunt întrebãri, din acelea puteþi pune câte vreþi.

Bun. Deci domnul Nãstase are douã întrebãri ºi, atunci, domnul Damian Brudaºca va prezenta o interpelare.

Aveþi cuvântul, domnule Brudaºca.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Este vorba de o interpelare adresatã domnului ministru Mircea Geoanã, ministrul afacerilor externe, ºi se referã la o situaþie destul de gravã care se întâmplã în ultima vreme cetãþenilor români care trebuie sã tranziteze teritoriul Republicii Croaþia pentru alte destinaþii.

Poliþia de frontierã croatã a procedat în ultimele luni la debarcarea din trenuri, încã de pe teritoriul Ungariei, a unor cetãþeni români, cadre universitare sau ziariºti, punându-i în imposibilitatea de a ajunge la destinaþii ºi producându-le cheltuieli suplimentare.

Rog pe domnul ministru, în calitatea sa de titular al portofoliului de externe ºi de preºedinte al Adunãrii OSCE, de a interveni pentru a feri cetãþenii români de asemenea situaþii umilitoare ºi jignitoare. Mulþumesc.

Domnul Ervin SzŽkely.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al României, iar obiectul interpelãrii este legat de poziþia Guvernului României în legãturã cu retrocedarea bunurilor ce au aparþinut cultelor religioase recunoscute de lege ºi comunitãþilor minoritãþilor naþionale.

Am depus interpelarea în scris ºi voi dezvolta sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc.

puþinele întreprinderi tentante pentru a fi cumpãrate de un investitor strategic. În acelaºi timp,...

## Stimate coleg,

Vã reamintesc rugãmintea de a prezenta obiectul interpelãrii, pentru cã o sã aveþi posibilitatea sã o dezvoltaþi, atunci când va veni ministrul respectiv sã vã rãspundã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Atunci, o sã-mi permiteþi, la momentul respectiv, sã detaliez celelalte elemente ºi îmi permiteþi sã vã depun interpelarea.

Mulþumesc.

Domnul deputat Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul Ioan Mihai Nãstase are douã întrebãri.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului Ovidiu Muºetescu, preºedintele Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi se referã la recenta iniþiativã a APAPS-ului privind majorarea de capital la Societatea ”ALROÒ Slatina, majorare prin care participaþia statului, care în acest moment este majoritarã, la nivelul de 54,7%, se va transforma într-o participare minoritarã, iar pe cale de consecinþã interesul arãtat de nu mai puþin de 20 de mari companii strãine care au depus scrisorile de intenþie la APAPS pentru cumpãrarea acestui pachet se va diminua sau va dispãrea complet.

Eu doresc sã aflu, din perspectiva APAPS-ului ºi a Guvernului României, cum este privit interesul statului român în cazul acestei privatizãri, pentru cã, în mod normal, aceastã privatizare ar trebui sã aibã câteva efecte, ºi anume obþinerea unei sume cât mai mari prin vânzarea pachetului de acþiuni.

Evaluarea fãcutã de experþi relevã cã valoarea de piaþã a societãþii este situatã între 200 ºi 400 de milioane de dolari, având în vedere cã este o societate care face profit ºi care, în anul 2000, a înregistrat un profit net de 53,3 milioane de dolari.

Al doilea obiectiv, din perspectiva interesului statului român, ar fi trebuit sã fie atragerea unui partener strategic care sã poatã sã retehnologizeze aceastã întreprindere ºi care, astfel, sã poatã face faþã concurenþei ºi sã abordeze noi pieþe.

ªi, nu în ultimul rând, acest potenþial partener ar fi trebuit sã supunã Autoritãþii pentru Privatizare, prin contractul de privatizare, un plan privind protecþia socialã a angajaþilor acestei întreprinderi.

Având în vedere cã nici unul dintre aceste trei obiective nu se pot realiza prin cedarea majoritãþii în structura acþionariatului, în formula care este abordatã de APAPS, respectiv majorarea de capital, ne punem întrebarea cum gândeºte Guvernul ºi Autoritatea pentru Privatizare aceastã privatizare, având în vedere cã este una din

Mult stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Întrebarea mea, prima, este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice locale.

Aplicarea Legii administraþiei publice locale, în actuala formulare, presupune apariþia unor noi denumiri de localitãþi ºi strãzi, chipurile traduse în limba minoritãþii cu peste 20% din populaþie.

Neexistând un temei legal pentru adãugarea a încã unei denumiri unui oraº sau stradã, apare întrebarea cum se poate aplica acest lucru fãrã a exista o lege pentru fiecare din aceste denumiri, denumire nelegalizatã, neînregistratã ºi nepublicatã în ”Monitorul OficialÒ. Acest aspect genereazã o serie de dificultãþi, în sensul cã o localitate sau stradã care vor avea douã denumiri presupune schimbarea tuturor actelor personale ale cetãþenilor din aceste localitãþi: buletin de identitate, paºaport, carnet de conducere auto etc., ceea ce devine imposibil de realizat pânã la aplicarea preconizatei Legi a administraþiei publice locale.

Urmare a celor de mai sus, întrebãm dacã nu se impune amânarea aplicãrii Legii administraþiei publice locale ºi gãsirea soluþiilor pentru o rezolvare corectã a acestei situaþii.

Aºteptãm rãspunsul în scris.

A doua întrebare este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi, în acelaºi timp, domnului Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Domnule prim-ministru ºi domnule ministru al finanþelor,

Apreciem apariþia Cãrþii albe a guvernãrii, în luna decembrie 2000, ca un act de mare responsabilitate politicã a Programului de guvernare elaborat de dumneavoastrã. Considerãm, însã, cã era absolut necesar ca aceastã Carte albã sã cuprindã prezentarea defalcatã pe structuri a datoriilor cãtre stat ºi a mãsurilor luate, îndeosebi a datoriilor cãtre stat ale tuturor societãþilor care au fost privatizate pânã în decembrie 2000, precum ºi datoriile cãtre stat ale agenþilor economici propuºi pentru privatizare, datoriile cãtre stat ale tuturor agenþilor economici, la data preluãrii guvernãrii, companii ºi societãþi naþionale, S.N.C.F.R., TAROM, Transporturi maritime etc., regii, posturi de televiziune particulare, edituri, ziare.

Domnul deputat Ion Mogoº.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea subsemnatului ºi a domnului Valeriu Stoica este adresatã ministrului justiþiei, doamnei Stãnoiu, ºi vizeazã modul în care a fost redus, într-un mod substanþial, numãrul de sãli oferite Institutului Naþional al Magistraturii, înfiinþat în perioada 1996 Ð 2000, proiect comun cu sprijinul Uniunii Europene, pentru care s-au alocat 4 milioane de euro într-un proiect, într-un program pe o perioadã de 3 ani.

Prin Ordinul din 9 aprilie 2001 al doamnei ministru Stãnoiu, s-a redus numãrul de sãli pentru magistraþi, de la 45 la 32 de camere, ºi întrebarea pe care o punem noi doamnei ministru vizeazã un rãspuns pe care dorim sã-l primim ca justificare a unei asemenea atitudini. Iar, în al doilea rând, ca reprezentanþi în Parlamentul României, dorim ca doamna ministru sã prezinte, în Camera Deputaþilor, care este situaþia relaþiilor cu delegaþia Uniunii Europene în România ºi dacã, dupã ultimele evenimente care au afectat într-un mod atât de dramatic activitatea Institutului Naþional al Magistraturii, a primit vreun semnal de naturã sã afecteze finanþarea ºi implicit dezvoltarea acestei importante instituþii pentru justiþia româneascã.

Mulþumesc.

Domnul deputat Mardari are o interpelare ºi douã întrebãri.

Vã rog sã le puneþi toate o datã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Prima întrebare este adresatã domnului Aurel Constantin Ilie, ministrul apelor ºi protecþiei mediului. Se referã la procedura relativ greoaie ºi costisitoare pentru obþinerea autorizaþiei de mediu de cãtre agenþii economici, la Agenþia de protecþie a mediului Timiºoara, procedurã care presupun cã este aceeaºi în toate judeþele þãrii.

A doua întrebare este adresatã domnului Iacob Zelenco, secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiunilor Statului ºi doamnei Silvia Ciornei, ministru pentru întreprinderile mici ºi mijlocii. Se referã la vânzarea spaþiilor aflate în administrarea primãriilor, solicitate de întreprinzãtorii care le deþin sub formã de chirie, ºi la nerespectarea Legii nr. 133/1999 de cãtre unii manageri ai societãþilor comerciale cu capital de stat.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi se referã la confuzia existentã în gândirea unor persoane importante din Guvern, care interpreteazã eronat Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea I.M.M.-urilor.

Sãptãmâna viitoare voi prezenta pe larg aceste douã întrebãri ºi interpelarea.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Sonea? Nu este. Domnul ªtefan Baban? Nu este. Domnul Mihai Radan.

Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã Excelenþei sale domnului ministru al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, domnului Ilie Sârbu.

Obiectul interpelãrii este urmãtorul: aplicarea incorectã ºi diferenþiatã, de la judeþ la judeþ, de cãtre Direcþiile agricole, a prevederilor art. 3 din Ordonanþa de urgenþã nr. 30/26 februarie 2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de 1 milion lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat, precum ºi art. 2, lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului României nr. 30/2001.

O voi dezvolta, dacã se poate, peste douã sãptãmâni, fiindcã lunea viitoare am o invitaþie în Austria.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cornel Popa. Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea de faþã îl are ca destinatar pe domnul ministru Miron Mitrea, ministrul transporturilor, lucrãrilor publice ºi locuinþei.

Obiectivul interpelãrii. În cursul sãptãmânii trecute, a avut loc la Budapesta Conferinþa autoritãþilor rutiere din Ungaria, prilej cu care s-a decis cã Autostrada M-8-M-4, care va fi decisivã pentru modernizarea sistemului de trafic rutier din Ungaria, va lega localitãþile Szentgoth‡rd din vestul Ungariei ºi Biharkeresztes, situatã lângã graniþa cu România. Astfel, contrar proiectului iniþial, Autostrada M-8M-4 va intra în România pe traseul Artand Ð Borº Ð Oradea.

Întrebarea: în ce mãsurã autoritãþile române au cunoºtinþã despre aceastã decizie ºi ce demersuri intenþioneazã domnul ministru Mitrea sã întreprindã, pentru ca decizia autoritãþilor rutiere din Ungaria, care are suport de la Uniunea Europeanã, sã primeascã o replicã promptã, constructivã ºi profesionistã din partea Guvernului României?

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Sonea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este o vorba de o interpelare adresatã doamnei ministru al educaþiei, doamna Ecaterina Andronescu.

Obiectul interpelãrii. Prin adresa nr. 26179/2001, de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, respectiv Comisia Naþionalã de Evaluare ºi Acreditare a Învãþãmântului Preuniversitar, se interzice susþinerea examenelor de absolvire, gestionarea ºi eliberarea de acte de studii, diplome, certificate de cãtre ºcolile din reþeaua ºcolarã cooperatistã, acestea urmând a fi eliberate de unitãþi de învãþãmânt de stat, unde se va susþine examenul de absolvire.

Motivul: deficienþele constatate în modul de organizare a examenelor pentru învãþãmântul liceal, profesional ºi postliceal din ºcolile organizate de UCECOM ºi Centrocoop.

Aceste ºcoli sunt frecventate de elevi cu situaþie materialã modestã, care se pregãtesc pentru profesii ºi meserii ce nu se studiazã, de fapt, în alte ºcoli. Majoritatea din aceste ºcoli au tradiþie, bazã materialã, încadrare corespunzãtoare.

Ordinul dat duce la pierderea credibilitãþii ºi autoritãþii ºcolilor, fiind primul pas spre desfiinþare. Totodatã aplicã un tratament globalist, nerealist în concluzii ºi ineficient în mãsuri. Din informaþiile pe care le am, de exemplu, la ªcoala din Bistriþa nu s-au constatat abateri, deci, este anormal ca unitatea ºi personalul sã fie sancþionaþi, iar absolvenþii trebuie sã-ºi susþinã examenele la o ºcoalã

specialã pentru copii cu deficienþe, care apoi emite ºi diplomele.

Considerãm cã este normal sã se analizeze fiecare caz ºi sã fie sancþionate unitãþile care nu corespund normelor de acreditare.

Vã rugãm, totodatã, sã ne prezentaþi în scris câte ºcoli sunt în aceastã reþea, câte au fost verificate ºi la câte s-au constatat abateri, pentru ca sã se impunã generalizarea sancþiunii.

Vã mulþumesc.

Domnul Adrian Moisoiu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României. În zilele de 18-19 mai a.c. a avut lor la Târgu-Mureº, în organizarea Fundaþiei culturale Bernaty Gyšrgy ºi Proiectul ”Ethnic RelationsÒ, seminarul având ca temã ”Aplicarea Legii administraþiei publice locale privitoare la utilizarea limbii materne a minoritãþilor naþionaleÒ. Cu aceastã ocazie, senatorul Frunda Gyšrgy ºi-a exprimat nemulþumirea cã doctorul Dorin Florea, primarul municipiului TârguMureº, nu a salutat auditoriul ºi în limba maghiarã ºi, în acelaºi timp, ºi-a exprimat speranþa cã în viitor, în statul naþional, suveran, unitar, independent ºi indivizibil român, Preºedintele þãrii ºi primul-ministru nu vor pierde ocazia sã salute cetãþenii României ºi în limba maghiarã. Deoarece cunosc existenþa unui protocol P.D.S.R.U.D.M.R., îl rog pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase:

1. sã-mi satisfacã curiozitatea, rãspunzându-mi dacã Domnia sa se va strãdui sã nu-l dezamãgeascã pe domnul senator;

2. care sunt mãsurile pe care Guvernul, pe care cu onoare îl conduce, preconizeazã sã le ia pentru aplicarea limbii materne ºi în alte servicii publice, justiþie, comerþ, politicã etc., conform celor exprimate de domnul Frunda;

Domnul deputat ªtefan Baban are douã întrebãri.

## Mulþumesc domnule preºedinte.

O întrebare este adresatã doamnei ministru Silvia Ciornei, ministru pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, ºi se referã la modul cum sunt urmãrite I.M.M.-urile care au douã calitãþi, cea de firmã care desfãºoarã activitãþi într-o zonã defavorizatã ºi este ºi I.M.M. Aº dori sã-mi spunã cum reuºeºte ºi prin ce metode sã monitorizeze toate premisele pentru ca aceste I.M.M.-uri sã funcþioneze într-un mod legal ºi care sã nu ducã la îmbogãþirea spectaculoasã a unora ºi sãrãcirea spectaculoasã a altora.

A doua întrebare se adreseazã domnului ministru al agriculturii, domnului Ilie Sârbu. În 2001 este necesarã suma de 800 de miliarde de lei pentru acoperirea sub-

venþiei în agriculturã Ñ am sã prezint textul în amãnunþime. În fondul special, pânã acum, s-au colectat 30 de miliarde de lei, iar Ministerul Agriculturii are de primit pe anul acesta doar 10 miliarde de lei, pentru a face faþã acestor costuri. Aº ruga ministrul sã-mi rãspundã cum înþelege sã acopere diferenþa de bani. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Cu aceasta declar închisã ºedinþa de astãzi. Vã doresc noapte bunã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 81/31.V.2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei