Lazãr Lãdariu

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-o vreme în care un Preºedinte al României cãzut în ”fandaxieÒ începe sã priveascã neîncrezãtor prin toate ungherele Cotroceniului ca sã descopere Securitatea, când la modã sunt scenarii care-l þin în perimetrul ficþiunii ºi al planurilor rocamboleºti, totul pe la noi este posibil. Aºa cã nu-i deloc de mirare cã Preºedintele Emil Constantinescu, supãrat foc pe gazetarii sâcâitori, nu gãseºte pentru cei care, în 1996, l-au ajutat sã ajungã în jilþul de la Cotroceni, decât cuvinte mãgulitoare precum ”golaniÒ ºi ”inculþiÒ.

Nici în ruptul capului nu aº fi crezut cã tocmai Preºedintele României, cel care prin Constituþie are rol de mediator în viaþa socialã, sã fie tocmai el cel care pune crosa la patina presei, sã fie chiar el adeptul ghiulelei prinse la gleznele libertãþii de exprimare într-un stat de drept. De fapt, de la o vreme încoace asistãm la un fel de cenzurã economicã aparte, la care e supusã cea de-a patra putere.

Într-o vreme în care piaþa informaþiei este tot mai vânatã, cheltuielile pentru scoaterea unui ziar au crescut de patru ori peste media pe economie. La fel de eficientã pare a fi ºi cenzura psihologicã. O confirmã fãrã putinþã de tãgadã ultimii 3 ani în care au fost condamnaþi 15 ziariºti, alþi 300 fiind în curs de judecare ºi în faza cercetãrilor penale. când este posibilã Ordonanþa nr. 11/1998 a domnului ministru al justiþiei Valeriu Stoica, când pe drum se aflã o altã ordonanþã care descurajeazã recursul ºi urmãreºte nu doar condamnarea semnatarului articolului, ci ºi suspendarea pe un an a publicaþiei, ceea ce înseamnã, practic, dispariþia ziarului, a postului de radio sau de televiziune condamnat de instanþã, se adevereºte cã într-o dictaturã opereazã cenzura, iar într-o democraþie manipularea.

Tendinþele cenzurii mascate au fost sesizate recent pânã ºi de Asociaþia Mondialã a Ziariºtilor ºi de forumul mondial al redactorilor care, printr-o scrisoare adresatã Preºedintelui Constantinescu, atrag atenþia cã taxa pentru valoarea adãugatã pentru ziare are consecinþe economice, educaþionale ºi culturale catastrofale. Vorbind în numele celor 17.000 de publicaþii din 93 de þãri, domnul Bengt Braun, care semneazã scrisoarea pomenitã, atrage atenþia cã mãsurile draconice, impuse prin Ordonanþa nr. 215, aprobatã de Guvernul României fãrã consultarea Parlamentului ºi a editorilor, au determinat confruntarea cu grave dificultãþi financiare care au dus la dispariþia unor publicaþii, spre marea satisfacþie a cãpãtuiþilor peste noapte în detrimentul libertãþii presei, a informaþiei libere, neîngrãdite. Sã fie vorba oare de o consecinþã a fricii, ilustratã ºi de maxima lui Napoleon: ”Patru ziare de opoziþie fac mai mult decât o armatã de baioneteÒ?! Vã mulþumesc.