Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 24 martie 2000 · monitorul.ai

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dezbaterea asupra raporturilor dintre politicã ºi moralã, apãrutã de-a lungul istoriei, se perpetueazã ºi în zilele noastre. Într-o anumitã concepþie, politica este o sumã de manifestãri depuse în interesul unei societãþi, care se desfãºoarã pe linia intenþiilor de a crea condiþii optime în viaþa istoricã a societãþii respective, urmãrind ameliorarea condiþiilor de existenþã în cadrul vieþii sociale.

Aceste manifestãri de naturã politicã nu trebuie sã se desfãºoare la întâmplare ci trebuie sã þinã seama de ordinea moralã care înglobeazã legile ce recunosc ºi iau în considerare valoarea binelui în opoziþie cu rãul, deoarece nici un fel de formã de viaþã socialã nu se poate organiza fãrã o ordine ce-ºi are originea în climatul spiritual ºi în valorile etice specifice vieþii umane, spre deosebire de cele zoologice.

În construcþia oricãrei societãþi nu se pot neglija valorile morale iar politica trebuie sã fie legatã direct de ordinea moralã, deoarece în societate, ca ºi în viaþa umanã în general, existã un climat spiritual care o diferenþiazã de alte ordine ale Universului, biologicã, fizicã, zoologicã etc. Dezordinea socialã instauratã în regimurile dictatoriale comuniste a fost posibilã pentru cã nu s-a þinut cont de valorile morale, pentru cã acestea au fost aruncate la coº ºi s-a fãcut politicã pe de-a-ndoaselea, aºa cum nu era firesc sã se întâmple.

Societatea comunistã a fost un fenomen tipic de felul cum nu trebuie sã se construiascã o societate, neexistând nici un fel de ordine în construcþia ei. Societatea româneascã avea pânã la instaurarea dictaturii comuniste ºi bolºevizarea ei o aºezare ºi o orânduialã specificã, destrãmatã ºi lichidatã de comunism. Oricine s-a sustras ierarhiilor impuse de ordinea moralã a rãtãcit în disperarea unei regãsiri ºi a unei împliniri în hibriditatea intenþiilor sale ºi în lumea confuziilor dezolante ºi barbare, la fel ca ºi societatea comunistã care nu mai avea ieºire ºi salvare.

Toate zbaterile politice de azi pentru reclãdirea societãþii româneºti vor rãmâne fãrã valoare ºi importanþã dacã nu-ºi vor gãsi izvorul în concepþia specificã comunitãþii istorice româneºti. Altfel, vor constitui simple jocuri ºi aventuri politice, rãmãºiþe ale aberaþiilor marxiste. Mulþumesc pentru atenþie.

ªtefan Baban

#12508

Domnule preºedinte, vã mulþumesc. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”România se dezvoltã economic într-un deceniu cât alþii într-un an.Ò

În 10 ani de tranziþie, economia româneascã a atras investiþii strãine de 5 miliarde de dolari, cam cât a atras Polonia într-un an. Cauzele principale ale acestui dezinteres internaþional: cadrul legislativ greoi ºi birocratic ºi reglementãrile fiscale acordate preferenþial. Investiþiile strãine în România, care trebuie sã reprezinte un punct important al strategiei de dezvoltare în curs de elaborare, au ca principal efect atragerea fluxului de valutã, crearea de noi locuri de muncã ºi de noi calificãri profesionale, deschiderea cãtre piaþa mondialã etc.

Economia româneascã poate realiza salturi importante la nivel macro ºi microeconomic prin colaborarea dintre capitalul strãin ºi cel autohton dar ºi prin intervenþia statului în formarea capitalului autohton în anumite sectoare de activitãþi. Spre deosebire de investiþiile strãine care au avut o creºtere minorã dar permanentã, în perioada 1990-1999, investiþiile autohtone au scãzut progresiv în aceeaºi perioadã. Domeniile cele mai atrãgãtoare pentru investitorii strãini reprezentaþi prin firme mari multinaþionale sunt: industria extractivã, constructoare de maºini ºi utilaje.

Existã 3 grupe de factori care determinã atragerea investitorului: starea economiei, cadrul legislativ, politicile specifice de atragere a investitorilor strãini. Aceºti factori sunt însã influenþaþi de ciclurile electorale ºi, ca urmare, este necesarã o politicã consistentã pentru evitarea acestei situaþii. De altfel, în ultimii doi ani, cadrul legislativ existent precum ºi politicile de încurajare negative au fãcut ca investiþiile strãine în România sã fie neînsem- nate. Un fapt normal, pentru cã nu este atractivã o þarã cu 5 miliarde de dolari în 10 ani de tranziþie, în timp ce unii dintre vecinii noºtri realizeazã acest volum de investiþii doar într-un an.

De pe urma investitorilor strãini din þara noastrã ar beneficia agricultura, în special unele ramuri sufocate ºi ruinate, zone favorizate, zonele libere, telecomunicaþiile ºi alte domenii de interes general.

Prin prezentarea acestor date se desprinde o singurã concluzie: fãrã stãpânirea fenomenului inflaþionist, asigurarea unei stabilitãþi legislative, spargerea monopolului de stat ºi mai puþin acordarea de facilitãþi fiscale, fãrã creºterea atractivitãþii pieþei româneºti ºi a perspectivelor de dezvoltare datorate stabilizãrii ºi relansãrii economice, investitorii strãini nu vor considera cã economia româneascã meritã atenþie ºi încredere. ªi la fel, ca în ultimii 10 ani, bugetul de stat va fi lipsit de efectele financiare benefice ale atragerii investiþiilor strãine. Vã mulþumesc.

Becsek-Garda Dezideriu Coloman

#15485

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Miercuri, în ziua de 15 martie, se vor împlini 152 de ani de la începutul Revoluþiei maghiare, ziua naþionalã a maghiarilor de pretutindeni. Prin izbucnirea evenimentelor de la Pesta, prin reformularea revendicãrilor burghezodemocratice ºi liberale, miºcãrile socio-politice din spaþiul carpato-dunãrean au permis iniþierea unor reforme care permiteau desfiinþarea radicalã a relaþiilor feudale, a robotei, ºi au fãcut posibilã libera dezvoltare atât a societãþii burgheze cât ºi a capacitãþii umane pentru crearea valorilor atât de necesare evoluþiei sociale ºi naþionale.

Acum trei ani ºi patru luni, actuala coaliþie guvernamentalã a încercat sã iniþieze o revoluþie paºnicã prin reforma structurilor sociale, economice ºi politice care sã ne permitã integrarea noastrã în structurile euroatlantice. Inconsecvenþa mãsurilor luate de puterea executivã, ezitãrile din cadrul puterii legislative pentru a vota legile proprietãþii, sã nu mai vorbim de lipsa voinþei politice, lupta pentru stârpirea corupþiei, creeazã o stare de insatisfacþie pentru cei care au sperat în schimbarea radicalã a societãþii. Mai mult chiar, una dintre legile cele mai importante pentru schimbarea regimului politic din România, legea domnului Lupu, încã nu e aplicatã.

Prin urmare, eu v-aº cere dumneavoastrã aceeaºi fermitate pe care a avut-o generaþia paºoptistã din Transilvania faþã de reformele sociale ºi economice la vremea respectivã. Eu sper cã populaþia româneascã îºi va schimba viziunea despre Revoluþia maghiarã din 1848, cum au avut tãria sã o facã mulþi revoluþionari români din vremea respectivã, printre care aº menþiona numai pe marele patriot român Nicolae Bãlcescu. Din pãcate, generaþii întregi au fost educate prin manualele cu texte tendenþioase din epoca comunismului ºi neocomunismului pentru a crea urã faþã de populaþia maghiarã din Ardeal, pentru a purta numai resentimente faþã de cei care doreau o reformã realã în acest spaþiu geografic al Europei.

Denaturarea datelor istorice, argumentãrile tendenþioase nu aduc bine nimãnui. Eu sper cã în viitor vom încerca interpretarea corectã a evenimentelor din perioada revoluþiei din anii 1848-1849 pentru cã ºi în timpul

revoluþiei de la mijlocul secolului al XIX-lea, cât ºi în prezent, interesele celor douã popoare erau ºi sunt aceleaºi. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Lazãr Lãdariu

#18072

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-o vreme în care un Preºedinte al României cãzut în ”fandaxieÒ începe sã priveascã neîncrezãtor prin toate ungherele Cotroceniului ca sã descopere Securitatea, când la modã sunt scenarii care-l þin în perimetrul ficþiunii ºi al planurilor rocamboleºti, totul pe la noi este posibil. Aºa cã nu-i deloc de mirare cã Preºedintele Emil Constantinescu, supãrat foc pe gazetarii sâcâitori, nu gãseºte pentru cei care, în 1996, l-au ajutat sã ajungã în jilþul de la Cotroceni, decât cuvinte mãgulitoare precum ”golaniÒ ºi ”inculþiÒ.

Nici în ruptul capului nu aº fi crezut cã tocmai Preºedintele României, cel care prin Constituþie are rol de mediator în viaþa socialã, sã fie tocmai el cel care pune crosa la patina presei, sã fie chiar el adeptul ghiulelei prinse la gleznele libertãþii de exprimare într-un stat de drept. De fapt, de la o vreme încoace asistãm la un fel de cenzurã economicã aparte, la care e supusã cea de-a patra putere.

Într-o vreme în care piaþa informaþiei este tot mai vânatã, cheltuielile pentru scoaterea unui ziar au crescut de patru ori peste media pe economie. La fel de eficientã pare a fi ºi cenzura psihologicã. O confirmã fãrã putinþã de tãgadã ultimii 3 ani în care au fost condamnaþi 15 ziariºti, alþi 300 fiind în curs de judecare ºi în faza cercetãrilor penale. când este posibilã Ordonanþa nr. 11/1998 a domnului ministru al justiþiei Valeriu Stoica, când pe drum se aflã o altã ordonanþã care descurajeazã recursul ºi urmãreºte nu doar condamnarea semnatarului articolului, ci ºi suspendarea pe un an a publicaþiei, ceea ce înseamnã, practic, dispariþia ziarului, a postului de radio sau de televiziune condamnat de instanþã, se adevereºte cã într-o dictaturã opereazã cenzura, iar într-o democraþie manipularea.

Tendinþele cenzurii mascate au fost sesizate recent pânã ºi de Asociaþia Mondialã a Ziariºtilor ºi de forumul mondial al redactorilor care, printr-o scrisoare adresatã Preºedintelui Constantinescu, atrag atenþia cã taxa pentru valoarea adãugatã pentru ziare are consecinþe economice, educaþionale ºi culturale catastrofale. Vorbind în numele celor 17.000 de publicaþii din 93 de þãri, domnul Bengt Braun, care semneazã scrisoarea pomenitã, atrage atenþia cã mãsurile draconice, impuse prin Ordonanþa nr. 215, aprobatã de Guvernul României fãrã consultarea Parlamentului ºi a editorilor, au determinat confruntarea cu grave dificultãþi financiare care au dus la dispariþia unor publicaþii, spre marea satisfacþie a cãpãtuiþilor peste noapte în detrimentul libertãþii presei, a informaþiei libere, neîngrãdite. Sã fie vorba oare de o consecinþã a fricii, ilustratã ºi de maxima lui Napoleon: ”Patru ziare de opoziþie fac mai mult decât o armatã de baioneteÒ?! Vã mulþumesc.

Vasile Bran

#21026

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la acþiunile greviste ale sindicatelor din industria de apãrare privind demersurile acestora din ultima perioadã. Doresc sã declar urmãtoarele:

1. Am fost ºi suntem pentru respectarea legilor þãrii ºi intereselor majore ale statului român.

2. Susþinem strategia de restructurare a aeronauticii române, dar sunt surprins cã aceasta nu se respectã chiar de cãtre iniþiatorul ei, ºi anume Guvernul României.

Este regretabil faptul cã procentul minim de contrapartidã oferit de industria româneascã nu se respectã. Mã refer la achiziþionarea de aeronave cu produse ºi servicii de reparaþii ºi întreþinere în domeniu. Este o procedurã recunoscutã în comerþul internaþional cã, la importul de produse de tehnicã militarã ºi al industriei aeronautice, nu numai strategice, o parte importantã sã se facã prin contrapartidã, directã sau indirectã. Se asigurã astfel reducerea unor cheltuieli ale statului, accesul la tehnologie modernã, valorificarea capacitãþilor fizice ºi de resurse umane interne, inclusiv reducerea costurilor de menþinere a acestora. Guvernul ar trebui, deci, sã se implice, în ansamblul sãu, în legãturile internaþionale. Este insuficient ºi neproductiv ca acela care face demersuri în acest sens sã fie numai ministrul industriei ºi comerþului.

3. Aceste mãsuri pot transforma industria indigenã într-o industrie competitivã din punct de vedere al calitãþii, ceea ce ar permite inclusiv dotarea unor instituþii precum Poliþia, Jandarmeria, Serviciul Român de Informaþii, ambulanþa cu tehnicã adevãratã ºi adecvatã. Astfel se reduc eforturile României pentru achiziþionarea de tehnicã strãinã.

4. Regretãm cã asistãm din nou în aprobarea, interpretarea ºi executarea unor hotãrâri de Guvern de cãtre unele ministere ale acestuia. Este deci, nefiresc, ilegal ºi imoral ca ministrul muncii ºi protecþiei sociale sã diminueze industria de apãrare, respectiv, numãrul de angajaþi.

5. De asemenea, este imoral ca Ministerul Finanþelor sã acorde facilitãþi unor ministere în funcþie de culoarea lor politicã, fãrã sã þinã cont de prioritãþile naþionale, de perspectiva mai apropiatã sau mai îndepãrtatã.

Domnul ministru Radu Berceanu a fãcut presiuni asupra premierului ºi Guvernului încã din anul trecut pentru prelungirea Legii 78/1995, dar noi credem cã armonia din actuala guvernare ºi faptul cã ministrul industriilor ºi comerþului aparþine P.D.-ului au dus la tergiversarea aprobãrii acestei legi de cãtre Ministerul de Finanþe.

6. Lucrãri ciudate se petrec ºi în privatizare, mai ales a marilor întreprinderi. Presa, pe bunã dreptate, ºi argumentat, ne expune numeroase exemple, în special din industria din producþie specialã. Industria de apãrare este supusã acestor jocuri dubioase. Trebuie înþeles cã numai autenticii ºi marii investitori pot fi avuþi în vedere la privatizarea industriei de aviaþie. De aceea, suntem de acord cu cererile sindicatelor care sunt, pe bunã dreptate, îndreptãþite.

În ceea ce mã priveºte, cer Parlamentului României urmãtoarele:

1. Aprobarea nomenclatorilor agenþilor economici care beneficiazã de prevederile Legii 78/1995 conform Hotãrârii nr. 112 din 24.XII.1999 a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

2. Hotãrârea de Guvern sã nu conþinã nici o limitare în timp a protecþiei acordate de Legea 78/1995.

3. Respectarea strategiei de restructurare a industriei aeronautice române, adoptatã de Guvernul României.

4. Apariþia de urgenþã a unui act normativ care sã prevadã un procent minim de contrapartidã în industria aeronauticã, obligatoriu în cazul în care se achiziþioneazã produse aeronautice din exterior.

5. Apariþia unui act normativ, mã refer la Legea industriei de apãrare, care sã creeze un nou organism pentru o corelare a activitãþii ROMAR ºi a arsenalului armatei. Vã mulþumesc.

Vasile Stan

#25046

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În ºedinþa Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor din data de 1 martie 2000 a fost respinsã cu o largã majoritate Ordonanþa de urgenþã nr. 65/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei de Valorificare a Activelor Bancare ºi, probabil, aceeaºi soartã va avea ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Aceastã ultimã ordonanþã, de fapt, are avize negative din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru buget-finanþe.

Cu aceastã ocazie, am constatat urmãtoarele: din cauza adoptãrii unei valori de referinþã Ñ 2.000.000 ºi, respectiv, 1.000.000 Ñ mult mai mari decât în Ordonanþa 154/1998 ºi a sporurilor aberante prevãzute, se ajunge la salarii exorbitante care depãºesc bunul-simþ ºi care nu þin cont de situaþia economicã actualã ºi de ierarhia valorilor care, cât de cât, se respectã în Ordonanþa 154/1998 dupã care suntem salarizaþi ºi noi.

Dacã pentru restul bugetarilor sporul de conducere se acordã pânã la funcþia de director-adjunct, nu înþeleg de ce trebuie sã facem o excepþie ca acest spor sã fie acordat ºi ºefului de serviciu ºi ºefului de birou, aºa cum se prevede în Ordonanþa de urgenþã nr. 117/1999.

Nu este normal ca secretarul de stat de la Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare sau directorul general de la Agenþia Naþionalã de Locuinþe sã primeascã salarii de 4-5 ori mai mari decât Preºedintele þãrii ºi, respectiv, salarii mai mari decât secretarul de stat al unui minister. Este anormal ca în diverse legi sau ordonanþe care reglementeazã salariile diferitelor categorii de bugetari, procentul pentru salariile de merit sã fie diferit, deoarece cred cã în România ar fi normal ca toþi bugetarii sã fie salarizaþi dupã o singurã lege, în care ierarhizarea sã fie fãcutã dupã importanþa categoriei socioprofesionale respective, folosindu-se valori de referinþã diferite, dar cât de cât apropiate, ºi coeficienþi de ierarhizare diferiþi. În aceastã lege ar trebui incluºi ºi magistraþii, care la ora actualã sunt salarizaþi dupã o lege aberantã.

În concluzie, consider cã Legea nr. 154 din 1998 dupã care sunt salarizaþi bugetarii care deþin funcþii de demnitate publicã a fost în aºa mãsurã deterioratã prin ordonanþele de salarizare emise ulterior apariþiei ei, încât ea a devenit caducã ºi ar trebui revizuitã ºi completatã. O singurã lege de salarizare a bugetarilor civili ar fi direcþia, sper, spre care sã ne îndreptãm ºi, desigur, sã ºi o realizãm.

Vã mulþumesc.

Leonida Lari Iorga

#29281

## Stimaþi colegi,

Confederaþia internaþionalã ocultã s-a ocupat în mod deosebit de educaþia popoarelor în diverse domenii precum ºi de arhivele statelor. Bineînþeles, n-a ieºit din colimator nici România. În ce constã scopul ocultei în ce priveºte educaþia? În uzurparea învãþãmântului naþional. Ceea ce a fãcut domnul Marga, instrumentul acestor principii educaþionale, nu e numai o chestiune de conºtiinþã personalã, ci ºi naþionalã ºi va rãspunde cândva, cãci totul se plãteºte, ºi binele ºi rãul.

Dânsul a aplicat planul de alienare a poporului român prin sistemul educaþional, iar Banca Mondialã nu a pregetat sã finanþeze imediat aceastã acþiune. Luaþi orice manual alternativ, la rând, fie cã este de istorie, fie cã este de literaturã, în ele nu ai sã gãseºti decât o blasfemie la adresa spiritualitãþii româneºi, a domnitorilor din toate timpurile, mai mult, o excludere a înseºi ideii de stat naþional unitar român.

Care este explicaþia? Citez din teoriile Ocultei internaþionale în ce priveºte sistemul de învãþãmânt al popoarelor, în vederea procesului de globalizare: ”Aºadar, cum sã verificãm ceea ce se predã în ºcolile de la sate? Pentru a nu distruge înainte de timp instituþiile creºtine ne-am atins de ele cu o mânã dibace, am luat în mâinile noastre ºuruburile mecanismelor, înlocuindu-le printr-un arbitrariu dezordonat. Ne-am atins, mai ales, de instrucþie ºi de educaþie, care sunt pietrele unghiulare ale existenþei libere.Ò Acestea sunt proiectele Ocultei în ce priveºte

învãþãmântul, de unde ºi programele dupã care au lucrat autorii manualelor respective.

Dar aceastã hidrã ocultã nu se opreºte numai la manuale, ca mijloc de instruire, ci ºi la mijloacele de informare în masã, tineretul fiind segmentul cel mai vulnerabil din populaþie. Ne întrebãm: de ce, oare, Consiliile de administraþie ale Societãþilor de Radio ºi Televiziune nu reacþioneazã la avalanºa pornograficã ce apare noapte de noapte pe unele posturi, stârnind, cu bunã ºtiinþã, cele mai abjecte stãri în bieþii români sãrãciþi?!

În aceastã sãrãcie generalizatã românilor li se oferã sex în loc de pâine! La fel este ºi cu paginile sau emisiunile culturale, care se fac din interese de grup, de obicei cosmopolite, departe de adevãrata literaturã românã. Pânã ºi marele Eminescu nu este ”gustatÒ la rubrica ”PoezieÒ, ci la rubrica ”ProeziaÒ, mai bine-zis ”nerozia PRO TV-uluiÒ, cu ieftine kitsch-uri teatrale. Pentru ce se pledeazã? Pentru un alt soi de proletcultism, de aceastã datã de tip occidental.

ªi iatã cã aflãm, din nou, explicaþia în ”Protocoalele înþelepþilor Sionului.Ò ”Noi am mistificat, am nãucit ºi am corupt tineretul creºtin, printr-o educaþie întemeiatã pe principii pe care le ºtim ca false, dar sunt inspirate de noi.Ò

Da! Este foarte grav ceea ce ni se întâmplã ºi sunt lucruri la vedere care comportã avertismentul cã generaþiile de mâine nu vor mai fi compuse din români, ci din antiromâni, anume acest ghiveci uman, pseudoromânesc, ia în derâdere ºi zeflemea tot ceea ce este tradiþional, probat de veacuri, tot ce îndreaptã poporul român cãtre un liman al speranþei ºi al vieþii.

O mare armatã de mercenari de factura Soros, G.D.S., PRO TV surpã România din interior! Pentru a evita aceastã catastrofã, sistemul educaþional, ”fenomenul culturãÒ trebuie sã fie decizionale, în vederea promovãrii valorilor naþionale.

Acum, alte coincidenþe, deloc întâmplãtoare, în ce priveºte insistenþa celor de la P.N.Þ.C.D. de a-l alege ca membru al Colegiului pentru Cercetarea Dosarelor Securitãþii pe ”scumpeteaÒ lor de Patapievici, care a excrementat pe gurã peste români.

Mie, personal, mi-e milã de unii bãtrâni din acest partid, care ºi-au pierdut tinereþile prin puºcãrii, dar aceasta nu înseamnã cã trebuie sã se lase manipulaþi de duºmanii noºtri, cãci oculta internaþionalã cheamã la desfigurarea legilor existente în toate þãrile creºtine, la coruperea tineretului prin fantoma foamei ºi ameninþã popoarele cu manevre subversive, bazate pe cunoaºterea tuturor organizaþiilor de rezistenþã naþionalã ºi a documentelor de arhivã ale tuturor þãrilor.

Aºadar, Ocultei nu i-a fost de-ajuns dezastrul social, economic, politic, cultural pe care le-a provocat în România, au mai avut nevoie ºi de documentele statului român sã-ºi finiseze opera de distrugere pânã la capãt.

Pedepsiþi vor fi de cãtre cineva mai presus ca oamenii ºi ca demonii, toþi alogenii care au adus þãrii româneºti atâtea pagube morale ºi fizice, dar ºi mai cumplitã pedeapsã îi aºteaptã pe vânduþii autohtoni care ºi-au cãlcat în picioare trecutul pãrinþilor ºi viitorul copiilor. Mulþumesc.

Oana Manolescu

#34064

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã realizarea primului aparat avion tip IAR 99 **ªoim** , la **Avioane** Craiova S.A., programul continuãrii fabricãrii acestui avion a fost sistat ºi din 1998 **Avioane** Craiova a contractat ºi derulat pe capacitatea de producþie militarã programe de modernizare a vagoanelor din patrimoniul S.N.C.F.R., acoperind capacitatea de producþie în procent între 5 ºi 27 %, devenind o simplã uzinã de reparaþii mecanice, foarte departe de scopul pentru care a fost construitã.

Avionul IAR **ªoim** 99 este realizat ca avion românesc de ºcoalã, antrenament ºi atac, este realizat conform cu cerinþele operaþionale ale Statului Major al Aviaþiei ºi Apãrãrii Antiaeriene din 1996. Aceste cerinþe impun un avion compatibil cu cele existente în dotarea armatelor NATO ºi pe care **Avioane** Craiova S.A. le poate îndeplini.

Avionul IAR **ªoim** 99 a repurtat un succes notabil la saloanele aeronautice internaþionale ”Le BourgetÒ ºi ”FeinbrahÒ, la sol ºi în zbor. Este utilizat ca avion de antrenament ºi de luptã, totodatã. Deoarece IAR **ªoim** 99 nu a putut fi realizat decât în exemplar unic, el a fost folosit doar pentru prezentãri ºi testãri ºi din pãcate piloþii militari români nu au putut beneficia de el pânã astãzi.

Avantajele sale sunt: este în topul primelor trei avioane din aceeaºi clasã, având chiar elemente de unicitate în avionicã, sistem de navigaþie ºi armament; este singurul avion din aceastã categorie care poate opera cu armament de producþie esticã ºi compatibil cu cel NATO; a fost apreciat de cãtre piloþii strãini care l-au evaluat pentru excelentele sale caracteristici în zbor ºi are un preþ extrem de atractiv.

Promovarea avionului IAR **ªoim** 99 implicã, însã, sprijin financiar pentru campania de participare la târguri internaþionale ºi finalizarea programului de cercetare, sprijin guvernamental, parlamentar ºi prezidenþial ºi alocarea de fonduri bugetare sau asistenþã financiarã pe termen mediu, ce va permite fabricarea unui numãr suficient de avioane, dând ºi o imagine de încredere pentru potenþialii clienþi externi.

Ezitarea, în acest moment, a continuãrii, dupã doi ani de întrerupere a fabricãrii lui, duce la dispariþia de pe piaþa avionului ºi România va fi nevoitã sã importe cu costuri incomparabil mai mari avioane de ºcoalã, antrenament ºi atac.

Lansarea programului de fabricaþie în anul 2000 este importantã pentru asigurarea înzestrãrii MApN ºi valorificarea pe piaþa mondialã.

IAR **ªoim** 99 este unul dintre puþinele produse ale României, competitiv pe plan mondial, în care s-a investit de-a lungul anilor. Nesusþinerea lui este o greºealã majorã. Puþine þãri în lume au în dotare astfel de avioane. Avion de ºcoalã ºi atac, el asigurã autonomia forþelor aeriene române ºi garanþia în condiþiile de crizã.

Parlamentarii judeþului Dolj, considerând cã timp de 2 ani s-a întârziat inexplicabil continuarea derulãrii programului de fabricare a avionului IAR 99 **ªoim** , singurul produs românesc din aviaþia militarã, susþine programul pentru IAR **ªoim** 99 de continuare la **Avioane** Craiova S.A., care este de importanþã pentru siguranþa þãrii ºi pentru asigurarea pe plan social a unui loc de muncã pentru 1900 de oameni. Acest avion, în întregime fabricat în România, trebuie susþinut cu comenzi. El nu poate fi încã vândut atâta timp cât nici Armata Românã nu îl foloseºte, deºi ºi-l doreºte, ºi care, în clasa sa, ocupã locul 3 în lume.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Carmen Dumitriu

#37789

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Alternanþa la putere reprezintã o dovadã de netãgãduit a consolidãrii ireversibile a democraþiei româneºti, un certificat de maturitate democraticã obþinut de electoratul român în contul politicilor de putere.

Se pune, însã, în situaþia de astãzi o problemã foarte importantã: este Puterea politicã de dupã 1996 capabilã sã treacã, la rândul ei, acest test infailibil al democraþiei? P.D.S.R. considerã cã la aceastã întrebare, actuala Putere nu este pregãtitã sã rãspundã. Dupã ce aceasta ºi-a asigurat controlul Legislativului, transformându-l într-o anexã a Guvernului, dupã ce autoritarea executivã a acþionat numai în interesul partidelor ce o compun ºi dupã ce a colonizat întreaga administraþie, actuala Putere compromite fair-playul jocului democratic, imobilizând agresiv procesul electoral.

P.D.S.R. considerã cã ne aflãm într-un an electoral ºi ceea ce este foarte îngrijorãtor este faptul cã actualul Guvern, deºi responsabil de stabilirea datei alegerilor ºi a organizãrii lor, tergiverseazã nepermis luarea acestor decizii. Este de neacceptat intenþia actualei Puteri de a elimina procedurile democratice în declanºarea ºi organizarea alegerilor libere pentru anul 2000.

Ne referim la proiectul Guvernului privind modificarea alegerilor din România, depus în Parlament în noiembrie 1999, spre a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã ºi care, pe lângã faptul cã nu a reprezentat o prioritate în calendarul dezbaterilor parlamentare, cuprinde texte neconstituþionale cu privire la restricþionarea dreptului de vot ºi la extinderea competenþelor Ministerului de Interne în procesul electoral, reprezentând o abordare insuficient motivatã pe fond ºi nepotrivitã momentului în care ne aflãm.

P.D.S.R. considerã cã toate aceste aspecte duc la o utilizare oportunistã a procesului electoral, împotriva principiului alternanþei la putere ºi a continuitãþii democraþiei, cu efecte deosebit de grave asupra procesului de integrare europeanã, a creãrii unei lipse de încredere a alegãtorilor ºi, nu în ultimul rând, duce la o compromitere a legitimitãþii democratice. Reamintim cã existã cadrul legal pentru declanºarea ºi organizarea alegerilor ºi respectiv a alegerilor locale, ceea ce nu justificã decizia actualei Puteri privind amânarea lor.

Actul electoral produce efecte de libertate ºi protejeazã împotriva exceselor de putere ºi, de aceea, P.D.S.R. atrage atenþia asupra acestei reinstituþionalizãri a lipsei de siguranþã ºi asupra promovãrii intereselor partizane ce caracterizeazã comportamentul puterii.

Domnilor guvernanþi,

Daþi dovadã de maturitate democraticã, capacitate de a trãi în contemporaneitate, capacitate de a înþelege mecanismele democraþiei ºi hotãrâþi, în consecinþã, data alegerilor ºi calendarul acþiunilor alegerilor libere, conform Constituþiei ºi legilor în vigoare.

Vã mulþumesc.

Sever Meºca

#40844

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Periodic revine în atenþia unor organisme europene problema existenþei în anumite þãri a unor miºcãri ºi partide considerate extremiste, respectiv care ”propagã ºi apãrã ideologii contrare democraþiei ºi drepturilor omului.Ò

Din pãcate, de multe ori preocuparea din domeniu a organismelor europene este folositã în mod iraþional ºi imoral de adversarii politici pentru a se blama reciproc. Este ºi cazul þãrii noastre, de unde, în repetate rânduri, confruntãrile politice au fost transferate în mod subiectiv în forurile internaþionale.

Acestei proceduri care nu are nimic din corectitudinea demersului politic serios ºi documentat i-au cãzut victime mai multe partide din România ultimului deceniu.

În mod regretabil s-a acreditat ideea cã poporul român ar avea o propensiune spre dictaturã ºi acte nedemocratice, din moment ce ar accepta ºi susþine structuri totalitare sau extremiste, sub perdeaua unor practici democratice formale.

Numai în acest fel se poate explica de ce în cursul anului 1999, la cererea Comisiei pentru probleme politice a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, un anume expert-consultant de la Centrul european de cercetare ºi acþiune asupra rasismului ºi antisemitismului de la Paris, domnul Jean Yves Camus, a redactat un proiect de raport pe tematica respectivã, în care fãcea referire la existenþa unor partide extremiste în România, printre care ºi Partidul România Mare.

Analiza fãcutã de respectivul expert-consultant a suscitat multe ºi fundamentate critici de la numeroºi membri ai Consiliului Europei ºi a trebuit sã fie retrimisã comisiei. În forma sa revizuitã, raportul înaintat de domnul Henning Gjellerod, Danemarca, ºi aprobat de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, nu face nici o referire la existenþa unor partide sau miºcãri extremiste în România, deºi exemplificãrile din text sunt numeroase. În plus, o anexã la raport, conþinând un mare numãr de acte ºi atacuri rasiste în þãrile membre ale Consiliului Europei, în 1999, nu cuprinde nici un caz românesc, deºi se referã la cazuri în Austria, Danemarca, Cehia, la câte trei cazuri în Olanda ºi Germania, la patru cazuri în Rusia ºi chiar la cinci cazuri în Marea Britanie. Este evident cã dacã în România ar exista partide extremiste, ele ar recurge la mijloace extreme, ceea ce nu este cazul.

În aceste condiþii, Partidul România Mare este cu atât mai surprins de persistenþa unor etichetãri care îi sunt atribuite, respectiv de partid extremist, xenofob, rasist, ºovin ºi aºa mai departe. Aceste etichetãri de care se uzeazã ºi se abuzeazã în climatul politic românesc creeazã reflexe stranii ºi în afara þãrii. În aceastã categorie de fenomene încadrãm noi apariþia numãrului din 7 martie a.c. al cotidianului austriac ”Der StandardÒ, al unui articol semnat de corespondentul la Bucureºti al postului de radio ”Deutsche WelleÒ, domnul Keno Verºek, ºi purtând titlul ”Moarte la comandã ºi viruºi letali în România.Ò Articolul, fiind scris de un corespondent ”Deutsche WelleÒ, încearcã sã aducã ceva spuze pe turta domnului Emil Constantinescu, într-un fel care nu ne surprinde, câtã vreme domnul Preºedinte ºi-a dorit atât de

mult un consilier de la ”Deutsche WelleÒ, pe domnul Emil Hurezeanu.

Respingem, însã, cu hotãrâre numirea partidului nostru, Partidul România Mare, un partid profascist.

Noi considerãm cã resortisanþii din Germania, Austria etc. ar trebui sã vadã fascismul acolo unde s-a dezvoltat pânã la forme monstruoase ºi de unde nu a dispãrut total nici acum, dacã avem în vedere frecventele incendieri de locuinþe ale emigranþilor, actele rasiste ºi xenofobe care nouã, românilor, ne sunt ºi acum strãine, cum ne-au fost întotdeauna.

Partidul România Mare, un partid democratic care respinge violenþa, care nu are nimic extremist în doctrinã ºi practicã, atrage din nou atenþia asupra manierei incorecte în care este tratat de unii actori ai scenei politice ºi de o parte a presei scrise ºi audiovizuale.

România Mare, un partid care reuneºte numeroase personalitãþi valoroase ale þãrii, îºi rezervã dreptul de a acþiona în justiþie orice persoanã care se va referi la el ca la un partid extremist, rasist, xenofob, ºovin.

Noi trãim cu speranþa cã instituirea adevãratei democraþii în România se va exprima ºi prin dispariþia vorbelor goale de conþinut, a acuzaþiei fãrã bazã realã, a detestãrii adversarului politic. Sperãm cã acel moment nu mai este departe.

Vã mulþumesc.

Mihai Baciu

#45513

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onoraþi colegi,

Viaþa noastrã politicã ºi opinia publicã româneascã sunt zguduite de vreo trei sãptãmâni de un eveniment care, banal în esenþa sa, s-a umflat de la o zi la alta, a crescut ca un bulgãre de zãpadã, ajungând azi sã afecteze Guvernul, Coaliþia ºi ceea ce a mai rãmas din majoritatea parlamentarã.

Acest lucru dovedeºte încã o datã, dacã mai era nevoie, cã moravurile balcanico-bizantine, cu adaosuri otomane de intrigã de serai de la Înalta Poartã, sunt departe de a pãrãsi malurile Dâmboviþei. Cã ce este mai simplu ºi mai obiºnuit, onoraþi colegi, într-o þarã democraticã, decât demisia dintr-un partid a unui membru ºi apoi, dacã acest membru se întâmplã sã fie ministru cu sprijinul politic al acelui partid, ce este mai simplu ºi mai logic decât aplicarea dreptului acelui partid de a-l înlocui?

Procedura de înlocuire a unui ministru în acest caz este clar prevãzutã în Constituþia noastrã ºi în protocolul încheiat la naºterea actualei coaliþii de guvernare. Deci era o problemã cu rezolvare simplã, care are ºi precedente în mai multe cazuri, pe care nu le amintesc.

Dar, de ce sã fie simplu ºi logic, când poate fi complicat ºi ilogic, când un partid ca Partidul Democrat deranjeazã, ºi mai presus de toate ne aflãm într-un an electoral. Faptele le cunoaºteþi, unii din aceastã salã sunteþi într-o oarecare mãsurã ºi actori în aceastã piesã scrisã, parcã, de Eugen Ionescu, iar presa a jubilat, relatând cu lux de amãnunte spectacolul, ba chiar mai punând ceva ºi de la ea.

Aºadar, nu are rost sã fac eu aici, în faþa dumneavoastrã, o povestire despre ce ºi cum s-a întâmplat. Vreau doar sã spun cã noi, cei din Partidul Democrat, despre care nu se poate spune cã nu avem experienþã în politica României din ultimii ani, nu se poate spune cã nu cunoaºtem logica ºi morala specifice care funcþioneazã în viaþa politicã ºi raportul dintre partide, nu se poate spune cã nu ºtim ce înseamnã graniþa între Occident ºi Orient, suntem, totuºi, stupefiaþi de aceastã rea-credinþã a unora din partenerii noºtri, de riscul uriaº pe care ºi-l asumã, fãcând din alb negru ºi din negru alb.

Loviturile de tip bumerang sunt destul de frecvente în viaþa politicã modernã. Adicã, un anumit partid sau o formaþiune politicã considerã cã a venit momentul sã obþinã un oarece câºtig de imagine de care are mare nevoie, de altfel, crezând cã poate utiliza în acest scop un eveniment, o schimbare sau orice altceva, alcãtuieºte un scenariu pe care-l crede foarte subtil, pentru ca mai apoi sã constate cã lovitura îndreptatã împotriva altora, cu atâta grijã, se întoarce împotriva sa.

Noi, Partidul Democrat, suntem de vreo trei sãptãmâni þinta unei astfel de lovituri, dupã un scenariu elaborat cu destulã grijã, cu mare speranþã, dar cu puþinã subtilitate. Ideea lui centralã este urmãtoarea: sã câºtigãm noi capital electoral pe seama P.D.-ului, reiterând pe toate cãile posibile cã Partidul Democrat este împotriva proprietãþii, cã o iubeºte doar în declaraþii, cã nu sprijinã legile ei decât sub constrângere ºi cã, de fapt, neîndeplinirea programului Guvernului din 1996 încoace cade în sarcina lui.

Aceasta este, deci, ideea centralã a scenariului, nu lipsitã de oarecare subtilitate, dar profund imoralã, iar punerea ei în scenã este de-a dreptul sinucigaºã, pentru cã lovitura se întoarce deja împotriva autorilor. N-au gãsit altã cale decât sã condiþioneze exercitarea unui drept necondiþionat ºi necontestat de nimeni, nici mãcar de cei care-l condiþioneazã. Mai mult decât atât, condiþionarea însãºi are în ea ceva absurd.

Noi trebuie sã ne angajãm cã vom sprijini legi la a cãror elaborare ºi votare am contribuit nemijlocit, apoi ni se cere sã aprobãm asumarea rãspunderii Guvernului pentru proiecte de legi foarte importante, dar pe care încã nu le cunoaºtem ºi nu le-am studiat.

În sfârºit, ca sã nu mai lungesc, onoraþi colegi, ieri, Preºedintele României a aplicat, cu o întârziere de vreo trei sãptãmâni, Constituþia, dar noi, Partidul Democrat continuãm dupã logica, atât cea naturalã, cât ºi dupã logica politicã, adicã vom þine vinerea aceasta care vine Consiliul Naþional de Coordonare, vom discuta în detaliu aceastã crizã, cauzele ei ºi ce trebuie sã facem pentru a nu se mai repeta aºa ceva. Pentru cã poporul aºteaptã altceva de la guvernare, decât o gâlceavã permanentã între parteneri, încercãri de a câºtiga capital electoral pe seama altora ºi altele asemenea. Aºa încât, atenþia noastrã, onoraþi colegi, la Consiliul Naþional de vineri se va îndrepta în mod preponderent spre analiza eficienþei guvernãrii.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Nicolae Leonãchescu

#50522

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

În zilele de 10Ð12 martie 2000 am participat la manifestãrile culturale ºi ºtiinþifice organizate, în cadrul celei de-a VI-a ediþii a Zilelor ”Mircea EliadeÒ, de cãtre liceul din Chiºinãu care poartã numele marelui savant român.

Am identificat, cu acest prilej, multe din problemele care-i frãmântã pe fraþii noºtri din Basarabia, inclusiv pe românii de dincolo de Nistru, unde avem prieteni de nãdejde.

Am rãspuns ºi invitaþiei domnului Romeo Sãndulescu de a vizita Ambasada României din Chiºinãu, ocazie care ne-a permis sã discutãm multe probleme cu domnul Victor Bârsan, remarcabilul nostru reprezentant în capitala Republicii Moldova.

De peste tot, apelul insistent de ajutor al fraþilor noºtri din Basarabia se aude limpede, puternic, impunãtor. Dincolo de Nistru, românii declarã: ”Nu se face nimic pentru noi. Suntem lãsaþi de izbeliºte.Ò

Guvernul-fantomã de la Tiraspol a scãpat complet din mânã administraþia din zona separatistã, lãsând spaþiu de manevrã grupãrilor mafiote ºi liberului arbitru. Oamenii sunt disperaþi ºi se zbat într-o sãrãcie vecinã colapsului social.

Reprezentanþii ocupaþiei ruse folosesc situaþia, pe care chiar politica lor a creat-o, spre a ºantaja: ”Limbã românã v-a trebuit? Iatã unde aþi ajuns!Ò Dezgustãtoare atitudine în care bunul-simþ ºi realitãþile sunt ridiculizate cu cinism.

Problema cea mai grea însã a fraþilor noºtri este aprovizionarea cu carte româneascã. În zona de nord a republicii, în bibiloteci sunt doar 2% cãrþi româneºti. În unele localitãþi din sud, situaþia este ºi mai dramaticã: numai 0,2% din cãrþile aflate în biblioteci sunt în limba românã. De peste tot se aude cererea de carte româneascã. Îmbucurãtor este faptul cã majoritatea cititorilor sunt tineri care vor sã cunoascã ºi sã se înarmeze cu informaþii exacte despre þara ºi neamul românesc.

La Biblioteca ”Onisifor GhibuÒ din Chiºinãu peste 70% din cititorii de carte româneascã sunt studenþi ºi cer cãrþi pe care nu le-am dat din þarã. Bibiloteca ”Mihail SadoveanuÒ din Bucureºti a uitat sã le mai trimitã cãrþi!

Mesajul spre unire conþinut în cartea româneascã este eficace ºi se transmite atât prin segmentul tânãr al cititorilor, cât ºi prin oamenii de culturã ºi de ºtiinþã sau prin cadrele didactice care folosesc aceastã cale.

Sã fim bine înþeleºi: este vorba de a schimba fondul învechit ºi anacronic de carte din toate bibliotecile Basarabiei, aflate atât în sate, cât ºi în oraºe. Nu trebuie neapãrat carte de ultimã orã.

Se simte nevoia de literaturã româneascã, de manuale ºi cãrþi didactice din domeniul limbii române, al istoriei românilor, al geografiei þãrii, precum ºi din domeniul tehnicii, tehnologiei ºi ºtiinþei româneºti, al standardelor noastre tehnice.

Transportul acestor cãrþi îl poate asigura ambasada noastrã din Chiºinãu, cu sediul în str. Bucureºti nr. 66/1, folosind ºi faxul 22.81.29.

Fac, în acest sens, un vibrant apel la toþi cei pentru care sentimentul de patrie mai existã ºi le mai învãpãiazã fiinþa sã colecþioneze carte româneascã pentru Basarabia. Cu cât mai multe cãrþi ºi mai repede, cu atât mai bine. Aceasta, pentru cã lamentarea interminabilã nu mai foloseºte decât duºmanilor noºtri. Aceasta, pentru cã actuala guvernare a fost insensibilã la problemele basarabenilor. Fac apel la toate mijloacele de comunicare în masã de a reflecta aceastã solicitare majorã a fraþilor noºtri, reducând spaþiul rezervat altor subiecte nesemnifi- cative. În locul descrierii cu lux de amãnunte, care nu intereseazã pe nimeni, a vieþii unor membri ai lumii interlope, publicaþi apelul: ”Carte pentru Basarabia!Ò

Procesul Unirii depinde de noi, nu de marile puteri. Aceasta este democraþia: adevãr ºi progres prin culturã, libertate de exprimare ºi responsabilitate socialã. Vã mulþumesc.

Miron-Tudor Mitrea

#54365

Mulþumesc, domnule deputat.

Am terminat prima parte. Vã rog sã-mi permiteþi sã cobor sã spun douã cuvinte înainte de a porni partea a doua a ºedinþei noastre.

Stimaþi colegi,

Mi se pare firesc ca un politician, atunci când face afirmaþii care se dovedesc greºite sau le face cu bunãcredinþã, nu cu rea-credinþã, sã aducã modificarea care se cuvine. Într-o emisiune televizatã, sãptãmâna trecutã, am afirmat cã în 1997 Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat nu a depus la ”Monitorul OficialÒ lista de sponsori. Un coleg prezent astãzi în salã, cãruia vreau sã-i mulþumesc cu aceastã ocazie, mi-a adus documentele ºi mi-a demonstrat cã m-am înºelat, lucru pentru care îmi cer scuze astãzi, în faþa dumneavoastrã, ºi am sã încerc la ocazie publicã sã fac ºi corectura necesarã.

Vã mulþumesc. _(Aplauze din partea P.N.Þ.C.D.-ului)._

Rog liderii grupurilor parlamentare sã încerce sã asigure cvorumul de ºedinþã. Rog secretarii de ºedinþã sã se prezinte la salã.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã încerce sã aducã colegii în salã! Ar fi foarte neplãcut sã încep ºedinþa de astãzi cu un apel nominal. Acord 7 minute, pânã la 9,55, dacã nu se acoperã cvorumul de lucru, voi fi obligat sã apelez la un apel nominal.

De asemenea, fac apel la secretarii de serviciu sã se prezinte în salã. Îi rog pe domnii secretari Miclãuº ºi K—nya sã vinã ºi sã mã asiste. Trebuie sã începem ºedinþa! Nici mãcar un apel nominal nu pot sã vã propun astãzi, din lipsã de secretari.

Stimaþi colegi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 251. Sunt absenþi 92, din care 13 deputaþi participã la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul de lucru pentru ziua de astãzi este de 159 de persoane.

Permiteþi-mi sã vã supun atenþiei un numãr de 3 comisii de mediere.

Vã propun deputaþii din comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale: Ana Gheorghe Ñ P.D.S.R.; Grigoraº Neculai Ñ P.D.S.R.; Dumitraºcu Laurenþiu Ð P.N.Þ.C.D. civic-ecologist; Morariu Teodor Gheorghe Ð P.N.Þ.C.D. civic-ecologist; Partal Petre Ð P.D.; Pantiº Sorin Ð P.N.L.; Pambuccian Varujan Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Dacã existã obiecþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, componenþa comisiei de mediere a fost adoptatã.

Vã propun deputaþii în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind Fondul pentru mediu: Afrãsinei Viorica Ð P.D.S.R.;

Bara Radu-Liviu Ð P.D.S.R.; Mânea Radu Ð P.N.Þ.C.D. civic-ecologist; Protopopescu Cornel Ð P.N.Þ.C.D. civicecologist; Oltean Ioan Ð P.D.; Dãnilã Vasile Ð P.N.L.; Fenoghen Sevastian Ð Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Dacã existã obiecþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptatã componenþa comisiei.

Vã propun deputaþii în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România: Petrescu Ovidiu Cameliu Ð P.D.S.R.; Ionescu Marina Ð P.D.S.R.; Dejeu Gavril Ð P.N.Þ.C.D. civic-ecologist; Nistor Vasile Ð P.D.; Constantin Rãdulescu-Zoner Ð P.N.L.; Kov‡cs CsabaTiberiu Ð U.D.M.R.; Bãlãeþ Dumitru Ð P.R.M. Dacã existã obiecþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptatã ºi componenþa acestei comisii de mediere.

- Stimaþi colegi,

Pe ordinea de zi, primul punct este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã. Aºa cum am stabilit împreunã, îl aºteptãm pe primul-ministru, cu care am reuºit sã programãm o întâlnire la ora 10,30. Îmi permiteþi sã las deoparte acest raport pânã la venirea premierului.

Al doilea punct pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului superior particular de a susþine examenul de finalizare a studiilor la instituþii de învãþãmânt superior de stat acreditate.

Nr. crt. 1 din raport. Comisia de mediere ne propune textul Senatului.

Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

- În unanimitate a fost adoptat textul Senatului.

La nr. crt. 2, art. 5, comisia, în unanimitate, ne propune textul Senatului.

- Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat textul Senatului.

- Am sã supun raportul de mediere votului dumnea-

- voastrã.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, raportul de mediere a fost adoptat în modul în care comisia de mediere l-a redactat.

Urmãtorul punct este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþile similare din învãþãmântul de stat.

Nr.crt. 1 ºi singurul al medierii. Comisia de mediere a adoptat în unanimitate textul Senatului. Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate a fost adoptat textul Senatului. Raportul de mediere, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat raportul de mediere aºa cum ne-a fost propus de cãtre comisie.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare.

- La nr. crt. 1 din raportul de mediere, comisia de

- mediere ne propune textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

- Nr. crt. 2. Comisia ne propune în unanimitate textul

- Camerei Deputaþilor.

- Dacã existã intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- S-a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

- Nr.crt. 3 din raport. Comisia ne propune în unanimi-

- tate textul Camerei Deputaþilor.

- Dacã existã intervenþii? Nu sunt.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

- S-a adoptat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

- Am sã supun raportul în ansamblu votului dumnea-

- voastrã.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat în unanimitate.

O secundã, stimaþi colegi, a apãrut un material despre care nu înþeleg foarte bine la ce se referã. Vã cer scuze ºi fac apel la secretariatul tehnic sã nu îmi mai trimitã materiale care deja au fost aprobate. A fost aprobat ºi mã mir cã mi l-a trimis încã o datã secretariatul tehnic!

Stimaþi colegi,

Fac apel încã o datã la liderii grupurilor parlamentare pentru a asigura cvorumul în salã! La 10,30 vom discuta împreunã cu premierul României raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã.

Intrãm în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999. Avem iniþiator, continuãm dezbaterile.

Rog Comisiile pentru administraþie publicã ºi juridicã, care au fost sesizate în fond, sã-ºi ocupe locul în banca comisiilor.

Vã reamintesc cã am rãmas cu dezbaterea proiectului de ordonanþã la art. 13 lit. j). Domnul deputat Dumitru Bãlãeþ a avut un amendament, care a fost respins, de eliminare a acestei litere din art. 13. Comisia a fost de acord cu textul propus de iniþiator.

Îl rog pe preºedintele Comisiei juridice sau un alt membru al biroului acesteia sã ia loc în banca rezervatã. Domnule deputat Grigoriu, aveþi cuvântul!

Miron-Tudor Mitrea

#66806

Stimaþi colegi,

Una dintre calitãþile noastre este aceea de a ne asculta cu atenþie atunci când vorbim, sã vedem dacã nu cumva adversarul ideii noastre are dreptate...

Lit. j), k), l) nu mai au nici un fel de relevanþã, dupã ce citim art. 6. Domnul Cristea are dreptate! Deci, dacã un chiriaº a cumpãrat o casã pe baza Legii nr. 112, justiþia a constatat cã au fost încãlcate prevederile ºi a anulat contractul, dacã el este în casã, i se prelungeºte contractul; dacã a fãcut altceva Ð ce scrie la j), k), l) Ð nu i se prelungeºte contractul. aceste litere j), k), l) nu vor face altceva decât sã creeze tot felul de posibilitãþi de interpretare în justiþie. Pentru cã dacã el nu mai este în casã: a închiriat-o, a dat-o în leasing, a vândut-o º.a.m.d., nu i se prelungeºte contractul. Dacã a vândut-o ºi e în casã, de aceea i s-a anulat contractul, domnule Grigoriu, ºtiþi foarte bine! Nimeni n-a vândut-o ºi este în casã!

Încercãm sã intrãm cu acul în toate cazurile, care vor fi o excepþie-douã sau trei, ºi vom complica legea de o asemenea naturã, dupã pãrerea mea, încât ea nu va mai putea fi aplicatã. Sigur cã existã cazuri particulare, care nu vor putea fi prinse în amãnunt într-un articol sau altul, dar, pe lângã faptul cã trebuie sã dãm o lege dreaptã, trebuie sã dãm ºi o lege aplicabilã Ñ în general, nu numai în acest caz Ñ, care sã nu fie la îndemâna unui funcþionar care sã interpreteze.

De aceea, pãrerea mea este cã eliminarea lit. j), k), l) este beneficã pentru lege. Art. 6 e clar: a greºit ºi a încãlcat Legea nr. 112, suportã consecinþele! Ce înseamnã cã ”a încãlcat Legea nr. 112Ò, domnule Grigoriu? Înseamnã cã a vândut casa ºi nu avea voie sã o vândã, a înstrãinat-o într-un mod sau altul, cã Legea nr. 112 spune cã nu are voie sã o vândã în termen de 10 ani. Nu, domnule Grigoriu? Dacã a vândut-o, i se anuleazã contractul; dacã mai stã acolo, îi mai dãm 3 ani de zile contract. Aceasta este propunerea pe care art. 6 o stabileºte, prin lege.

Recunosc cã pot fi cazuri care sã nu se încadreze, sunt puþine ºi complicãm legea. De aceea, eu sprijin poziþia domnului Marin Cristea de a elimina lit. j), k), l) ºi de a nu introduce în art. 13, care se referã la cei cãrora nu li se prelungesc contractele, cazul celor cãrora nu li se încheie contractele; asta este la art. 6, este alt sediu de materie.

Are cuvântul domnul secretar Chiliman.

Andrei-Ioan Chiliman

#69181

## Onoraþi colegi,

Aici existã mai multe cazuri. Primul caz, care e la lit. j), aratã ce se întâmplã dacã a înstrãinat-o sub orice

formã, inclusiv prin schimb. Deci, aici e o încãlcare clarã a prevederilor Legii nr. 112/1995, care spun cã nu avea voie sã o înstrãineze timp de 10 ani; nu au trecut încã 10 ani la apariþia acestei ordonanþe. Aºadar, e vorba, dacã a înstrãinat-o ºi eu cred cã trebuie sã rãmânã acest punct, pentru cã e vorba de o încãlcare a unei legi în vigoare.

În ceea ce priveºte lit. k), e vorba de mai multe situaþii. Prima dintre ele este o ipotecare a acestei case. Foarte multe persoane care au cumpãrat case pe baza Legii nr. 112, despre care ºtiau cã sunt în litigiu, le-au ipotecat, ca pe urmã sã le vândã, prin neplata la timp a sumei ipotecate; de fapt, sã le înstrãineze. ªi a fost o ºmecherie financiar-juridicã prin care au fãcut în realitate o vânzare, în spatele unei ipoteci. Deci, este vorba, de fapt, de o formã de înstrãinare pe care a fãcut-o. Sigur, or fi fost ºi unii care au ipotecat-o pur ºi simplu sã-ºi ia bani, dar, dacã au ipotecat-o, înseamnã cã au gajat cu un lucru pe care nu aveau voie sã-l înstrãineze. Aici este o chestiune care, juridic, cred cã nu comportã prea multe discuþii.

În ceea ce priveºte concesiunea sau contractul de leasing, eu sunt de acord cã pot fi eliminate de la lit. k), din textul acestui nou alineat, sã-i spunem.

În ceea ce priveºte lit. l), dacã au închiriat-o în totalitate, în mod clar ei nu mai locuiesc acolo; dacã au închiriat-o numai în parte, atunci se spune clar cã se aplicã prelungirea contractului numai pentru zona care a fost închiriatã, ºi pentru zona cealaltã nu. Deci, pentru zona care nu a fost închiriatã, cel care a cumpãrat în baza Legii nr. 112 poate sã primeascã un contract nou de închiriere, cu cel care, în condiþiile art. 6, ºi-a recãpãtat locuinþa.

Acum mai existã ºi situaþia, care nu este singularã, în care anumite persoane care au cumpãrat locuinþa în baza Legii nr. 112 au înstrãinat-o, au fãcut schimburi de locuinþã, dar locuiesc în continuare acolo. ªi, de fapt, au fãcut aceste schimburi de locuinþã pentru ca, într-o eventualitate în care ar putea sã îºi piardã locuinþa care a fost cumpãratã în condiþii care au încãlcat Legea nr. 112, sã încerce sã se protejeze prin aceste vânzãri succesive sau schimburi de locuinþã, tocmai pentru a arãta cã, de fapt, existã vânzãtor de bunã-credinþã, cumpãrãtor de bunã-credinþã º.a.m.d.

Deci, aici sunt niºte jocuri care existã la ora actualã în practica curentã ºi în care Justiþia dã niºte hotãrâri care sunt diferite de la judecãtorie la judecãtorie, de la caz la caz, ºi eu cred cã este foarte bine dacã în lege se prevãd cele câteva cazuri de încãlcare a Legii nr. 112 ºi câteva cazuri care în mod clar nu mai permit prelungirea sau crearea unui nou contract de închiriere în aceste cazuri.

Deci eu cred cã este bine sã existe acest alin. 2, însã din care sã se elimine prevederile de la lit. k) privind concesiunea ºi contractul de leasing, care întradevãr cuprind niºte situaþii foarte-foarte rare. Textul propus ca alin.2 mie mi se pare corect dacã scoatem aceste douã prevederi de aici, pentru cã nu mai permite interpretãri nimãnui cu privire la aplicarea acestei legi.

Miron-Tudor Mitrea

#79752

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc.

Domnule preºedinte? Comisia menþine.

Voi supune votului dumneavoastrã amendamentul domnului deputat Marin Cristea, completarea art. 14 alin. 2 lit. a) cu fraza: ”Necesitatea ºi oportunitatea se stabilesc de cãtre instanþele de judecatãÒ, amendament respins de comisie ºi de cãtre iniþiator.

Cine este pentru amendament? Rog secretarii sã numere voturile. 49 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

Voi supune votului dumneavoastrã textul iniþial, al iniþiatorului, de la art. 14 alin. 2 lit. a).

Cine este pentru? Rog secretarii sã numere. 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 51 de voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Nu avem cvorum de lucru. Sunt 137 de deputaþi în salã. Rog liderii grupurilor parlamentare sã asigure prezenþa deputaþilor, pentru a putea continua dezbaterea la acest proiect de lege. Cvorumul de lucru de astãzi este de 159 de deputaþi. Faptul cã unii deputaþi sunt pe aici ºi nu sunt în salã sã-ºi exprime votul, nu înseamnã cã avem cvorum de lucru.

Stimaþi colegi,

Fac din nou apel la liderii grupurilor parlamentare sã asigure cvorumul de lucru în salã. Urmeazã discutarea unui raport al comisiei de mediere la o lege cu caracter organic.

Aºa cum am stabilit ºi cum aþi vãzut, domnul primministru Mugur Isãrescu este prezent în aulã, motiv pentru care întrerup discuþiile la proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanþei nr. 40 ºi, conform celor ce dumneavoastrã aþi stabilit sãptãmâna trecutã, intrãm în discutarea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei, discuþie pe care, aºa cum am hotãrât cu toþii la solicitarea primului-ministru, o vom purta în prezenþa Domniei sale.

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare sã aducã colegii în salã. Sunt convins cã vor fi voturi importante la acest punct de pe ordinea de zi ºi suntem departe de a avea cvorumul de lucru.

Am stabilit împreunã sã folosim o procedurã, sã-i spunem, nouã, ca sã nu-i spun altfel, ºi anume ca la discutarea acestui raport al comisiei de mediere domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, la solicitarea Domniei sale, sã aibã o intervenþie privind oportunitatea.

Înainte de acest lucru, însã, sunt obligat sã vã reamintesc stadiul procedural atât pentru dumneavoastrã, cât ºi pentru domnul prim-ministru care, probabil, este mai puþin familiarizat cu procedurile parlamentare.

Proiectul de lege a fost adoptat în Camera Deputaþilor ºi a fost adoptat ºi în Senat, în forme diferite, ceea ce înseamnã cã proiectul de lege a fost adoptat. S-a format o comisie de mediere, conform Constituþiei ºi Regulamentelor celor douã Camere, comisie de mediere care a propus pentru anumite texte care au fost adoptate în redactãri diferite o formã comunã.

Raportul de medire, conform regulamentelor ºi Constituþiei, se supune aprobãrii plenului celor douã Camere în ºedinþe separate. Senatul a adoptat raportul de mediere, aºa cum a fost prezentat de cãtre comisia de mediere. Noi suntem în momentul în care raportul comisiei de mediere va fi prezentat plenului Camerei Deputaþilor. O adoptare a raportului de mediere, aºa cum a fost propus de cãtre comsia de mediere, înseamnã adoptarea legii ºi trimiterea ei la promulgare. Vã aduc aminte cã este vorba de o lege cu caracter organic, deci sunt necesare 172 de voturi pentru.

O respingere a raportului de mediere sau adoptarea lui în altã formã decât cea propusã de cãtre comisia de mediere înseamnã trimiterea raportului de mediere pentru discuþie în ºedinþa comunã a celor douã Camere care, la rândul lor, au mai multe variante. Varianta 1 este adoptarea raportului de mediere prin votul majoritãþii senatorilor ºi deputaþilor, ceea ce înseamnã din nou trimiterea la promulgare. Plenul poate însã sã respingã raportul, ceea ce nu înseamnã cã se respinge legea, ci înseamnã pur ºi simplu cã textele care nu au fost mediate vor dispare din corpul legii, deci legea va rãmâne fãrã aceste texte, ceea ce înseamnã cã vom avea o lege, dar nu vreau sã comentez, oricum o lege fãrã aceste texte.

Aceasta este procedura parlamentarã în momentul în care ne gãsim astãzi.

Eu înþeleg, ºi am înþeles din scrisoarea domnului primministru cã adresarea Domniei sale nu se referã atât la raportul de mediere, cât la oportunitatea legii, motiv pentru care s-ar putea sã trebuiascã sã stabilim o altã procedurã decât cea a votului privind raportul de mediere.

Dar, pentru cã aºa am hotãrât, ºi este firesc, rog colegii sã ia loc în bãnci, ºi dau cuvântul domnului primministru Mugur Isãrescu, pentru a se adresa plenului privind proiectul de Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea cuantumului pensiei.

Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mugur Isãrescu** _Ñ prim-ministru al Guvernului_ **:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Distinsã asistenþã,

Vreau sã încep prin a vã mulþumi pentru invitaþia pe care mi-aþi adresat-o dumneavoastrã, prin domnul preºedinte Ion Diaconescu, de a fi prezent la aceastã dezbatere. Este o ocazie pe care mi-o oferiþi pentru a vorbi în faþa dumneavoastrã despre o temã, aº numi-o, fierbinte, ºi anume sistemul de pensii în România. Vreau, de asemenea, sã prezint regretul pentru faptul cã sãptãmâna trecutã programul aglomerat nu mi-a permis sã vin în faþa dumneavoastrã.

Aºa cum aþi spus, domnule preºedinte de ºedinþã, discutãm acum practic despre oportunitatea legii, ºi vreau sã exprim punctul de vedere al Guvernului mai pe larg Ð de ce considerãm cã aceastã lege nu este oportunã în momentul actual.

Camera Deputaþilor, aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã, are astãzi pe rol medierea actului legislativ numit Lege privind pensionarea anticipatã cu diminuarea pensiei. Repet: referirea mea se face la sistemul asigurãrilor sociale din România ºi la oportunitatea acestei legi.

Privind sistemul de asigurãri sociale din România, de mai mulþi ani acest sistem trebuie spus cã a intrat într-un impas financiar serios, înregistrând deficite de mii de miliarde de lei. Pensionarii dependenþi de asigurãrile sociale sunt cei care suferã în primul rând Ð mã refer la pensionarii de astãzi. Pensionarii de mâine vor avea ºi mai multe necazuri dacã nu vom face rapid în România o reformã a sistemului de pensii. Legea pensionãrii anticipate, departe, în opinia Guvernului, de a contribui la grãbirea acestei reforme; credem cã o întârzie. Desigur, o reformã eficientã a sistemului asigurãrilor sociale se face cu bani, or, tocmai acumulãrile bãneºti ne lipsesc pentru a putea sã apãsãm imediat pe accelerator.

În prezent, ponderea deficitului sistemului asigurãrilor sociale, în totalul deficitelor publice, deci ale bugetului

consolidat, a crescut. Acest fenomen se cupleazã cu reducerea la fel de substanþialã a ratei de economisire în România, practic, dupã ultimele date pe care le avem, la mai puþin de 10%.

Amânarea reformei sistemului de pensii, pe motivul cã nu avem bani, ar agrava însã situaþia dificilã în care el se gãseºte, în primul rând pentru cã s-a produs o deteriorare alarmantã între numãrul salariaþilor ºi cel al persoanelor asistate social. S-a ajuns la o disproporþie ce ne apropie de pericolul intrãrii într-o fundãturã financiarã din care România va ieºi foarte greu. Un exemplu semnificativ: în 1990, numãrul pensionarilor din sistemul asigurãrilor sociale de stat era de 2,4 milioane de persoane, în schimb numãrul contribuabililor depãºea 8 milioane de persoane; în anul 2000, lucrurile s-au inversat: numãrul pensionarilor din sistemul asigurãrilor sociale a ajuns la 4,1 milioane de persoane, iar numãrul contribuabililor, a celor care plãtesc pentru cele 4,1 milioane de persoane, a scãzut de la 8 la 4,7 milioane de persoane. Practic, s-a ajuns ca un plãtitor de contribuþie sã acopere un pensionar. Din acest motiv, contribuþia pentru asigurãri sociale nu a mai putut sã rãmânã la nivelul din 1990 de 14%, ºi a crescut, ajungând în prezent la 35 Ð 45%. Este una dintre cele mai mari contribuþii din Europa.

Fãrã a salva definitiv sistemul asigurãrilor sociale, aceastã cotã în creºtere îi sufocã ºi îi va sufoca în continuare pe cei care produc ºi care acoperã sumele necesare sistemului de asigurãri sociale.

Ce consecinþe avem? Foarte evidente! Cei care muncesc se plâng, pe bunã dreptate, cã sunt copleºiþi de povara contribuþiilor sociale, iar cei asistaþi spun, la fel de îndreptãþit, cã tot ceea ce primesc nu le ajunge nici pentru supravieþuire.

Încasãrile din impozite din partea populaþiei ocupate, dar care nu este înregistratã, deci a nesalariaþilor care lucreazã în economia necontabilizatã, sunt extrem de mici sau inexistente. Însã, chiar dacã vom ajunge la forme de înregistrare corecte ºi la plata normalã a cotizaþiilor ºi a impozitelor, ceea ce înseamnã ca întreaga populaþie activã, care este într-adevãr în jur de 8 milioane de persoane, sã aducã venituri la buget ºi la sistemele de asigurãri sociale, dupã calculele noastre, România nu va fi capabilã sã susþinã în viitor actualul sistem de pensii.

Cum am putea scãpa din acest cerc vicios, o datã ce îl conºtientizãm ºi suntem cu toþii de acord cã suntem practic într-un cerc vicios? Prima metodã ar fi sã creºtem în continuare cota de cotizare sau nivelul cotizaþiilor pentru asigurãri sociale. O asemenea variantã mi se pare, din punct de vedere economic, exclusã, întrucât cotele au devenit deja sufocante pentru agenþii economici.

O altã metodã este sã încercãm consolidarea deficitului asigurãrilor sociale printr-un împrumut de stat pe termen lung, sau sã întârziem, prin mecanisme specifice, vârsta de pensionare, sau sã stimulãm lucrãtorii vârstnici sã continue munca.

Credem cã, pânã la reforma sistemului de pensii, direcþia aceasta ar fi cea care ar putea sã dea roade ºi, în acest sens, Guvernul a considerat cã prezenta lege este inoportunã. De ce? Pentru cã legea aflatã acum în faza de mediere merge într-un sens opus. Acest act normativ stipuleazã reducerea vârstei de pensionare. De fapt, se merge în direcþia în care timp de 10 ani s-a mers treptat, din aproape în aproape, spre faptul cã sistemul de pensii, acoperind cu contribuþii, ca bazã de impozitare, tot mai mici un numãr tot mai mare de pensionari, sã fie din punct de vedere tehnic insolvabil.

Încã o cifrã care mi se pare relevantã: în timp ce numãrul de salariaþi a scãzut cu 55%, ºi mã refer la numãrul de salariaþi care plãtesc contribuþii sociale, numãrul de pensionari a crescut cu 35%. Totodatã, sistemul public de pensii a fost afectat în ultimii ani de o puternicã inechitate între diferitele generaþii de pensionari.

O bunã parte din situaþia actualã se datoreazã ºi îmbãtrânirii populaþiei din România, dar factorul cel mai puternic care a dus la actualul impas al sistemului de pensii este, desigur, pensionarea anticipatã.

Aº mai spune un lucru despre actuala lege: ea este fãcutã cu cele mai bune intenþii ºi este în general o lege generoasã, dar intenþiile bune paveazã drumul spre iad. Legea exprimã preocupãrile Parlamentului României privind necesitatea protejãrii celor care nu îºi pot gãsi un alt loc de muncã; în acelaºi timp, însã, legea genereazã efecte perverse, similare celor manifestate în ultimii ani de situaþii similare.

În sfârºit, un ultim argument pentru care considerãm cã legea nu este oportunã este faptul cã reprezintã un semnal negativ dat societãþii româneºti, precum ºi comunitãþii internaþionale, de la care ne aºteptãm sã obþinem un sprijin financiar pentru consolidarea sistemului de pensii, un semnal negativ, deoarece, pe de o parte, noi discutãm despre reforma pensiilor, dar deocamdatã acþionãm împotriva sensului acestei reforme, respectiv împotriva scãderii vârstei de pensioare, ºi nu pentru creºterea vârstei de pensionare.

Mã opresc mai puþin asupra calculelor care înþeleg cã au fost relativ contestate, pentru cã nu ele mi se par importante; mi se pare cel mai important semnalul pe care îl dã actuala lege, actuala propunere: mergem invers decât reforma sistemului de pensii. Dar menþionez totuºi aceste calcule; am auzit cã mulþi dintre dumneavoastrã le-aþi contestat.

Prin aceastã lege, numãrul de pensionari ar creºte, conform calculelor fãcute de Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, cu 145.000 de persoane, iar în anul 2000 ar fi nevoie de un efort suplimentar al bugetului de asigurãri sociale de 1.128 de miliarde de lei ºi de circa 4.200 de miliarde de lei în anul 2001.

În final, domnule preºedinte, daþi-mi voie sã sintetizez cele douã argumente majore pentru care noi considerãm cã legea este inoportunã acum, precum ºi unele direcþii în care crede Guvernul cã trebuie acþionat pentru continuarea efortului de reformã a sistemului de pensii.

În primul rând, pensionarea anticipatã a persoanelor care au vechime integralã în muncã ºi au parcurs perioada de ºomaj este contrarã celuilalt act normativ pe care dumneavoastrã l-aþi aprobat la finele anului 1999, ºi anume pachetul reformei sistemului public de pensii. Atunci aþi legiferat, prin Legea privind sistemul public de pensii, creºterea treptatã a vârstei de pensionare. Cu aceastã lege, legiferaþi contrariul Ð scãderea vârstei de pensionare.

Al doilea argument pe care-l aducem în sintezã este cã noua Lege a sistemului public de pensii, aflatã în faza de promulgare, încurajeazã munca ºi asigurã un trai decent la bãtrâneþe în funcþie de contribuþiile fãcute de-a lungul anilor, în schimb, contribuie la agravarea deficitului sistemului de pensii, la periclitarea efectuãrii corelãrii pensiilor, proces pe care atât Guvernul, cât ºi Parlamentul l-au anunþat.

Pentru finanþarea deficitului din sistemul de pensii, în condiþiile neinflaþioniste, noi negociem în prezent cu organismele financiare internaþionale contractarea de împrumuturi pe termen lung, de naturã sã consolideze acest deficit.

Trebuie însã sã demonstrãm cã suntem conºtienþi de gravitatea problemelor sistemului public de pensii, cã

mãsurile pe care le adoptãm rezolvã ºi nu agraveazã aceste probleme.

Dacã am merge în direcþia considerãrii inoportune a acestei legi, am face un pas important în reforma sistemului de pensii din România pe termen lung.

Daþi-mi voie sã închei, spunând cam care credem noi cã ar fi principalele mãsuri pentru a restabili situaþia ºi pentru a preîntâmpina o crizã financiarã majorã a sistemului de pensii. În primul rând, sã delimitãm asistenþa socialã de asigurãrile sociale. Pensionarea anticipatã este contrarã acestui principiu. Pentru situaþiile grele, în care cei care cautã de lucru nu gãsesc, este preferabil ca statul sã acorde protecþie socialã prin intermediul ajutorului de ºomaj ºi al alocaþiei de sprijin.

În al doilea rând, sã reducem cheltuielile cu pensiile, mãrind vârsta de pensionare, deci nu reducând-o direct, dar gradual, cu 5 ani într-o perioadã de 14 ani, ºi indirect, dar cu efect imediat, prin reclasificarea grupelor de muncã ºi raþionalizarea condiþiilor de pensionare.

În al treilea rând, sã corelãm mai bine nivelul pensiilor cu cel al contribuþiilor acumulate, pentru a stimula pe cei cu vârste de muncã sã rãmânã activi.

În al patrulea rând, sã stimulãm în general, în economia româneascã, procesul de economisire, prin introducerea unui sistem de pensii bazat pe capitalizarea fondurilor. Am determina astfel persoanele active sã investeascã în asigurarea propriului lor viitor.

În al cincilea rând, pentru a rezolva problema gravã a inechitãþii dintre generaþiile de pensionari, este obligatoriu sã înceapã recorelarea pensiilor în cursul acestui an.

Inechitatea din sistemul de pensii este o problemã foarte serioasã, care, categoric, nu mai poate sã fie toleratã pe termen mediu ºi lung. Pentru recorelare, considerãm cã putem sã luãm mãsurile necesare ca, alocând în bugetul asigurãrilor sociale o sumã de circa 2.0002.500 de miliarde de lei în anul 2000 ºi o sumã de 3.600 de miliarde de lei în anul 2001, sã începem procesul de recorelare din vara acestui an. Acesta este un efort bugetar major, dar, credem noi, justificat.

În al ºaselea rând, credem cã se impune stoparea scãderii valorii reale a pensiilor. În ultimii 10 ani, pensia medie realã de asigurãri sociale de stat a ajuns sã reprezinte 50% din valoarea ei în 1990. Acest proces de deteriorare nu mai poate continua fãrã pericole majore în societatea româneascã.

În faþa pericolului ca sistemul public de pensii sã devinã insolvabil, este nevoie sã rezolvãm prioritãþile ºi sã ne gândim la sãnãtatea acestui sistem pe termen lung. Recorelarea pensiilor este, în opinia Guvernului, o prioritate.

Sãnãtatea, soliditatea financiarã pe termen mediu ºi lung a sistemului de pensii depind de începerea cât mai rapidã a reformei la care ne-am referit anterior, ceea ce ar include ºi trecerea la un sistem complementar de pensii, bazat pe economii.

În condiþiile actuale de constrângeri bugetare, legiferarea, aprobarea finalã, ca sã spunem aºa, a propunerii privind pensionarea anticipatã, credem cã nu mai face posibilã recalcularea pensiilor, iar presiunea asupra bugetului din anul viitor ar periclita, dupã calculele noastre, chiar noul sistem de pensii.

În faþa unor constrângeri bugetare majore, important este sã rezolvãm prioritãþile, iar recorelarea este o astfel de prioritate, care nu mai poate sã fie amânatã.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

În final, aº vrea sã menþionez un fapt important, ºi anume cã în 1995 ministrul muncii ºi protecþiei sociale de atunci, Dan Mircea Popescu, a avut, de asemenea, o intervenþie în faþa Parlamentului României, în care solicita, în condiþii aproape similare, amânarea unor decizii privind pensionarea anticipatã, atunci când raportul între pensionari ºi plãtitorii de cotizaþii pentru pensii era de 1 la 8. Acum raportul este de 1 la 1. Este motivaþia principalã, ºi închei cu acest lucru, pentru care am venit aici, în faþa dumneavoastrã.

În mod constant, raportul între plãtitorii de cotizaþii pentru pensii ºi numãrul de pensionari se deterioreazã ºi acest lucru nu poate sã continue pe termen lung.

Vã mulþumesc.

Paula Maria Ivãnescu

#98392

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Sunt bucuroasã cã astãzi, la solicitarea plenului Camerei Deputaþilor, domnul prim-ministru a venit printre noi sã discutãm o problemã care, într-adevãr, este foarte serioasã.

Ar trebui sã fac, ºi trebuie sã fac o precizare: proiectul, al cãrui iniþiator sunt, este cu totul ºi cu totul altceva faþã de soluþia adoptatã în Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, inclusiv în plenul celor douã Camere.

Realitatea este cã aceºti oameni Ð femeile peste 50 de ani ºi bãrbaþii peste 55 de ani Ð care au trecut de perioada de ºomaj, nu au nici un fel de ºansã de a se reintegra pe piaþa muncii. Trebuie sã reamintesc cã aceste persoane, care au fost avute în vedere în soluþia datã de cele douã Camere ale Parlamentului, ºi-au îndeplinit obligaþia legalã de a contribui la fondul asigurãrilor sociale, perioadele minime de cotizare prevãzute de legea actualã.

Sigur cã ne aflãm într-o situaþie de cumpãnã. În acest moment, primul-ministru ne spune cã nu sunt bani pentru acoperirea acestor fonduri, care ar necesita plata a circa 145.000 de potenþiali beneficiari, dar trebuie sã ne gândim la atitudinea Guvernului României faþã de acest proiect de lege, care putea sã spunã în luna noiembrie 1999, când s-a discutat în Camera Deputaþilor, cã aceºti potenþiali beneficiari sunt foarte mulþi ºi ar necesita nu ºtiu câte mii de miliarde, putea mai bine sã spunã, dat fiind cã s-a schimbat Guvernul în decembrie, în luna februarie 2000, la jumãtatea lunii februarie, când a fost discutat în Senat, acolo nu s-a adus nici un fel de argument de aceastã naturã ºi, de asemenea, puteau sã reînceapã discuþiile înainte de adoptarea proiectului de mediere în Senat.

Vreau sã întreb pe domnul prim-ministru ºi sigur, prin dânsul, unul dintre ministerele sale: de ce cifrele vehiculate ca influenþã în bugetul asigurãrilor sociale ºi respec-

tiv în bugetul de stat au fost diferite de la o sãptãmânã la alta?

În primul rând, din datele pe care noi le-am avut la dispoziþie în luna noiembrie, când am adoptat acest proiect de lege în Camera Deputaþilor ºi, de asemenea, pe care ºi Senatul le-a avut în luna februarie 2000 la dispoziþie, potenþialii beneficiari ai acestei legi, deci cu probabilitatea cea mai mare, erau circa 23.000, din care 15.000 erau sigur, iar influenþa în bugetul de stat era socotitã la circa 90 de miliarde de lei, ca apoi, prin intervenþia doamnei ministru al muncii ºi protecþiei sociale, sã aflãm, în primã fazã, cã sunt necesare 2.700 de miliarde de lei, apoi acestea sã se transforme în 2.000 de miliarde de lei, iar astãzi, domnul prim-ministru ne spune cã, de fapt, sunt 1.100 miliarde de lei.

Camera Deputaþilor ºi Senatul sunt puse în dificultate cu asemenea rotire de cifre, care sunt descrescãtoare de la o zi la alta, sau crescãtoare, ºi, desigur cã o informaþie de aceastã naturã nu ne poate da nouã siguranþa cã ce am gândit pentru aceºti oameni este corect sau nu. Acesta este un lucru.

Deºi faza în care ne aflãm noi acum nu poate sã implice, la intervenþia Guvernului României, prin gura primului-ministru, decât o tergiversare, pentru cã aceastã lege este votatã, poate sã implice numai o tergiversare, noi avem datoria sã întrebãm: cum a fost calculatã aceastã cifrã de circa 145.000 de beneficiari? Probabil cã s-au luat din cãrþile de muncã toþi cei care intrã în aceste vârste ºi sunt salariaþi în acest moment, uitându-se cã o pensie penalizatã cu 4Ð500.000 de lei, eventual pe lunã, nu este preferatã de nimeni, în locul unui salariu, fie el ºi mediu, de 1.700.000 lei pe lunã.

În al doilea rând, am vrea sã ºtim ce soluþii au aceºti oameni care sunt ºomeri cronici, au terminat perioada de ºomaj, nu au nici un fel de alt mijloc de întreþinere. ºi am sã vã spun care este soluþia pe care unele dintre persoanele afectate ne-o transmit prin scrisori, nu ºtiu dacã dumneavoastrã primiþi, dar noi am primit foarte multe scrisori ºi am sã vã spun ce spune o poºtãriþã din Focºani, care, la 52 de ani, dupã 32 de ani de muncã petrecuþi cu geanta de poºtaº, de un an de zile nu are mijloace de subzistenþã. Ea vã roagã pe dumneavoastrã, domnule prim-ministru: ”Poate gãsiþi bani pentru funie sau pentru un glonþ...Ò

Noi nu dorim acest lucru, dar vã rugãm sã ne spuneþi ce soluþie este pentru aceºti oameni, aflaþi în aceastã situaþie, dacã pensia nu este o soluþie, cã nu avem bani, care este soluþia pentru aceºti oameni ºi, de aceea, dacã spuneþi ”ajutorul socialÒ, care nu se mai plãteºte de mult în foarte multe locuri, noi am ruga sã vã mai gândiþi, ºi chiar putem sã propunem amânarea discutãrii ºi votãrii raportului de mediere pânã când ne oferiþi o soluþie de protecþie socialã realã pentru aceastã categorie de oameni.

Pentru cã aþi pomenit de vârsta medie de pensionare, care este foarte scãzutã faþã de celelalte þãri ale Europei Occidentale, aº vrea sã vã pun în faþã alte douã cifre: speranþa medie de viaþã în acele þãri occidentale este de 79-80 de ani; în România este de 69 de ani. Deci, în medie, un pensionar din Romînia sã ºtiþi cã mãnâncã mai puþini ani pensie decât cel din Vest, muncind în alte condiþii ºi fiind remunerat în alte condiþii. Acestea, sigur, sunt niºte lucruri care par nu argumente, ci par mai mult sentimente.

În consecinþã, domnule prim-ministru, noi vã rugãm sã ne prezentaþi o soluþie realã de protecþie socialã a acestei categorii Ð ºomerii, femei peste 50 ani, bãrbaþi peste 55 de ani, care au depãºit faza de ºomaj ºi nu au nici un fel de altã posibilitate, nici reintegrarea pe piaþa muncii, atâta timp cât ºomajul este majoritar al tinerilor, ºi nici alt ajutor substanþial de la stat.

Sigur, noi suntem, încã o datã repet, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, suntem rãbdãtori ºi putem cere ºi chiar ºi cerem, în condiþiile în care vã angajaþi sã ne prezentaþi o soluþie, amânarea discutãrii raportului de mediere.

Dumitru Buzatu

#105982

Nimeni nu-ºi pune problema, domnule prim-ministru, în aceastã þarã, dacã nu cumva trebuie sã ne gândim puþin ºi la oameni, în afara sistemelor? Construim permanent sisteme din care oamenii sunt excluºi.

Aº vrea, stimaþi colegi, sã nu ne impacientãm ºi sã ne gândim o clipã la situaþia în care se aflã acei 15.000, 20.000 de oameni, 30.000 sau 145.000 de oameni, dupã ultima cifrã, care se aflã la vârsta de 55 de ani bãrbaþii, sau de 50 ani femeile, care nu gãsesc nici un loc pe piaþa muncii, pentru cã aceastã piaþã a muncii este în permanenþã subdimensionatã, printr-o politicã guvernamentalã.

Deci, eu cred cã ar trebui sã ne gândim, mai degrabã, sã inversãm prioritãþile acestea, pentru cã ºi din soluþiile pe care dumneavoastrã le-aþi propus, ca alternativã la proiectul nostru de lege, rezultã aceeaºi logicã strâmbã. Dumneavoastrã vorbiþi de creºterea cotei de C.A.S., care sufocã întreprinderile, dar multitudinea de taxe ºi impozite, accizele, care dubleazã sau tripleazã preþurile, nu sufocã întreprinderile, domnule prim-ministru? Dumneavoastrã vorbiþi de consolidarea deficitului pe termen lung dar nu vorbiþi nimic, chiar în condiþiile în care aþi propus simulacrul acesta de creºtere economicã de 1,3% pentru anul în curs, nu vorbiþi nimic de niºte pro-

grame de creare a locurilor de muncã, domnule primministru... Deci, perspectiva pe care dumneavoastrã o ilustraþi nu ia în calcul oameni, oamenii aceºtia care se aflã într-o cãutare disperatã pe piaþa muncii.

Eu cred, domnule prim-ministru, nu aº vrea sã mai aduc aici argumente de ordin financiar, pentru cã ele au fost aduse de atâtea ori, cred cã soluþia pe care o propuneþi dumneavoastrã, pentru a veni pe terenul care vã este mai cunoscut, de a respinge acest proiect de lege, costã bugetul statului mai mult decât soluþia pe care o propunem noi, pentru cã disponibilizãrile masive care urmeazã sã se facã în continuare costã, probabil, sau..., însumate, costã mai mult decât pensiile acestea, reduse, în cuantumul, am putea spune, de mizerie, pe care încercãm sã le acordãm acum câtorva mii de oameni care se aflã în aceastã situaþie disperatã.

Eu v-aº ruga sã regândiþi, mãcar în aceste ultime momente, poziþia dumneavoastrã ºi sã nu vã lãsaþi pradã acestei diversiuni execrabile, organizatã în special de Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, prin doamna Smaranda Dobrescu, prin care s-au învrãjbit categoriile acestea de pensionari, aflate într-un necaz total, datoritã veniturilor mici pe care le obþin din pensie ºi datoritã lipsei de perspectivã, concretizatã în bugetul asigurãrilor sociale pe anul acesta, datoritã lipsei de perspectivã privind recalcularea acestor pensii.

Altminteri, domnule prim-ministru, dumneavoastrã veþi rãmâne în istoria României ca omul care, la tot ce i s-a propus, a rãspuns cã nu poate face, ºi eu cred cã un om care deþine funcþia supremã în Executiv ºi care nu poate face nimic nu trebuie sã rãmânã multã vreme în aceastã funcþie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Constantin-Gheorghe Avramescu

#109326

## Doamnelor ºi domnilor,

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã suntem în momentul când anumite lucruri trebuie sã le privim direct în faþã, sã nu încercãm o serie de discursuri în care, pornind de la niºte realitãþi, totul se transformã în demagogie, cã altfel, toate discuþiile pe care le purtãm noi aici se vor transforma, în timp, nu vom lua nici o hotãrâre ºi nu vom face altceva decât filibusterism.

Prima realitate. Dacã încercãm sã vedem evoluþia, ºi o sã vedeþi cã nu fac un discurs partinic, dacã luãm evoluþia din 1990, adicã din momentul în care s-a schimbat sistemul economic, politic ºi social în care am trãit înainte, ºi punem pe niºte curbe evoluþia numãrului de salariaþi, descrescând, evoluþia numãrului de pensionari, care creºte, ºi, de aici, a treia curbã, fondurile care se colecteazã ºi care stau la dispoziþie... ºi reamintesc cã pânã într-un anumit an, nu ºtiu care, aceste fonduri erau excedentare, ºi dupã aceea au devenit deficitare din cauza evoluþiei acestor douã curbe Ñ numãr de salariaþi, numãr de pensionari Ñ, mi-e foarte greu sã spun în ce perioadã de guvernare aceste curbe s-au accentuat întrun sens sau într-altul; v-am spus, nu vreau sã fac un discurs partinic ºi cu atât mai puþin demagogic, ºi am ajuns în situaþia în care am ajuns astãzi. ªi atunci trebuie sã luãm o hotãrâre în faþa unei situaþii obiective, care a fost prezentatã de domnul prim-ministru. Sigur cã anumite cifre au fost contestate, poate pe drept cuvânt, dar eu nu cred cã prin venirea, sã zic, cu noi cifre, nu vãd care ar fi acelea, dar sã presupunem, alura acestor curbe de care am vorbi se va schimba. Situaþia rãmâne aceeaºi.

ªi a doua problemã pe care aº vrea sã o ridic: chiar noi, prin modul în care am votat aceste legi ºi am ajuns în aceastã încurcãturã proceduralã, de care a amintit domnul preºedinte de ºedinþã, chiar noi ne-am contrazis, prin legea pensiilor, pe care am adoptat-o cu greu ºi abia am terminat-o sãptãmâna trecutã, am mers pe principiul creºterii vârstei de pensie, pe când acum, prin aceastã lege, pornind de la niºte situaþii reale, pe care nu le contest, de fapt, venim cu principiul invers, scãderea vârstei de pensionare, cã asta înseamnã, în final, aceastã pensionare anticipatã.

Faþã de aceste elemente eu cred, ºi acum vorbesc din partea Partidului Naþional Liberal, cred cã trebuie sã susþinem, ºi grupul nostru parlamentar va susþine propunerea domnului prim-ministru de a retrage acest proiect de lege, în niºte condiþii procedurale cam greu de definit, dar asupra cãrora se poate discuta. Chiar aº propune Biroului permanent sã examineze aceastã problemã Ð procedura de a renunþa la aceastã lege, nu repet ce a spus domnul preºedinte, pentru cã a prezentat regulamentul, ºi avea toatã dreptatea, ºi v-aº propune ºi dumneavoastrã sã reflectaþi asupra acestei situaþii neplãcutã, într-adevãr, din multe motive, dar care nu are alte soluþii; încercând sã demonstrãm altceva, facem demagogie ºi nu ajungem la nici un rezultat.

Este o realitate crudã, neplãcutã, pentru toatã lumea, mai ales pentru cei care..., sigur cã erau o serie de oameni care aºteptau aceastã pensionare anticipatã, dar, vã spun, chiar dacã vom face discursuri, nu vom câºtiga electoral, ci mai mult vom încurca lucrurile. Vã mulþumesc.

Marian Sârbu

#113040

## **Domnul Marian Sârbu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Fireºte cã este uºor de observat cã ne aflãm într-o situaþie jenantã, poate chiar penibilã, în care primul-ministru este adus în faþa Parlamentului ca sã justifice, dupã opinia mea, greºelile unor demnitari, unor oameni publici aflaþi în directa dumisale ierarhie, sub directa dumisale conducere.

Ceea ce ne-a prezentat domnul prim-ministru astãzi n-a fost altceva decât, în principiu, expunerea de motive la Legea cu privire la sistemul public de pensii, o expu-

nere de motive pe care cu toþii am ascultat-o ºi atunci când am votat legea ºi cu care, în principiu, am fost de acord.

Nimeni, domnule prim-ministru, cel puþin din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., nu s-a opus reformei sistemului public de pensii, nu se opune unui al doilea pilon, capitalizat, al sistemului public de pensii, nu s-a opus nici celui de-al treilea pilon, opþional, al sistemului public de pensii, ba, dimpotrivã, nu s-a opus nici la dorinþa Ministerului Muncii de a crea ºi-un al patrulea sistem, al beneficiilor adiþionale, pe care l-a tot propus, dar pe care l-a uitat pe traseu, aºa cum ne-a obiºnuit în ultimii 3 ani.

Toatã expunerea de motive pe care aþi fãcut-o ºi cu care vã mãrturisesc cã Grupul parlamentar al P.D.S.R. a fost întotdeauna de acord este, cel puþin în ceea ce priveºte proiectul de lege al cãrui raport de mediere îl examinãm astãzi, aproape superfluã, dar grupul nostru parlamentar apreciazã pozitiv bunãvoinþa dumneavoastrã de a prezenta constrângerile bugetare la care sunteþi astãzi supuºi. Totuºi vreau sã vã reamintesc cã, în ceea ce priveºte chiar propunerea pe care dumneavoastrã aþi fãcut-o în cadrul strategiei pe termen mediu, legatã de disocierea clarã dintre asiguraþi ºi asistaþi, cu care, repet, suntem de acord, se datoreazã, în primul rând, faptului cã în ultimii 3 ani de zile cea mai mare parte sau o parte însemnatã dintre cei care sunt cei asiguraþi au devenit asistaþi.

Cea mai mare parte din persoanele active care lucreazã apeleazã, e adevãrat, uneori în mod discutabil, la fonduri de asistenþã socialã, pentru cã au devenit sãraci, domnule prim-ministru. De la 4 milioane de sãraci, cât erau în 1996, înregistraþi în statistici în România, s-a ajuns astãzi la 7,5 milioane de sãraci. S-a dublat numãrul de sãraci în aceastã perioadã ºi este firesc ca ei sã cearã sã acceadã la surse, la o protecþie socialã, la asistenþã socialã ºi este firesc, aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã, ca în cadrul reformei sã delimitãm asigurarea socialã de asistenþã socialã.

Totuºi, de ce ne aflãm astãzi în aceastã situaþie?! Din punctul nostru de vedere, în ultimele luni, în legãturã cu aceastã lege a pensionãrii anticipate, ne-am aflat într-o permanentã dezinformare publicã, fãcutã într-un mod de-a dreptul ruºinos de cãtre reprezentanþii de frunte ai Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, aflat, în mod indiscutabil, în cea mai neagrã perioadã din existenþa sa.

Este inadmisibil ca în aceeaºi perioadã, referitor la acelaºi proiect de lege, referitor la aceleaºi surse, referitor la aceleaºi date, doi funcþionari importanþi, ministrul muncii ºi protecþiei sociale ºi secretarul de stat care se ocupã de problemã, în principiu, sã aibã opinii diferite. Este inadmisibil ca dumnealor sã transmitã în massmedia, în opinia publicã pãreri total diferite, cifre total diferite.

Ce se va întâmpla cu cei care, indiferent cã sunt 145.000, 30.000, 50.000, care aºteaptã acest proiect de lege, tocmai pe baza aprecierilor pe care le-a fãcut doamna secretar de stat Simona Marinescu, care a arãtat cã existã surse pentru ca acest proiect de lege sã intre în vigoare, care a apreciat cã, dacã nu va intra în vigoare, oricum se vor folosi bani pentru asistenþa socialã a celor care vor ieºi din perioada de ºomaj.

Nu ne-aþi spus nimic, din acest punct de vedere, domnule prim-ministru, ce se va întâmpla cu aceºti oameni, de unde vor fi luate fondurile pentru ca ei, totuºi, sã beneficieze de un venit minim pentru o existenþã cât de cât decentã. Eu aº vrea sã vã cer ºi vreau sã vã spuneþi un punct de vedere explicit în aceastã pro- blemã. Vreau sã vã cer demisia uneia dintre cele douã persoane care au dezinformat opinia publicã în toatã aceastã perioadã. Ori a avut dreptate doamna Simona Marinescu, ºi atunci dumneaei meritã sã rãmânã în aceastã funcþie, ori a avut dreptate doamna Smaranda Dobrescu, ºi dumneaei meritã sã rãmânã în aceastã funcþie. Sau sã le cereþi dumneavoastrã demisia, uneia dintre dumnealor, pentru cã numai aºa veþi putea demonstra cã nu sunteþi un simplu prizonier al unei coaliþii, al unui algoritm care, ºi aºa, vã creeazã destule probleme.

Este inadmisibil ca 45 sau 145 de mii de oameni sã fie absolut dezinformaþi, în aceastã perioadã, iar dumneavoastrã încercaþi, acum, prin acest procedeu forþat, la care supuneþi astãzi Parlamentul, sã aruncaþi sub preºul Parlamentului tot gunoiul de la Guvern! Grupul parlamentar al P.D.S.R. nu mai acceptã sã vã acopere gunoiul, domnule prim-ministru! Este inadmisibil!

Leon Petru Pop

#125509

Domnule prim-ministru, Domnule preºedinte, Stimaþi ºi onoraþi colegi,

De astã datã, discuþiile pe marginea acestui proiect de lege, acestei iniþiative legislative au luat o turnurã mai puþin elegantã, dar voi încerca sã-mi aduc contribuþia la normalizarea situaþiei din Camerã. ªi o sã mã gândesc puþin la celebrul nod gordian, pentru cã noi ne aflãm, de data aceasta, în faþa unui nod gordian, la modul de rezolvare a nodului gordian de cãtre Alexandru Macedon, învãþãcel distins al Stageritului, care a reuºit în mod miraculos sã rezolve acea problemã. Avem ºi noi o problemã similarã, pe care va trebui s-o rezolvãm, gândindune la cei care ne-au trimis aici, la cei care ne-au ales.

Cineva punea problema demagogiei ºi a populismului. Eu zic cã, de data aceasta, înseamnã populism ºi demagogie pentru cei care încearcã sã acrediteze ideea cã, din cauza acestei legi, nu vor putea fi satisfãcute drepturile la pensie, deja dobândite, ale celor peste 4 milioane de pensionari. Deci cei care pledeazã în acest mod se gândesc la cei peste 4 milioane ºi ceva de pensionari ca virtuali votanþi. Eu mã voi gândi la cei care sunt mai puþini, cifrele vehiculate sunt între 26.000 ºi 145.000 ºi chiar peste 200.000. Deci doresc sã contez numai pe votul acestora, pentru cã sunt într-o situaþie deosebitã, practic, într-o situaþie fãrã ieºire.

Noi, acum, venim sã acuzãm aceastã instituþie a prepensionãrii sau a pensionãrii anticipate care, din 1990 încoace, are antecedente serioase ºi care se continuã chiar prin aceastã Lege a sistemului public de pensie. Deci, ºi în cadrul acestei Legi a sistemului public de pensie existã instituþia pensionãrii anticipate, de care vor beneficia în viitor cei care se vor încadra în prevederile acestei legi. ªi, atunci, stau sã mã întreb: ce vrem sã facem? Vrem sã lãsãm în stradã, sã lãsãm fãrã nici un fel de protecþie, sã lãsãm de izbeliºte o categorie...

R‡duly R—bert K‡lm‡n

#129508

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule prim-ministru, Domnilor colegi, Doamnelor ºi domnilor,

Am ascultat cu atenþie expunerea domnului prim-ministru ºi trebuie sã vã spun cã, în principiu, sunt de acord cu cele enunþate în discursul dumnealui.

Cunoaºtem, ºi cred cã toþi colegii parlamentari aflaþi în aceastã salã sau aflaþi în altã parte cunosc situaþia precarã, deopotrivã, a bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale de stat, cunosc deficitul acestora, pe care aº putea sã-l numesc cronic, ºi foarte mulþi dintre noi cunoaºtem ºi cauzele care au dus la aceastã situaþie, cauze pe care unii colegi, din pãcate, au dorit sã le evoce aici, transformând o discuþie care a pornit pe plan eminamente profesional ºi la care domnul prim-ministru, prin expunerea dumnealui profesionalã, a avut un aport important, într-o discuþie eminamente pe plan politic care cred cã în momentul de faþã nu îºi are rostul.

Cunoaºtem cu toþii, din punct de vedere al soluþiilor posibile economice, cã aceastã situaþie ar putea fi surmontatã pe trei cãi: creºterea nivelului contribuþiilor, ºi cei care doresc o pensionare anticipatã, împreunã cu o recorelare a pensiilor, trebuie sã se pronunþe pentru aceastã creºtere eventualã a nivelului contribuþiilor, din partea angajatorilor ºi a angajaþilor, deopotrivã, la acest sistem; pe de altã parte, o altã soluþie sau o soluþie colateralã ar putea fi consolidarea deficitului bugetului asigurãrilor sociale, cum altfel decât printr-un împrumut, care împrumut bineînþeles cã va greva, pe viitor, acest buget, pentru cã orice împrumut, într-un stat de drept, trebuie sã fie restituit, sau, a treia soluþie ar fi, aºa cum a fost foarte bine expus de domnul prim-ministru, întârzierea vârstei de pensionare, aºa cum a formulat-o dumnealui, deci creºterea, sã spunem aºa, vârstei de pensionare. O creºtere, în opinia noastrã, fireascã, pe care, cel puþin la discuþiile legate de proiectul Legii bugetului asigurãrilor sociale, respectiv de proiectul legii pensionãrii, le-am votat cu toþii.

Noi considerãm cã, în continuarea acestei abordãri profesionale, eminamente profesionale, trebuie sã discutãm doar despre comensurarea fenomenului, respectiv despre evaluarea situaþiei eventual create de adoptarea acestui proiect de lege, despre evaluarea impactului, în primul rând asupra bugetului asigurãrilor sociale ºi a consecinþelor acestui impact, tot vizavi de acel buget.

Pentru ca grupul nostru parlamentar, care, încã o datã vã spun, în principiu, este de acord ºi îl felicitã pe domnul prim-ministru pentru profesionalismul expunerii dumnealui, sã-ºi exprime punctul de vedere prin vot, solicitãm sau dorim, îl rugãm pe domnul prim-ministru sã facã câteva precizãri clare ºi concrete, vizavi de impactul eventualei noastre decizii de sprijinire a pensionãrii anticipate. ªi anume, pe de o parte, bineînþeles cã suntem ºi noi interesaþi în aflarea exactã sau aflarea mãcar a evaluãrii fãcute de Guvernul României, vizavi de numãrul persoanelor care o sã fie afectate sau o sã fie vizate de acest nou proiect de lege. Pe de altã parte, colateral ºi ca o consecinþã a acestui numãr de persoane, dorim sã aflãm evaluarea impactului bugetar al acestei soluþii, impact bugetar, hai sã spunem, pe cel puþin 3 ani, anul în curs, deci 2000, anul viitor Ð 2001 ºi anul urmãtor Ð 2002.

ªi o ultimã precizare: dorim, din partea domnului primministru, legat de aceastã problemã, ºtim sau am înþeles, cel puþin, cã aceastã sursã care se preconizeazã a fi alocatã pentru finanþarea drepturilor...

Iuliu Ioan Furo

#134543

## **Domnul Iuliu Ioan Furo:**

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor,

Nu doresc sub nici un motiv ca intervenþia mea sã aibã un iz electoral sau sã fac declaraþii demagogice. Vreau, însã, de la bun început, sã spun cã, în ceea ce priveºte argumentele aduse de dumneavoastrã, domnule prim-ministru, sunt pertinente ºi este cazul sã reflectãm foarte serios asupra celor subliniate de dumneavoastrã.

Din punctul nostru de vedere, era mai bine dacã aceste argumente ºi dacã poziþia Guvernului era prezentatã mai clar în momentul în care legea a fost discutatã în Camera Deputaþilor. Aceastã lege este votatã. Aceastã lege se aflã în stadiul de mediere, de adoptare a raportului de mediere al Senatului ºi al Camerei Deputaþilor.

Este foarte târziu ca, potrivit reglementãrilor parlamentare, sã putem stopa cursul firesc al acestei legi spre promulgare. Eu aº vrea, domnule prim-ministru, cu tot respectul, sã vã rog sã reflectaþi la ce se întâmplã cu o femeie în vârstã de 50 de ani ºi cu un bãrbat în vârstã de 55 de ani, care au vechimea în muncã îndeplinitã, dar le mai lipsesc 5 ani pânã la pensionarea dupã vârsta-standard. În condiþiile în care nicãieri nu gãsesc un loc de muncã, nimeni nu-i angajeazã, din ce trãiesc aceºti cetãþeni?!

Eu sunt peste vârsta de 60 de ani, merg spre 65, ºi mã gândesc cu groazã sã mã aflu în situaþia unui om care, de azi pe mâine, îºi pierde locul de muncã ºi nu are asiguratã existenþa pentru hrana proprie, pentru medicamente, pentru a plãti dãrile cãtre stat Ð curentul elec- tric, întreþinerea ºi celelalte cheltuieli reglementate prin lege. De aceea, domnule prim-ministru, eu v-aº ruga, prin intermediul Ministerului Muncii sau direct dumneavoastrã, sã ne prezentaþi care este posibilitatea ºi perspectiva asigurãrii unor locuri de muncã pentru aceastã categorie de oameni.

Dacã nu adoptãm aceastã lege, ºi vã spun, vã mãrturisesc sincer, mi-aþi creat o mare dilemã, faþã de situaþia generalã existentã în economie, din punct de vedere bugetar ºi al fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru susþinerea acestei legi de prepensionare, mi-aþi creat o mare dilemã ºi vã mãrturisesc sincer: la ora actualã, dacã se pune la vot, nu ºtiu cum voi vota.

Eu sunt membru al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, am fãcut parte din comisia de mediere. Raportul comisiei de mediere nu face altceva decât corecteazã niºte formulãri, precizeazã, ºi am apreciat cã varianta Senatului este mai bunã ºi în raportul nostru am semnat toþi membrii, cei 7 senatori ºi cei 7 deputaþi, pentru varianta Senatului, dar votarea legii este fãcutã, este operatã, Camera a fost de acord cu aceastã lege. Mai mult, domnule prim-ministru, am impresia cã ceva în ograda Ministerului Muncii nu este în regulã. De ce reprezentanþii Ministerului Muncii nu s-au opus acestei legi în stadiul când s-a dezbãtut în comisie sau în stadiul în care s-a dezbãtut în plenul Camerei Deputaþilor?! De ce ajungem în aceastã situaþie penibilã în care ne aflãm, întregul Parlament, întreaga Camerã a Deputaþilor?! Nu înþeleg un alt lucru, domnule prim-ministru: de ce este necesar ca, din presã, sã aflãm cã între doamna Dobrescu ºi doamna secretar de stat Simona Marinescu existã neînþelegeri? Doamna Simona Marinescu, în presa de ieri, o acuzã pe doamna Dobrescu, care este titularul Ministerului Muncii, cã nu a susþinut necesitatea suplimentãrii fondului pentru anul 2000 la pensii, motiv pentru care nu va fi posibil sã se treacã la recalcularea pensiilor la pensionarii aflaþi în platã.

Nu înþeleg de ce presa trebuie sã ne aducã la cunoºtinþã aceste lucruri! Nu înþeleg, ca membru al comisiei de resort, Comisia permanentã a Parlamentului, nu cunosc aceste lucruri. Nu este normal ca reprezentanþii Ministerului Muncii care þin legãtura cu comisia noastrã ºi Ñ Slavã Domnului! Ñ în fiecare sãptãmânã vin la noi sã sesizeze aceste chestiuni. Sã fie nevoie de intervenþia primului-ministru al Guvernului României în faþa Camerei Deputaþilor pentru a ne explica niºte realitãþi?!

În scrisoarea dumneavoastrã pe care ne-ati adresat-o, grupurilor parlamentare, stimate domnule prim-ministru, vorbiþi cã în anul 2000 aceastã lege va afecta 145.000 de persoane ºi în 2001, 250.000 de persoane. Eu ºtiu cã în momentul în care noua Lege publicã a pensiilor intrã în vigoare, ceea ce se va întâmpla la începutul anului 2001, la un an de zile de la promulgarea acestei legi, a Legii noi a pensiilor publice, aceastã lege îºi pierde valabilitatea. De unde provine atunci aceastã cifrã de 250.000 de oameni care cad sub incidenþa acestei legi în anul 2001? Este inexplicabil pentru mine! Nu înþeleg! În comisie, când s-a discutat legea, s-a vorbit de 26.527 de oameni. Am primit o scrisoare semnatã de doamna ministru Smaranda Dobrescu, semnatã ºi de liderii organizaþiilor pensionarilor în care se vorbeºte de 150.000 de oameni care sunt afectaþi în anul acesta de aceastã lege. În scrisoarea dumneavoastrã vorbiti de 145.000 de oameni în 2000 ºi 250.000 în 2001.

Cred cã, undeva, adevãrul se aflã pe la mijloc. Eu ºtiu cã de 3 ani de zile, de când sunt membru al acestei comisii, de fiecare datã când dezbatem bugetul asigurãrilor sociale ne confruntãm cu inevitabila problemã:

imposibilitatea colectãrii datoriilor cãtre Ministerul Muncii din contribuþia la asigurãrile sociale de stat. Societãþile comerciale, regiile autonome sunt datoare cu mii de miliarde de lei. Aceasta este cauza cã bugetul asigurãrilor sociale, dintr-un buget excedentar în anii de mult apuºi, a devenit un buget deficitar.

În concluzie, stimate domnule prim-ministru, eu n-am absolut nimic împotriva propunerii doamnei Paula Ivãnescu de a ne prezenta niºte mãsuri în legãturã cu posibile locuri de muncã pe piaþa muncii pentru aceastã categorie de oameni, alte soluþii de protecþie socialã pentru aceastã categorie de oameni, pentru a vota în cunoºtinþã de cauzã ºi niºte mãsuri ferme care stau la îndemâna dumneavoastrã care sunteþi un maistru al finanþelor, un excelent specialist, un specialist superpriceput ºi superdotat, ce trebuie sã facem pentru a colecta datoriile care existã la bugetul asigurãrilor sociale pentru a putea efectua recolerarea pensiilor potrivit noii legi în anul 2000 ºi pentru a nu intra spre sfârºitul anului în colaps în imposibilitatea de a putea plãti pensiile multor mii de pensionari care aproape trãiesc din aceste pensii.

ªi ultima idee, care v-aº ruga, stimate domnule primministru, gândiþi-vã la aceºti oameni de 50-55 de ani care, în afarã de hranã, mai au nevoie ºi de medicamente. Este o problemã adiacentã. Când se va reglementa problema medicamentelor, problema preþului, problema compensãrii medicamentelor? Nu putem discuta în Parlamentul României ca despre o noþiune abstractã despre cei pe care-i vizeazã aceastã lege a pensiilor. Am o familie de vecini pensionari, amândoi au pensie de 950.000 de lei. Din ce sã plãteascã ei ºi întreþinere ºi medicamente ºi de toate? Gândiþi-vã puþin, stimate domnule prim-ministru, ºi prin prisma acestor oameni pentru care singurul mijloc de trai este aceastã pensie din care trãiesc ºi pe care o primesc, aºa cum este ea la ora actualã. Nu este vorba de demagogie, nu este vorba de campanie electoralã.

Eu ºtiu cã ºi colegii mei de la P.N.Þ.C.D., ºtiu cã ºi colegii mei de la P.D., ºtiu cã ºi colegii din opoziþie ar vota cu ambele mâini pentru aceastã lege, dar ne-aþi creat o mare dilemã. Dacã votãm aceastã lege, torpilãm posibilitatea recalculãrii pensiilor pentru ceilalþi pensionari; dacã nu votãm aceastã lege, nu ºtim împotriva cui votãm. Câþi oameni sunt afectaþi efectiv de aceastã lege a prepensionãrii?

Vã mulþumesc foarte mult.

Mugur Isãrescu

#146307

## **Domnul Mugur Isãrescu:**

Deci, aceasta a fost motivaþia ºi vã rog, domnule preºedinte, încã o datã sã consemnaþi faptul cã ºtiam cã legea este în faza de mediere ºi probabil cã este destul de târziu ºi nu vreau sã ridic probleme care sã tulbure prea mult situaþia politicã. Vreau sã vã spun cã aceste probleme vor fi discutate inerent când veþi vedea ºi analiza bugetul asigurãrilor sociale. Ce altã chestiune mai vreau sã ridic în faþa dumneavoastrã ºi o ridic cu toatã seriozitatea: cã soluþia majorãrii contribuþiilor sociale, pe care am aplicat-o în ultimii 6 ani, nu mai este valabilã. Noi spunem despre forþa de muncã din România cã este ieftinã, dar costul unitar al forþei de muncã în România este extrem de ridicat datoritã ºi impozitãrii, dar mai ales datoritã contribuþiilor pentru asigurãri sociale, care au ajuns la 35-45%, cum am spus, ºi care sunt unele din cele mai ridicate din Europa.

Deci, ce soluþie putem sã gãsim în asemenea situaþie? Ar trebui sã consolidãm deficitul bugetului asigurãrilor sociale pe termen lung. Pentru aceasta ne trebuie o finanþare externã, pentru cã din resurse interne nu putem sã o facem. Pentru o finanþare externã... constataþi cã suntem practic într-un impas, dacã vreþi, folosesc ºi cuvinte mai serioase, mai grave. Pentru o consolidare financiarã externã ne trebuie relativã credibilitate ºi atunci, a doua problemã pe care am vrut sã o ridic este urmãtoarea: România, în urmã cu câteva luni, a aprobat legea pensionãrii prin care mãreºte vârsta de pensionare, iar acum vine cu o altã lege prin care micºoreazã din nou, pe un caz adevãrat, pe un caz real, vârsta de pensionare.

Soluþia pe care am propus-o într-o asemenea situaþie, ºi doamna ministru Dobrescu o va dezvolta, era sã rãmânem cu aceºti oameni pe protecþie socialã. Dacã se mai poate, dacã nu, problema nu dispare. Deci, problema nu dispare domnul ...

## **Domnul Dumitru Buzatu**

Andrei-Ioan Chiliman

#153222

|Achimescu Victor-ªtefan Aferãriþei Constantin Afrãsinei Viorica Albu Alexandru Albu Gheorghe|prezent prezent prezentã prezent prezent| |---|---| |Alecu Aurelian Paul|absent| |Ana Gheorghe|absent|

PAUZÃ

## 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36

Ana Gheorghe (Hunedoara) prezent Dan Marþian prezent Andrei Gheorghe prezent Dan Matei-Agathon absent Andronescu Ecaterina absentã Darie Simion prezent Antal Istv‡n prezent Dãrãmuº Nicolae Octavian prezent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Dãnilã Vasile prezent Antonescu Niculae Napoleon absent Decusearã Jean prezent Argeºanu Valentin absent Dejeu Gavril prezent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Diaconescu Ion prezent Ariton Gheorghe prezent Dimitriu Sorin Petre prezent Asztalos Ferenc absent Dârstaru Dorin absent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Dobre Traian prezent Baban ªtefan prezent Dobrescu Smaranda prezentã Babiaº Iohan-Peter absent Dorian Dorel absent Babiuc Victor absent Dorin Mihai prezent Baciu Mihai prezent Dragoº Iuliu Liviu absent Badea Alexandru Ioan prezent Dragu George absent Bara Radu-Liviu prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent B‡r‡nyi Francisc absent Drecin Mihai Dorin absent Barbaresso Emanoil-Dan prezent Drumen Constantin prezent Barbãroºie Victor prezent Dugulescu Petru prezent Barde Tãnase prezent Dumitraºcu Laurenþiu prezent Bartoº Daniela absentã Dumitrean Bazil prezent Bãbãlãu Constantin prezent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Bãlãeþ Dumitru prezent Dumitrescu Paul Adrian absent Bãsescu Traian absent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Duþu Ion prezent Bejinariu Petru prezent Elek Barna Matei absent Berceanu Radu Mircea absent Enache Marian absent Berci Vasile prezent Enescu Ion prezent Berciu Ion prezent Fenoghen Sevastian absent Biriº Anamaria Mihaela prezentã Filipescu Ileana prezentã Birtalan çkos absent Furo Iuliu Ioan prezent Bivolaru Gabriel absent Galic Lia-Andreia prezentã Bivolaru Ioan absent Gaspar Acsinte prezent Boda Iosif absent Gavra Ioan prezent Bšndi Gyšngyike absentã Gavrilaº Teodor absent Boºtinaru Victor prezent Gazi Gherasim prezent Bot Octavian absent Georgescu Florin prezent Botescu Ion prezent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Bran Vasile prezent Gheorghe Valeriu prezent Brezniceanu Alexandru prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Bud Nicolae prezent Gheorghiu Adrian prezent Buga Florea prezent Gheorghiu Mihai absent Bujor Liviu absent Gherasim Ion-Andrei absent Burlacu Viorel prezent Ghidãu Radu absent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Ghiga Vasile prezent Buzatu Dumitru prezent Giurescu Ion prezent Calimente Mihãiþã prezent Glãvan ªtefan prezent Cazacu Vasile-Mircea prezent Godja Petru absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent Grãdinaru Nicolae absent Cândea Vasile absent Grigoraº Neculai absent Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae prezent Grigoriu Mihai prezent Chichiºan Miron prezent Groza Nicolae prezent Chiliman Andrei-Ioan prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Chiriac Mihai prezent Haºotti Puiu prezent Ciontu Corneliu absent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Ciumara Mircea absent Hlinschi Mihai prezent Cîrstoiu Ion prezent Honcescu Ion absent Cojocaru Radu-Spiridon absent Hrebenciuc Viorel absent Constantinescu Dan absent Iacob Elena prezentã Corâci Ioan Cezar prezent Ianculescu Marian prezent Corniþã Ion prezent Ifrim Dumitru prezent Cosma Liviu Ovidiu absent Igna Ioan prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Ignat ªtefan prezent Cotrutz Constantin Eremia absent Iliescu Valentin-Adrian prezent Cristea Gheorghe prezent Ionescu Alexandru prezent Cristea Marin prezent Ionescu Anton prezent Cunescu Sergiu prezent Ionescu Bogdan absent Ionescu Constantin absent Nichita Dan Gabriel prezent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent Nicolae Jianu prezent Ionescu Gheorghe absent Nicolaiciuc Vichentie prezent Ionescu Marina absentã Nicolescu Mihai absent Ionescu Nicolae prezent Nicolicea Eugen absent Ioniþã Mihail-Gabriel absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Ioniþã Nicu prezent Nistor Vasile absent Iorga Leonida Lari absentã Noica Nicolae absent Iorgulescu Adrian absent Oanã Gheorghe absent Irimescu Haralambie prezent Oltean Ioan prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Onaca Dorel Constantin absent Jurcan Dorel prezent Opriº Constantin Remus prezent Jurcã Teodor prezent Osman Fedbi prezent Kakasi Alexandru absent Palade Dan prezent Kelemen Atila BŽla Ladislau absent Pambuccian Varujan prezent Kerekes K‡roly prezent Paneº Iosif prezent K—nya-Hamar Alexandru prezent Panteliuc Vasile prezent Kovacs Carol-Emil prezent Pantiº Sorin absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Papuc Aurel Constantin prezent Lazia Ion absent Partal Petre prezent Lãdariu Lazãr prezent Paºcu Ioan Mircea absent Lãpuºan Alexandru prezent Pavel Vasile prezent Leonãchescu Nicolae prezent Pavelescu Claudiu Costel prezent Lepºa Sorin Victor absent Pãcurariu Iuliu prezent Lixãndroiu Viorel absent Pãunescu Costel prezent Lupu Vasile prezent Pârgaru Ion absent Macarie Sergiu prezent Pâslaru Dumitru absent Manole Odisei prezent PŽcsi Francisc absent Manolescu Oana prezentã Pereº Alexandru prezent Marin Gheorghe prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Marineci Ionel prezent Petrescu Silviu prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Petrescu Virgil prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Petreu Liviu absent Matei Lucian Ion prezent Pintea Ioan prezent Matei Vasile prezent Piþigoi Barbu prezent M‡tis Eugen absent Podaru Dumitru-Teodor prezent Mazãre Radu ªtefan absent Pop Iftene prezent Mândroviceanu Vasile prezent Pop Leon Petru prezent Mânea Radu absent Pop Viorel prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Popa Aron Ioan prezent Meºca Sever prezent Popa Daniela absentã Miclãuº Vasile prezent Popa Ioan Mihai prezent Micle Ulpiu-Radu-Sabin prezent Popa Nicolae prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Popa ªtefan prezent Mihu Victor Traian prezent Popa Virgil prezent Miloº Aurel prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Popescu Dumitru absent Mogoº Ion absent Popescu Emil-Teodor prezent Moiceanu Constantin prezent Popescu Ioan Dan absent Moldovan Petre prezent Popescu Irineu prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin absent Morariu Teodor-Gheorghe prezent Priceputu Laurenþiu prezent Moroianu Geaman Adrian Tudor prezent Protopopescu Cornel prezent Moucha Romulus-Ion prezent Putin Emil-Livius-Nicolae absent Munteanu Ion prezent Puwak Hildegard-Carola prezentã Mureºan Ioan absent Radu Alexandru-Dumitru prezent Musca Monica Octavia absentã Radu Elena Cornelia Gabriela prezentã Nagy Stefan absent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Naidin Petre prezent Raica Florica Rãdiþa prezentã Nanu Romeo absent Raicu Romulus prezent Nãstase Adrian prezent R‡koczi Ludovic absent Neacºu Ilie prezent Rãdulescu Cristian prezent Neagu Romulus absent Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban prezent Neagu Victor prezent Rânja Traian- Neculaie prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Remeº Decebal-Traian absent Negrãu Mircea absent Rizescu Sergiu-George prezent Nica Dan absent Roman Ioan prezent Nicã Mihail prezent Roºca Ioan absent Rotaru Dumitru prezent Ruse Corneliu Constantin prezent Sabãu Traian prezent Sandu Alecu absent Sandu Dumitru prezent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru absent Sãndulescu Aureliu Emil prezent Sârbu Marian prezent Secarã Gheorghe prezent Serac Florian prezent Severin Adrian absent Simedru Dan Coriolan prezent Sireþeanu Mihail prezent Sonea Ioan absent Spãtaru Liviu prezent Spiridon Didi prezent Stan Vasile prezent Stanca Teodor prezent Stanciu Anghel prezent Stãnescu Alexandru-Octavi prezent Stãnescu Mihai-Sorin prezent Stoica Valeria Mariana prezentã Stoica Valeriu absent Sturza Popovici Cornel prezent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt prezent ªaganai Nusfet prezent ªerban George prezent ªtefãnoiu Luca prezent ªteolea Petru absent Tabãrã Valeriu absent Tam‡s S‡ndor absent Tarna Gheorghe prezent Tãvalã Tãnase-Pavel prezent Teculescu Constantin absent Tokay Gheorghe absent Trifu Romeo Marius absent Tudor Marcu prezent Tudose Nicolae-Florin prezent Þepelea Gabriel prezent Þocu Iulian-Costel absent Þurlea Petre prezent Udrea Florian prezent Vaida Francisc-Attila absent Valeca ªerban Constantin prezent Varga Attila absent Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vataman Dorin prezent Vãsioiu Horia prezent Vâlceanu Gheorghe prezent Vâlcu Mircea prezent Vetiºanu Vasile prezent Vida Iuliu prezent Vida-Simiti Ioan prezent Videanu Adriean absent Vilãu Ioan-Adrian absent Vintilã Dumitru Mugurel absent Vitcu Mihai prezent Viþelar Bogdan prezent Voicu Mãdãlin absent Weber Ernest-Otto absent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Pentru cei care au venit ulterior momentului, o sã vã rog sã veniþi alãturi.

Cristian Rãdulescu

#164115

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Sigur cã au fost foarte interesante expunerile de dinainte de aceastã lungã pauzã asupra unui proiect de lege care ne intereseazã în cel mai înalt grad, mai ales în aceastã perioadã în care ne apropiem de adoptarea unui buget cu resurse foarte, foarte slabe ºi în aceastã perioadã în care ne apropiem ºi de alegeri.

Sunt de înþeles atitudinile exprimate aici de cãtre diversele partide ºi este de înþeles, din punctul lui de vedere, ºi atitudinea primului-ministru. Eu aº vrea, însã, fãrã sã vã plictisesc, sã fac un racursi al acestei situaþii, pe care astãzi credeam cã o finalizãm.

ªtim foarte bine cã în decursul timpului asupra acestui proiect de lege au fost avansate vreo trei sau patru serii de date privind reverberaþiile financiare, privind povara financiarã, de fapt, pe care o vom suporta cu toþii.

Mai ºtim despre acest proiect de lege cã este într-o situaþie de premierã pentru Parlamentul României, el ajungând în etapa de mediere adoptatã de cãtre Senat ºi supusã în momentul de faþã Camerei, spre a fi, de asemenea, adoptatã.

Nici o lege pânã acum nu s-a întors din aceastã etapã ºi, conform procedurilor, eu consider cã nici nu este posibil.

Totuºi, intervenþia politicã de mare forþã a primuluiministru, fiindcã, totuºi, el este exponentul de vârf al Executivului, ne cere sã oprim procedura aici ºi chiar sã blocãm aceastã lege, în aºa fel încât sã nu se producã efecte pe anul în curs.

Vreau sã vã mai aduc aminte urmãtorul lucru. Este o iniþiativã care a pornit de la Partidul Democrat, care a fost însuºitã de cãtre Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, care este susþinutã de multe partide de aici, în salã, ºi care este susþinutã în continuare de cãtre Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ea adresându-se unor categorii de persoane care, în mod cert, au dreptul de a beneficia de efectele acestei legi care ar fi puse în practicã îndatã ce legea ar fi adoptatã.

Nu este vorba de o gãselniþã a noastrã. Este vorba de drepturi care în þãrile Comunitãþii Europene existã ºi este o formã de aliniere pe care noi trebuie s-o acceptãm.

Ce ne nelãmureºte în continuare este cã, deºi Parlamentul României a cerut de trei ori primului-ministru sã vinã cu date care sã ne lumineze asupra implicaþiilor financiare, acest lucru nu s-a petrecut. Nu este vorba de o interpelare adresatã de un deputat unui ministru; este vorba de o cerere adresatã de cãtre Camerã primuluiministru care, în final, a ºi venit aici, dar nu ne-a luminat. Au fost consideraþii de naturã generalã în legãturã cu obligaþiile noastre faþã de foruri financiare internaþionale, faþã de povara bugetului, faþã de numãrul mare de pensionari, faþã de populaþia activã, lucruri foarte adevãrate. Dar nu ne-a dat cifrele corecte.

Eu am în faþã un alt set de cifre Ð ºi o sã vã rog aici sã-mi acordaþi puþinã atenþie Ñ, cifre care sunt oficiale ºi care provin de la Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, cifre care au fost ºi în faþa comisiei de profil a Camerei, atunci când aceasta a studiat problema.

ªi aici eu vãd aºa: cifre statistice naþionale, oficiale Ð între 50-55 de ani, femei care beneficiazã de drepturi conform Legii nr. 1/1991 (este vorba de drepturile de ºomaj ºi ajutor în continuare), cu totul ºi cu totul sunt 26.872 de persoane, iar peste 55 de ani Ð bãrbaþi Ð sunt 14.179; total Ð 44.013 persoane. Nu vorbim despre femeile peste 55 ani, cãci, dacã ar fi avut vechimea completã, nu erau încã în muncã; beneficiau de drepturile altor legi.

Prin urmare, la maxim ºi la maxim, noi vorbim de un numãr de 44.000 de persoane care, dacã ar avea vechimea completã, toate ar putea beneficia de drepturile acestei legi. Dacã am face un calcul, raportându-ne la pensia medie, un calcul pe care fiecare poate sã-l facã, obþinem o pensie medie de 663.190 de lei în momentul de faþã. ªi, dacã aplicãm la cifra respectivã, vedem cã ajungem la un efort bugetar nu mai mare de 300 de mili-

arde de lei, nici pe departe cele 2.700 de miliarde de care s-a vorbit, sau de cele 4.000 de miliarde, de care s-a vorbit la un moment dat.

Eu aº vrea sã vã aduc aminte cã suntem în momentul final de adoptare a procedurii unei legi. Legea este deja adoptatã. Noi suntem în momentul de dupã lege, când este vorba de mediere. ªi nu avem încã din partea primului-ministru ºi a ministerului de profil datele clare care pe noi sã ne lumineze ce concluzie sã luãm aici.

Aº putea sã vã mai spun cã o altã disecare a datelor oficiale de care vorbeam aratã urmãtorul lucru: în momentul de faþã existã persoane care intrã imediat, dacã legea ar fi adoptatã, în beneficii; existã un numãr de 15.000 plus 8.000, 23.542 de persoane; 23.000, nu 140.000, cum ne-au fost avansate datele. Iar potenþiali beneficiari care ulterior apariþiei legii ar putea intra în platã ar fi un numãr de 17.509 persoane. Este un numãr foarte mic ºi care, în cazul cã toþi au vechimea care sã-i îndreptãþeascã la beneficiile acestei legi, ar duce la un efort financiar de aproximativ 270-300 de miliarde. Deci, de ordinul sutelor de miliarde, ºi nu de ordinul miilor de miliarde.

Este o discordanþã aºa de mare între aceste cifre, pe care le avem cu toþii oficial, ºi cele care ne-au fost avansate de cãtre minister în repetate rânduri, încât noi suntem foarte nelãmuriþi cum am putea, în momentul de faþã, sã ne referim la votarea acestui raport de mediere.

Categoric cã noi vrem sã votãm aceastã lege. Ea trebuie sã între în vigoare, însã lãmuririle pe care primulministru ºi ministerul de profil trebuiau sã ni le dea nu s-au produs încã.

Din pãcate, de aceea vin la dumneavoastrã cu rugãmintea de a amâna încã o sãptãmânã discuþia ºi votul final asupra raportului de mediere, pânã când, în sfârºit, Executivul vine cu cifre clare, de data asta, ºi nu cu consideraþii de principiu, generale, asupra acestei chestiuni, care ne preocupã într-un grad foarte înalt. Vã mulþumesc.

Miron-Tudor Mitrea

#170067

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Am o rugãminte: am înþeles cã facem o intervenþie pe procedurã. În general, mã deranjeazã, adicã nu-mi place sã întrerup colegii deputaþi. Este nepoliticos.

Toate discuþiile privind legea au avut loc cu multã vreme în urmã. Ulterior, doamna ministru a venit ºi ne-a solicitat sã amânãm raportul. L-am amânat. Sau sã nu-l votãm. Ne-a spus toate punctele de vedere ale Domniei sale. Azi a fost primul-ministru. S-a discutat ºi cred cã nimeni nu are nici un secret, sau nu mai este nici un secret pentru nimeni privitor la aceastã lege.

Vã rog sã nu luãm de la capãt discuþiile pe cifre, pe proceduri, pe conþinutul legii.

Eu am încercat sã intru în dezbaterea legii. În mod procedural, un coleg deputat, în numele grupului parlamentar pe care-l reprezintã, a cerut amânarea discutãrii legii pânã dupã adoptarea bugetului asigurãrilor sociale.

Domnul Rãdulescu, de la P.D., într-un fel sau altul cere acelaºi lucru, pentru cã o sãptãmânã înseamnã aceeaºi chestiune.

Vreau sã fac o precizare: din nou, nu existã secrete pentru nici un coleg deputat, care sunt urmãrile unui vot sau altul. O amânare a votului pe acest raport pânã dupã dezbaterea bugetului înseamnã de fapt o neintrare în funcþiune a legii; în mod clar ne îndreptãm spre toamnã, legea e valabilã pânã la 1 ianuarie. Deci, este vorba despre o aducere a legii într-o poziþie de a nu putea fi aplicatã. Este foarte clar acest lucru pentru noi. În cazul în care cade raportul de mediere la vot, intrãm la ºedinþa comunã. Nici nu vreau sã mai intru ... Cunoaºteþi atât de bine procedurile, mai bine ca mine. Vreau doar sã spun cã este bine sã încercãm sã tranºãm într-un fel sau în altul aceastã problemã, ºi nu sã ne facem împreunã cã nu ºtim despre ce este vorba.

Deci, am la ora actualã douã probleme: supunem legea, raportul, discuþiei astãzi, aºa cum este pe ordinea de zi, sau îl amânãm, aºa cum au propus douã grupuri? Dacã cineva, pe procedurã, mai are intervenþii, îl rog. Doamna ministru, aveþi cuvântul!

## **Doamna Smaranda Dobrescu** _Ñ ministrul muncii ºi protecþiei sociale_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Dacã-mi daþi cuvântul pe procedurã, voi spune un singur lucru: în calitate de ministru al muncii ºi protecþiei sociale, nici rândul trecut nu mi s-a dat cuvântul sã vorbesc, ºi nici de data aceasta.

Dacã nici acum nu mi se va da cuvântul, atunci problema cifrelor rãmâne, într-adevãr, sub semnul incertitudinilor, pentru cã aºa ne place s-o considerãm. Cifrele, dacã eu sunt o persoanã autorizatã sã vi le prezint ºi dacã ºi Guvernul României a considerat sã le prezint, Guvernul României ºi le-a însuºit ºi a trimis un punct de vedere Parlamentului. Trebuia sã-i reproºaþi primuluiministru acest lucru. Toate celelalte puncte de vedere, toate celelalte cifre sunt, pur ºi simplu, argumente în defavoarea realitãþii.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Dacã doriþi ºi consideraþi cã pot avea cuvântul la aceastã lege, vã rog sã-mi spuneþi, dacã nu, în calitate de deputat, vã rog sã amânãm dezbaterile dupã discutarea bugetului asigurãrilor sociale.

Vã mulþumesc.

Smaranda Dobrescu

#173551

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Dupã cum ºtiþi, punctul de vedere al Guvernului, trecut prin ºedinþa de Guvern ºi semnat de cãtre primul-ministru Mugur Isãrescu ne-a parvenit nouã, Parlamentului, în urmã cu 3 sau 4 sãptãmâni. Acest punct de vedere a fost bazat pe cifrele pe care de la 3 februarie le-am pus la dispoziþie ºi Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, au fost niºte cifre pe care Ministerul Muncii nu ºi-a schimbat pãrerea în ceea ce priveºte acest lucru. Dar, într-un cuvânt, ca o minireplicã, cãci nu doresc sã am replicã faþã de dumneavoastrã, colegii mei, care sunteþi sau vom fi în aceeaºi suferinþã cu bugetul asigurãrilor sociale, aº vrea sã vã spun cã este apanajul Opoziþiei de fiecare datã sã propunã pensionãri anticipate ºi este apanajul oricãrui ministru al muncii sã se opunã. Aºa cum domnul ministru Dan Mircea Popescu în 1994 a fãcut-o în condiþiile în care erau 1,8 contribuabili pentru un pensionar ºi a fãcut o dimensionare pentru 135 000 de persoane care ar putea sã intre imediat ºi nu a fost contrazis de nimeni, daþi-mi voie sã vã spun ºi, dacã tot

îm permiteþi, înainte sã vã spun cifrele, sã ne considerãm puþin la ora adevãrului.

Într-adevãr, ºomerii sunt cei care cer, în momentul de faþã, cu disperare pensionarea sau sunt tot soiul de grupuri care se aflã la vârsta de 50-55-60 de ani sau pânã în 60 de ani care doresc sã se pensioneze acum, pentru cã a intrat toatã aceastã gândire la toatã populaþia, cã este mai bine sã se pensioneze, conform vechii legi, decât noului sistem public care va intra în funcþiune, probabil în 1 aprilie 2001. Dupã presingul pe care îl suport ºi eu la minister, dupã telefoane, dupã scrisori, toþi cei care fac lobby în favoarea acestei legi, sunt cei care în momentul de faþã au un loc de muncã, dar vor sã fie mai siguri cã aceastã pensionare, posibilã în câþiva ani, în mod natural, se va produce acum pe baza unei anomalii care se cheamã Hotãrârea de Guvern nr. 565.

Alãturi de pensionãrile anticipate, conform Decretuluilege din 1990, conform încadrãrii în grupe de muncã care a permis pensionarea la vârste din ce în ce mai fragede, de am ajuns acum la 52 de ani, vârsta cea mai micã din Europa, Hotãrârea de Guvern nr. 565 din aprilie 1996 a dus în momentul de faþã, adãugându-se în cei 5 ani vechime, aºa-numita bazã la zi, la obþinerea unor pensii care depãºesc salariul net cu care iese la pensie salariatul. ªi, de aceea, daþi-mi voie sã vã spun cã în luna ianuarie, pensia medie cu care s-a ieºit în sistemul de asigurãri sociale a fost de 1.800.000 lei. Dacã un salariat are în jur de 2.000.000 lei, atunci el iese cu 2.300.000 lei ºi v-aº propune un exerciþiu foarte simplu. Sã considerãm cã numãrul contribuabililor este egal cu numãrul pensionarilor. În aceste condiþii, contribuþia medie, adicã 35 de procente din salariul mediu pe economie, atât ar trebui sã reprezinte ºi o pensie. Or, noi avem pensii în platã de peste 100% ratã de înlocuire ºi avem mai mulþi pensionari, având în vedere ºi agricultorii, decât contribuabili.

În aceste condiþii, cum sã ajungã un buget? Puneþi-vã, simplu, aceastã întrebare, fãrã sã vorbim de cifre. Anul trecut, bugetul asigurãrilor sociale s-a bucurat de 4.068 de miliarde subvenþie de la stat. Anul acesta, problema s-a pus aºa: subvenþii, în cadrul deficitului bugetar de 3%, putem acorda transporturilor, mineritului ºi agriculturii. Pentru pensii trebuie sã întãrim disciplina financiarã, sã colectãm mai mult, sã executãm silit ºi sã atragem noi contribuabili. Acest lucru eu l-am acceptat, l-am acceptat pentru cã sunt membru al acestei echipe guvernamentale care ºi-a propus sã nu vinã cu cheltuieli suplimentare dacã nu sunt resurse, indiferent cine o cere ºi cum o cere. ªi am acceptat aceastã formã de buget pe care încã sper s-o îmbunãtãþesc cumva în ideea cã sunt pensionari vechi în platã, pensionari care nu ºtiu cât timp vor mai fi pensionarii noºtri, care au încã 500Ð600.000 ºi pe care-i putem aduce la 1.200.000Ð1.300.000 lei, dacã facem imediat recalcularea. Or, aceastã recalculare nu se va putea face dacã noi aducem în platã imediat un vârf important de pensionari, de proaspãt pensionari. ªi aici daþi-mi voie sã vã spun cã, aºa cum am spus ºi colegilor din Comisia de muncã ºi protecþie socialã, existã o idee pentru a ajuta ºi acest segment. Poate nu este cea mai bunã, dar în afarã de Legea privind venitul minim garantat pe familie, care este o lege importantã de asistenþã socialã cu care venim ºi dorim s-o trecem prin Guvern ºi s-o aducem în faþa dumneavoastrã cât mai repede, existã ºi ideea creãrii, acordãrii unor mãsuri active prin subvenþionarea unei pãrþi din salariu de cãtre Fondul de ºomaj pentru aceastã categorie din zona criticã, din zona greu angajabilã, ºi acest lucru va fi posibil cât de repede prin proiectul de Lege privind ocuparea în muncã, care vine sã înlocuiascã vechea Lege nr. 1 a ºomajului. Bineînþeles, tot cu acordul dumneavoastrã. Nu ne puteþi considera vinovaþi cã nu avem o privire de ansamblu asupra acestui fenomen.

ªi acum cifrele, dacã îmi veþi permite. Existã douã prezumþii: prezumþia imediatã, a celor care pot intra imediat în pensionare, asupra bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2000 prin pensionarea anticipatã a persoanelor beneficiare în prezent de ajutor de ºomaj sau alocaþie de sprijin, precum ºi a celor care au terminat perioada de acordare a ajutorului de ºomaj ºi nu îndeplinesc condiþiile de acordare a alocaþiei de sprijin. Aceasta este o categorie.

Potrivit datelor existente în baza de date a Oficiului Central de Platã a Pensiilor, bazate pe anuarul statistic al României ºi pe statistica pensiilor din luna ianuarie 2000, deci în aceastã bazã de date pentru plata drepturilor de ajutor de ºomaj ºi alocaþiei de sprijin din doar 37 de judeþe ºi Municipiul Bucureºti, în luna ianuarie existau 43.600 de persoane beneficiare de ajutor de ºomaj sau alocaþie de sprijin cu vârste corespunzãtoare prevederilor legii. Aceeaºi bazã de date cuprinde ºi datele a circa 135.000 de persoane, dintre care 67.000 femei, cãrora le-a încetat plata ajutorului de ºomaj sau alocaþei de sprijin ºi au vârste corespunzãtoare prevederilor legii.

Dacã din aceastã categorie se presupune cã circa 25% ºi-au gãsit un loc de muncã, rezultã cã împreunã cu persoanele beneficiare în prezent de drepturi, de ajutor de ºomaj sau alocaþie de sprijin, în cursul anului 2000 s-ar pensiona suplimentar un numãr de circa 145.000 de persoane. Este cifra pe care ministerul a vehiculat-o începând cu luna februarie, când a fãcut calculele.

Luându-se în calcul o duratã medie de platã a pensiei de 6 luni în anul 2000 ºi o pensie medie de bazã de 1.300.000 lei, întrucât pensia medie din ianuare a fost de 1.800.000 lei ºi s-a aplicat reducerea, penalizarea, rezultã o cheltuialã suplimentarã pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat de 1.128 de miliarde, 188 de miliarde lunar. Efectul la anul viitor, datoritã acestei categorii este de 1.943 de miliarde.

Dar, ºi ºtim cu toþii cã mai existã un dar, ºi aceasta este cea mai importantã categorie a potenþialilor încadrabili în lege ºi este vorba de cei care beneficiind de aceastã lege, tentaþi de faptul cã se pot pensiona cu o minimã penalizare, dar pe actuala lege, pe actuala Hotãrâre nr. 565, nu vor pregeta sã intre la cerere în ºomaj ºi peste 9 luni de zile, deci înainte de intrarea în funcþiune a noului sistem, vor deveni proaspãt pensionari.

Aceastã categorie, pe baza datelor din anuarul statistic pentru grupele de vârstã respective, asupra cãrora s-a aplicat un indice anual de mortalitate de 8,9 femei, respectiv 15,3 bãrbaþi, precum ºi o ratã de ocupare de 54%, s-a obþinut un numãr total de 160.379 de femei ºi 88.704 bãrbaþi, în total 249.083 de persoane care au vârstele corespunzãtoare prevederilor legii ºi care actualmente sunt persoane ocupate în mediul urban.

Presupunem cã doar jumãtate din cele din mediul urban ar dori sã beneficieze, nu toþi, deci este un scenariu nici pesimist, nici optimist, este un scenariu mediu ºi mai degrabã de acceptat decât de respins, costurile lunare pentru numai 50% din numãrul persoanelor cu vârste corespunzãtoare prevederilor legii, care actualmente sunt persoane ocupate în mediul urban ºi care eventual ar utiliza facilitãþile oferite ar fi de circa 161,9 miliarde, ceea ce ar corespunde unui efort cumulat pentru 12 luni de circa 1.942 miliarde. Deci toate aceste cifre pe care ºi le-a însuºit Guvernul, dupã o analizã ºi

nu dupã cifrele aruncate de Smaranda Dobrescu, ar reprezenta într-un scenariu mediu un efect cumulat pe 2001, o cheltuialã suplimentarã de circa 4.200 de miliarde, pe care noul sistem de pensii abia nãscut îl va porni cu un deficit categoric ºi cu un potenþial mic de a se maturiza ºi a creºte în mod sãnãtos.

Atât am avut sã vã spun, stimaþi colegi.

În aceste condiþii, vreau sã vã spun cã, având mai puþin cu 4 000 de miliarde decât anul trecut, când s-au fãcut câteva recorelãri meschine, am putea spune, ºi câteva indexãri insuficiente, noi nu ne putem lua acest angajament, nu putem sã punem în pericol situaþia plãþii pensiilor actualilor pensionari ºi mai ales nu dorim sã nu facem acel act reparatoriu care se cheamã recalcularea pensiilor.

Vã mulþumesc.

Miron-Tudor Mitrea

#185297

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

A fost adoptatã propunerea domnului deputat Avramescu cu 99 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Am fost întrebat din salã care este raþiunea. Vreau sã spun cã nu ºtiu care este raþiunea. Important este cã plenul, care este suveran, a votat într-un mod sau altul. Deci s-a amânat dezbaterea acestui raport al comisiei de mediere pânã dupã adoptarea bugetului asigurãrilor sociale.

Stimaþi colegi,

Înainte de a ne reîntoarce la Ordonanþa Guvernului nr. 40 mai am sã vã supun niºte modificãri într-o comisie de mediere. Este vorba de comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 2 la Legea 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale. Aceleaºi modificãri sunt propuse ºi pentru comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobaea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoare adãugatã a unor produse ºi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. Schimbãrile sunt propuse de Grupul parlamentar al P.D.S.R. care propune înlocuirea domnilor Ana Gheorghe ºi Grigoraº Neculai din amândouã comisiile cu domnii Teculescu Constantin ºi Gheorghiu Adrian.

Existã obiecþii? Nu.

Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Întreb cele douã comisii, care au fost sesizate pe fond cu Ordonanþa Guvernului nr. 40, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia de administraþie dacã s-au pus de acord asupra textelor de la art. 13; mã refer la lit. j), k), l) m). Înþeleg cã nu.

Mergem mai departe cu art. 14, urmând ca la ºedinþa urmãtoare sã privim punctul de vedere al comisiei. Vã reamintesc cã eram la art. 14 alin. 1 lit. a). Art. 14 alin. 1 Ñ staþi o secundã! Ñ alin. 2 lit. a) pe care comisia ne propune sã le adoptãm, conform propunerii iniþiatorului, iar domnul deputat Marin Cristea a susþinut în faþa dumneavoastrã un amendament care a fost respins de comisie, care adãuga textului iniþiatorului fraza: ”Necesitatea ºi oportunitatea se stabileºte de cãtre instanþele de judecatã.Ò Iniþiatorul a respins propunerea domnului Marin Cristea.

Comisia juridicã? Domnul deputat?

Comisia de administraþie publicã localã a respins-o, de asemenea.

Cuprins

Stenograma

Ședința