Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 iunie 2001
Dezbatere proiect de lege · respins
Becsek-Garda Dezideriu Coloman
Discurs
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La sfârºitul lunii mai 2001, Preºedintele României, domnul Ion Iliescu, a vizitat judeþele Covasna ºi Harghita pentru a cunoaºte mai bine problemele celor douã judeþe, pentru a se întâlni cu acei oameni care, la alegerile prezidenþiale, ºi-au dat votul lor pentru a-l întãri pe fostul preºedinte al P.D.S.R.-ului în demnitatea cea mai înaltã a þãrii. Eu nu am putut sã fiu prezent la primirea oficialã a primului demnitar al þãrii în judeþul Harghita datoritã lucrãrilor Parlamentului.
Însã, spre stupoarea mea, Preºedintele þãrii, cu ocazia acestei vizite, a vorbit despre limitarea terenurilor retrocedabile composesoratelor care, dupã pãrerea Domniei sale, nu ar reprezenta o formã de proprietate.
Pentru a fi mai punctual aº cita declaraþia Domniei sale, apãrutã în ziua de 30 mai 2001 pe paginile revistei ”Adevãrul HarghiteiÒ: ”Composesoratele nu erau o formã de proprietate. Pãdurile erau în proprietate de stat, proprietatea Coroanei. Ele au fost date în folosinþã, nu în posesia unor comunitãþi. De aceea s-au nãscut confuzii, de aceea Legea Lupu comportã anumite precizãri, pentru a elimina abordarea deformatã ºi periculoasã pentru soarta unei avuþii naþionale, foarte importante ºi pentru exploatarea raþionalã a acesteiaÒ.
Eu înþeleg cã Preºedintele þãrii nu ne iubeºte ºi nu vrea ca Legea domnului Lupu sã fie aplicatã în secuime, însã Domnia sa nu are dreptul sã-ºi batã joc de interesele poporului român ºi a naþionalitãþilor conlocuitoare din mediul rural, în special a celor care locuiesc în zonele de deal ºi de munte.
Cunoaºterea datelor istorice nu este obligatorie pentru un Preºedinte, dar dacã face declaraþii referitoare la trecut atunci ar trebui sã citeascã ºi istoria maselor de rând, nu numai istoria tagmei jefuitorilor.
Pentru a veni în ajutorul lãrgirii cunoºtinþelor Domniei sale trebuie sã vã înºtiinþez cã dreptul de proprietate a obºtilor de moºneni ºi rãzeºi a fost stabilit în scris cu peste 600 de ani în urmã, fiind reînnoit periodic prin hrisoave, ofisuri domneºti, deciziuni ºi sentinþe civile.
Nici unul dintre domnitorii autohtoni sau fanarioþi nu au fãrâmiþat aceste comunitãþi, asigurându-le inalienabilitatea perpetuã, bunurile neputând fi sustrase de la destinaþia lor, neputând fi înstrãinate. Stãpânirea în devãlmãºie a proprietarilor s-a efectuat dupã aºezãminte, corp de reguli de sine stãtãtoare, privitoare la drepturi ºi obligaþii, conþinând ºi sancþiuni.
Continuitatea ºi menþinerea proprietarilor obºtilor s-au realizat printr-o permanentã evoluþie istoricã, a fost un progres imens ale cãrui beneficii nu trebuie sã le pierdem nici mãcar din vedere.
Composesoratele moderne din Transilvania s-au constituit conform legislaþiei liberale din secolul al XIX-lea, mai concret prin legile de delimitare a devãlmãºiilor din anii 1836 ºi 1848 ºi a patentelor imperiale din 1853 Ð 1854, iar în anul 1871 prin Legea segregãrii lor.