Stenogramă plen

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonãchescu. Se pregãteºte doamna Mona Musca.

## Onorat auditoriu,

În ziua de 26 iulie 1969, în cãtunul Slatina din oraºul Crasna, raionul Stolojineþ, regiunea Cernãuþi din Ucraina, a fost ucis în mod bestial poetul român Ilie Motrescu. Tatãl sãu fusese deportat de ocupanþii ruºi în Finlanda, în anul 1944, ºi n-a mai ºtiut nimeni de el. Bunicul sãu a fost împuºcat de aceiaºi ocupanþi la Crasna Putnei pentru cã a protestat împotriva deportãrilor.

Poetul ºi scriitorul Ilie Motrescu a lucrat ca ziarist la ”Zorile BucovineiÒ, urmãrit îndeaproape de ideologul Mihai Brofman. Împotriva lui s-a închegat rapid frontul veneticilor: primarul din Crasna, Ilcenko, preºedintele colhozului, procurorul adjunct al regiunii, Karol Janos, miliþianul din Crasna etc. Ilie Motrescu a fost ridicat de acasã, dus în pãdure ºi ucis în chinuri groaznice. Pentru cã nu a murit imediat ce a fost împuºcat, veneticii l-au zdrobit cu patul armelor. Bãtrânul pãdurar care a vãzut scena a fost omorât ºi el la puþin timp. Cadavrul lui Ilie Motrescu a fost pus în portbagajul unei limuzine Gaz 21 Volga de culoare albã. Maºina s-a împotmolit ºi un cãruþaº i-a dat ajutorul solicitat de asasini ca sã o scoatã din noroi. În timpul acestor manevre, capacul portbagajului s-a desfãcut ºi cãruþaºul a vãzut cadavrul lui Ilie Motrescu. Evident, în stilul ocupanþilor ruºi, cãruþaºul a fost bãgat la puºcãrie. Acelaºi tratament a fost aplicat ºi lui ªtefan Motrescu, profesor de fizicã, fratele poetului asasinat.

Uciderea bestialã a ziaristului Ilie Motrescu de cãtre veneticii ruºi cutremurã ºi azi conºtiinþele. Rudele mortului au încercat sã afle adevãrul aruncând o mare provocare aºa-zisei justiþii sovietice. Drept rãspuns, autoritãþile de ocupaþie au declanºat prigoana contra familiei. În stilul clasic al terorii, au organizat în aprilie 1970, în Crasna, o ºedinþã de condamnare a naþionaliºtilor români care se interesau de cazul Ilie Motrescu. Atunci, s-au gãsit, chipurile, intelectuali care sã acuze rudele ilustrului decedat cã ºtirbesc autoritatea ireproºabilã a organelor de stat, în loc sã se ocupe de obþinerea unor rezultate bune în muncã. Lugubru scenariu! Dezgustãtor socialism de provenienþã rusã! Degradantã justiþie de ocupaþie!

O administraþie localã ºi centralã asasinã, coruptã pânã în mãduva oaselor, a cãutat sã impunã cu ajutorul armei un model politic sortit eºecului. O administraþie localã impusã oamenilor prin fraude electorale ºi abuz de putere, care a operat în favoarea ocupanþilor strãini, a reuºit sã distrugã vieþi, sã mintã ºi sã fure cu neruºinare, afirmând cã o face spre binele poporului ºi împreunã cu acesta.

Când administraþia localã neglijeazã legile scrise ºi nescrise ale bunelor relaþii dintre oameni, ale progresului general devine imoralã ºi eºueazã în abuzuri ºi crime. În perspectiva timpului, martirajul la care a fost supus poetul român Ilie Motrescu reprezintã un semnal de alarmã pentru cei de astãzi.

Monºtrii care opereazã încã ºi la noi în administraþia publicã localã nu s-au dezbãrat de practicile lor de dinainte de 1989 ºi chinuie încã populaþia. Oamenii necãjiþi bat degeaba la porþile unei justiþii incapabile sã vadã adevãrul. Poliþiºtii ºi membrii gãrzilor financiare apãrã infractorii cu prioritate în loc sã asigure domnia legii: Gheorghe Bercea, orb din Piteºti, este aruncat în stradã de un hoþ ordinar ºi justiþia nu vede; Contes N. Ioan din Piteºti îºi cere în zadar banii depuºi la C.E.C., pentru cã aceastã instituþie nu mai este ce-a fost; þãranii din Gliganu de Sus, comuna Rociu din judeþul Argeº, sunt furaþi cu neobrãzare de administraþie. Islazul lor, pe care l-au plãtit cândva cu bani grei, a fost arondat satului ªerbãneºti ºi 40 de hectare din el au fost împãrþite la salariaþi ai primãriei. ªtergerea hotarelor pentru a-i deposeda pe oameni de dreptul lor este o tristã relicvã a politicii de ocupaþie rusã.

Unde începe abuzul ºi crima? Acolo unde legea este cãlcatã în picioare ºi este interpretatã dupã bunul plac. De aceea, rãmân uimit de fariseismul celor care au apãrat statul de drept sovietic ºi al celor care se strãduie sã ne demonstreze nouã cã apãrã statul de drept pe care-l construim.

Daþi-mi voie sã constat cã este o iluzie: administraþia localã apãrã aºa-zisul drept al celor aflaþi temporar la putere de a înãbuºi strigãtele de durere ºi protestele celor nedreptãþiþi. Cazul Ilie Motrescu ne aratã unde se poate ajunge printr-un ºir de abuzuri politice. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Are cuvântul doamna Mona Musca. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

Votul negativ dat rapoartelor de activitate pe anul 2000, rapoarte de activitate ale Societãþii Române de Radio ºi Societãþii Române de Televiziune, reprezintã un atentat asupra dreptului cetãþeanului la corecta ºi libera informare.

Societatea Românã de Radiodifuziune ºi Societatea Românã de Televiziune sunt instituþii publice de media aflate sub control parlamentar. Ele trebuie sã prezinte anual un raport de activitate în faþa Comisiilor de culturã ale celor douã Camere. Acestea, la rândul lor, redacteazã un raport care este prezentat în plenul Camerelor reunite.

Rapoartele Societãþii Române de Radio ºi Societãþii Române de Televiziune pe anul 2000 au fost superioare la toþi indicatorii, atât financiari, cât ºi editoriali, celor din anii precedenþi. Din punct de vedere financiar, Societatea Românã de Radio a obþinut în anul 2000 un profit brut de 59,5 miliarde lei, faþã de numai 3,3 miliarde lei în anul 1999. Este cel mai mare profit din cei 11 ani de tranziþie. Societatea Românã de Radio a realizat în anul 2000 investiþii ºi lucrãri de modernizare în valoare de 81,7 miliarde lei, faþã de circa 28 miliarde lei, în anul 1999. Anul 2000 a fost pentru Televiziune primul an în care nu s-au înregistrat datorii. În anul 2000, veniturile realizate de televiziunea publicã au crescut cu 77% faþã de anul precedent, iar profitul a fost de 295 de miliarde lei.

La nivelul credibilitãþii, toate sondajele de opinie indicã faptul cã postul public de radio se situeazã pe locul trei, dupã bisericã ºi armatã.

De asemenea, un sondaj IMAS demonstreazã cã emisiunea de ºtiri a TVR a câºtigat la indicatorul credibilitate competiþia cu posturile private, coeficientul de încredere fiind 33%.

În privinþa obiectivitãþii ºi imparþialitãþii, raportul Societãþii Române de Radiodifuziune a fost însoþit de o mapã cu scrisori de mulþumire pentru obiectivitatea ºi imparþialitatea instituþiei, semnate de toþi liderii partidelor politice, inclusiv de preºedintele P.D.S.R., la vremea respectivã, Ion Iliescu.

În privinþa televiziunii publice, toate monitorizãrile indicã un echilibru corect între apariþiile pe post ale partidelor din arcul guvernamental ºi cele ale opoziþiei. Calitatea de serviciu public al TVR este demonstratã de faptul cã în anul 2000 programele educaþionale ºi culturale au avut o pondere cu 70% mai mare decât cea existentã în structura postului public italian ºi cu 60% mai mare decât cea a televiziunii publice din Franþa.

În pofida acestor evidenþe, în condiþiile în care, scandalizaþi ºi de impunerea procedurii de vot secret pentru ascunderea responsabilitãþii personale, parlamentarii Partidului Naþional Liberal ºi P.D. au pãrãsit sala, reprezentanþii P.D.S.R., P.R.M. ºi U.D.M.R. au votat împotriva rapoartelor celor douã instituþii. S-a ajuns astfel ca în cel mai bun an din istoria postdecembristã a posturilor publice de radio ºi televiziune, în contradicþie flagrantã cu interesele cetãþenilor români care plaseazã aceste instituþii în topul încrederii, parlamentarii P.D.S.R., P.R.M. ºi U.D.M.R. sã dea în premierã un vot negativ rapoartelor de activitate a celor douã instituþii.

Reamintim doar faptul cã dupã preluarea puterii în 1996, vechea majoritate a avut înþelepciunea de a lãsa consiliile de administraþie ale Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune sã-ºi ducã la capãt mandatele. Procedura ºi rezultatul votului din Comisiile de culturã, respingerea cu nervozitate a oricãror argumente ºi cecitatea parlamentarilor P.D.S.R., P.R.M. ºi U.D.M.R. în faþa unor probe limpezi ca lumina zilei demonstreazã acumularea unor frustrãri politice ºi personale.

Având în vedere cã nici unul din parametrii acestor rapoarte nu justificã un vot negativ, concluzia e dorinþa de subordonare politicã a celor douã instituþii publice de media ºi de mobilizare a viitoarelor consilii de administraþie privind un management performant. Va fi suficient din punctul Domniilor lor de vedere sã fie de partea puterii. Aceastã mineriadã parlamentarã face parte dintr-un program mai larg de confiscare a unor instituþii publice. Sã nu uitãm cã nu de mult actualul Guvern a emis o ordonanþã de urgenþã prin care se prevedea acordarea licenþelor de emisie pentru posturile de radio ºi televiziune, acordarea acestora sã treacã în atribuþiile unui minister controlat politic de la C.N.A., unde se aflã în prezent. Doar intervenþia energicã a P.N.L. a dus la retragerea acelei hotãrâri de Guvern.

Aceeaºi majoritate parlamentarã a respins ºi raportul de activitate al Consiliului Naþional al Audiovizualului, neºtiind însã cã aceastã respingere nu duce automat la dizolvarea consiliului ºi, printr-o altã hotãrâre de Guvern, a confiscat Agenþia Naþionalã de ªtiri ROMPRES care în acest moment este în subordinea Ministerului Informaþiilor Publice.

P.N.L. protesteazã energic în faþa acestor tentative de impunere a unui control politic total asupra mass-media publice, prin care drepturi fundamentale ale omului, cum sunt dreptul la libertatea de exprimare ºi dreptul cetãþenilor de a fi corect informaþi devin niºte formule fãrã acoperire în realitate. Partidul Naþional Liberal nu poate sã rãmânã indiferent la acþiunile puterii P.D.S.R.-P.R.M.-U.D.M.R. prin care se încalcã regulile de bazã ale democraþiei ºi, de aceea, anunþã pe aceastã cale cã va aduce aceste abuzuri la cunoºtinþa tuturor forurilor ºi organizaþiilor internaþionale preocupate de felul în care se respectã libertatea de expresie în diversele þãri ale lumii.

Mulþumesc frumos.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Damian Brudaºca.

Urmeazã dupã aceea domnul Napoleon Pop.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori sã vã aduc la cunoºtinþã un fapt mai puþin obiºnuit, neîntâlnit în statele în care existã democraþie autenticã ºi în care parlamentele sunt instituþii cu adevãrat respectate. Este vorba despre atitudinea greu de calificat a reprezentanþilor actualului Executiv faþã de întrebãrile ºi interpelãrile adresate de deputaþi unor miniºtri. Pretutindeni, acestea sunt analizate cu maximã responsabilitate ºi nu o datã rãspunsurile date constituie chiar soluþii concrete la problemele semnalate de parlamentari. Dar ce e valabil în altã parte la Bucureºti este bagatelizat pânã la caricaturã.

Pentru miniºtrii Cabinetului Nãstase întrebãrile ºi interpelãrile parlamentarilor sunt o chestiune minorã, fãrã nici un fel de importanþã, fãrã obligaþie sau angajament din partea acestora.

Vorbesc din experienþã personalã. Ca deputat al P.R.M., partid de opoziþie, am considerat cã este obligaþia mea sã aduc la cunoºtinþa Executivului unele aspecte critice ale activitãþii economico-sociale din judeþul Cluj, abuzuri ºi ilegalitãþi sãvârºite de unii funcþionari publici, inclusiv reprezentanþi ai P.D.S.R.-ului, dar cu prioritate cerinþe imperioase ale cetãþenilor. Am crezut cã în felul acesta pot ajuta Executivul sã-ºi îndeplineascã mandatul asumat, dar mai ales sã rezolve problemele urgente ridicate de cetãþeni.

Trebuie sã mãrturisesc însã cã m-am înºelat foarte tare. Pentru actualul Executiv aceste cãi de acþiune parlamentarã nu reprezintã mare lucru. Aº putea spune cã ele sunt percepute doar ca o corvoadã anostã ºi de aici abordarea ºocantã de care se bucurã. Cele mai multe dintre problemele ridicate primesc un rãspuns, numai cã de cele mai multe ori acestea sunt eludate cu intenþie, problemele reale, rãspunsurile sunt vagi, n-au legãturã cu cazul expus sau sunt redactate într-un de-a dreptul stupefiant neolimbaj de lemn. Pînã acum, performanþa absolutã în materie înregistreazã rãspunsurile primite de la APAPS. Mi se oferã de regulã cifre, argumente pioniereºti ºi aºa mai departe pe multe pagini, dar la nici unul dintre cazurile semnalate nu s-au dat soluþiile pe care le-am aºteptat eu ºi pe care le aºteaptã ºi cetãþenii în cauzã.

În aceeaºi notã sunt rãspunsurile primite de la Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Culturii ºi Cultelor, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei; rãspunsurile redactate de Ministerul Finanþelor sunt de o inutilitate ce frizeazã ridicolul, ca sã nu mai

amintesc cã nu o datã sunt pasate altor ministere pentru rezolvare.

Sunt ºi cazuri destul de numeroase când apelurile adresate Ministerului Industriilor ºi Resurselor sau Ministerului Transporturilor rãmân, contrar legii, fãrã absolut nici un rãspuns.

Nici chiar primul-ministru nu trateazã diferit problemele ce-i sunt semnalate. Astfel, pentru exemplificare, precizez cã la o problemã ridicatã la începutul lunii ianuarie referitoare la asigurarea de fonduri pentru finalizarea procesului de electrificare în unele din localitãþile judeþului Cluj, mi s-a rãspuns abia la 22 mai anul curent, dar nu de cãtre primul-ministru. Semnatarul rãspunsului este ministrul de finanþe, care în loc de soluþie îmi recomandã sã mã adresez ministrului industriei ºi resurselor. Cu alte cuvinte, nu ºtie stânga ce face dreapta în Guvernul Adrian Nãstase.

Dupã patru luni, în Guvernul Nãstase rãspunderea concretã este pur ºi simplu pasatã de la un minister la altul, în scopul clar de a nu se rezolva problemele semnalate. De altfel, trebuie sã precizez cã absolut nici unul dintre cazurile în care am cerut intervenþia Executivului nu a fost rezolvat pânã acum. De ºase luni de zile Guvernul Nãstase considerã sistematic intervenþiile parlamentare fãcute cu bunã-credinþã, în scopul sprijinirii Executivului pentru a-ºi aplica programul de guvernare, ca fiind inutile ºi ca nemeritând atenþia sa.

Pot trage concluzia cã premierul Adrian Nãstase dã semnalul neechivoc fie cã nu are nevoie de sprijinul celorlalte partide politice, fie cã, cu premeditare, urmãreºte excluderea lor din viaþa socialã, politicã ºi economicã a þãrii. Deºi P.D.S.R. se declarã în vorbe ataºat valorilor democraþiei ºi pluripartitismului, deputaþii partidelor de opoziþie îºi vãd astfel inutile eforturile. În schimb, se vãd puºi în situaþia de a stârni furia puterii ºi de a-ºi atrage rãzbunarea ei. Un caz concret este cel al subsemnatului, sancþionat de Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, dominat de P.D.S.R., poate pentru îndrãzneala de a semnala de la aceastã tribunã nu o datã aspecte critice din activitatea puterii.

Mai concret, deºi am primit invitaþia unui senator al Statelor Unite ale Americii, mi s-a refuzat aprobarea unei deplasãri la Washington. E o rãzbunare care nu face deloc cinste celor ce au pus-o în operã. Mã întreb ce mai urmeazã.

Oricum, anunþ pe aceastã cale cã, cu orice prilej, voi face cunoscut tratamentul aplicat de putere deputaþilor opoziþiei. Aceasta, spre a preîntâmpina, dacã nu cumva deja este prea târziu, ca de aici sã se treacã hotãrât la o nouã dictaturã prin nimic deosebitã de cea de dinainte de 1989.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Se pregãteºte domnul Vlad Gabriel.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Asistãm mai mult decât oricând la un fenomen pervers prin care cetãþeanul ºi statul se furã reciproc în loc sã fie parteneri pentru un ideal comun: creºterea nivelului de trai ca bazã a progresului naþional. Am ajuns aici ca urmare a inconsistenþei politicii economice, practicã constantã a ultimului deceniu, ºi sãrãciei tot mai generalizate.

Dacã pe un plan general ne putem exprima de aceastã manierã mai mult sau mai puþin metaforicã, din punct de vedere practic suntem confruntaþi cu un exces de impozitare din partea statului, încercãri de eschivare a contribuabilului faþã de acest exces ºi mai ales comportament abuziv din partea amândurora în execuþia obligaþiilor fiscale: evaziune ºi control.

Totuºi, dincolo de dimensiunile îngrijorãtoare ale economiei subterane ºi ale evaziunii fiscale, existã contribuabili care, cu toate excesele ºi abuzurile care-i înconjoarã, îºi îndeplinesc datoria de a-ºi plãti la timp toate taxele ºi impozitele, înþelegând cã statul nu poate funcþiona ºi, implicit, proteja pe cetãþeni fãrã a da curs acestei îndatoriri.

Vã vorbesc în numele acestor contribuabili corecþi care, înþelegându-ºi datoria, s-au unit recent într-o asociaþie pentru a proteja ºi susþine în egalã mãsurã interesele cetãþeanului ºi ale statului în domeniul fiscalitãþii.

Numai echilibrul ºi neutralitatea fiscalitãþii promovate de stat poate conduce la parteneriatul necesar între contribuabili ºi autoritate, astfel încât primul sã-ºi onoreze obligaþiile fiscale ca o îndatorire de onoare, în interesul tuturor ºi, evident, al lor, iar al doilea, sã întoarcã banii colectaþi în servicii de educaþie, culturã, sãnãtate, justiþie, ordine ºi apãrare naþionalã, cât mai multe, de calitate ºi accesibile tuturor cetãþenilor fãrã nici o restricþie.

Contribuabilii corecþi înþeleg cã datoria de a-þi plãti taxele ºi impozitele trebuie sã fie asumatã corect ºi onest din ce în ce de cât mai mulþi, iar ca acest lucru sã se întâmple statul, pe lângã eficienþa menþionatã, trebuie sã dea dovadã cã nu abuzeazã în ceea ce priveºte nici povara fiscalitãþii ºi nici colectarea selectivã a taxelor ºi impozitelor.

Atitudinea statului de a impune taxe ºi impozite cât mai mari, care sã fie plãtite numai de cine doreºte, trebuie sã înceteze.

Asociaþia plãtitorilor de taxe ºi impozite din România îºi propune sã restabileascã un parteneriat între contribuabil ºi stat bazat pe respect, încredere ºi sprijin reciproc, nelãsând nici un loc exceselor ºi abuzurilor de orice naturã ºi din orice parte.

Protejând interesele contribuabililor, asociaþia amintitã înþelege sã sprijine ºi efortul statului în colectarea corectã ºi la timp a taxelor ºi impozitelor de la toþi plãtitorii, întrucât numai prin asumarea îndatoririlor reciproce din cadrul unui sistem fiscal acesta devine funcþionabil ºi îºi poate atinge obiectivele pe termen mediu ºi lung: creºterea realã a bazei de impozitare; restructurarea ºi reducerea fiscalitãþii; creºterea interesului pentru economisire, capitalizare ºi investiþii; aplecarea spre muncã, creºterea productivitãþii muncii ºi competitivitãþii ofertei naþionale de produse ºi servicii; transparenþa ºi eficienþa veniturilor ºi cheltuielilor administraþiei publice locale ºi centrale; asigurarea unei creºteri economice durabile, principalul sens al colectãrii taxelor ºi impozitelor.

În acest context, sunt aºteptate cu interes propunerile Guvernului privind restructurarea sistemului fiscal pentru anul 2002 anunþat recent de primul-ministru Adrian Nãstase, precum ºi proiectul de buget pe anul 2002, propus a se dezbate în toamna acestui an.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vlad-Gabriel Hogea.

Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi îmbracã forma unei scrisori deschise adresate domnilor miniºtri Rodica Stãnoiu ºi Octav Cozmâncã.

Domnilor miniºtri,

Destulã vreme am crezut ºi noi, ca orice oameni naivi ºi de bunã-credinþã, cã Legea fundamentalã a României a fost scrisã pentru a fi respectatã. Gravitatea încãlcãrii ei de cãtre unii oameni care aparþin puterii jurisdicþionale, respectiv aparatului administraþiei publice locale, ne demonstreazã cã ne-am înºelat.

Duminicã, 17 iunie, vor avea loc alegeri privind funcþia de primar al oraºului Târgul Frumos din judeþul Iaºi. În dispreþ total faþã de lege ºi moralitate, Judecãtoria Paºcani a respins marþi, 5 iunie, toate candidaturile adversarilor reprezentantului pedeserist.

Partidul România Mare, Alianþa pentru România, Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Democrat s-au vãzut în situaþia de a admira de pe margine o cursã electoralã în care mai concura un singur competitor, cel aparþinând partidului de guvernãmânt. Motivaþia invocatã în cazul P.R.M. nu are o bazã legalã întrucât incompatibilitatea dintre calitatea de funcþionar public ºi cea de primar intervine numai dupã validarea mandatului, potrivit art. 62 lit. a), coroborat cu art. 30 punctul 2 din Legea administraþiei publice locale.

ªi, atunci, cum rãmâne cu textul constituþional de la art. 123 care consacrã douã principii nesocotite de P.D.S.R.? Unu, justiþia se înfãptuieºte în numele legii ºi doi, judecãtorii sunt independenþi ºi se supun numai legii. Pentru ca marºul P.D.S.R. cãtre victoria autocraþiei asupra democraþiei sã fie triumfal a fost nevoie de încãlcarea art. 8 punctul 1 din Legea fundamentalã: ”Pluralismul în societatea româneascã este o condiþie ºi o garanþie a democraþiei constituþionale.Ò

ªi când stãteau cetãþenii judeþului Iaºi mai liniºtiþi cã drepturile lor sunt consacrate ºi apãrate prin Constituþie, vine ºi ordinul premierului Adrian Nãstase cãtre prefectul Corneliu Rusubanu sã se implice în campania electoralã de la Târgul Frumos pentru a asigura victoria candidatului P.D.S.R. Or, noi ºtiam cã, potrivit art. 122 punctul 2 din aceeaºi Constituþie încãlcatã, ”prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe centrale din unitãþile administrativ-teritorialeÒ. Nici vorbã, deci, de prigonirea adversarilor politici sau de presiuni asupra instanþelor judecãtoreºti.

Dar P.D.S.R., pe care cu onoare îl reprezentaþi ºi dumneavoastrã, domnilor miniºtri, e mai preocupat de alianþa cu extremiºtii maghiari ºi de pedepsirea generalilor patrioþi decât de respectarea legilor României. A fost nevoie de niºte magistraþi imparþiali de la Tribunalul Iaºi care au casat în ultimul moment hotãrârea aberantã a Judecãtoriei Paºcani pentru ca dreptatea sã fie reinstauratã. Dar oare pentru câtã vreme?

## Da. Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Se pregãteºte domnul Mircea Ifrim.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La sfârºitul lunii mai 2001, Preºedintele României, domnul Ion Iliescu, a vizitat judeþele Covasna ºi Harghita pentru a cunoaºte mai bine problemele celor douã judeþe, pentru a se întâlni cu acei oameni care, la alegerile prezidenþiale, ºi-au dat votul lor pentru a-l întãri pe fostul preºedinte al P.D.S.R.-ului în demnitatea cea mai înaltã a þãrii. Eu nu am putut sã fiu prezent la primirea oficialã a primului demnitar al þãrii în judeþul Harghita datoritã lucrãrilor Parlamentului.

Însã, spre stupoarea mea, Preºedintele þãrii, cu ocazia acestei vizite, a vorbit despre limitarea terenurilor retrocedabile composesoratelor care, dupã pãrerea Domniei sale, nu ar reprezenta o formã de proprietate.

Pentru a fi mai punctual aº cita declaraþia Domniei sale, apãrutã în ziua de 30 mai 2001 pe paginile revistei ”Adevãrul HarghiteiÒ: ”Composesoratele nu erau o formã de proprietate. Pãdurile erau în proprietate de stat, proprietatea Coroanei. Ele au fost date în folosinþã, nu în posesia unor comunitãþi. De aceea s-au nãscut confuzii, de aceea Legea Lupu comportã anumite precizãri, pentru a elimina abordarea deformatã ºi periculoasã pentru soarta unei avuþii naþionale, foarte importante ºi pentru exploatarea raþionalã a acesteiaÒ.

Eu înþeleg cã Preºedintele þãrii nu ne iubeºte ºi nu vrea ca Legea domnului Lupu sã fie aplicatã în secuime, însã Domnia sa nu are dreptul sã-ºi batã joc de interesele poporului român ºi a naþionalitãþilor conlocuitoare din mediul rural, în special a celor care locuiesc în zonele de deal ºi de munte.

Cunoaºterea datelor istorice nu este obligatorie pentru un Preºedinte, dar dacã face declaraþii referitoare la trecut atunci ar trebui sã citeascã ºi istoria maselor de rând, nu numai istoria tagmei jefuitorilor.

Pentru a veni în ajutorul lãrgirii cunoºtinþelor Domniei sale trebuie sã vã înºtiinþez cã dreptul de proprietate a obºtilor de moºneni ºi rãzeºi a fost stabilit în scris cu peste 600 de ani în urmã, fiind reînnoit periodic prin hrisoave, ofisuri domneºti, deciziuni ºi sentinþe civile.

Nici unul dintre domnitorii autohtoni sau fanarioþi nu au fãrâmiþat aceste comunitãþi, asigurându-le inalienabilitatea perpetuã, bunurile neputând fi sustrase de la destinaþia lor, neputând fi înstrãinate. Stãpânirea în devãlmãºie a proprietarilor s-a efectuat dupã aºezãminte, corp de reguli de sine stãtãtoare, privitoare la drepturi ºi obligaþii, conþinând ºi sancþiuni.

Continuitatea ºi menþinerea proprietarilor obºtilor s-au realizat printr-o permanentã evoluþie istoricã, a fost un progres imens ale cãrui beneficii nu trebuie sã le pierdem nici mãcar din vedere.

Composesoratele moderne din Transilvania s-au constituit conform legislaþiei liberale din secolul al XIX-lea, mai concret prin legile de delimitare a devãlmãºiilor din anii 1836 ºi 1848 ºi a patentelor imperiale din 1853 Ð 1854, iar în anul 1871 prin Legea segregãrii lor.

Nici în vechiul regat, nici în Ardeal nu au fost contestate aceste forme de proprietate. Mai mult chiar, Constituþia din anul 1923 ºi Legea nr. 21 din 1924 au consfinþit continuitatea personalitãþii juridice a obºtilor ºi composesoratelor. Aceastã formã de proprietate privatã în România a fost desfiinþatã de cãtre puterea comunistã în vara ºi toamna anului 1948.

Denaturarea datelor istorice nu contribuie la reconcilierea româno-maghiarã ºi afecteazã în special proprietarii de etnie românã, care ar trebui sã fie reîmproprietãriþi cu peste 1 milion de hectare, conform art. 26 al Legii Lupu, faþã de cele în jur de 200.000 de hectare ale comunitãþilor din judeþele Harghita ºi Covasna, printre care mai sunt ºi foarte mulþi români.

Eu cred cã declaraþia domnului Preºedinte a fost doar o scãpare necontrolatã ºi sper ca P.D.S.R.-ul, ca partid social-democrat, sã susþinã interesele populaþiei de pe zonele de deal ºi de munte, indiferent de etnie, care sunt interesate în aplicarea cât mai grabnicã a Legii nr. 1 din 2000.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Ifrim, se pregãteºte domnul Marian Ionescu.

Obiectul declaraþiei mele de astãzi este un eseu privind politicul, profesionalismul ºi suficienþa.

Problema poluãrii este o problemã esenþialã, gradul de poluare devenind tot mai ridicat ºi punând în pericol sãnãtatea oamenilor pe tot globul ºi, bineînþeles, la noi în þarã cu atât mai mult.

În acest context, zona Baia Mare este o zonã cu risc înalt de poluare, în care cuprul, plumbul, stibiul, cianurile ating valori mult peste limitele admise, morbiditatea ºi indicatorii de sãnãtate demonstrând acest fapt, cu atât mai mult în ultima perioadã de timp.

Timp de ani, înainte de 1989 ºi dupã aceea, 10 ani dupã 1989, nu s-au luat mãsuri reale pentru oprirea acestui pericol mare care afecteazã sãnãtatea populaþiei.

În acest context, Comisia pentru sãnãtate ºi familie a Camerei Deputaþilor a sesizat Autoritatea Naþionalã a Mediului în urmã cu 3 luni, fãrã a primi pânã la ora actualã nici un rãspuns.

La rândul ei, aceastã comisie a fost sesizatã de cãtre comunitatea civilã din Baia Mare Ñ existã multiple fundaþii care se ocupã cu problema poluãrii mediului Ñ ºi, mai mult decât atât, de cãtre forurile internaþionale, respectiv de cãtre Organizaþia Mondialã pentru ªtiinþã, Învãþãmânt ºi Culturã, UNESCO Paris.

Pornind de la aceste realitãþi, comisia a demarat o acþiune, s-a deplasat la faþa locului, a fãcut o evaluare ºtiinþificã a factorilor de poluare, a fost însoþitã de experþi în domeniu, de specialiºtii Institutului de sãnãtate publicã ”Iuliu HaþeganÒ, care au fãcut dozãri cu aparaturã de înaltã specialitate, demarând aceastã acþiune ºtiinþificã, pe baza cãreia urmeazã sã se stabileascã mãsuri de retehnologizare, mãsuri de depoluare a mediului.

Mai mult decât atât, acþiunea a fost corelatã cu Congresul naþional, cu participare internaþionalã, de biologie celularã, iar la masa rotundã asupra acestor factori poluanþi ºi a modului în care ei afecteazã celula au fost personalitãþi marcante ale comunitãþii ºtiinþifice internaþionale.

Societatea civilã a apreciat acþiunea. Este în acelaºi timp tristã reacþia unor personalitãþi cu funcþii publice, cu calitate de demnitari, atât ale puterii cât ºi ale opoziþiei, care s-au simþit ofuscaþi de faptul cã nu au fost invitaþi. Invitaþi pentru ce? Care le era specialitatea pentru a se implica între aceastã acþiune strict profesionalã? Invitaþi, probabil, pentru a face declaraþii ºi a aduna capital politic.

Cred cã trebuie sã reflectãm adânc care este balanþa între politic, profesionalism ºi suficienþã. Comisiile permanente ale Parlamentului trebuie sã fie foruri de specialitate, în care, dacã este posibil, sã fie autoritãþile în domeniu, care sã facã o muncã în primul rând pentru naþiunea românã. ªi aºa cum face Partidul România Mare, opoziþia sã fie constructivã, în sensul de a sprijini orice lucru care este bun pentru naþiune.

Eu fac un apel la toþi cei care au funcþii în aceastã þarã, inclusiv la noi, parlamentarii, sã reflectãm dacã este moral sã adunãm capital politic pe seama sãnãtãþii, pe seama traiului oamenilor din aceastã þarã. Ne-au ales aici ca sã trãiascã mai bine, nu ca sã ne facem speculaþiile politice de partid.

ªi aº încheia intervenþia mea rugând conducerea Camerei Deputaþilor, pe distinsul domn vicepreºedinte, ca aceste declaraþii ale noastre sã aibã o rezonanþã ºi sã nu fie ca un Hyde Park, ci sã fie realmente eficiente, sã fie presa prezentã, sã fie fãcute publice, iar noi toþi sã reflectãm la faptul cã orice idee este un ajutor. Aristotel spunea: ”Trebuie sã fii foarte deºtept ca sã-þi dai seama cât de prost eºtiÒ.

## Mulþumesc ºi eu.

Am rugãmintea la colegii noºtri sã se concentreze în prezentare, sã nu depãºim trei minute, ca sã putem sã ne încadrãm cu toþi cei înscriºi.

Pofitiþi, domnule Marian Ionescu.

Se pregãteºte doamna Mihaela Ionescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule preºedinte,

V-aº ruga în primul rând sã-mi aprobaþi sã depãºesc, eu ºtiu, cu aproximativ un minut, deoarece declaraþia mea politicã poartã titulatura ”Aspecte concrete privind privatizarea secoluluiÒ ºi cred cã acest aspect ne intereseazã pe toþi foarte mult, deoarece jaful care s-a fãcut în economie privind privatizarea economiei româneºti de conducerea trecutã, de alianþa trecutã, se reflectã ºi astãzi foarte intens, deci, în nivelul de trai.

Strategia actualã de privatizare a economiei româneºti constã, în mare mãsurã, în rezultatul concret al vânzãrii Combinatului Siderurgic ”SidexÒ Galaþi, deoarece reprezintã întreprinderea cu cel mai mare capital social, de circa 6,387 miliarde lei, faþã de cele 81.297 miliarde lei, capital social total, repartizat în cele 8.472 de unitãþi economice, ceea ce reprezintã circa 7,85% din patrimoniul economic naþional. Capitalul social înregistrat al ”Sidex Òreprezintã însã numai circa 215 milioane dolari, în timp ce doar modernizãrile puse în funcþiune în ultimii 5 ani depãºesc 400 milioane dolari.

Importanþa deosebitã a acestei întreprinderi este datã ºi de aspectul social, deoarece în acest combinat lucreazã peste 27.000 salariaþi, iar producþia obþinutã se utilizeazã, ca semifabricate ºi finite, în producþia pe orizontalã, în aproape 1.000 întreprinderi. Furnizori ai Sidex-ului sunt alte 1.500 întreprinderi.

Din aceste informaþii totuºi sumare rezultã foarte clar cã vânzarea acestei întreprinderi reprezintã privatizarea secolului, motiv pentru care Partidul România Mare monitorizeazã ºi urmãreºte responsabilizarea Guvernului, precum ºi credibilitatea ºi bonitatea societãþii cumpãrãtoare.

Strategia economicã a Partidului România Mare se bazeazã pe privatizarea economiei, dar nu ca un scop în sine, ci ca un mijloc de redresare coerentã ºi concretã a industriei.

Luând act de o serie de privatizãri frauduloase realizate de vechea guvernare, suntem datori sã atragem atenþia asupra corectitudinii ºi importanþei deosebite privind privatizarea celei mai mari întreprinderi din România. Din datele publicate în strãinãtate ºi în þarã, referitoare la grupul LNM HoldingÑISPAT International, vã prezentãm câteva date de referinþã: o micã oþelãrie în India, cu un potenþial de fabricaþie redus, s-a stabilit în Indonezia în anul 1970, din motive de naturã financiarã. Prima extindere a fost fãcutã prin cumpãrarea oþelãriei din TrinidadTobago, dar din lipsã de personal calificat, precum ºi managementului indian compania a fost încredinþatã unui grup de tehnicieni din Germania, Grupul Hamburger-Stahl Werke. Totuºi, profilul de fabricaþie reprezenta o puternicã ameninþare în faþa unor pieþe ce cereau produse plate ºi oþeluri de calitate. În iunie 1991, ISPAT International cumpãrã cel mai nou ºi mai modern complex de producere a oþelului din Mexic, ”SicartsaÒ, în care statul mexican investise peste 2 miliarde dolari. Valoarea de piaþã a complexului a fost stabilitã de statul ºi Parlamentul mexican la circa 500 milioane de dolari, din care ISPAT International a achitat cash numai 50 milioane dolari Ð restul fiind datorii faþã de statul mexican, achitate în 5 ani de la preluare; tacticã pe care doreºte sã o implementeze ºi în cazul cumpãrãrii ”SidexÒ, prin transformarea datoriilor acestei întreprinderi în acþiuni cu diferite procente cãtre Ministerul Finanþelor, Ministerul Industriei, care vor intra toate în preþul de vânzare.

Dupã preluarea combinatului siderurgic mexican, ISPAT International a vândut laminorul în China, pe o sumã ce a depãºit valoarea efectivã a depozitului achitat cash la cumpãrarea combinatului. Se remarcã faptul cã ISPAT International nu a fãcut investiþii în cei 10 ani de la preluarea combinatului mexican, iar politica de personal a fost impusã în sensul diminuãrii continue.

Ultima achiziþie este combinatul din Kazahstan, cu probleme tehnice ºi economice foarte mari.

Grupul de firme ISPAT International ºi-a stabilit cartierul general în Londra, dar contribuþia britanicã în grupul de firme este aproape zero, motiv pentu care este cel puþin curioasã denumirea anglo-indianã.

Politica generalã a grupului de afaceri poate fi astfel caracterizatã: ”cumpãrã portocale aproape stoarse, chiar dacã vânzãtorul este convins cã nu mai au suc, iar apoi, prin reorganizare, prin minim de cheltuieli ºi mai ales minim de investiþii, le stoarce bine ºi apoi obþine profit sau le abandoneazãÒ, spre exemplu, uzina din TrinidadTobago.

În concluzie, politica grupului ISPAT International este de maximã profitabilitate, dar nu prin investiþii directe, aºa cum declarã, deoarece de la înfiinþare pânã în prezent nu a construit nici o uzinã siderurgicã.

Compania ISPAT International a anunþat cã a înregistrat pierderi de 57 milioane dolari în urma exerciþiului financiar aferent primelor trei luni ale acestui an, iar vânzãrile companiei au fost cu circa 300 milioane dolari mai puþin decât în perioada similarã a anului trecut.

În aceste condiþii, este necesar de accentuat o responsabilitate foarte mare a Guvernului României de a realiza o privatizare transparentã, nu pentru un grup de interese, aºa cum a procedat vechea guvernare în multe cazuri, ci pentru interesul naþional.

Deoarece aceastã tranzacþie reprezintã privatizarea secolului, considerãm cã este necesarã, în afarã de responsabilitatea Guvernului, ºi aprobarea Parlamentului.

Atragem atenþia cã strategia de privatizare ºi documentele caietului de sarcini au fost elaborate de vechea guvernare, reflectând mentalitatea ºi competenþa acesteia. Întrebãri:

1. Este adevãrat cã firma ofertantã nu este ISPAT International Ð capital britanic-american, aºa cum se vehiculeazã în mass-media într-un proces clasic de intoxicare Ñ ci LMN Holding N.V., înregistratã în Cura•ao, Antilele Olandeze, Caraibe?

2. Este adevãrat cã scrisoarea de garanþie de circa 40 milioane dolari, solicitatã prin caietul de sarcini potenþialilor ofertanþi, astfel încât sã se poatã asigura cã, dupã efectuarea investigaþiilor, vor depune o ofertã (condiþie absolut originalã care a îndepãrtat alþi potenþiali ofertanþi), a fost în fapt înlocuitã cu o scrisoare de garanþie tip ”bid bondÒ care obligã la menþinerea ofertei depuse pe perioada negocierilor?

3. Care este motivaþia entuziasmului afiºat constant de domnul ministru Ovidiu Muºetescu faþã de o ofertã de 17 milioane dolari pentru întregul pachet de acþiuni ”SidexÒ? Doamnelor ºi domnilor,

Eu am mai adresat o interpelare domnului prim-ministru Adrian Nãstase sãptãmâna trecutã, ieri trebuia sã mi se dea rãspunsul. Vã anunþ cã din partea Autoritãþii pentru Administrarea Participaþiunilor Statului a venit domnul ministru secretar de stat. Câteva întebãri au fost: stadiul actual al tranzacþiei, cum se numeºte ofertantul, ce sumã a depus în garanþie, dacã este cunoscutã situaþia economico-financiarã, dacã se cunoaºte previzionarea sumei ce va fi plãtitã ºi în concluzie mi-a spus cã nu a putut sã facã aceastã lucrare ºi mã roagã, deci, pentru încã o sãptãmânã sã-i dãm rãgaz.

Faþã de aceastã declaraþie ºi interpelare aºteptãm rãspunsuri prompte, clare ºi dorim ca aceastã privatizare sã fie foarte transparentã ºi coordonatã de cãtre Parlamentul României.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Mihaela Ionescu, se pregãteºte domnul Vasile Moiº. Încercaþi sã concentraþi puþin.

Pentru cã suntem în luna iunie, lunã care este cunoscutã ca fiind sãrbãtoarea copiilor, intervenþia mea se numeºte ”Atenþie la copii!Ò.

Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Copiii sunt viitorul þãrii. Ei sunt bucuria ºi speranþa pãrinþilor. Ei sunt oglinda în care se reflectã realizãrile noastre. Ei sunt, mai nou, etalonul cu care suntem mãsuraþi atunci când vrem sã intrãm în organizaþiile europene. Nu numãrul maºinilor de lux abia semnalate în cataloage, maºini care sfideazã trecãtorii oraºelor, nu vilele somptuoase ale noilor îmbogãþiþi, nici privatizãrile frauduloase de dragul privatizãrii dovedesc cã am atins standardele europene.

Ne supãrãm, reacþionãm atunci când o baroneasã ne vorbeºte despre copiii instituþionalizaþi. Se vorbeºte mult despre copiii aceºtia, precum se vorbeºte ºi ici ºi colo despre copii superdotaþi, pentru cã ei sunt exemple, prima categorie, copiii instituþionalizaþi, de disfuncþionalitate a instituþiilor sau, respectiv, cei superdotaþi, de atenþie deosebitã a unor ºcoli de artã sau a unor profesori eminenþi.

Nimeni nu vorbeºte despre ceilalþi copii, cei care sunt în pragul de a deveni copii ai strãzii. Ei nu pot intra în categoria copiilor cu rezultate excepþionale, pentru cã drumul le este barat de sãrãcie.

Audienþele în cadrul birourilor parlamentare, vizitele în teritoriu ne pun faþã în faþã cu tot mai multe cazuri de familii numeroase ai cãror susþinãtori au devenit ºomeri, independent de voinþa lor.

Este vorba de familii cu 5-7 copii, care pânã în 1989 au locuit în apartamente de bloc repartizate de întreprinderi. Aceste familii au reuºit, în multe cazuri, sã-ºi cumpere apartamentele în perioada 1990 Ð 1995.

Pe aceºti oameni nu i-a întrebat nimeni atunci când s-a devalorizat leul sau s-a scumpit energia electricã, cãldura, apa, taxele comunale. Aceºti oameni ºi copiii lor abia dacã mai pot mânca, dar nu pot, de circa 3 ani, sã-ºi mai achite datoriile. Nimãnui nu-i pasã; s-au fãcut promisiuni electorale de ºtergere sau de uºurare a datoriilor. Rezultatul? Tot mai mulþi sunt obligaþi sã-ºi vândã apartamentele, pentru cã pot avea pânã la 50 de milioane lei datorii la întreþinere.

Dar copiii ce vinã au? Ce vor face aceste familii cu copiii lor? Nu existã altã soluþie decât instituþionalizarea lor sau scoaterea lor în stradã, la cerºit.

Am vãzut la Iaºi, acum trei zile, o fetiþã provenitã dintr-o familie de ºomeri leºinând în public la un spectacol, pentru cã nu mâncase de câteva zile. A fost dusã de urgenþã cu salvarea la spital, unde poate va primi o canã de lapte.

Posturile de televiziune ne aratã aproape zilnic cazuri de maltratare a copiilor de cãtre pãrinþii lor, exasperaþi cã pruncii plâng de foame, cazuri de copii care mor de inaniþie ºi anemie. Nu spectacolele festiviste cu ocazia Zilei copilului, ci mãsuri ferme ºi imediate pentru ajutorarea familiilor cu mulþi copii sunt necesare pentru a intra în Europa.

Este suficient sã ne reamintim cã în perioada de tranziþie de la starea de rãzboi la pace din 1945-1947 se oferea tuturor copiilor la ºcoalã sau grãdiniþã un pahar de lapte ºi o lingurã de unturã de peºte.

România traverseazã în prezent o nouã perioadã de tranziþie ce pare fãrã sfârºit, ce face absolut necesarã luarea unor mãsuri urgente care sã evite periclitarea sãnãtãþii generaþiilor de mâine.

Dragi colegi, nu uitaþi: copiii sunt viitorul þãrii.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Vasile Moiº, se pregãteºte doamna Smaranda Ionescu ºi apoi mai avem un vorbitor ºi încheiem prima parte.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia politicã a subsemnatului vizeazã Legea nr. 215/2001 ºi mai ales aplicarea acesteia.

Pe parcursul elaborãrii Legii nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, subsemnatul am ridicat numeroase obiecþii, atât în nume propriu, cât ºi în numele grupului parlamentar din care fac parte. Aceste obiecþii vizau probleme constituþionale, dar ºi probleme de aplicare a legii.

Din nefericire, grupul parlamentar majoritar ºi aliaþii sãi din acel moment nu au þinut cont de observaþiile, criticile ºi amendamentele noastre, astfel cã în final a ieºit o lege ºchioapã.

Am fãcut o ultimã tentativã de corijare a acestui act normativ, dar sesizarea grupului nostru adresatã Curþii Constituþionale a fost respinsã ºi legea promulgatã cu mult tam-tam, fiind prezentatã ca o mare realizare democraticã.

Din pãcate, previziunile noastre sumbre s-au adeverit ºi aplicarea în practicã a acestui hibrid legislativ, nãscut prematur, ridicã numeroase probleme insurmontabile, dintre care amintim:

1) Legea nr. 215/2001 a intrat în vigoare la data de 23 mai 2001, datã la care vechiul act normativ, Legea nr. 69/1991 a fost abrogatã.

Guvernul susþine cã prevederile art. 30 din lege referitoare la incompatibilitãþile consilierilor, primarilor ºi viceprimarilor vor fi aplicate numai din anul 2004, cu toate cã nu existã nici un text legal în acest sens.

Guvernul nu putea sã dea o astfel de interpretare, de a exclude cadrul legii, deoarece intrarea în vigoare a unor texte la alte termene decât actul normativ în care sunt cuprinse este de strictã interpretare ºi trebuie sã fie expres stipulatã.

2) Prin interpretarea Guvernului se creeazã douã categorii de consilieri, primari ºi viceprimari, dintre cei desemnaþi la alegerile locale din anul 2000.

O categorie, primari ºi viceprimari, dintre cei aleºi, care sunt validaþi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 215/2001, cãrora nu li se aplicã prevederile referitoare la incompatibilitãþi, ºi a doua categorie de consilieri, primari ºi viceprimari validaþi dupã intrarea în vigoare a legii, cãrora li se aplicã _in extenso_ prevederile legale respective.

În acest fel se încalcã în mod grosolan prevederile art. 16 alin. 1 din Constituþie, care prevede cã: ”Cetãþenii sunt egali în faþa legii ºi a autoritãþilor publice, fãrã privilegii ºi fãrã discriminãriÒ. Iar alineatul 2: ”Nimeni nu este mai presus de legeÒ.

Prin intrarea ºi prin interpretarea abuzivã a Legii nr. 215/2001 s-au creat douã categorii de aleºi, cu toate cã au acelaºi mandat, ceea ce, evident, nu este admisibil într-o þarã civilizatã.

3) Pentru a-ºi mulþumi clientela politicã, Guvernul a comis o eroare gravã de interpretare a Legii

nr. 215/2001, privind art. 60, care reglementeazã încetarea de drept a mandatului aleºilor locali.

Din oportunism, Guvernul nu este dispus sã aplice prevederile acestui articol, apreciind cã toate textele legale incidente, art. 30, 41, 47, 53, 57, 58, 60, 62, 103, 131, 132, 134, 137, 156 ºi 157 vor intra în vigoare numai dupã anul 2004.

O astfel de interpretare nu este acceptabilã, ea se situeazã în afara cadrului legal. Acolo unde intervin incompatibilitãþile prevãzute de lege, mandatul înceteazã de drept, iar dacã structurile administrative devin nefuncþionale, trebuie organizate alegeri locale.

Guvernul trebuia sã prevadã efectele unui astfel de act normativ pe care l-a promovat ºi susþinut cu vehemenþã, fãrã sã accepte modificãrile propuse de noi, care ar fi dus la evitarea tuturor acestor consecinþe nedorite.

Considerãm cã Guvernul are la dispoziþie douã alternative: sã aplice legea în spiritul ºi litera ei ori sã o modifice pe cãi legale.

Soluþia interpretãrii actului normativ dupã ureche sau dupã interesul clientelei politice este soluþia cea mai nefericitã ºi denotã cã art. 16 din Constituþia României este doar un element de decor legislativ. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Smaranda Ionescu ºi apoi ultimul vorbitor, domnul Ion Nãstase.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Dupã 1989 România a hotãrât sã-ºi schimbe destinul ºi sã-ºi recapete statutul de þarã europeanã.

Deºi timp de 11 ani s-au fãcut eforturi, pentru atingerea celor douã obiective prioritare propuse: admiterea în NATO ºi integrarea europeanã, succesul se pare însã cã este foarte departe.

Sprijinul unor altor þãri, declarat, dar mai puþin acordat în fapt, incapacitatea noastrã prelungitã de a nu putea atinge parametrii ceruþi de organismele internaþionale ne declaseazã sistematic, fãcându-ne sã coborâm de la prima categorie de negocieri pentru aderare la a doua, apoi probabil la a treia ºi cine ºtie ce poate va mai urma.

Þãri vecine cu noi, Polonia, Ungaria ºi fosta Cehoslovacie, ne-au luat-o cu mult înainte ºi probabil cã în foarte scurt timp vor face din nou parte cu drepturi depline din marea familie europeanã.

Pentru România a existat un sistem ciudat de popularizare a situaþiei de dupã 1989: imagini cutremurãtoare cu copii ºi bãtrâni abandonaþi, înfometaþi, bolnavi, prezentate permanent de cãtre diverse posturi de televiziune ºi ziare din Occident, emigranþi, infractori prinºi ºi readuºi în þarã cu cãtuºele la mâini etc.

Deºi probabil cã ºi în alte þãri care s-au eliberat ca ºi noi de sistemul totalitar comunist au existat situaþii asemãnãtoare, ele nu au fost mediatizate atât de puternic ºi în acelaºi mod pe plan internaþional.

Deºi existã pretutindeni în lume corupþie, droguri ºi copii ai strãzii, se pare cã aceasta este doar problema actualã a României.

Cel mai recent impediment de continuare a negocierilor þãrii noastre pentru aderarea la Uniunea Europeanã este acum, dupã cum spune o baroneasã, situaþia nerezolvatã a copiilor instituþionalizaþi ºi a adopþiilor internaþionale care sunt de multe ori adevãrate vânzãri de carne vie, de pe urma cãrora se câºtigã foarte bine ºi de care statul nu este strãin.

Întrucât aceste afirmaþii au luat o deosebitã amploare pe plan internaþional ºi întrucât problema socialã a copiilor instituþionalizaþi, mult amelioratã în ultimii ani, dar insuficient ca performanþã europeanã, depãºeºte ca dimensiune ºi responsabilitate domeniul Executivului, care, implicându-se mai mult sau mai puþin, în funcþie de culoarea politicã ºi de campania electoralã, acþioneazã pe baza unor legi devenite necorespunzãtoare, vã propun, domnule preºedinte, sã supuneþi spre aprobare plenului Camerei Deputaþilor crearea unei comisii parlamentare speciale de investigare a tuturor adopþiilor internaþionale fãcute dupã 1989, precum ºi a modului în care organismele guvernamentale, dar, mai ales, cele neguvernamentale însãrcinate cu protecþia copilului ºi-au desfãºurat activitatea în cei 11 ani de existenþã. În felul acesta, vom afla poate adevãrul despre toate fundaþiile ºi asociaþiile care au fost învestite sã facã adopþii internaþionale, ce sume s-au încasat, cum s-au folosit ºi pentru cine, ce evidenþã ºi ce informaþii au acestea despre copiii români adoptaþi de cãtre persoane diverse, din diverse þãri.

Rezultatele cercetãrilor acestei comisii parlamentare sã fie fãcute publice, ca sã poatã fi analizate atât de cei din þarã, cât ºi de cei din strãinãtate, pentru clarificarea unei probleme sociale deosebit de dureroase pentru România, þarã cu certã vocaþie europeanã, care nu mai trebuie, prea multã vreme, sã rãmânã în majoritatea statisticilor, constant, pe ultimul loc.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi vã rog sã depuneþi în scris la Biroul permanent aceastã solicitare.

Are cuvântul domnul Ioan Nãstase.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Lipsa de respect faþã de lege este una din cele mai grave abateri pe care le poate comite un om politic sau un partid. Legea nr. 215/2001, cu inadvertenþele sale, genereazã zi de zi noi valenþe de conflicte sociale. Interpretarea eronatã a art. 30 ºi 152 din aceastã lege de cãtre primii chemaþi sã vegheze la respectarea legii a bulversat activitatea consiliilor locale ºi a primãriilor, în care elemente contradictorii genereazã, pe de o parte, tolerarea unor abuzuri, iar, pe de altã parte, victime ºi o stare tensionatã, care se repercuteazã negativ asupra administraþiei locale din diferite localitãþi.

Mai alarmant este faptul cã deºi eroarea este recunoscutã atât de cei de la guvernare, respectiv ministrul Dan Ioan Popescu, cât ºi de primari ai unor mari municipii, Traian Bãsescu, Gheorghe Funar º.a., ultimul atrãgând repetat ºi în mod documentat atenþia asupra multiplelor complicaþii pe care o lege recunoscutã ca imperfectã ºi neaplicabilã continuã sã fie ºi mai mult denaturatã ºi sã amplifice inventarea de alte excepþii aberante, care întreþin ºi exacerbeazã un lanþ al nelegiuirilor sau al unor intrigi refulate.

Ca urmare a celor de mai sus, considerãm cã primministrul Adrian Nãstase este chemat în regim de urgenþã

sã intervinã pentru stoparea erorilor ce se ivesc la Ministerul Administraþiei Publice, prin interpretarea eronatã a Legii nr. 215/2001 ºi sã dispunã mãsuri disciplinare ce se impun.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Peste câteva minute vom relua ºedinþa de vot.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã reluaþi locurile, ca sã putem începe! Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi, anunþându-vã cã din cei 345 de deputaþi ºi-au înregistrat astãzi prezenþa 304; sunt 41 de absenþi, din care 25 participã la alte acþiuni parlamentare.

Înainte de a trece la parcurgerea listei cu proiectele de lege supuse votului, sã-mi permiteþi sã aprobãm o comisie de mediere, cea referitoare la proiectul de Lege privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului asistenþilor medicali din România. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Brînzan Ovidiu, Burnei Ioan, Popescu Gheorghe, de la Grupul parlamentar P.D.S.R.; Popa Constanþa, Ifrim Mircea, Grupul parlamentar P.R.M.; Kerekes K‡roly, Grupul parlamentar U.D.M.R.; Florea Ana, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã compunere a comisiei de mediere?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Sunteþi împotrivã sau vã abþineþi? Am înþeles, P.N.L.-ul nu are reprezentanþi în comisie ºi atunci vã abþineþi.

Deci, cu 5 abþineri, s-a aprobat componenþa comisiei de mediere.

Vã rog sã urmãriþi, în continuare, lista cu proiectele înscrise la vot final.

Poftiþi, domnule Sassu. Aveþi o chestiune prealabilã?

Da.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Faþã de ordinea de zi, faþã de votul final pe care trebuie sã-l dãm astãzi, existã o modificare care s-a fãcut prin încãlcarea regulamentului, ºi anume a art. 104 alin. 4, care spune cã votul final poate avea loc într-o ºedinþã consacratã acestui scop, este cazul zilei de azi, în ordinea definitivãrii proiectelor de lege sau a propunerilor legislative.

Nu este în ordinea definitivãrii, dovadã cã la ºedinþa de vot final care a avut loc pe data de 29 mai ºi când s-au votat 3 legi, faþã de acestã ordine de zi existã modificãri. Începând cu punctul 4, care ar fi trebui sã fie proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind constituirea Comisiei de privatizare la Societatea Comercialã ”SidexÒ, este cu totul altceva, ea devine poziþia 22 º.a.m.d.

Deci este o ordine de zi care s-a fãcut, repet, prin încãlcarea regulamentului ºi, în consecinþã, vã rog sã se revinã la ordinea normalã: legile, aºa cum au fost ele dezbãtute pe articole, aºa cum spune, repet, art. 104 din regulament, alin. 4.

Vã mulþumesc.

Stimate domnule deputat,

Îmi permit sã vã reamintesc cã în Biroul permanent ºi în Comitetul ordinii de zi, din care faceþi ºi dumneavoastrã parte, am decis, din motive de mai bunã organizare, sã trecem întâi legile organice. Nimeni din Comitetul ordinii de zi, nici chiar dumneavoastrã nu aþi avut atunci de obiectat împotriva acestei hotãrâri. Poftiþi.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Recunosc cã la acel Comitet al ordinii de zi nu am fost prezent, altfel nu eram de acord cu încãlcarea regulamentului. Consider cã nici Comitetul ordinii de zi, nici Biroul permanent, nici altcineva nu-ºi poate permite sã încalce regulamentul. Dacã nu ne convine regulamentul, nu-i nimic, facem o propunere de modificare. Dar nici o instituþie a acestui Parlament nu este mai presus de aceastã lege a noastrã, care este regulamentul.

Deci nu puteam aproba ºi nu putea Comitetul ordinii de zi sã aprobe o chestiune care este reglementatã clar în regulament. Dacã era interpretabilã, dacã era discutabilã, poate puteam sã stãm de vorbã. Dar aici lucrurile sunt foarte clare, se spune clar: ”în ordinea în care au fost ele dezbãtuteÒ.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Oricum, trebuie, iarãºi, sã vã reamintesc Ð greºealã sau omisiune Ð este o hotãrâre definitivã a Comitetului ordinii de zi. În regulament, noi nu am prevãzut o cale de atac sau o posibilitate ca în plen sã se decidã altceva decât a hotãrât Comitetul ordinii de zi.

Domnul Gheorghiof.

ªi dânsul, prezent la Comitetul ordinii de zi...

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**

## Domnule preºedinte,

Regret, aº fi fost încântat sã fiu la acel Comitet al ordinii de zi, ca sã încãlcãm o lege care, cu bucurie, a fost aprobatã în legislatura anterioarã, de cãtre cei care au fãcut parte din legislaturã ºi care au dat acest act care se numeºte ”Regulamentul Camerei DeputaþilorÒ. Nu am fost, întrucât aþi avut îndemânarea ºi ideea de a lipsi în perioada respectivã de la Comitetul ordinii de zi.

Practic, dumneavoastrã aþi pus o problemã pe care, în nici un caz, nu o putem ridica noi, care suntem un izvor de drept: noi creãm legea. Dacã dãm semnalul populaþiei în sensul cã o putem încãlca, pentru cã nu existã o cale de atac, atunci haideþi sã le spunem românilor: ”Puteþi încãlca orice, acolo unde nu existã cale de atac!Ò

Pentru cã dumneavoastrã aþi spus un lucru care nu este stipulat în regulamentul nostru. La art. 35 se vorbeºte de atribuþiile Comitetului ordinii de zi; coroborat

cu art. 34, veþi vedea cã acest Comitet al ordinii de zi poate sã modifice ordinea de zi, poate sã modifice legea în cazuri excepþionale, atunci când e vorba de a trece o lege pentru a fi dezbãtutã (nu vot, pentru a fi dezbãtutã!) pe un punct 2, 3, dacã ea este pe punctul 76. Dar când este vorba de vot, art. 104 alin. 3 vorbeºte în mod indubitabil, practic, nu se poate încãlca acea prevedere, cã se

## Stimate domnule deputat,

Vorbeaþi de semnalul pe care trebuie sã-l dãm opiniei publice. Nu ºtiu ce va înþelege opinia publicã când noi ne certãm de o jumãtate de orã dacã votãm o lege pe locul 3 sau o votãm pe locul 7. Care va fi dramatismul situaþiei cã noi inversãm aceastã ordine de zi? Poate ne explicaþi ºi lucrul acesta, domnule Gheorghiof. Apropo de constructivitate ºi de grija de a da un semnal bun opiniei publice.

Explicaþia este foarte simplã, domnule preºedinte. Nu imputaþi pãrþii drepte, cum stau eu (afarã de extremitate, bineînþeles), ceea ce dumneavoastrã aþi fãcut: aþi întârziat o orã, trebuia sã începem la ora 10,00 acum e ora 11 ºi noi discutãm de 5 minute. Deci populaþia trebuie sã priveascã real ceea ce se întîmplã, întârzierea care se petrece nu este din cauza noastrã. Este greu, într-adevãr, sã aduni 154 de deputaþi ca sã ai un vot favorabil. V-am recomandat înainte, îmi cer iertate cã am fãcut aceastã recomandare, dacã e sã lipseascã cineva, trimiteþi în strãinãtate opoziþia, ca sã puteþi vota legile. Vã mulþumesc.

Am înþeles, domnule deputat. Dacã toþi s-ar aºeza în bãncile lor în momentul când înregistreazã prezenþa, atunci am începe exact la timpul pe care îl doriþi. Poftiþi, domnule Pambuccian.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Eu am memorie foarte bunã. Comitetul ordinii de zi s-a întrunit ieri, s-a discutat un program, s-a discutat o prioritate a procesului legislativ, am luat cu toþii, fãrã obstrucþii, o hotãrâre. Haideþi sã ne þinem de hotãrârea aceea, pentru cã pauze putem sã cerem fiecare dintre noi de câte ori vrem ºi când vrem. Hai sã ne þinem de ce am hotãrât ieri ºi sã continuãm ºedinþa de astãzi.

Domnule deputat Sassu, poftiþi.

Domnul Pambuccian are memorie foarte bunã, numai cã eu cred cã vrea sã facã un anume joc ºi încurcã lucrurile. Ieri nu s-a discutat despre aceastã chestiune. Domnule Pambuccian, ieri nu s-a discutat despre ordinea de vot! ªi dacã vreþi sã spuneþi adevãrul, spuneþi cã s-a discutat, poate, în altã ºedinþã, în care, din nefericire, nici P.D.-ul, nici P.N.L.-ul n-au fost prezenþi! Dar asta este o altã chestiune. Unu la mânã. ( _Aplauze ale deputaþilor P.D. ºi P.N.L._ )

În al doilea rând, domnule..., vreau sã vã spun cã ieri materialele au fost primite cu un sfert de orã înainte de ºedinþã. Cine putea sã citeascã 164 de legi, sã vadã dacã e respectatã ordinea? Da? Asta este chestiunea!

Nu! Ieri s-a convocat Comitetul ordinii de zi ºi materialele s-au dat cu un sfert de orã înaitne! Dacã dumneavoastrã credeþi cã se poate face acest lucru...

În al treilea rând, vã întrebaþi de ce discutãm acest lucru ºi ce înþelege opinia publicã. Înþelege un singur lucru, cã Parlamentul respectã legea ºi nu cã Parlamentul încalcã legea! Despre asta este vorba. Este legea noastrã de funcþionare, am votat-o cu toþii, nu este cazul sã o încãlcãm ºi sã începem noi sã încãlcãm legea!

Dumneavoastrã sunteþi un om foarte logic, faceþi lumea care ne priveºte sã înþeleagã de ce este atât de dramatic dacã noi schimbãm ordinea de votare a douã legi? Haideþi sã nu discutãm numai de dragul de a împiedica Parlamentul sã adopte niºte legi, încercaþi sã fiþi constructiv!

## Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã aveþi o formaþie juridicã. Dacã dumneavoastrã mergeþi în tribunal ºi spuneþi: ”Hai, domnule, sã vedem, chiar aºa, e o problemã dacã se încalcã o lege?Ò atunci cred cã discutãm despre altceva... Este vorba de încãlcarea unei legi, este legea noastrã de funcþionare, nu ne putem permite sã o încãlcãm noi primii! ( _Vociferãri, proteste ale deputaþilor P.D.S.R._ )

Domnul Lucian Bolcaº, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.-ului.

Distinsul nostru coleg, domnul deputat Sassu, a fãcut apel la profesia de jurist ºi m-am simþit dator sã iau cuvântul. Pentru mine, ca om de drept, obiºnuit de mic cu peiorativul ”hachiþeÒ sau ”chichiþeÒ avocãþeºti, existã o distincþie clarã, în ceea ce priveºte legea, între uz ºi abuz. A uza de prevederile legii înseamnã a-i interpreta spiritul ºi a o face funcþionalã, a abuza de prevederile legii (ºi avem exemple suficiente chiar în acest Parlament ºi mai ales în legislatura anterioarã) înseamnã a abuza de formalisme juridice care nu servesc nimãnui, decât propriului tãu punct de vedere.

În ceea ce priveºte, prevederea din regulament, de la art. 104 invocatã, de la alin. 3...

Éalin. 4!

Alin. 4, pardon! este corectã. Aceasta este o ordine care este recomandatã, dar prevederea nu are un caracter imperativ, pentru cã este lipsitã de sancþiune. Nu existã prevedere cu caracter imperativ, care sã nu fie însoþitã de sancþiune.

În al doilea rând, atunci când Comitetul ordinii de zi, conform art. 81, stabileºte ordinea de zi, are în vedere anume prioritãþi, printre care se numãrã ºi rapoartele întocmite de comisiile de mediere. Or, aceasta, ce ni s-a dispus dezbaterii, este un raport al unei comisii de mediere.

Vã rog sã apreciaþi cã nu este cazul ºi nu este raþional sã blocãm lucrãrile Camerei.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze ale deputaþilor P.D.S.R. ºi P.R.M._ )

## Domnule Sassu,

Vã amintesc, apropo de lege: Comitetul ordinii de zi, organism stabilit prin regulament cu aceastã competenþã, din motive de constructivitate ºi de bunã organizare a acestei ºedinþe, a hotãrât. Pentru cã acolo nu erau televizoare sã se uite lumea la noi ºi am putut fi toþi logici. ªi dupã logica aceasta am hotãrât cu toþii sã aranjãm întâi legile organice ºi pe urmã celelalte. Haideþi sã avem un pic de respect faþã de opinia publicã!

( _Domnul Alexandru Sassu îºi exprimã intenþia de a interveni din nou. Vociferãri ºi proteste vehemente ale deputaþilor P.D.S.R. ºi P.R.M._ )

La ultima ºedinþã, de miercurea trecutã... Nu vã convine cã se încalcã o lege, nu vã convine... Sunteþi gata sã încãlcaþi orice lege, numai sã vã faceþi jocul? Da?! Eu cred cã primul lucru pe care trebuie sã-l facem este sã ne respectãm propria lege!

## Domnule preºedinte,

Data trecutã, miercuri, când aþi pus în discuþie, am gãsit împreunã articolul ºi am zis cã nu se poate. Lunea trecutã... Miercuri aþi fãcut-o, când nu eram prezent! ( _Vociferãri, proteste._ )

Domnul deputat Gaspar. ( _Vociferãri, proteste ale deputaþilor P.N.L., care solicitã sã i se dea cuvântul domnului deputat Titu-Nicolae Gheorghiof._ )

A cerut cuvântul încã de acum patru rânduri ºi nu cred cã este cazul sã monopolizaþi dumneavoastrã tribuna!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Textul care a fost invocat aici de domnul deputat Sassu, art. 104, însã este vorba de alin. 3, nu de alin. 4, în legãturã cu modul în care trebuie sã se desfãºoare votul, reprezintã o normã de recomandare. Este o normã care, de altfel, rezultã din modul cum începe textul: ”Votul **poate** avea locÒ. ªi pe urmã textul continuã ºi se aratã în ce mod se desfãºoarã.

## Domnule preºedinte,

Ori de câte ori a existat un conflict la nivel de grupuri, la nivel de Birou permanent, la nivelul Comitetul ordinii de zi, dacã vreþi, singurul în mãsurã sã decidã este plenul Camerei. Dumneavoastrã puteþi sã supuneþi votului plenului Camerei ca ordinea de desfãºurare a votului sã fie cea de pe listele pe care fiecare dintre deputaþi le-a primit. ªi în felul acesta cred cã se poate pune capãt acestei discuþii, care este o discuþie sterilã, este o discuþie care pur ºi simplu blocheazã lucrãrile. Este ora 1,00 ºi încã, pânã în prezent, Camera nu s-a exprimat în legãturã cu unul dintre proiectele de lege asupra cãrora trebuie sã ne dãm votul.

În ce priveºte trimiterile care s-au fãcut aici la celelalte texte, la art. 84 ºi 35, o sã vedeþi cã textele respective se referã la modificarea ordinii de zi, ceea ce este cu totul altceva decât în momentul de faþã, când suntem la exprimarea votului final asupra proiectului de lege.

Eu, de aceea, vã propun, domnule preºedinte, sã consultaþi plenul Camerei în legãturã cu desfãºurarea votului în aceastã zi.

Stimaþi colegi,

Într-o suveicã, pe care o înþelegem, se doreºte blocarea votului. Propun ca dupã ce îi dãm cuvântul domnului Gheorghiof, care s-a prezentat la tribunã fãrã sã-i dau cuvântul... Eu o sã-i dau cuvântul, dupã ce votãm întreruperea discuþiilor la acest punct de vedere.

Cine este pentru întreruperea discuþiilor, deci, dupã ce îi vom da cuvântul domnului Gheorghiof?

Deci dupã! Dar vedeþi cã mâinile sunt ridicate!

Votãm întreruperea.

Nu puteþi, domnule preºedinte, pentru cã mi-aþi dat cuvântul! Pe urmã, intrãm la vot. ( _Vociferãri, proteste ale deputaþilor din majoritate._ )

## **Doamna Viorica Afrãsinei (** _din salã_ **):**

Nu-þi dai seama ce penibil eºti?

Exprimaþi-vã, domnule deputat! Dar reþineþi altã datã, cuvântul îl dã preºedintele, deci nu îl luaþi dumneavoastrã, ca sã mã puneþi în situaþii necolegiale, de a vã trimite la loc. Deputatul îºi exprimã intenþia din salã ºi, dacã i se dã cuvântul, îl ia, nu se instaleazã abuziv la microfon.

Aveþi, acum, cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori ca, din calitatea pe care o aveþi, sã fiþi echidistant, aºa cum vã recomandã ºi regulamentul, ºi acel scaun pe care staþi. Aº dori ca atunci când vã exprimaþi, din punctul de vedere al regulamentului, sã faceþi aºa cum o spune regulamentul, de la acest microfon.

Nu, nu. Din punct de vedere al regulamentului, conduc ºedinþa ºi trebuie sã-l respect.

Cât priveºte alin. 104 alin. 3, aºa cum a spus ºi domnul ministru, distinsul deputat, domnul Gaspar, este adevãrat, e alin. 3, dar nu este o normã de

recomandare. Dacã era normã de recomandare, art. 104 nu spunea aºa cum spune: ”Votul final poate avea loc.Ò E adevãrat, poate avea loc oricând, într-o zi de marþi... Dar dupã virgulã spune cum va avea loc, care, fãrã nici o discuþie, nu poate sã fie confundat cu o normã de recomandare: ”în ordinea definitivãrii proiectelor de legeÒ. Nu este normã de recomandare acest lucru! Deci, regret, trebuie sã atenþionez acest lucru, e obligatorie.

Putem salva, domnule preºedinte, toatã situaþia aceasta, v-am spus ºi noi o solicitãm, grupul nostru parlamentar solicitã întrunirea Comitetului ordinii de zi. Pentru aceasta, vã solicitãm o pauzã de un sfert de orã de consultare, Comitetul ordinii de zi sã se întruneascã. ( _Rumoare, vociferãri, proteste vehemente._ )

Nu! ( _Aplauze ale deputaþilor P.N.L. ºi P.D._ )

Pauzã 10 minute. Vã rog sã rãmâneþi în salã, pânã când colegii noºtri de la Grupul parlamentar P.N.L. au o consultare.

Cu toþii!

Nu, nu, nu! Nu puteþi dumneavoastrã convoca Comitetul ordinii de zi, nu vã supãraþi! Aþi cerut o pauzã de consultãri, dupã regulament, vã dau pauzã de consultãri! Mergeþi sã vã consultaþi ºi în 10 minute veniþi încoace! PAUZÃ

## * * DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã ºi rog grupurile parlamentare sã-ºi verifice prezenþa! Rog ºefii grupurilor parlamentare sã adune deputaþii în salã! O sã facem apelul nominal!

Vã iese pasienþa, dacã facem aºa, trecem cu ºedinþa de vot sãptãmâna viitoare.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã aºezaþi, sã începem votul.

La ºedinþa pe care am avut-o cu ºefii grupurilor parlamentare am evocat oportunitatea de a sesiza Comisia pentru regulament, pentru a examina atribuþiile Comitetului ordinii de zi cu privire la stabilirea ordinii cronologice la lista de vot final. Deocamdatã, mergem pe lista care a fost aprobatã de Comitetul ordinii de zi în ultima sa ºedinþã.

Pe locul întâi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic. Este lege organicã. Vã propun ca toate legile înscrise pe ordinea de zi sã le votãm prin vot deschis.

Cine este pentru raportul comisiei de mediere la acest proiect de lege? Vã rog sã vã exprimaþi votul! Stimaþi colegi,

Vã rog pe toþi sã fiþi atenþi ºi sã vã manifestaþi votul potrivit propriei dumneavoastrã conºtiinþe, dar rãmâneþi cu mâna ridicatã, ca sã putem numãra. 245 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 245 voturi pentru ºi douã abþineri, s-a adoptat primul raport.

La punctul 2 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a 4-a Ð ”Reþeaua de localitãþiÒ, cu caracter organic.

Cine este pentru? 255 de voturi pentru. Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? 16 abþineri.

Cu 255 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 16 abþineri, s-a adoptat ºi acest proiect.

La punctul 3 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001 pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti, lege cu caracter organic. Este necesar votul majoritãþii.

Cine este pentru?

## **Domnul Ion Mogoº**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Suntem la vot, domnule deputat.

## **Domnul Ion Mogoº**

**:**

Doresc cuvântul pentru o declaraþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Declaraþii asupra votului puteþi face dupã vot.

## **Domnul Ion Mogoº**

**:**

## Domnule preºedinte,

Nu asupra votului vreau sã fac o declaraþie, ci înaintea votului eu vreau sã fac o apreciere.

Haideþi totuºi sã ne respectãm puþin. Deci la ºedinþa de vot nu se fac dezbateri.

Aveþi cuvântul douã minute.

## Stimaþi colegi,

Sã ºtiþi cã nu obstrucþionez în nici un mod votarea acestei legi.

Vreau sã fac o apreciere în legãturã cu oportunitatea acestui proiect de lege ºi nu vãd de ce ar putea sã vã deranjeze. Dar nu port un dialog, pentru cã mi s-a dat cuvântul.

Este o lege, ºi o profesie, aº putea spune, exclusiv liberalã, cel puþin în concepþia ei, dar dupã cum a fost parcursã, de la ordonanþã de urgenþã ºi cu cele douã faze, în Senat ºi în Camera Deputaþilor, în dezbatere la comisiile de specialitate. Numai cã aceastã ordonanþã, Ordonanþa nr. 18, trebuia sã prevadã termene mai scurte, ca sã poatã fi aplicatã cât mai repede cu putinþã aceastã lege, în condiþiile în care se realizeazã o rupturã în actul de justiþie, pentru cã executarea silitã este un moment în desfãºurarea procesului care nu trebuia rupt în acest mod. Astfel, foarte multe alte neajunsuri au ordonanþa în sine ºi proiectul de lege, însã ea prezintã o utilitate ºi militez în principiu pentru adoptarea ei.

Mulþumesc.

Cine este pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2001? 211 voturi pentru.

Voturi împotrivã? 77 de voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri.

211 voturi pentru, 77 împotrivã ºi 6 abþineri. Domnul Sassu a dorit sã explice votul împotrivã. Am rugãmintea sã avem rãbdarea necesarã.

Voi spune ce am de spus numai într-un singur cuvânt, ca sã nu þin pe loc lucrãrile.

Prin aceastã lege, care poate ar fi fost necesarã, dar în nici un caz în forma în care a apãrut ea, se stabileºte un lucru care, dupã pãrerea noastrã, este total împotriva spiritului social-democraþiei. Este vorba de punerea la mezat a actului de judecatã. Dupã ce existã o sentinþã, executorii judecãtoreºti, contra platã, îl pun în aplicare sau nu, prin stabilirea unui plafon minim, neexistând un plafon maxim pentru aceasta. Practic, aplicarea actului de judecatã rãmâne la mâna unui corp al executorilor judecãtoreºti care îºi pot fixa preþuri, astfel încât, pânã la urmã, dreptatea împãrþitã de justiþie sã nu poatã fi pusã în aplicare.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Trecem la punctul 4 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 35/2001 privind abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/1999 pentru modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996 ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea ºi completarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, precum ºi pentru modificarea Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 4 abþineri.

S-a adoptat proiectul de lege de la punctul 4.

Vã rog, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Pentru a nu se înþelege cã Grupul P.N.L. face obstrucþie sistematicã, doresc sã spun cã am votat pentru eliminarea acestei ordonanþe pentru cã Legea nr. 103 a fondului cinegetic este o lege foarte bunã ºi vom spune punctul nostru de vedere acolo.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 5 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranþa barajelor, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 283 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Douã. ## **Domnul Viorel Gheorghe Coifan**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi de la liberali, haideþi sã pãstrãm totuºi o mãsurã.

## Domnilor colegi,

Legea pe care am votat-o este o lege foarte bunã, dar aº dori sã vã supun atenþiei o chestiune importantã pe care a ridicat-o un coleg de-al nostru de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, ºi anume cã deþinãtorii de baraje, indiferent care sunt ei, trebuie sã se ocupe de inventarierea ºi monitorizarea lor. Argumentul pentru respingerea acestui amendament a fost unul pueril, ºi anume cã nu se poate asigura aceastã inventariere.

Noi credem cã este foarte important pentru viitorul hidroenergeticii noastre ca fiecare deþinãtor de baraj sã facã acest lucru.

Vã mulþumesc ºi vã rog sã reflectaþi cã putem îmbunãtãþi aceastã lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 6 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea alin. 1 al art. 103 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 279 de voturi pentru, douã abþineri, s-a adoptat acest proiect de lege.

## **Domnul Ion Mogoº**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi liberali, eu vã doresc deplin succes ca sã obþineþi cât mai multe puncte imagistice din aceste intervenþii.

Dacã dumneavoastrã credeþi cã, cu asemenea intervenþii, veþi repara ceea ce aþi obþinut în 2000, eu mã îndoiesc.

Poftiþi.

Îmi veþi da dreptate, domnule preºedinte, în ceea ce priveºte intervenþia mea la microfon acum. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fondul legii vizeazã Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992.

Intervenþia mea vreau sã fie apreciatã în legãturã cu autoritatea ºi demnitatea pe care trebuie sã o aibã comisia sesizatã în fond cu raport la o asemenea lege. Aceasta, pentru a se aprecia cã fondul acestei legi trebuia discutat la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, ºi nu la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã. Spun acest lucru chiar dacã vizeazã un raport de muncã în cadrul activitãþii magistraþilor, dar legea de bazã este

Legea pentru organizarea judecãtoreascã ºi aici urma sã aibã loc modificarea respectivã.

## Domnule preºedinte,

Din respect pentru cei care ne-au votat ºi ne-au trimis în Parlament, vã rog ca înainte de a da cuvântul indiferent cãrui deputat sã întrebaþi asupra naturii intervenþiei sale ºi, în raport de aceasta, sã-i daþi cuvântul, fie cã este vorba de explicaþie de vot, fie cã este vorba de moþiune de procedurã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte. Sunt douã chestiuni de procedurã.

Vã doresc succes în aprobarea problemei de procedurã. Poftiþi.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt douã chestiuni de procedurã.

În primul rând, vreau sã reamintesc tuturor colegilor cã grupurile parlamentare pot desemna un deputat sã explice de ce grupul parlamentar voteazã într-un fel sau altul.

A doua chestiune de procedurã, domnule preºedinte, cu tot respectul pe care vi-l port: vreau sã vã spun cã declaraþii pe care le-aþi fãcut înainte de a da cuvântul domnului Olteanu le puteþi face la o declaraþie politicã, nu din înalta posturã în care vã aflaþi.

Dacã vreþi, în al treilea rând, pentru a lãmuri o datã pentru totdeauna, vreau sã vã citesc art. 142: ”Preºedintele Camerei Deputaþilor cheamã la ordine pe deputaþii care tulburã dezbaterile sau creeazã agitaþie. El poate întrerupe ºedinþa când tulburarea persistã...Ò, ºi ea persistã, ”...ºi poate dispune eliminarea din salã a persoanelor care împiedicã în orice mod desfãºurarea normalã a lucrãrilor.Ò

Manifestãri ale unor colegi care ne cer sã pãrãsim sala de ºedinþã vã obligã, domnule preºedinte, sã luaþi atitudine.

Eu înþeleg cã unii poate au vocaþia ºi tentaþia partidului unic, partidului totalitar, dar suntem totuºi într-un Parlament democratic.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc pentru sugestii.

Poate îmi sugeraþi ºi cum pot sã intervin atunci când anumiþi deputaþi, nu dumneavoastrã, încearcã sã blocheze lucrãrile Parlamentului.

La punctul 7 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate academice în cadrul Academiei Române, lege cu caracter organic. Cine este pentru? 287 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Douã abþineri. ## **Domnul Anton Ionescu**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

Aveþi împuternicirea grupului parlamentar sã explicaþi votul. Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca sã vedeþi cã nu obstrucþionãm deloc lucrãrile, Grupul parlamentar P.N.L. a votat pentru, pentru cã prin aceastã ordonanþã s-a creat un act de dreptate pentru Academia Românã care, pânã la apariþia acestei ordonanþe, nu putea organiza doctoratul. De acum, în cadrul Academiei, cu specialiºtii dânºilor, pot organiza în condiþiile legale doctoratul. Diplomele vor fi avizate tot de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Vã mulþumesc.

tatea ºi unitãþilor fãrã personalitate juridicã sã foloseascã acest gen de activitate, motiv pentru care grupul nostru liberal a votat pentru.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 10 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 245 voturi pentru. Împotrivã?

Stimaþi colegi de la P.R.M., vã rog sã exprimaþi clar votul.

Îmi cer scuze colegilor de la P.R.M., dar vã rog sã vã repetaþi votul, pentru cã nu putem numãra din 20 în 20. Vã ia o datã 67 de voturi pentru ºi 20 de abþineri.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

Este vorba de voturile contra care s-au exprimat.

La punctul 8 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 246 voturi pentru. Împotrivã? 17 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Cu 246 de voturi pentru, 17 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Domnul Lepºa vrea sã explice votul Partidului Democrat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aþi putut observa cã nu obstrucþionãm. La precedentul proiect am fost pentru, pentru cã, aºa cum s-a explicat, suntem de acord ca Academia Românã sã conducã doctorate, dar totuºi noi dorim sã separãm învãþãmântul de stat de învãþãmântul particular. În opinia noastrã, ºi chiar ºi în comisie grupul nostru a votat împotrivã, pentru cã nu este normal ca învãþãmântul de stat de fapt sã treacã în învãþãmânt particular. De aceea, votul nostru a fost împotrivã.

## Mulþumesc.

La punctul 9 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 287 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 287 pentru, 3 abþineri, s-a votat acest proiect de lege.

Vã rog sã explicaþi votul constructiv al dumneavoastrã.

## **Domnul Marin Anton:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

A fost necesarã aceastã completare ºi modificare a art. 8 în regim de urgenþã, întrucât a fost creatã posibili-

Este vorba de felul cum numãrãm, domnule Bolcaº. Nu aveþi nici o vinã dumneavoastrã.

Deci vã rog sã vã exprimaþi votul, câþi sunteþi împotrivã ºi câte abþineri.

Câte abþineri sunt?

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu sunt surprins, ºi nu numai eu, ci suntem foarte mulþi colegi surprinºi. Dumneavoastrã nu puteþi consulta un singur grup parlamentar. Dumneavoastrã consultaþi, dacã doriþi sã consultaþi încã o datã, întreg plenul.

Vã rog sã mã iertaþi, domnule preºedinte. Procedurã. În primul rând, nu se ia cuvântul în timpul exprimãrii votului.

În al doilea rând, nu s-a consultat un grup parlamentar, ci aripa din stânga sãlii, unde secretarii nu au numãrat voturile.

Reproºul meu pentru domnii secretari este cã n-au enunþat clar împotrivã ºi n-au enunþat distinct abþineri. Asta este.

Vã rog sã dispuneþi repetarea pentru împotrivã ºi abþineri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Repetãm votul la punctul 10, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri.

Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman:**

Ordonanþa de retrocedare a unor bunuri care tocmai a fost votatã are douã hibe. Prima dintre ele este cã nu retrocedeazã decât câte 10 imobile de cult...

## **Domnul Ionel Olteanu**

**:**

Nu s-a terminat procedura de vot.

Cum nu s-a terminat procedura de vot?!

Domnilor colegi, nu s-a terminat votul.

Am numãrat voturile pentru, care au fost 245.

Cine este împotriva proiectului de la punctul 10? 34 voturi împotrivã.

Abþineri? 33 de abþineri.

Deci au fost 245 de voturi pentru, 34 împotrivã ºi 33 de abþineri.

Doriþi sã explicaþi votul. Aveþi cuvântul.

Da. Îmi cer scuze cã am intervenit adineauri. Nu voiam sã deranjez votul, dar am avut impresia cã s-a refãcut numãrãtoarea înainte.

Deci ordonanþa aceasta are douã hibe. Noi am votat pentru ea. Hibele sunt, o datã, cã s-au restituit doar câte 10 imobile de comunitate, ceea ce perpetueazã de fapt nedreptãþile la care au fost supuse aceste comunitãþi care au avut asemenea proprietãþi. Iar a doua esteÉ Creeazã o inechitate între cetãþenii persoane fizice care de ani de zile încearcã sã-ºi recupereze proprietãþile care au fost luate tot de statul hoþ, ºi care nu au reuºit acest lucru, ºi care sigur cã sunt dezavantajaþi. Totuºi, este un pas înainte cã s-a fãcut aceastã restituire. Drept pentru care, noi am votat pentru.

Domnul Bolcaº, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vã rog sã luaþi act, domnilor colegi, cã partidul nostru ºi grupul nostru parlamentar se pronunþã ferm pentru restituirea cãtre comunitãþile etnice ºi religioase a imobilelor care le aparþin. Însã, în cazul particular al acestei ordonanþe care nu are aspect de generalitate, ci priveºte individual anumite imobile, s-a strecurat o flagrantã nedreptate în ceea ce priveºte un imobil care aparþine Liceului ”ªincaiÒ din localitatea Cluj-Napoca, care a fost ºi trebuie sã rãmânã totdeauna românesc. Aceasta explicã votul nostru.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Poftiþi.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vã rugãm sã faceþi o numãrãtoare a deputaþilor prezenþi în salã, deoarece s-a trecut de la 247

de votanþi la 311, într-o perioadã în care nu a mai intrat nimeni, ba din contrã au ieºit.

Vã rog, deci, nu apel nominal, o numãrãtoare sã ºtim cum stãm cu cvorumul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã numãraþi.

Stimaþi colegi,

În mod colegial, vã rog sã examinaþi dacã toate intervenþiile acestea sunt... Între timp, dumneavoastrã vã rog sã numãraþi voturile, domnule secretar.

Admit, de pildã, cã la acest punct 10 era necesarã o explicaþie. Este un proiect cu rezonanþe politice ºi, în mod corect, v-aþi exprimat opinia.

V-aº ruga sã reflectaþi dacã la toate celelalte, unele dintre ele având caracter tehnic ºi fãrã nici o rezonanþã, dacã, chiar la toate, trebuie sã exprimaþi votul sau dacã nu apare cã dumneavoastrã, intervenind, aþi dori, de fapt, sã blocaþi... Deci, colegial, vã rog sã examinaþi ºi sã reflectaþi cum procedaþi în continuare.

Iar în privinþa diferenþelor de vot, uitaþi-vã în salã: sunt momente când unii dintre colegi nu voteazã nici pentru, nici împotrivã, nici... Deci existã o explicaþie logicã, nu trebuie sã numãrãm...

Stimaþi colegi,

Contestaþi prezenþa în salã a domnului deputat Stoica?

Deci este prezent ºi a pus de acord prezenþa dânsului cu condica.

Sunt prezenþi 289.

La punctul 11, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, lege cu caracter organic. Cine este pentru? 233 de voturi pentru. Împotrivã? 34 voturi împotrivã. Abþineri? Douã.

Cu 233 pentru, 34 împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat acest proiect de lege.

Vreþi sã explicaþi votul? Poftiþi.

## **Domnul Ovidiu-Virgil Drãgãnescu:**

Înþeleg, stimaþi colegi, cã nu vã prea intereseazã ce gândesc ºi alþii, în afara ideilor dumneavoastrã unice, dar nu trebuie sã vociferaþi, deoarece se aude. Nu suntem dincolo de deal, suntem tot aici, în aceeaºi salã.

Deci, stimaþi colegi, am votat împotriva acestui proiect de lege, deoarece aceastã lege introduce câteva lucruri total nedemocratice, împotriva principiilor consacrate ale statului de drept.

De exemplu, la art. 3 alin. 4 se prevede pentru prima oarã, contrar prevederilor Constituþiei, cã Direcþia Parchetelor Militare ºi a Instanþelor Militare se subordoneazã Ministerului Apãrãrii. Aceasta este exact ceea ce scrie acolo. Noi am insistat ca aceastã subordonare sã fie detaliatã în lege ºi nu sã o lãsãm pe seama unui protocol care se va stabili, mai devreme sau mai târziu, dacã se va stabili vreodatã, între ministrul apãrãrii, ministra de justiþe sau soþul Domniei sale ºi, bineînþeles, procurorul general al Republicii.

Din pãcate, dumneavoastrã nu aþi dorit sã introducem în acel articol faptul cã aceastã subordonare este doar de naturã administrativã sau organizatoricã ºi aþi lãsat astfel o portiþã deschisã spre o viitoare subordonare, inclusiv în ceea ce priveºte activitatea de justiþie.

De asemenea, într-unul din ultimele articole ale acestei legi, apare obligativitatea tuturor persoanelor fizice ºi juridice de a furniza orice tip de informaþie agenþilor Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei. Aceastã prevedere _in extenso_ , care face referire la toþi ºi la tot ce ar putea interesa Direcþia de Informaþii a Armatei, noi, de asemenea, o considerãm nedemocraticã ºi am votat împotrivã.

Tot prin aceastã lege, se introduc ºi cadrele acoperite, aceeaºi manie pe care am observat-o ºi la Ministerul de Interne, ºi la alte servicii din sistemul de apãrare naþionalã. Or, noi am spus clar cã, atâta timp cât nu este definit în Codul penal ce înseamnã agent acoperit, ce atribuþii are, ce drepturi ºi obligaþii, care sunt limitele activitãþii unui agent acoperit, nu putem astfel sã introducem, în tot felul de legi organice care privesc organizarea unor ministere sau a unor direcþii din ministere, ofiþeri acoperiþi.

ªi, nu în ultimul rând, se prevede un text care a fost mediat, cã Ministerul Apãrãrii Naþionale este cel care conduce, îndrumã, coordoneazã activitatea de comerþ privind importul ºi exportul de produse cu destinaþie militarã Ð ºi am fost de acord cu acest lucru Ð, dar doar acelea care se aflã în arsenalul armatei. Nu chiar orice miºcã în þara aceasta, import ºi export de produse cu destinaþie militarã trebuie sã treacã prin acest control.

Deci acestea sunt, stimaþi colegi, motivele pentru care am votat împotriva acestei legi ºi poate þinem cont de ele ºi, într-o zi, vom reformula aceste texte de lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Bolcaº. Poftiþi!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

E o problemã de procedurã. Îmi daþi voie, primeazã! Vã cer scuze, distinsul nostru coleg, cãruia îi respect punctul de vedere, s-a adresat sãlii cu ”stimaþi colegiÒ, dupã ce a început cu cuvintele ”înþeleg cã nu prea vã intereseazã ceea ce se întâmplã în aceastã salãÒ.

Personal, mã simt jignit ºi cer scuze publice.

Vã rog sã dispuneþi, domnule preºedinte!

## Stimaþi colegi,

În timp ce mã îndreptam spre microfon, o voce stridentã, care îmi pare rãu cã nu s-a auzit pânã acolo, mi-a spus foarte clar: ”Nu-l lãsaþi sã vorbeascã! Oricum, nu ne intereseazã.Ò

Deci cu acel coleg sau acea colegã am discutat, ºi nu cu ceilalþi. Faþã de ceilalþi, dacã nu au auzit aceasta, îmi cer scuze.

Aceasta e altceva! Poftiþi!

## **Domnul Dumitru Octavian Mitu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fac aceastã precizare, întrucât lucrãrile care se desfãºoarã aici sunt urmãrite ºi pe hol de cãtre presã.

Colegul de comisie, cel care a vorbit, cred cã nu a citit bine legea. Nu existã, în conþinutul Legii de organizare ºi funcþionare a Ministerului Apãrãrii Naþionale, nici o prevedere care sã oblige cetãþenii sã dea informaþii, în toate formele, agenþilor Direcþiei de Informaþii a Armatei. Cred cã, probabil, a avut dânsul vreun proiect în sensul acesta ºi voiam sã fac aceastã precizare.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 12: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor Ñ lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 253 de voturi pentru. Împotrivã? Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? 17 abþineri.

- Cu 253 voturi pentru, 17 abþineri, s-a adoptat legea

- de la punctul 12.

- Poftiþi, domnule deputat.

- Sunteþi repartizat sã vã exercitaþi rolul, înþeleg! Poftiþi!

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac precizarea cã sunt împuternicit de Grupul liberal sã explic abþinerea votului de la aceastã lege.

Deci, dupã cum cunoaºteþi, spãlarea banilor obþinuþi din activitãþi ilegale este o infracþiune foarte cunoscutã în þãrile civilizate, în þãrile cu o economie de piaþã.

În acest sens, legea pe care aþi votat-o astãzi vine ºi stabileºte un nivel de salarizare în concordanþã cu salariile organelor autoritãþilor judecãtoreºti, pentru salariaþii Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor murdari.

În acelaºi timp însã celelalte instituþii, celelalte organe de control care efectueazã aceeaºi muncã cu salariaþii Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, ºi mã refer aici la comisarii Gãrzii Financiare, la ofiþerii Poliþiei economice ºi la alte instituþii, au salarii mai mici la o muncã echivalentã ºi de multe ori poate mai complexã decât a celorlalþi. Ar fi trebuit ca ºi salariaþii acestor instituþii sã fie în concordanþã cu salarizarea colegilor de la Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor murdari.

Pentru aceastã neconcordanþã, noi ne-am abþinut astãzi de la votul final.

Vã mulþumesc.

La punctul 13: proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale; lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru. Împotrivã? 32 voturi împotrivã.

Abþineri?

Deci unii nu au votat nici pentru, nici împotrivã. E dreptul lor.

233 de voturi pentru, 32 împotrivã.

Poftiþi! Sã nu vã erodaþi, domnule coleg!

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã vã fac precizarea cã am împuternicirea Grupului Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat sã explic votul negativ.

Vã mulþumesc.

Deci prin legea pe care aþi adoptat-o astãzi, aºa cum se spune ºi în expunerea de motive, se considerã cã se acordã finanþelor publice locale o mai mare independenþã pentru sporirea acestei activitãþi în cadrul consiliilor locale, pentru creºterea responsabilitãþii ºi competenþelor organelor locale.

Totuºi, este un articol care a fost introdus aici, la art. 8, care se referã la Consiliului municipal Bucureºti ºi prin care se spune textual cã se acordã 60%, se repartizeazã 60%...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã pãstraþi rãbdarea ºi sã nu pãrãsiþi sala!

Poftiþi!

Deci la acel art. 8 se precizeazã în mod expres cã, la Bucureºti, Consiliul general al municipiului repartizeazã pe fiecare sector sumele respective, pentru independenþa financiarã a sectoarelor.

## Domnilor colegi,

Sã ºtiþi cã în Bucureºti subvenþiile pentru termoficare, pentru transportul în comun ºi pentru apã ºi canal reprezintã circa 80% din bugetul municipiului Bucureºti ºi nu se pot repartiza sume echivalente ºi pentru sectoare, care nu au în atributele lor ºi aceste utilitãþi. Termoficarea în Bucureºti este centralizatã, transportul în comun este centralizat.

Indiferent cât am dori sã acordãm aceastã independenþã sectoarelor, din anumite motive politice, trebuie sã recunoaºtem totuºi cã Primãria Municipiului Bucureºti este una singurã, cã reprezentarea este a Primãriei Municipiului Bucureºti, ºi nu a sectoarelor Municipiului Bucureºti ºi, în acest sens, independenþa financiarã trebuie în primul rând acordatã Primãriei Municipiului Bucureºti, ºi nu sectoarelor.

Printr-o întâmplare, e adevãrat, sectoarele au o coloraturã politicã ºi Primãria Generalã a Capitalei are altã coloraturã politicã. Se încearcã sã se accentueze aceastã coloraturã ºi pe bazã financiarã.

Acesta este votul negativ pe care-l dãm...

## L-aþi dat!

## Mulþumesc.

La punctul 14: propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului; lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 277 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 277 voturi pentru ºi douã abþineri, s-a votat ºi acest proiect.

Chiar eram alarmat cã acesta rãmâne nemarcat! Poftiþi, domnule deputat!

Deci am rugãmintea sã þineþi seama cã nu sunt dezbateri generale, cum au fãcut o serie dintre colegii dumneavoastrã.

## **Domnul Viorel Gheorghe Coifan:**

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc pentru recomandare ºi voi þine cont de

ea.

## Domnilor colegi,

Doresc doar sã spun, în numele Partidului Naþional Liberal, cã trãim un moment fast astãzi, dar v-o spun ºi ca vânãtor.

Este o lege importantã pe care am votat-o astãzi, este o lege care se racordeazã circuitului legislativ comunitar. Totuºi, îmi permit sã atrag atenþia, din punct de vedere al Partidului Naþional Liberal, care a înþeles ºi a votat aceastã lege, cã existã douã chestiuni ce trebuie sã ne îndemne sã reflectãm, ºi anume faptul cã se introduce o asimetrie între Statutul asociaþiilor de vânãtoare, mã refer atât la A.G.V.P.S., cât ºi la celelalte asociaþii, ºi administratorii fondurilor de vânãtoare.

E vorba de art. 4. Acolo, în textul legii, recunoaºtem dreptul asociaþiilor de vântoare sã practice vânãtoarea pe terenurile de vânãtoare administrate din fondul de stat. ªi nu admitem sã se facã acest lucru ºi cu administratorii fondurilor de pãdure comunalã, pentru cã va deveni, vor fi aceste pãduri comunale, ºi a pãdurilor proprietate privatã.

De asemenea, aº atrage atenþia cã, la art. 5, Asociaþia Generalã a Vânãtorilor ºi Pescarilor Sportivi, ºi eu aparþin acestei asociaþii, primeºte puteri mari, ºi anume ea este aceea care nu numai comunicã celorlalte asociaþii ce se întâmplã la Autoritatea Naþionalã de Vânãtoare, ci ºi duce la îndeplinirea anumitor obligaþii. Cred cã este o putere mare oferitã acestei organizaþii, mai mult decât atâta, chiar un monopol.

De asemenea, aº dori sã atrag atenþia cã acum vom vota în procedurã de urgenþã, peste o sãptãmânã sau douã, o lege foarte importantã, cea cu prevenirea cruzimii împotriva animalelor ºi cred cã, dacã vom face împreunã un Cod european de protecþie a animalelor, fie sub formã cinegeticã, fie sub cealaltã formã, vom face o treabã bunã.

Vã mulþumesc pentru rãbdare ºi atenþie.

## Stimaþi colegi,

Sã-l ascultãm ºi pe domnul vicepreºedinte Duvãz care, probabil, va exprima numai punctul de vedere al Partidului Democrat ºi Asociaþiei profesionale vânãtoreºti din care face parte.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã exprim întâi ºi întâi punctul de vedere al celui care a iniþiat Legea nr. 103, încã din 1994, care a reuºit sã fie adoptatã în 1996. ªi, ca iniþiator al acestei legi, îmi permit sã spun cã aceste modificãri, în linii mari, au fost lucruri bune. Legea, ca orice lege, pânã la urmã este un compromis.

Vreau sã recunosc iniþiatorilor acestor modificãri faptul cã au avut disponibilitatea sã recepþioneze, cu multã deschidere, amendamentele care s-au fãcut de cãtre opoziþie ºi sã ajungã la o formulã comunã în cea mai mare parte a locurilor, motiv pentru care Partidul Democrat a votat pentru aceste modificãri, cu menþiunea însã cã atribuþiile pe care asociaþia generalã le primeºte în legãturã cu verificarea, coordonarea, dacã vreþi, ºi controlul aplicãrii dispoziþiilor legale emise de administratori este, în continuare, nepotrivitã, pentru cã aceastã asociaþie nu este un organ nici de comandã, ºi nici de control. Este expresia sumei asociaþiilor care sunt în spiritul legii organizate prin libera asociere ºi sunt de drept privat.

Din cauza aceasta, acest lucru sper sã se adopte, sã se modifice, când înþelegerea noastrã va depãºi momentul acesta fierbinte. Oricum, este un lucru bun cã am adoptat aceste modificãri.

Vã mulþumesc.

Punctul 15, proiectul de Lege pentru declararea ca municipiu a oraºului Bãileºti, judeþul Dolj.

Sã vedem cine se pune rãu cu oltenii, cine se pune rãu cu ºarpele de dudãu! Ia sã vedem!

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? O abþinere. Deci 287 pentru ºi o abþinere. Poftiþi! Ce intervenþie vreþi sã faceþi?

Domnule preºedinte, sunt iniþiatorul acestei legi.

Poftiþi!

## **Domnul Cornel Boiangiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc, domnilor colegi, pentru faptul cã s-a fãcut un act de dreptate faþã de municipiul Bucureºti, prin bunãvoinþa... municipiul Bãileºti, prin bunãvoinþa dumneavoastrãÉ

ºi _É_

Aveþi o premoniþie. Poate se mutã capitala acolo.

## **Domnul Cornel Boiangiu:**

Nu-i nici o problemã. E dorinþa noastrã, a oltenilor, ºi s-ar putea sã se întâmple ºi aceasta! În orice caz, vreau sã vã spun cã este un act de dreptate faþã de primarul Ioan Negreþ ºi Consiliul orãºenesc Bãileºti, care, în 26 martie, au fãcut demersurile necesare pentru declararea oraºului Bãileºti ca municipiu ºi, atunci, împreunã, eu, în calitate de senator liberal ºi domnul senator P.D.S.R., Ioan Predescu, am fãcut toate demersurile necesare, s-a votat în 29 iunie de cãtre Senat ºi vã mulþumesc dumneavoastrã cã astãzi aþi fãcut acest act de dreptate faþã de oraºul lui nea Mãrin. Mulþumesc frumos!

Da. Domnul deputat Viorel Hrebenciuc, domnul vicepreºedinte Viorel Hrebenciuc. Poftiþi!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule preºedinte,

Având în vedere cã mai avem 5 minute ºi se terminã programul de lucru, vã fac propunerea sã facem un Birou permanent imediat, în pauzã, la 12,30, care sã propunã

Comitetului ordinii de zi prelungirea programului, astãzi, pânã terminãm votul final, având în vedere apetitul colegilor noºtri în a susþine proiectele de lege.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Ne-a relaxat ºi ne-a umplut de entuziasm propunerea domnului deputat, dar a greºit ora: programul e pânã la ora 13,00 astãzi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci la ora 13,00 convoc Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi apoi Comitetul ordinii de zi.

Continuãm lucrãrile pânã la ora 13,00.

La punctul 16: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor de liberã practicã pentru servicii publice conexe actului medical; lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 246 voturi pentru.

Împotrivã? Abþineri? 7 abþineri.

Staþi un pic, cã nu am terminat cu rezultatul votului!

246 voturi pentru, 7 abþineri.

Stimaþi colegi din partea dreaptã,

Vã semnalez faptul cã unii dintre dumneavoastrã nu voteazã nici pentru, nici contra, nici nu se abþin. Deci nu mai ridicaþi impedimente, cã am greºit la numãrãtoare!

Aveþi dreptul sã nu votaþi nimic, dar nu mã puneþi pe mine în situaþia sã constat cã ar fi greºit numãrãtoarea colegii mei.

Poftiþi!

## **Domnul Ion Luchian:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doctor Luchian sunt, deputat P.N.L. de Prahova.

În numãrul mare de legi pe care le-am votat noi aici, cred cã ºi sãnãtatea trebuia sã-ºi gãseascã locul ºi o intervenþie din partea Comisiei de sãnãtate, recte din partea mea, cred cã nu trebuie sã deranjeze foarte mult.

Acest proiect de lege vine sã completeze legislaþia în domeniul sãnãtãþii, pentru activitãþi care sunt altele decât cele strict medicale. Comisia de sãnãtate, practic, a avizat favorabil ºi amendamentele depuse, nefãcându-se politicã de grup acolo.

Vreau sã vã spun cã se face doar politica poporului român, politica sãnãtãþii.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc.

La punctul 17, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate; tot lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 260 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 5 abþineri.

Cu 260 voturi pentru, 5 abþineri, s-a votat ºi acest raport.

Poftiþi! Doamna Ivãnescu.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

Mulþumesc colegilor pentru votul dat astãzi.

Eu aº dori, pentru cã majoritatea colegilor sunt noi, sã înþeleagã pentru ce mulþumesc.

Eu am iniþiat, în calitate de deputat, un proiect de lege cu acest conþinut. Pentru cã procedurile parlamentare de atunci durau foarte mult, a fost adoptat, prin procedura ordonanþei de urgenþã, de Guvernul trecut ºi mulþumesc cã astãzi, prin voinþa dumneavoastrã, aceastã iniþiativã profund social-democratã a cãpãtat caracter de lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 18, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerþului, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 242 voturi pentru.

Împotrivã? Abþineri?

242 voturi pentru, un vot contra ºi 31 abþineri Ð cu acest scor, s-a adoptat proiectul de la punctul 18.

La punctul 19, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 189/Õ98 privind finanþele publice locale, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 265 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt nici abþineri.

Cu 265 voturi pentru, nici o abþinere, nici o împotrivire, s-a adoptat.

Domnul Nini Sãpunaru.

Este finanþistul de serviciu al stimaþilor noºtri colegi de la Partidul Naþional Liberal.

## **Domnul Nini Sãpunaru:**

Domnule preºedinte,

Existã o regulã a democraþiei în care majoritatea trebuie sã respecte minoritatea. Avem anumite drepturi, uzãm de ele în mod democratic, dumneavoastrã trebuie sã le respectaþi aºa cum ºi noi le-am respectat la vremea respectivã.

Proiectul de lege care este supus astãzi votului final modificã Legea nr. 189/1998 privind finanþele publice locale în scopul adoptãrii acquis-ului comunitar. Noi am votat pentru, au fost câteva chestiuni pe care nu le-am înþeles, probabil o fricã a partidului aflat la putere; de exemplu, la art. 1, punctul 2, punctul 6[1] va avea urmãtorul cuprins: s-a schimbat acolo unde ”autoritatea administraþiei publice locale este acþionar majoritarÒ.

Domnilor, sã ºtiþi cã în timp s-ar putea ca aceste regii locale sau întreprinderi de interes local sã fie privatizate ºi tot s-ar putea sã aibã nevoie de credite externe ºi atunci s-ar putea ca beneficiarul acelor servicii sã îi acorde aceastã garantare. Dar, mã rog, aceasta a fost opinia dumneavoastrã în actuala situaþie din România ºi am fost de acord cu ea.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 20, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid ºi stabilirea regimului de urmãrire ºi judecare în procedurã de urgenþã a unor fapte penale, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 265 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere. 265 pentru, o abþinere.

Poftiþi!

Nu, stimate domnule Puiu Haºotti, v-aº ruga sã fiþi atenþi la colegii dumneavoastrã, câþi nu îºi exprimã votul, ºi pe urmã, dacã apreciaþi... Poftiþi!

## **Domnul Marin Anton:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul ordonanþei îl constituie reglementarea activitãþilor persoanelor juridice ºi fizice cu privire la transportul, comercializarea ºi recuperarea acestor produse, care se vor face în regim special la autorizare ºi facturare. Era imperios necesarã pentru stoparea fenomenului infracþional aceastã ordonanþã. De aceea, noi am votat pentru.

Mulþumesc.

La punctul 21, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 217 voturi pentru. Voturi împotrivã? 16 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 217 voturi pentru, 17 împotrivã ºi o abþinere, s-a votat raportul comisiei de mediere.

Doamna Mona Musca, vreþi sã explicaþi votul?

Vreau sã vã explic de ce Partidul Naþional Liberal, grupul din Camera Deputaþilor, s-a abþinut în general la aceastã ordonanþã.

Este vorba de ordonanþa prin care atribuþiile Consiliului Naþional al Audiovizualului erau preluate de Guvern, deci de un minister din actualul Guvern. Este vorba de criteriile ºi condiþiile prin care se acordã licenþele.

La intervenþia noastrã, prin care am arãtat cã se încalcã recomandãrile Uniunii Europene, s-a revenit ºi s-a înaintat aceastã ordonanþã fãrã acea poziþie prin care se încãlcau atribuþiile Consiliului Naþional al Audiovizualului. Drept urmare, votul nostru este, firesc, de abþinere la o asemenea ordonanþã.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Ce problemã aveþi, domnule Gheorghiof?

Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

Potrivit art. 114, ultimul alineat, la propunerea unui grup parlamentar, ºi este propunerea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, votul poate fi Ð ºi noi îl propunem ºi îl susþinem sã fie Ð deschis, prin apel nominal, potrivit art. 114 alin. 2 din regulament.

Pentru proiectul de la 22?

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**

Pentru proiectul de la 22, pentru cã, aºa cum ne-am exprimat punctul de vedere atunci când s-a dezbãtut, se pune în discuþie privatizarea, printr-o comisie, a Combinatului ”SidexÒ Galaþi, este adevãrat, sã vedem votul deschis, sã vedem cum suntem pentru privatizãri, în ce formã suntem, cine va avea rãspundere ºi prin vot deschis vom vedea fiecare deputat cum îºi asumã rãspunderea.

Stimaþi colegi,

Deci avem propunerea ca sã votãm acest proiect de lege prin vot deschis nominal.

Dacã existã ºi alte propuneri?

Vot deschis!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Deci sunt douã propuneri, le pun la vot în ordinea în care au fost fãcute. Prima propunere Ð vot deschis, prin vot nominal.

Cine este pentru? 44 voturi pentru. Împotriva votului prin apel nominal?

Stimaþi colegi, daþi-ne voie sã numãrãm. 180 voturi împotriva votului nominal.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Deci a cãzut propunerea de vot prin apel nominal. Vot deschis prin ridicare de mâini.

Cine este pentru? 187 pentru.

Împotrivã? 34 voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Deci, cu 187 pentru, 34 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat votul deschis.

În consecinþã,

Împotrivã? 42 de voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 181 voturi pentru, 42 împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2001.

Aveþi cuvântul, domnule deputat, ca sã vã explicaþi votul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am sã încerc sã explic votul negativ dat de Partidul Democrat ºi în calitatea de membru al Partidului Democrat, ºi de deputat de Galaþi.

Am auzit din salã o voce care spune cã suntem împotriva privatizãrii. Total exclus. Suntem pentru privatizare în mod clar, dar pentru o privatizare corectã. Mi se pare incorect a transfera atributul guvernãrii sau al Guvernului pentru realizarea privatizãrii Parlamentului, acesta este motivul principal pentru care noi am votat împotrivã, este total incorect sã transferi atribuþiunea Guvernului cãtre Parlament, dându-i un cec în alb Guvernului, pe de o parte.

Pe de altã parte, cred cã aþi citit foarte bine aceastã lege, aceastã ordonanþã ºi aþi vãzut cã nu sunt nominalizate funcþiile, sunt simple funcþii, nu sunt persoane, ca sã nu mai spun cã trebuia sã prevadã în mod clar ºi o modalitate de responsabilitate în faþa Parlamentului. Nu avizãm o comisie noi, la nivel de Parlament.

Pe de altã parte, intenþia Guvernului de a elabora o lege specialã pentru ”SidexÒ, am mai spus-o ºi o repetãm, reprezintã un cec în alb dat Guvernului pentru privatizarea ”SidexÒ, transferarea responsabilitãþii cãtre noi ºi ne întrebãm când o va face, având în vedere cã mai avem douã sãptãmâni ºi intrãm, probabil, în vacanþã parlamentarã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Amintesc pentru stenogramã, este lege adoptatã în regim ordinar, deci cu majoritatea simplã din cei prezenþi. Poftiþi!

Vã mulþumesc cã m-aþi vãzut ºi mi-aþi dat cuvântul. Cred cã este necesarã o explicaþie mult mai clarã asupra votului negativ pe care l-am dat acestui proiect de act normativ. Este foarte importantã modalitatea în care abordezi privatizarea. Este foarte importantã calea pe care vrei sã faci o privatizare corectã, dar mai ales o privatizare în care sã-þi asumi rãspunderea.

Noi am votat împotrivã, pentru cã apreciem cã prin acest proiect de lege Guvernul a fugit de rãspundere, nu ºi-a asumat nici un fel de responsabilitate ºi a transferat, ºi mã mir cã unii dintre noi, cel puþin cei care au votat pentru, au acceptat sã fie pãrtaºi la o privatizare la care nu ºtiu ce se întâmplã, pentru cã eu stau ºi mã întreb cum deputaþii vor putea verifica dacã aceastã privatizare s-a fãcut cum trebuie sau nu ºi sã vedem dacã ei vor putea fi traºi la rãspundere ºi de cine. Dumnezeu ºtie dacã aceastã privatizare nu va fi fãcutã cum trebuie. Este clar cã s-a urmãrit prin aceastã modalitate sã se atenueze orice fel de responsabilitate ºi Guvernului i-a fost fricã sã facã o privatizare cum trebuie.

Aceasta este motivaþia votului nostru, pe de o parte, iar, pe de altã parte, trebuie sã înþelegem cã totuºi legea trebuie aplicatã. Chiar în avizul Consiliului Legislativ la acest proiect de lege se scrie cã este un act derogatoriu. Oare pânã când vom folosi tertipuri, chichiþe avocãþeºti juridice ca sã ne atingem anumite scopuri? Eu cred cã este un moment important la care trebuie sã reflectãm. Se vrea sau nu se vrea privatizare ºi cum se vrea aceastã privatizare? Mulþumesc.

Domnul deputat Ionescu din partea Grupului P.R.M.

## **Domnul Costel Marian Ionescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt împuternicit de Partidul România Mare sã dau explicaþia votului de astãzi.

De dimineaþã am prezentat un material complex privind aspecte concrete privind privatizarea secolului. Nu o sã-l repet, ci o sã aduc câteva elemente ca sã explic de ce am dat acest vot, pentru cã noi considerãm cã este un caz excepþional cã s-a constituit aceastã comisie, fapt deosebit faþã de celelalte privatizãri îndeplinite pânã acuma, ºi considerãm cã s-a fãcut la comandã externã. Capitalul social al ”SidexÒ este de circa 8% din patrimoniul economic naþional. Investiþiile care s-au fãcut în ultimii ani, deci, depãºesc cu mult valoarea care ar fi de referinþã pentru a fi cumpãrat acest combinat.

Noi am prezentat faptul cã în acest combinat lucreazã 27.000 de oameni ºi furnizeazã pentru 1.000 de întreprinderi materie primã ºi este aprovizionat de circa 1.500 de întreprinderi.

Faþã de aceastã valoare ºi faþã de aceste elemente economice deosebite, considerãm ºi avem informaþii cã grupul ISPAT International nu se remarcã ca un grup foarte serios pe plan internaþional, ºi anume politica generalã a grupului de afaceri poate fi astfel caracterizatã: cumpãrã portocale aproape stoarse, chiar dacã vânzãtorul este convins cã nu mai au suc, iar apoi, prin reorganizare, prin minim de cheltuieli ºi mai ales prin minim de investiþii, le stoarce ºi apoi obþine un profit foarte mare. Acest grup ISPAT a mai abandonat niºte întreprinderi pe care le-a cumpãrat ºi nu dorim ca sã se nascã aceastã problemã, o a doua problemã similarã cu a Reºiþei. Deci, dacã la Reºiþa ies circa 5.000 de oameni în stradã, nu dorim sã iasã cei 27.000 de oameni în stradã la Galaþi, împreunã cu familiile lor.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, nu pot sã vã dau cuvântul cã nu mai suntem în cvorum. Pauzã. Ne întrunim, Biroul permanent, la 13,30.

## PAUZÃ

*

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Rog toþi deputaþii de pe culoare sã pofteascã în salã, sã începem ºedinþa; aþi avut timp suficient pentru masã.

Stimaþi colegi, poftiþi în salã, pentru cã nu avem cvorumul de ºedinþã. Nu pot declara ºedinþa deschisã, pentru cã domnul deputat Gheorghiof este cu ochii pe mine ºi nu suntem 173.

Ca sã fim prezenþi, trebuie sã fie majoritatea grupurilor parlamentare prezente. Dupã cutumã, fiecare grup parla-

mentar trebuie sã aibã majoritatea simplã. Nici Partidul Naþional Liberal nu are ºi atunci nu putem sã vã dãm cuvântul.

## Stimaþi colegi,

În salã se aflã între 158 ºi 165 de deputaþi, în mod variabil, dupã cum se iese din salã. Întrucât nu avem cvorumul de ºedinþã ºi am hotãrât continuarea lucrãrilor, voi dispune apelul nominal, cu suportarea tuturor consecinþelor acelor care lipsesc. Rog pe domnul secretar Niþã sã facã apelul nominal.

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof**

**:**

Sã nu se citeascã apelul nominal de douã ori; cine este, este.

Poate sã citeascã o singurã datã, cã pe urmã Partidul Liberal, altul decât dumneavoastrã, o sã invoce încãlcarea regulamentului. Apel nominal.

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Ana Gheorghe|absent| |Antal Istv‡n|prezent| |Armaº Iosif|prezent| |Voinea Florea<br>Ana Gheorghe<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Armaº Iosif<br>Baltã Mihai<br>Baltã Tudor<br>Bar Mihai<br>Bara Radu-Liviu<br>Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel<br>Bãncescu Ioan<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor<br>Bereczki Endre<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile|prezent<br>absent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boajã Minicã|prezent| |Bozgã Ioan|prezentÉ|

Domnule deputat, vã rugãm sã citiþi toate numele!

Domnilor, lãsaþi-mã sã-mi fac treaba! Vã rog frumos! O sã-i citim pe toþi!

## Stimaþi colegi,

Vã rog insistent sã vã luaþi locurile în salã!

Domnilor, acestea sunt listele care mi s-au adus. Le citesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La sfârºit, o sã repetãm.

Domnilor deputaþi, n-aþi fost în salã când v-a strigat, vã rog sã vã luaþi locul! Fiþi atent!

## **Domnul Constantin Niþã:**

Aceasta este lista care mi-a fost datã de Secretariatul tehnic. Aveþi rãbdare, cã vine ºi partea cealaltã.

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Este lista pe grupuri parlamentare. Nu-i corect! Este lista pe grupuri parlamentare, nu-i lista de prezenþã.

Întrerupeþi, vã rog, cã v-a dat o listãÉ

## **Domnul Constantin Niþã:**

Brînzan Ovidiu prezent Burnei Ion prezent Buzatu Dumitru prezent Calcan Valentin Gigel absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absentÉ

Domnule deputat, nu este lista în ordine alfabeticã!

Bine, domnilor, luãm lista în ordine alfabeticã! Era lista pe grupuri parlamentare. O s-o citim din nou, în odinea alfabeticã.

Dacã doriþi aºa, aºa o sã facem!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule secretar Niþã, opriþi-vã puþin, cã s-au adunat în salã peste 200 de colegi.

## **Domnul Constantin Niþã:**

E-n regulã, atunci.

Vã mulþumesc.

Aº ruga sã aveþi puþinã rãbdare, eu aº zice chiar un pic de responsabilitate ºi sã rãmâneþi în salã, sã nu plecaþi imediat ce începem parcurgerea listei de vot. Aveþi vreo problemã, domnule deputat? Poftiþi!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de toate, vreau sã spun tuturor colegilor cã sunt 55 de minute întârziere ºi aceastã întârziere nu ni se datoreazã. Aºa cum foarte bine se ºtie, de mai bine de 10 ani, puterea este obligatã sã-ºi asigure un numãr suficient de parlamentari, pentru a putea trece legile.

În al doilea rând, în momentul în care a anunþat cã se face apelul nominal, sã se facã apelul nominal.

În al treilea rând, în momentul în care anunþaþi apelul nominal, Serviciul tehnic are obligaþia ºi dumneavoastrã, puterea, sunteþi responsabili de aceastã disfuncþionalitate, ca sã existe listele cu apelul nominal. Nu poate hotãrî nimeni, nici mãcar dumneavoastrã, domnule preºedinte, cu tot respectul vã spun, ca un apel nominal sã fie întrerupt dupã douã sau trei minute.

Mulþumim pentru sfaturi. Oricum, este bine sã reþinem, ºi grupul majoritar, ce ni se reproºeazã. Sã avem puterea asta, sã înþelegem cã trebuie sã ne mobilizãm. Poftiþi, domnule deputat!

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doar o scurtã remarcã la ceea ce a spus antevorbitorul meu.

În practica parlamentarã, apelul nominal este un procedeu prin care determinãm colegii sã vinã în salã.

De foarte multe ori s-a întâmplat ca preºedintele de ºedinþã, constatând cã nu sunt suficiente persoane în salã, sã dispunã un apel nominal, iar pe parcursul acestuia, a dispus încetarea acestui apel nominal, atunci când erau suficiente persoane în salã.

Dumneavoastrã, domnule preºedinte, astãzi aþi procedat pe aceastã logicã, aþi procedat corect, pentru cã esenþa este sã votãm legile la vot final, ºi nu sã ne strigãm catalogul.

Vã mulþumesc.

Ce problemã aveþi, domnule deputat Gheorghiof?

Procedurã!

Procedurã. Sã vedem!

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**

Domnule preºedinte, este adevãrat, potrivit art. 132, penultimul alineat, care spune cã preºedintele de ºedinþã dispune verificarea cvorumului prin obligarea secretarilor de a numãra în salã sau prin apel nominal.

Dumneavoastrã aþi respectat regulamentul ºi aþi spus: pe apel nominal. Foarte bine, aºa spune regulamentul.

Ce sã facã apelul nominal? Sã verifice cvorumul. Pentru ce? Cã aþi constatat cã nu sunt în cvorum deputaþii aleºi. Dumneavoastrã a trebuit sã anunþaþi numãrul de deputaþi prezenþi, pentru cã, raportat la acest numãr, este majoritatea plus unu, ce înseamnã la vot, din numãrul celor prezenþi.

Aþi dispus verificarea cvorumului, anunþaþi cvorumul, dacã este întrunit, numãrul de deputaþi, ca sã ºtim de unde plecãm!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, dumneavoastrã aþi evocat cele douã drepturi ale mele. Prima oarã nu s-a întrunit cvorum ºi am dispus apelul nominal. Între timp am numãrat, sunt peste 200 de persoane în salã.

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**

Domnule preºedinteÉ

Nu v-am dat cuvântul. Amintiþi-vã ce a spus colegul dumneavoastrã cã poate face preºedintele atunci când nu dã cuvântul unui deputat ºi acesta, turbulent, întrerupe ºedinþa.

Nu puteþi spune ”peste 200Ò. Spuneþi ”201Ò ºi atunci vã cred.

Vã rog sã luaþi loc în salã!

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**

Dacã anunþaþi câþi deputaþi sunt prezenþi!

În salã sunt 201 de persoane, domnule deputat. Bine. Vã mulþumesc pentru grija ce o purtaþi ca sã acþionãm regulamentar.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/2001 privind veniturile extrabugetare ale instituþiilor publice.

Deci suntem în faþa unei legi cu caracter ordinar, fiind suficient votul majoritãþii simple din cei prezenþi.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

192 de voturi pentru ºi o abþinere Ñ a fost adoptat proiectul de la punctul 23.

La punctul 24É Care este natura intervenþiei dumneavoastrã, domnule Sãpunaru? Domnule deputat, vreþi sã explicaþi votul, care este singura modalitate de a vã da cuvântul?

Da.

Poftiþi! Vã rog sã lãsaþi sã se exprime.

## **Domnul Nini Sãpunaru:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am încercat sã citesc cu atenþie expunerea de motive a Guvernului privind veniturile extrabugetare ale instituþiilor publice.

ªi vã rog sã mã credeþi cã am înþeles foarte greu ce scria acolo, v-aº ruga sã studiaþi cu atenþie.

Guvernul doreºte votul nostru pentru art. 1 alin. 1 lit. e), sã nu uitãm, Doamne fereºteÉ

_ferãri.)_ Deci asupra art. 1 alin. 1 acþioneazã într-un fel sau altul 5 acte normative.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, solicit ca în viitor, dar în actuala legislaturã, vã rog frumos, modificãrile de acte normative sã cuprindã în finalul acestuia ºi un mic articol care sã vorbeascã de republicare.

Vom vota ºi am votat acest proiect de lege, însã avertizãm Guvernul cã Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal nu va mai vota acte legislative care nu cuprind ºi republicarea acestora, cu toate modificãrile. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

La punctul 24, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 192/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru Protecþia Dreptului Copilului ºi reorganizarea activitãþilor de protecþie a copilului. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru propunerea de respingere? 183 de voturi pentru.

Împotrivã? Adicã împotriva respingerii ordonanþei? Un vot împotrivã.

Abþineri? 34 de abþineri.

183 de voturi pentru, 34 abþineri ºi un vot împotrivã Ð a fost adoptatã propunerea de respingere.

Aveþi cuvântul, doamna Mona Musca, pentru a explica votul împotriva respingerii.

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã este o lege deosebit de importantã atât pentru copiii acestei þãri, cât ºi pentru România însãºiÉ ºtiþi cã punctul cel mai sensibil la ora actualã în viziunea Uniunii Europene este problema copiilor instituþionalizaþi ºi, în acelaºi timp, problema mass-media. Drept urmare, având în vedere cã noi ne-am abþinut, este firesc ºi normal sã explicãm aceastã abþinere.

Protecþia copilului cu fonduri financiare insuficiente ºi gestionarea ineficientã a acestora de un numãr mare de instituþii ale statului implicate în sistemul de protecþie a copilului au condus la scãderea drasticã, sub limita demnitãþii umane, a standardelor de îngrijire a copiilor protejaþi în regim rezidenþial.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Ca sã-i exporte Stoica, d-aia!

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

România are datoriaÉ Domnule preºedinte, am rugãmintea sã liniºtiþi colegii, pentru a putea sã ne exprimãm punctul de vedere.

Domnule deputat, domnule deputat, la explicarea votului nu se face analiza textului. Deci aveþi un cuvânt sã vã explicaþi votul.

Ne explicãm votul, bineînþeles.

Ordonanþa Guvernului nr. 70 din secolul trecut, adicã 1994É am numãrat douã ordonanþe de Guvern Ð nr. 70/1994, care influenþeazã acel art. 1, nr. 119/1999 Ð ºi douã legi Ð nr. 76/2000 ºi nr. 72/1996. _(Rumoare, voci-_

Bun. Am rugãmintea adresatã tuturor colegilor sã nu întrerupeþi oratorul, pentru cã abia le dãm prilejul sã mai ia cuvântul încã o datã.

ªi, în afarã de aceasta, trebuie sã avem rãbdarea ca sã ne ascultãm unii pe ceilalþi.

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

Ca atare, România are datoria sã asigure cadrul legislativ pentru a crea premisele necesare participãrii României la negocierile de aderare la Uniunea Europeanã. Pentru alinierea sistemului de protecþie a copilului la standardele europene ºi folosirea eficientã a fondurilor destinate acestui scop, în acord cu Constituþia României ºi Convenþia Naþiunilor Unite privind Drepturile Copilului, la care România este parte, se impune crearea cadrului legislativ ºi instituþional pentru protecþia ºi asistenþa copilului la nivel naþional ºi local.

În acest scop, s-a elaborat ºi s-a supus aprobãrii Guvernului proiectul Ordonanþei de urgenþã privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Dreptului Copilului ºi Reorganizarea Activitãþilor de Protecþie a Copilului, cu scopul de a asigura organizarea ºi funcþionarea unei singure autoritãþi responsabile pentru stabilirea ºi coordonarea politicilor privind îngrijirea ºi protecþia copilului, reglementarea standardelor pentru toate tipurile de servicii de îngrijire, ºi inclusiv a copiilor cu handicap fizic sau mental.

Consiliul Legislaltiv a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de urgenþã. Punctul de vedere însã al actualului Guvern este de respingere prin lege, întrucâtÉ

Doamna deputat! Eu am venit în sprijinul dumneavoastrã ºi am cerut atenþie.

Încerc sã aºtept sã se liniºteascã colegii.

Nu, nu, dar eu v-aº ruga sã respectaþi ºi dumneavoastrã pe ceilalþi colegi, cã dumneavoastrã faceþi o dezbatere de fond, o expunere exhaustivã ºi nu explicaþi punctul de vedereÉ

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

Eu cred cã este o chestiune atât de importantã, încât am putea sã avem rãbdare, pentru a vedea care este punctul de vedere ºi al opoziþiei, nu numai al puterii. Este datoria dumneavoastrã, de altfel, de a asculta punctul de vedere al opoziþiei.

Punctul de vedere actualizat al Guvernului este de respingere prin lege, întrucât Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 192/1999 a fost abrogatã prin art. 25 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

Ca urmare, s-a procedat la înlocuirea ordonanþei de urgenþã din 1999 cu Ordonanþa de urgenþã nr. 12 din 26 ianuarie 2001.

Aceastã înlocuire s-a fãcut cu schimbãri minime, cele mai importante fiind, de altfel, cele din titlu. Modificãri de la un an la altul ale legislaþiei nu sunt în favoarea nici a Parlamentului României, nici a celor vizaþi de aceastã legislaþie.

Ca atare, dacã facem o revoluþie din 4 în 4 ani privind legislaþia, mai ales în situaþia aceasta, Partidul Naþional Liberal îºi exprimã nemulþumirea pentru aceastã schimbare de legislaþie.

Din nefericire, aceastã legislaþie vizeazãÉ în zadar aplaudaþi ºi râdeþiÉ vizeazã pe cei mai defavorizaþi, pe cei mai neajutoraþi, pe cei care suferã cel mai multÉ

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

ÉPe care-i exportã Soica!

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

ɺi sunt mai lipsiþi de apãrare. Este vorba de copiii defavorizaþi. Drept urmare, aceastã ordonanþã de urgenþã este nejustificatã.

Mã mir cã o parte dintre dumneavoastrã sunteþi pãrinþi ºi nu apreciaþi o problemã atât de importantã, cum este problema copiilor instituþionalizaþi. Este uimitor pentru mine.

## **Voci din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R.:**

Traficanþii de copii!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Pentru a nu expune colegii la asemenea reacþii, eu vã propun sã votãm limitarea explicãrii votului la un minut. Cine este pentru?

Domnule Gheorghiof, respectuos vã rog sã luaþi loc în bancã, sã nu interveniþi în timpul votului.

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof**

**:**

O problemã de procedurã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

N-aveþi voie la nici o problemã când numãrãm voturile, vã rog eu frumos. ªi v-aº recomanda sã gãsiþi alte mijloace de a vã afirma.

176 de voturi pentru.

Împotrivã? 37 de voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Cu 176 de voturi pentru, 37 împotrivã ºi 4 abþineri, s-a aprobat limitareaÉ

Domnule deputat, dacã dumneavoastrã insistaþi sã vã afirmaþi, vã dau cuvântul.

Poftiþi. Ridicaþi excepþia de procedurã aici.

## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**

Domnule preºedinte, pe procedurã, art. 138, în funcþie de natura dezbaterii. Deci la fiecare vot, în funcþie de natura dezbaterii, putem sã limitãm. Nu puteþi da o limitare generalã.

Deci tocmai s-a votat aceastã propunere.

La punctul 25, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol, lege ordinarã.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 6 abþineri.

185 de voturi pentru, douã contra ºi 6 abþineri S-a adoptat ordonanþa.

Explicaþi votul, domnule Sassu?

Nu, nu! Procedurã.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Suntem într-o situaþie care cred cã nu este normalã. În primul rând, domnule preºedinte, conform art. 31 din regulament, aveþi datoria sã asiguraþi menþinerea ordinii în timpul dezbaterilor ºi vã rog frumos s-o faceþi, pentru cã din salã se spun tot felul de cuvinte jignitoare la adresa vorbitorilor.

ªi, dacã un deputat aici de faþã, considerã cã este foarte bine, eu vã spun cã este foarte rãu. Pentru cã, dincolo de celelalte lucruri, suntem împreunã în Parlament, chiar dacã suntem Guvern ºi opoziþie. ªi fiecare dintre noi are dreptul sã-ºi foloseascã metodele pentru a-ºi afirma un punct de vedere.

Dumneavoastrã aveþi votul, noi avem posibilitatea de a explica votul nostru, care este minoritar faþã de al dumneavoastrã. ªi lucrul acesta trebuie respectat. Aºa aþi fãcut ºi dumneavoastrã când eraþi în opoziþie, aºa facem ºi noi când suntem în opoziþie.

În al doilea rând, domnule preºedinte, nu scrie în art. 31 nimic despre faptul cã dumneavoastrã aveþi dreptul sã faceþi comentarii despre votul sau modul în care vorbesc colegii dumneavoastrã din salã. Vã rog frumos sã vã abþineþi de la acest lucru, pentru cã nu este normal. ªi vã rog încã o datã sã conduceþi aceastã ºedinþã aºa cum scrie la art. 31 din regulament ºi sã menþineþi ordinea în salã ºi sã cereþi celor care nu sunt de acord cu acest lucru sã pãrãseascã sala.

Suntem, încã o datã, colegi ºi vã rog sã ne respectãm, fiecare dintre noi, poziþiile. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, dumneavoastrã, în principiu, aveþi dreptate, numai cã uitaþi cã mulþi dintre cei care iau cuvântul ca sã explice votul de fapt determinã reacþii din salã prin felul cum abordaþi ºi în felulÉ Stimate domnule Chiliman, eu trebuie sã þin poliþia ºedinþei ºi, pentru ca sã þin poliþia ºedinþei, trebuie sã recomand vorbitorilor unde trebuie sã se adreseze, când trebuie sã se opreascã.

Am primit destule sfaturi de la dumneavoastrã, domnule deputat.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Vã cer cuvântul pe procedurã!

Poftiþi!

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman:**

## Domnule preºedinte,

Într-un Parlament democratic existã ºi putere ºi opoziþie.

Domnul Sassu a explicat de ce trebuie sã ne respectãm.

Astãzi sunteþi la putere, mâine o sã fiþi în opoziþie.

Trebuie sã vã gândiþi cã în acest Parlament trebuie sã ne comportãm civilizat unii cu alþii.

Dumneavoastrã, domnule preºedinte, însã trebuie sã conduceþi echilibrat ºedinþa ºi sã nu daþi sfaturi unora ºi altora ce sã vorbeascã sau sã nu vorbeascã de la microfon.

Trebuie sã ne spunem punctele de vedere, pentru cã asta înseamnã Parlament democratic. În cazul în care doriþi sã ne interziceþi sã luãm cuvântul, spuneþi-o de acolo, de la microfon, spuneþi: ”Opoziþia nu mai are voie sã vorbeascã în acest Parlament!Ò Ñ ºi atunci ºtim noi ce avem de fãcut.

Dar, pânã când se va întâmpla acest lucru, avem dreptul sã ne spunem punctul de vedere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Am înþeles.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/2000É

Domnule deputat, chiar credeþi cã lucrurile astea n-au nici o limitã?

Este foarte important.

Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, domnule preºedinte, vreau sã spun cã dumneavoastrã nu asiguraþi poliþia acestei Camere a Deputaþilor.

Domnule deputat, ca sã asigur poliþia, ar trebui acum sã vã interzic de a mai vorbi ºi sã vã trimit la loc. Pentru cã ce faceþi? Nu faceþi altceva decât sã împiedicaþi votul, domnule deputat!

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Nu aveþi dreptul sã spuneþi aºa ceva. Nu suntem într-o instituþie poliþieneascã, domnule preºedinte!

În al doilea rând, invoc ºi eu ceea ce a spus colegul meu, domnul deputat Sassu.

Nu este posibil! Dacã se simte cumva nevoia de cãtre unul sau altul sã emane tot felul de onomatopee, de hãmãituri, de nechezaturi ºi de alte chestiuni, sunt alte locuri, domnule preºedinte! Este câmpul, sunt munþii, sunt maidanele. Nu trebuie sã ne aduceþi tot timpul aminte cã oamenii se trag din maimuþe!

Domnul Leonãchescu. Poftiþi!

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Stimate domnule preºedinte,

Unii dintre noi au fost în opoziþie ºi în mandatul trecut ºi avem experienþa fostei puteri ºi, iatã, cãpãtãm experienþa actualei puteri. Foarte interesantã e constatarea cã în primii ani de mandat toþi oamenii puterii se cred Dumnezei ºi trec cu tãvãlugul peste pãrerile care vin din partea opoziþiei. Foarte interesantã este aceastã demarare în trombã ca, ulterior, asimptotic sã ajungem la ideea cã nu e nimeni Dumnezeu ºi cã e bine sã ne ascultãm.

Sigur, îmi amintesc cu durere cã la începutul anilor 1997 erau zgomote grobiene, urlete, fluierãturi. Îmi amintesc cu durere cã în 1997 ºi începutul lui 1998, voturile erau numãrate bilingv, din 7 în 7, îmi amintesc cum în afara cvorumului se adoptau legi ºi se spunea: am ºi filmat drept argument. Cãdem în aceeaºi patimã? Nu evoluãm dupã 5 ani. Iatã cã noi, din opoziþie, de acolo, constatãm cã aceste practici nu duc la progres. Ceea ce noi vã propunem, domnule preºedinte, ca soluþie unicã este respectarea cu stricteþe a regulamentului, nu inventarea unor noi paragarafe, acum, ad-hoc, în funcþie de situaþie, ci supunerea la vot. Pentru cã negocierea acestui regulament a durat 5 ani de zile ºi ºtim cã nu este perfect. Vã propun, deci, intraþi în regulament ºi asumaþivã rolul de moderator al acestor dezbateri.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

La punctul 26, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000 privind stingerea unor obligaþii bugetare.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar, fiind suficient votul majoritãþii simple.

Sunt 177 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 17 voturi împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.

Cu 177 de voturi pentru, 17 contra ºi 5 abþineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Poftiþi, domnule deputat, aveþi un minut.

Vã mulþumesc.

Într-un minut vreau sã explic votul nostru negativ la acest proiect de lege.

Iniþial, s-a urmãrit ca aceastã lege sã fie reparatorie pentru toate societãþile care, într-adevãr, au avut de pierdut de pe urma blocãrii canalului de pe Dunãre în zona oraºului Novi Sad.

Din pãcate, ºi atunci s-a gândit cã anumite societãþi pot beneficia de asemenea facilitãþi. Din pãcate, în comisie, ulterior, s-a extins acest lucru încercând, credem noi, sã se introducã ºi alte societãþi care nu aveau nici un fel de-a face cu asemenea problemã. Credem cã este o eroare ºi, de aceea, noi am votat împotrivã. Cred cã m-am încadrat într-un minut.

Vã mulþumesc.

V-aþi încadrat. Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe, proiect având caracter ordinar, fiind suficient votul majoritãþii simple.

Cine este pentru? 175 voturi pentru. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 9 abþineri.

Deci, cu 175 voturi pentru, unul împotrivã ºi 9 abþineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

Punctul 28, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã. Proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.

Adoptat. Constat cã nu voteazã toþi colegii prezenþi. La punctul 29, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor produse ale tehnologiei informaþiei. Lege ordinarã.

Cine este pentru? 202 voturi pentru.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 202 voturi pentru, douã contra ºi o abþinere, a fost adoptat proiectul de lege.

Domnul Nini Sãpunaru a cerut sã explice votul. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Vã rog frumos, nu se poate, încercãm în limita regulamentului sã...

Încercaþi pe minutul dumneavoastrã. Explicaþi votul, vã rog.

Ne bucurãm cã actuala putere s-a hotãrât sã facã regula în acte normative din vechea legislaturã. Acest act normativ a fost necesar la acea datã, august 1999, pentru a veni în sprijinul utilizatorilor de sisteme informative ºi electronice care trebuiau sã rezolve problema defectului tehnologic al anului 2000. Dar ora 24,00 a trecut ºi ne bucurã faptul cã votãm astãzi o lege care trebuia votatã acum 2 ani.

Imposibilitatea votului de atunci s-a datorat fostei opoziþii, actualul partid de guvernãmânt, care, la începutul acestei legislaturi, cu sprijinul actualei opoziþii, a modificat Regulamentul Camerei Deputaþilor în scopul adoptãrii mai rapide a actelor legislative, astfel ajungând sã dãm votul final pentru acest proiect de lege cu care Grupul parlamentar al P.N.L. este de acord.

Vã mulþumesc.

Punctul 30, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 273/2000 pentru modificarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României; lege ordinarã.

Cine este pentru? 177 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 177 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 16 abþineri, s-a votat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000 privind unele mãsuri pentru asanarea financiarã a activitãþii Bãncii Agricole Ñ S.A. în vederea privatizãrii. Proiect de lege ordinar. Cine este pentru? 178 pentru. Voturi împotrivã? 18 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Cu 178 pentru, 18 voturi contra, s-a adoptat acest proiect de lege.

La punctul 32, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 97 voturi pentru, s-a adoptat propunerea de respingere.

La punctul 33, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 213/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1998 pentru constituirea fondurilor de restructurare. Lege ordinarã.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Punctul 34, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. Lege ordinarã.

Cine este pentru? 180 voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 180 voturi pentru, nici o abþinere, nici o împotrivire, s-a adoptat acest proiect de lege.

Punctul 35, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatului de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 193 voturi pentru. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 193 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000 privind unele mãsuri de restrucuturare a activitãþii regiilor autonome prin vânzare de active aflate în patrimoniul acestora. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 179 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivã? Abþineri? 3 abþineri.

Cu 179 de voturi pentru, 21 împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 185 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 185 de voturi pentru, s-a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice. Se propune respingerea acestei ordonanþe.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 10 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 187 pentru, 10 contra ºi douã abþineri, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2000 privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivã a unor terenuri din fondul forestier naþional. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº vreaÉ Dacã îmi permiteþi, am cerut cuvântul pentru procedurã.

Aº vrea sã întreb care este modalitatea de vot, pentru cã în raportul comisiei figureazã propunere de respingere. Plenul Camerei Deputaþilor cere respingerea proiectului de lege. Acesta este raportul comisiei ºi în ordinea de zi nu figureazã sintagma: ”Se propune respingerea ordonanþei...Ò

La care proiect vã referiþi, domnule deputat?

La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2000 privind exceptarea de la plata...Ò Da. Punctul 39, la care am ajuns acum.

Aveþi dosarul legii aici?

Nu. În comisie se propune respingerea ºi în ordinea de zi nu figureazã propunerea comisiei. Întrebarea este: Ce se pune la vot?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, dumneavoastrã vã referiþi la raportul anterior, prin care, într-adevãr, se propune respingerea. Deci s-a fãcut de cãtre comisie un raport suplimentar, care a fost adoptat, ºi se propune admiterea acestui proiect de lege.

Cine este pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2000? 217 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 217 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri, adoptat.

Stimaþi colegi,

La fiecare vot am tot observat cã mulþi dintre colegi nu voteazã. Deci am rugãmintea, dacã contestaþi numãrãtoarea, veniþi dumneavoastrã aici ºi numãraþi ºi o sã vedeþi câþi nu voteazã. Nu vã mai puneþi probleme suplimentare, cã de 10 ani tot aºa se procedeazã ºi nu descoperim noi acum America.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC, Legea publicã nr. 480 din 1992, precum ºi achitarea dobânzilor ºi altor costuri externe aferente acestei cote-pãrþi. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 195 voturi pentru.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 195 voturi pentru, nici o abþinere, nici o împotrivire, s-a votat acest proiect de lege.

Punctul 41, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, dobânzilor ºi altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercialã ”TemoelectricaÒ Ñ S.A. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

Stimaþi colegi, din partea dreaptã, cel puþin 15 colegi nu au votat în nici un fel. Nu vã condamn, dar constat.

Cu 187 de voturi pentru ºi o abþinere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000.

Punctul 42, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2000 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plãþii cotizaþiilor la organizaþiile internaþionale interguvernamentale la care România este parte. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 206 voturi pentru.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 206 pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat acest proiect de lege.

Punctul 43, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/1999 privind instituirea unor mãsuri de stimulare a activitãþii titularilor de acorduri petroliere ºi subcontractanþilor acestora care desfãºoarã operaþiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de peste 100 de metri. Caracter ordinar.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 181 voturi pentru, 3 contra ºi 3 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 44, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2000 privind restituirea sumelor reþinute cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi pentru blocul energetic nr. 2 la Centrala termoelectricã de 2x330 MW de la Pucheng, Republica Popularã Chinezã. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 194 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? Domnule Gheorghiof, haideþi sã... vã rog eu frumos, încercaþi sã nu mai inventaþi probleme.

Voturi contra sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 194 de voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Punctul 45, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 243/2000 privind protecþia atmosferei, lege cu caracter ordinar. Vã rog sã vã exprimaþi votul acum, ºi nu dupã ce numãrãm.

Cine este pentru? Rog pe toatã lumea sã voteze. Care vrea. Cine este pentru? 191 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 13 voturi împotrivã.

## Abþineri? O abþinere.

Cu 191 de voturi pentru, 13 contra ºi o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Doriþi sã explicaþi votul? Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Am votat din toatã inima aceastã lege, pentru cã împreunã cu altele care se referã la protecþia mediului ne apropie de acquis-ul comunitar ºi doresc sã spun cã am fost acum 3 sãptãmâni la Gštteborg, unde am putut prezenta legislaþia românã în domeniul protecþiei mediului. ªtiþi cã acum se desfãºoarã summit-ul de acolo unde John Busch junior este urecheat pentru faptul cã nu a agreat Protocolul de la Kyšto. Prin urmare, iatã cã a fãcut o treabã bunã astãzi votând P.N.L.-ul aceastã lege ºi vedeþi cã suntem constructivi.

Vã mulþumim.

Domnule deputat Leonãchescu, poftiþi.

## Stimaþi colegi,

## Stimate domnule preºedinte,

Am lucrat în Comisia pentru administraþia publicã, în mod constructiv, la elaborarea acestei legi, ne-am spus punctul de vedere, am fãcut amendamente. De astã datã însã am votat împotrivã, din urmãtorul motiv. În aceastã lege nu se prevede nici o sarcinã, nici o interdicþie, nici un angajament pentru poluatori, toþi sunt angajaþi cu diverse însãrcinãri în conþinutul acestei legi, în afarã de cel vinovat. Iatã cã avem o lege incompletã. Eu am înþeles cã existã bunã intenþie sã aparã cândva sarcini în domeniul protecþiei atmosferei ºi pentru poluatorii de toate tipurile. Deocamdatã, aceastã lege nu acoperã tema. Nu dã satisfacþie. Nu are nici o importanþã sã dau eu sarcini primarului, dacã nu dau sarcinã întreprinderii chimice de pe teritoriul comunei respective. Iatã raþiunea votului nostru negativ, pentru cã propunerea de a proteja atmosfera nu implicã marii poluatori, ci micii poluatori. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/1999 privind completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. 5 abþineri.

Cu 197 de voturi pentru, un vot contra ºi 5 abþineri s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 193 voturi pentru. Împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 193 voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/22.VI.2001

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ð BANCOREX ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 188 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? 11 abþineri.

Cu 188 voturi pentru, nici un vot contra, 11 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 192 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 192 voturi pentru, nici-un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? 23 abþineri.

Cu 174 voturi pentru, douã voturi contra ºi 23 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii privatizãrii societãþilor comerciale nr. 58/1991. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? 179 voturi pentru. Împotrivã? 10 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 179 voturi pentru, 10 voturi contra ºi 3 abþineri, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2000 privind suspendarea procedurilor de vânzare a activelor închise operaþional deþinute de societãþi comerciale incluse în Programul pentru ajustarea sectorului privat (PSAL). Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 183 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 183 voturi pentru, nici o abþinere, nici o împotrivire, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1999 privind investigaþia tehnicã a accidentelor ºi incidentelor din aviaþia civilã. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 185 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 185 voturi pentru, douã abþineri, s-a aprobat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare ºi

bursele de valori. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? 187 voturi pentru. Împotrivã? 13 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 187 voturi pentru, 13 voturi contra ºi douã abþineri, s-a aprobat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 229/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare ºi bursele de valori.

Este un al doilea proiect, sã nu vã surprindã. Se propune, de asemenea, respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 187 voturi pentru. Împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 187 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 183 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 183 voturi pentru, nici o împotrivire ºi douã abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coºului minim de consum lunar. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 186 voturi pentru. Împotrivã? 10 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu 186 voturi pentru, 10 voturi contra ºi douã abþineri, s-a aprobat proiectul de lege.

Doamna deputat Ivãnescu vrea sã explice votul nega-

tiv.

Sã nu credeþi cã suntem contra unei prevederi, am fost ºi iniþiatorii, în legislatura trecutã, ai unui proiect cu acest subiect, dar este foarte prost întocmit ºi dacã este vorba sã asigurãm regenerarea forþei de muncã pentru a stabili un salariu minim pe economie, s-a ales cel mai prost exemplu de statisticã, lãsând la o parte faptul cã sunt puse preþuri acolo din anul trecut ºi ºtim cã inflaþia a aruncat în altã zonã preþurile atât la servicii, cât ºi la alimente.

Dacã vrem sã stabilim un salariu minim care se referã la o persoanã sau la o familie, este o alegere politicã. Dar în momentul când vorbim de o singurã persoanã, nu facem statisticã pe o familie formatã din 2,8 persoane ºi apoi împãrþim ca sã obþinem un salariu minim pe economie. Este cea mai proastã formulã de alegere pentru stabilirea unui coº minim pe economie.

Mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 181 voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 181 voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri, s-a aprobat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2000 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

Se propune respingerea ordonanþei, legea având caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? 179 voturi pentru.

Împotrivã? 13 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 179 voturi pentru, 13 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2000 pentru modificarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea în mod gratuit a asistenþei medicale, medicamentelor ºi protezelor pentru unele categorii de persoane prevãzute în legi speciale.

Este al doilea proiect cu acelaºi obiect. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? 179 voturi pentru.

Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 179 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2000 pentru aprobarea majorãrii de cãtre România a capitalului sãu autorizat deþinut de Agenþia Multilateralã de Garantare a Investiþiilor. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 184 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 184 voturi pentru, nici un vot contra, 3 abþineri, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1997 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 185 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 185 voturi pentru, nici unul contra, nici o abþinere, s-a adoptat raportul.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Împotrivã? 14 voturi împotrivã.

Abþineri? 4 abþineri.

Cu 189 voturi pentru, 14 voturi contra ºi 4 abþineri, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

nr. 93/2000 privind declararea municipiului Alba Iulia ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 182 voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 182 voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 195/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale, precum ºi a suprataxelor vamale pentru instalaþii, echipamente, utilaje ºi pãrþi ale acestora, know-how, precum ºi combustibili energetici care sunt importaþi prin credite externe contractate cu garanþia statului de companii ºi societãþi naþionale, instituþii publice ºi societãþi comerciale. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 172 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Cu 172 voturi pentru, unul contra ºi o abþinere, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 242/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 din motive etnice. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 184 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 184 voturi pentru, nici un vot contra, nici o abþinere, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Poftiþi, domnule deputat! Aveþi un minut sã vã explicaþi votul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am votat favorabil, considerând justificatã poziþia Guvernului ºi Parlamentului de a încerca sã producã acte reparatorii celor persecutaþi etnic, însã cuantumul indemnizaþiei acordate este mult prea scãzut faþã de nivelul actual al preþurilor ºi tarifelor.

De aceea, propunem Guvernului o revizuire conceptualã a grilei de acordare a indemnizaþiei, în sensul urmãtor:

a) persoana menþionatã la art. 1 lit. f), soþul, soþia persoanei asasinate sau executate din motive etnice sã primeascã o indemnizaþie egalã cu salariul minim pe economie Ð 1.400.000 de lei Ð având în vedere intensitatea ºi durata suferinþei care o apropie de categoriile de persoane enumerate la articolul 1 lit. a), b) ºi c);

b) persoana menþionatã la art. 3 al legii, soþul supravieþuitor al celui decedat din categoriile de persoane enumerate la art. 1 sã beneficieze de o indemnizaþie lunarã egalã cu jumãtate din suma care s-ar fi cuvenit soþului decedat.

Toate acestea pot fi valorificate de cãtre Guvern atunci când va elabora normele de aplicare a legii.

De asemenea, având în vedere cã existã cereri soluþionate favorabil încã din lunile februarie-martie, solicitãm Ministerului Finanþelor Publice alocarea sumelor destinate realizãrii drepturilor prevãzute de lege. Neplata indemnizaþiei, chiar sub forma mult prea modestei sume propuse, ºi nealocarea fondurilor pentru realizarea pachetului de drepturi prevãzute la art. 5 al Legii nr. 189/2000, genereazã în rândul oamenilor sistemul de dezamãgire cã nu pot beneficia nici mãcar de o reparaþie simbolicã.

Mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 188 voturi pentru. Împotrivã? 14 voturi contra.

Abþineri? 6 abþineri.

Cu 188 voturi pentru, 14 contra ºi 6 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Dan Ruºanu vrea sã-ºi explice votul.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Votul negativ dat vizavi de aceastã lege constã în faptul cã în ultimii ani de zile fondurile speciale, care au determinat o creºtere a fiscalitãþii, au fost majorate de la an la an.

Actuala putere a promis încã din campania electoralã eliminarea acestor fonduri speciale pentru a determina o reducere a fiscalitãþii ºi a transparenþei cheltuirii sumelor respective. Am constatat cu surprizã cã veniturile fondurilor specialeÉ în loc sã fie eliminate, aºa cum s-a promis iniþial, s-a trecut doar la o comasare a acestora în bugetul de stat a celor 13 fonduri speciale pentru care, în continuare, agenþii economici plãtesc ºi constituie contribuþii atât la bugetul de stat, cât ºi la bugetul asigurãrilor sociale. Iniþial, ideea a fost pentru desfiinþarea acestor fonduri, ºi nicidecum pentru trecerea lor de la fondurile speciale ale ministerelor, la fondul special al bugetului Ministerului Finanþelor ºi bugetului de stat. Vã mulþumesc.

Domnul Sassu a cerut, de asemenea, un minut pentru explicarea votului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Dacã prin aceastã lege s-ar fi redus numãrul de fonduri speciale, lucrurile erau în regulã, pentru cã este corect, cã de-a lungul guvernãrilor anterioare au apãrut foarte multe fonduri speciale. Însã, din pãcate, nu se întâmplã acest lucru, ci se întâmplã un lucru mult mai grav, ºi anume, se întîmplã practic prin aceastã lege o deturnare de fonduri. Pentru cã ceea ce se întâmplã este faptul cã oamenii plãtesc la fondul de sãnãtate, la fondul de învãþãmânt sau la alte fonduri de genul acesta, iar banii se duc în coºul comun al bugetului ºi de acolo se repartizeazã suma pe care Guvernul o considerã.

Din punctul nostru de vedere, aceastã lege este anticonstituþionalã ºi este o pãcãlealã la ceea ce oamenii fac. Pentru cã plãtesc pentru ceva ºi banii respectivi nu se duc acolo pentru ceea ce plãtesc ei.

În mod normal, ar fi trebuit sã eliminãm fondurile ºi, eventual, aceste taxe sã fie prinse în bugetul de stat.

Dar aºa, dupã pãrerea noastrã, este o lege absolut care nu face altceva decât sã legifereze, dacã vreþi, deturnarea de fonduri.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/1998 privind unele mãsuri de protecþie socialã a personalului militar ºi civil, care se vor aplica în perioada restructurãrii marilor unitãþi, unitãþilor ºi formaþiunilor din compunerea M.Ap.N. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 177 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 177 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2001 pentru completarea art. 31 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar din instituþiile publice de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituþii. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 178 voturi pentru, 3 abþineri, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2001 pentru suspendarea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor ºi serviciilor de piaþã. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 176 voturi pentru.

Împotrivã? 20 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 176 pentru, 20 contra ºi douã abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/1999 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de hârtie de ziar, prin exceptare de la prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 180 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Cu 180 voturi pentru, nici unul contra ºi o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Cu 173 voturi pentru ºi o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 175 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

6 abþineri, nici un vot contra, 175 pentru Ñ s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2001 pentru completarea art. 1 din Legea nr. 59/2000 privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 173 pentru ºi o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2001 privind acordarea pentru familiile cu venituri reduse a diferenþelor de tarif la serviciile de alimentare cu apã ºi canalizare furnizate de Regia Autonomã a Apei ”Valea JiuluiÒ, beneficiara împrumutului extern acordat de Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru Proiectul privind alimentarea cu apã ºi protecþia mediului în Valea Jiului. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 175 pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/2001 privind scutirea temporarã de la plata taxelor vamale a unor cantitãþi de gaze naturale provenite din import. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 175 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri?

Cu o abþinere, nici un vot contra, 175 pentru, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2000 pentru completarea art. 5 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? 176 voturi pentru. Împotrivã? 7 voturi contra.

Abþineri? O abþinere.

Cu 176 pentru, 7 contra ºi o abþinere, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? 176 pentru.

Împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? 10 abþineri.

Cu 176 pentru, 3 contra ºi 10 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 285/2000 privind structurile multiculturale ale Universitãþii ”Babeº-BolyaiÒ din Cluj-Napoca. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru respingere? 179 voturi pentru respingere.

Împotrivã? Vã rog sã fiþi atenþi ce votaþi. Stimaþi colegi, aþi votat pentru. 17 voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu 179 voturi pentru, 17 contra ºi 8 abþineri, s-a votat respingerea.

Domnul deputat Boc doreºte sã-ºi explice votul grupului parlamentar.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat ºi grupul din Camera Deputaþilor a votat pentru menþinerea structurilor multiculturale la Universitatea ”Babeº-BolyaiÒ, din douã motive.

În primul rând, noi am apreciat ºi apreciem în continuare cã structurile multiculturale sunt singurele structuri viabile în învãþãmântul superior de stat, ºi nu acele structuri care vizeazã promovarea învãþãmântului pe criterii etnice sau separatiste.

În al doilea rând, din nefericire, prin votul nostru de astãzi distrugem o structurã multiculturalã consacratã pe plan intern ºi internaþional. Recent, Universitatea ”BabeºBolyaiÒ a câºtigat recunoaºterea unei comisii internaþionale de acreditare, tocmai pe baza faptului cã are la cel mai înalt nivel în Europa Centralã ºi de Est structurile multiculturale.

Votul dat astãzi de cãtre plenul Camerei Deputaþilor Ñ ºi mã refer la cei care au votat pentru respingerea structurilor multiculturale Ñ este un vot împotriva tendinþelor existente în Uniunea Europeanã ºi pentru consacrarea izolaþionalismului ºi a separatismului în învãþãmântul superior de stat. Regretãm cã acest vot a fost dat în Parlamentul României.

Mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/1999 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil care a aparþinut Bisericii Evanghelice din România, Comunitatea evanghelicã Sibiu. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 179 pentru.

Împotrivã? Abþineri?

Cu 3 abþineri ºi nici un vot împotrivã ºi 179 pentru, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Oficiului Naþional al Cinematografiei ºi constituirea Fondului cinematografic naþional. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 178 voturi pentru. Împotrivã? 5 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 178 pentru, 5 voturi contra, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Domnul deputat Sassu doreºte sã explice votul grupului parlamentar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

În afarã cã prin aceste modificãri s-au produs multe încurcãturi într-o lege care ºi aºa nu era foarte clarã, sunt douã lucruri care trebuie remarcate. În primul rând, cã au crescut taxele pe care agenþii economici de specialitate le datoreazã fondului special, acesta, din cinematografie. Pe de altã parte, societãþile de televiziune, care datorau ºi ele, aveau un anumit procent pe care-l plãteau, acest procent a fost crescut.

Dar ceea ce este, dupã pãrerea noastrã, cel mai grav este faptul cã toate cinematografele care erau în cadrul acestui sistem au fost trecute în proprietatea publicã a statului, fãrã nici un fel de justificare. Faptul cã prin aceasta ar creºte numãrul de spectatori este o aberaþie. Numãrul de spectatori creºte dacã sunt filmele bune, nu dacã cinematografele sunt în proprietate publicã sau nu.

Deci este o chestiune care nu va duce, în nici un caz, la creºterea cinematografiei româneºti ºi, dimpotrivã, poate este urmarea unor jocuri pe care, sincer, în comisie n-am reuºit sã le înþeleg.

Vã mulþumesc.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/1999 pentru completarea art. 5 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt împotriviri.

Abþineri? Colegului care-mi aratã ceasul îi amintesc hotãrârea plenului de a continua lucrãrile pânã la epuizarea listei de vot final.

Cine este împotriva proiectului de lege pe care vi l-am prezentat? Nu este.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 voturi pentru, nici o abþinere, nici o împotrivire, s-a votat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru.

Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 pentru, unul contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi a efectuãrii vaccinãrilor; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 175 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 voturi pentru, nici o împotrivire, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind acordarea de sprijin financiar producãtorilor agricoli mici ºi mijlocii. Se propune respingerea proiectului de lege. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã rog sã vã exprimaþi votul. 176 voturi pentru respingere. Împotrivã? 7.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 176 voturi pentru, 7 contra ºi 3 abþineri, s-a votat propunerea de respingere a proiectului de lege.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1996 privind unele mãsuri pentru conversia capacitãþilor de producþie militarã în producþia civilã; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Celor care pãrãsesc sala o sã le amintesc cã, atunci când nu vom avea cvorum de lucru,

facem apelul, indiferent de culoarea politicã. 173 voturi pentru.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 173 pentru, douã voturi contra, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2000 privind repartizarea profitului la Regia Autonomã ”LocatoÒ; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 3 abþineri.

Cu un vot contra, 3 abþineri ºi 173 pentru, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 din Legea nr. 215/1997 privind Casa Socialã a Constructorilor. Se propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru respingere? 174 voturi pentru. Împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 174 voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere, s-a aprobat respingerea proiectului de lege.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 alin. (3) teza 1 din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului. Se propune respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Cu 173 pentru, o abþinere, s-a adoptat respingerea proiectului de lege.

Propunerea legislativã pentru arborarea permanentã a Drapelului României pe clãdirea Parlamentului. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? 174 voturi pentru. Împotrivã? 15 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu 174 voturi pentru, 15 contra ºi o abþinere, s-a votat respingerea propunerii legislative.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru.

Împotrivã? Abþineri? O abþinere.

Cu 173 pentru, nici un vot contra ºi o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1999 privind mãsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere în perioada 2000Ð2010. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1999 pentru completarea art. 25 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de medic veterinar. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru, ca ºi la celãlalt. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finanþare a cheltuielilor pentru întreþinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietatea publicã a statului ºi pentru trecerea la turma de bazã a cabalinelor necesare împrospãtãrii acesteia. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/2000 privind finanþarea de la bugetul de stat a unor mãsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru.

Împotrivã? Abþineri?

Cu 173 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice ºi juridice nerezidente. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru respingere? 174 voturi pentru respingere.

Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, s-a votat respingerea ordonanþei de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii prin rectificarea bilanþului contabil pe 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ S.A. (Bancorex). Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Un vot împotrivã.

Staþi puþin, cã nu le-am notat. Deci cine este pentru proiectul de lege? 173 voturi pentru.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 173 pentru, douã abþineri, s-a votat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizara procesului de restructurare a BANCOREX ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã

Ñ S.A.; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru.

Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 173 pentru, un vot contra, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 173 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 120/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 174 voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

Cu 174 de voturi pentru, unul contra ºi nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 173 voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri?

Cu 173 de voturi pentru ºi un vot contra, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 173 voturi pentru ºi douã abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/1998 privind majorarea capitalului social al societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar majoritar. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

N-a mai ieºit nimeni din salã, 174 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra. S-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor bunuri importate ºi servicii efectuate de prestatori cu sediul în strãinãtate, necesare înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt, ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 174 de voturi pentru, s-a adoptat. N-a ieºit nimeni din salã.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/22.VI.2001

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/1998 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la datoria S.C. ”PetrotelÒ Ñ S.A. Ploieºti prevãzute în Ordonanþa de urgenþã nr. 72/1997 ºi la protecþia mediului înconjurãtor din arealul petrolier Ploieºti ca urmare a declanºãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul petrolier. Lege cu caracter ordinar. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a aprobat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Se propune respingerea acestui proiect, care are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, s-a respins ordonanþa de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 263/2000 privind majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale ”C.U.G.Ò ClujNapoca. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt.

174 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot contra.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/1999 privind majorarea capitalului social al societãþilor comerciale ”RomanÒ Ñ S.A. Braºov ºi ”TractorulÒ UTB Ñ S.A. Braºov.

Cine este pentru aceastã lege cu caracter ordinar? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, s-a admis acest proiect de lege pentru respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2000 privind modificarea Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale la care statul este acþionar ºi abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a bãncilor, aprobatã prin Legea nr. 41/1999. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 174 voturi pentru. Cine este împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, s-a aprobat acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2000 privind selectarea ºi plata specialiºtilor care presteazã servicii de consultanþã necesare realizãrii programelor PSAL ºi PIBL finanþate de Banca Mondialã, a Programului RICOP finanþat de Uniunea Europeanã, precum ºi a programelor pentru continuarea acestora. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? 174 au fost pentru.

Abþineri?

Cu 174 voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 pentru respingere.

Cine este împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 174 voturi pentru, s-a aprobat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziþii privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 174 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 176 voturi pentru. Împotrivã? Abþineri?

Cu 176 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Are cuvântul domnul deputat, pentru a-ºi explica votul.

Am votat favorabil, pentru cã este un motiv de realã satisfacþie ºi pentru noi, ca pentru toþi cetãþenii României, sã constatãm cã atât Guvernul, cât ºi Parlamentul României au gãsit de cuviinþã sã facã acte reparatorii pentru toþi cei ce au fost persecutaþi de regimul instalat dupã 6 martie 1945. P.N.L. sprijinã ºi va sprijini întotdeauna asemenea acte. Nu putem însã sã nu constatãm cã nivelul sumelor propuse de prezenta ordonanþã este atât de mic, în comparaþie cu preþurile ºi tarifele cu care se confruntã oamenii, încât însãºi valoarea simbolicã a gestului reparatoriu este alteratã.

Persoanele care au suferit prejudicii grave prin încãlcarea unor drepturi fundamentale ale omului, nemulþumite pe drept cuvânt de cuantumul indemnizaþiei, pot obþine de la instanþele internaþionale de specialitate dreptul la o despãgubire substanþialã din partea statului român. Astfel, în afarã de sentimentul de dezamãgire pe care îl trãiesc oamenii, cã nu pot obþine direct de la statul ai cãrui cetãþeni sunt o recunoaºtere la justa valoare a suferinþei îndurate, imaginea României, ca ”stat de drept, democratic ºi social, în care demnitatea omului ºi drepturile ºi libertãþile cetãþenilor reprezintã valori supreme ºi sunt garantateÒ, nu mai apare ca ºi credibilã în ochiii opiniei publice internaþionale.

Mulþumesc. ( _Proteste._ )

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent Programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat. Proiect de lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 175 voturi pentru, domnul Gheorghiof n-a votat. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998, republicatã în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1999 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional. Se propune respingerea propunerii legislative. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Cu 151 de voturi pentru ºi 23 contra, s-a respins propunerea legislativã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 233/2000 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli privaþi pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, cu plata în produse agricole. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 174 voturi pentru. Mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru ºi douã împotrivã, s-a votat respingerea ordonanþei de urgenþã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/2000 privind unele mãsuri pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a Grupului nr. 1 din Centrala Termoelectricã Mintia-Deva. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

174 voturi pentru, nici o abþinere, nici o împotrivire. Proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechi. Se propune respingerea proiectului de lege. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 173 de voturi pentru ºi 3 abþineri, s-a votat respingerea proiectului.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2000 privind unele mãsuri pentru aprobarea ºi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate ºi a altor zone cu dezechilibre economice ºi sociale. Proiect de lege cu caracter ordinar. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. 174 voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 174 voturi pentru, douã împotriviri ºi douã abþineri, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 voturi pentru, nici un voturi contra, nici o abþinere, s-a admis proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188...

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Nu avem cvorum!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Solicitaþi verificarea cvorumului prin apel nominal?

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Eventual.

## **Din salã:**

Avem! Sã mergem mai departe!

## **Doamna Viorica Afrãsinei**

**:**

Sã mergem mai departe!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Gheorghiof, vreþi sã intervenþi în discuþii?

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n**

**:**

Suntem prea mulþi, domnule preºedinte, sã mai iasã câþiva din salã!

A avut un moment de rãtãcire, avem cvorum, daþi-i drumul, domnule preºedinte!

La numãrãtoare, îmi ies 174 de voturi. Deci contestaþi numãrãtoarea manualã ºi doriþi sã trecem la apel nominal? Vã rog sã treceþi la microfon.

Domnule preºedinte,

În salã nu mai sunt 173 de parlamentari, câþi erau necesari pentru cvorum. Eu zic sã þineþi cont de acest lucru ºi, conform prerogativelor dumneavoastrã, ori faceþi apelul nominal, ori gãsiþi o altã formã ºi întrerupeþi ºedinþa.

Vã mulþumesc.

Apelul!

Apel nominal.

Sã facem vot individual, ca sã vedem absenþii!

Colegul nostru spune cã nu avem cvorum, ca sã votãm felul e vot. Deci apel nominal.

ªi le tãiaþi ziua de muncã!

Bineînþeles, cu consecinþele de rigoare pentru cei care absenteazã de la vot.

50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/22.VI.2001

**Domnul Constantin Niþã:** Canacheu Costicã prezent Abiþei Ludovic absent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Afrãsinei Viorica prezentã Cazimir ªtefan prezent Albu Gheorghe absent Cãºunean-Vlad Adrian prezent Cerchez Metin absent Ana Gheorghe prezent Anastasescu Olga-Lucheria prezentã Cherescu Pavel prezent Andea Petru prezent Chiliman Andrei Ioan prezent Andrei Ioan prezent Chiriþã Dumitru prezent Ciontu Corneliu absent Andrei Zeno prezent Ciuceanu Radu absent Andronescu Ecaterina absentã Antal Istv‡n prezent Ciupercã Vasile Silvian prezent Cîrstoiu Ion absent Anton Marin absent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Cladovan Teodor prezent Cliveti Minodora prezentã Antonescu Niculae Napoleon prezent Apostolescu Maria prezentã Coifan Viorel Gheorghe prezent Arghezi Mitzura Domnica absentã Cojocaru Nicu absent Ariton Gheorghe prezent Crãciun Dorel Petru prezent Armaº Iosif absent Creþ Nicoarã absent Arnãutu Eugeniu prezent Cristea Marin prezent Asztalos Ferenc prezent Criºan Emil absent Baban ªtefan prezent Dan Matei-Agathon absent Daraban Aurel absent Babiaº Iohan-Peter prezent Babiuc Victor absent Dinu Gheorghe absent Baciu Mihai absent Dobre Traian prezent Bahrin Dorel absent Dobre Victor Paul prezent Baltã Mihai prezent Dobrescu Smaranda prezentã Baltã Tudor absent Dolãnescu Ion absent Bar Mihai prezent Dorian Dorel prezent Bara Radu-Liviu prezent Dorneanu Valer prezent Barbu Gheorghe absent Dragomir Dumitru absent Bartoº Daniela absentã Dragoº Liviu Iuliu absent Bãdoiu Cornel prezent Dragu George prezent Bãlãeþ Miticã absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Bãlãºoiu Amalia prezentã Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Bãncescu Ioan prezent Dumitrescu Cristian-Sorin absent Bâldea Ioan prezent Dumitriu Carmen prezentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Duþu Constantin absent Bentu Dumitru prezent Duþu Gheorghe prezent Bercãroiu Victor absent Enescu Nicolae absent Berceanu Radu Mircea absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Bereczki Endre prezent Eserghep Gelil absent Birtalan çkos prezent Fâcã Mihail prezent Bivolaru Ioan prezent Firczak Gheorghe prezent Bleotu Vasile prezent Florea Ana prezentã Boabeº Dumitru prezent Florescu Ion prezent Boagiu Anca Daniela absentã Florescu Nicolae-Doru absent Boajã Minicã prezent Fotopolos Sotiris absent Boc Emil absent Frunzãverde Sorin absent Bogea Angela absentã Gaspar Acsinte prezent Boiangiu Cornel absent Georgescu Florin prezent Bolcaº Augustin Lucian prezent Georgescu Filip absent Bšndi Gyšngyike absentã Gheorghe Valeriu absent BorbŽly L‡szl— prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Bozgã Ion prezent Gheorghiþã Manuela absentã Bran Vasile absent Gheorghiu Adrian prezent Brînzan Ovidiu prezent Gheorghiu Viorel prezent Brudaºca Damian absent Gingãraº Georgiu absent Bucur Constantin absent Giuglea ªtefan prezent Bucur Mircea prezent Godja Petru absent Buga Florea prezent Grãdinaru Nicolae prezent Burnei Ion prezent Grigoraº Neculai prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã Gubandru Aurel prezent Buzatu Dumitru prezent Gvozdenovici Slavomir absent Buzea Cristian Valeriu absent Haºotti Puiu prezent Calcan Valentin Gigel prezent Hogea Vlad-Gabriel absent Holtea Iancu absent Mogoº Ion absent Hrebenciuc Viorel prezent Mohora Tudor prezent Ianculescu Marian absent Moisescu George Dumitru prezent Ifrim Mircea prezent Moisoiu Adrian prezent Ignat Miron prezent Moiº Vãsãlie prezent Ilie Aurel Constantin absent Moldovan Petre prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Moldovan Carmen-Ileana prezent Ionel Adrian prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Ionescu Anton prezent Moraru Constantin Florentin absent Ionescu Costel Marian absent Motoc Marian Adrian prezent Ionescu Dan prezent Musca Monica Octavia absentã Ionescu Daniel absent Muºetescu Ovidiu Tiberiu absent Ionescu Mihaela prezentã Naidin Petre prezent Ionescu Rãzvan prezent Nan Nicolae absent Ionescu Smaranda prezentã Nassar Rodica prezentã Iordache Florin prezent Naum Liana-Elena prezentã Iriza Scarlat prezent Nãdejde Vlad-George prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Nãstase Adrian absent Jipa Florina Ruxandra absentã Nãstase Ioan Mihai prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Neacºu Ilie absent Kelemen Hunor prezent Neagu Ion prezent Kerekes K‡roly prezent Neagu Victor absent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Neamþu Horia-Ion prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Kov‡cs Zoltan absent Nechifor Cristian prezent Lari Iorga Leonida prezentã Negoiþã Liviu Gheorghe absent Lazãr Maria prezentã Nica Dan prezent Lãpãdat ªtefan prezent Nicolae Ion absent Lãpuºan Alexandru prezent Nicolãescu Gheorghe-Eugen absent Leonãchescu Nicolae absent Nicolescu Mihai prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Nicolicea Eugen prezent Lepºa Victor Sorin absent Niculescu Constantin absent Loghin Irina absentã Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Luchian Ion absent Nistor Vasile absent Magheru Paul prezent Niþã Constantin prezent Maior Lazãr Dorin prezent Oltean Ioan absent Makkai Grigore absent Olteanu Ionel prezent Man Mircea absent Oltei Ion prezent Manolescu Oana prezentã Onisei Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Palade Doru Dumitru prezent Mardari Ludovic prezent Pambuccian Varujan prezent Marin Gheorghe prezent Paºcu Ioan Mircea absent Marineci Ionel prezent Pataki Iulia absentã M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Patriciu Dinu absent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Pãduroiu Valentin prezent Mãrãcineanu Adrian absent Pãºcuþ ªtefan absent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Pãun Nicolae absent Mândroviceanu Vasile absent PŽcsi Ferenc prezent Mera Alexandru-Liviu absent Pereº Alexandru absent Merce Ilie absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Meºca Sever absent Petruº Octavian Constantin absent Miclea Ioan absent Pleºa Eugen-Lucian prezent Micula Cãtãlin absent Podgoreanu Radu prezent Mihalachi Vasile prezent Pop Napoleon prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Popa Constanþa absentã Mincu Iulian prezent Popa Cornel prezent Mircea Costache absent Popa Virgil prezent Mirciov Petru prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Miron Vasile prezent Popescu Gheorghe prezent Mitrea Miron-Tudor absent Popescu Ioan Dan absent Mitu Dumitru Octavian prezent Popescu Dorin Grigore absent Miþaru Anton prezent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Mînzînã Ion absent Popescu Virgil prezent Mocioalcã Ion prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Mocioi Ion absent Posea Petre prezent

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/22.VI.2001

Predicã Vasile absent Pribeanu Gheorghe absent Priboi Ristea prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Puºcaº Vasile absent Puwak Hildegard-Carola absentã Puzdrea Dumitru absent Radan Mihai prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Raicu Romeo-Marius absent Rasovan Dan Grigore prezent Rãdoi Ion prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Roºculeþ Gheorghe prezent Rus Emil absent Rus Ioan prezent Ruºanu Dan-Radu absent Sadici Octavian prezent Sali Negiat prezent Sandache Cristian prezent Sandu Alecu absent Sandu Ion Florentin prezent Sassu Alexandru prezent.

Domnule secretar, câþi suntem pânã acum? Colegii spun cã în salã sunt 175 de deputaþi.

Cred cã suntem, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sã încheiem, pentru cã s-a numãrat în salã ºi mi se spune cã sunt 175 de persoane.

Vã rog sã vã aºezaþi în bãnci, pentru a continua votul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/1999 privind valorificarea ºi transmiterea fãrã platã a unor bunuri confiscate ºi a unor bunuri provenite din cadouri, devenite proprietate privatã a statului, aflate în administrarea ºi, respectiv, custodia Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 175 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 de voturi pentru, proiectul de lege a fost apro-

## bat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/1999 privind obligativitatea avizãrii de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului a schimbãrii destinaþiei sau desfiinþãrii unor baze sportive aparþinând domeniului public sau privat al statului sau al unitãþilor administrativ-teritoriale. Se propune respingerea ordonanþei. Suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar.

Cine este pentru respingerea ordonanþei? 175 de voturi pentru.

Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 de voturi pentru, s-a votat respingera ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 175 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

175 de voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2000 privind organizarea studiilor de masterat din România, lege cu caracter ordinar. Se propune respingerea ordonanþei de urgenþã.

Cine este pentru? Mulþumesc. 175 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 de voturi pentru, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/2000 privind organizarea în universitãþi a unor formaþiuni de studiu complet în limbi moderne de mare circulaþie internaþionalã. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 174 de voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Cu 174 de voturi pentru, un vot contra ºi patru abþineri, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 178 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere.

Cu 178 de voturi pentru, o abþinere, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 135/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii, aprobatã prin Legea nr. 114/1992, cu modificãrile ulterioare. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 43/2001 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Punctul 131, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 2 din Legea nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaþii membrilor Academiei Române. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1998 privind finanþarea instituþiilor de învãþãmânt superior aflate în coordonarea Ministerului Educaþiei Naþionale. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru respingere? Mulþumesc. 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor 176 de voturi pentru, s-a adoptat proiectul de lege.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru raportul comisiei de mediere? Mulþumesc. 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 176 de voturi pentru, în unanimitatea celor prezenþi, s-a adoptat raportul.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 299/2000 privind unele mãsuri pentru accelerarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din domeniul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. 176 de voturi pentru. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2000 privind înfiinþarea Companiei Naþionale ”Imprimeria NaþionalãÒ Ñ S.A.

Cine este pentru?

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

În unanimitatea celor prezenþi, cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2001 privind unele mãsuri pentru susþinerea Programului de restructurare pe anul 2001, prin garantarea unui credit pentru S.C. ”Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ñ TAROMÒ Ñ S.A. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 176 de voturi pentru, s-a votat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1999 privind scoaterea din funcþiune a unor mijloace fizice uzate fizic sau moral, neamortizate, aparþinând agenþilor economici din industrie. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 26/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1994 aprobatã prin Legea nr. 136/1994 privind constituirea ºi utilizarea fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu modificãrile ulterioare. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 175 de voturi pentru, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizãrii Unitãþii 2 din cadrul obiectivului de investiþii ”Centrala Nuclearã Cernavodã Ñ 5x700 MWÒ. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 176 de voturi pentru, s-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2000 privind stabilirea unor mãsuri pentru stimularea revenirii în þarã a specialiºtilor tineri. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Cu 175 de voturi pentru, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2000 privind managementul calitãþii în învãþãmântul superior. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 175 de voturi pentru, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 56/2001 privind modificarea ºi completarea art. 43 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69/2000. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

175 de voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/2000 pentru completarea pct. V al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Unanimitatea celor 175 de voturi pentru.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2001 pentru suspendarea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 de voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/1999 privind alocarea în 1999 a sumei de 50 miliarde lei pentru Serviciul de Informaþii Externe. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? 5 abþineri.

Cu unanimitatea celor 170 de voturi pentru, 5 abþineri, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 175 de voturi pentru, unanimitatea celor prezenþi, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2000 pentru prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 175 voturi pentru, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2000 privind prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2000 pentru completarea ºi modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Se propune respingerea ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 174 de voturi pentru, s-a respins ordonanþa.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2000 privind prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Lege cu caracter ordinar, se propune respingerea ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a respins ordonanþa de urgenþã.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2000 pentru prorogarea termenelor prevãzute la art. 111 ºi 112 din Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 175 de voturi pentru, s-a votat respingerea ordonanþei.

Propunerea legislativã privind activitãþile religioase desfãºurate în cadrul misiunilor diplomatice. Se propune respingerea propunerii legislative. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 174 de voturi pentru, s-a votat respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativã privind acordarea de facilitãþi cetãþenilor români rezidenþi în strãinãtate, precum ºi persoanelor de origine românã cu cetãþenie românã, cu douã sau mai multe cetãþenii. Se propune respingerea propunerii. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a votat respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativã privind despãgubirea cetãþenilor din zona ”Clisura DunãriiÒ, care au fost expropriaþi în perioada 1964Ð1989 în vederea construirii ”Hidrocentralei Porþile de Fier IÒ. Se propune respingerea propunerii legislative. Lege cu caracter ordinar. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, cu 174 de voturi pentru, s-a votat respingerea propunerii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. Aici se propune adoptarea proiectului de lege. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a aprobat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind evaluarea conformitãþii produselor. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor 174 de deputaþi prezenþi, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1999 privind acordarea unor facilitãþi agenþilor economici din domeniul transporturilor, la scoaterea din funcþiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral, neamortizate integral. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a votat proiectul de lege.

Proiectul de Lege privind Programul energetic nuclear naþional. Se propune respingerea proiectului de lege. Proiectul are caracter oganic.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a votat respingerea proiectului.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 197/2000 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. Se propune respingerea ordonanþei. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã. Lege cu caracter ordinar. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a votat respingerea.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 125/2000 privind declararea oraºului Sulina, judeþul Tulcea, ºi a zonei înconjurãtoare ca zonã de interes naþional. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Cu 174 de voturi pentru, s-a admis raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2001 pentru modificarea Legii nr. 95/1993 privind continuarea participãrii României la construirea Combinatului minier de îmbogãþire a minereurilor acide cu conþinut de fier de la Krivoi Rog Ñ Ucraina ºi asigurarea resurselor de finanþare necesare. Lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru raportul comisiei de mediere? Mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? 4 voturi împotrivã.

170 voturi pentru, 4 voturi împotrivã.

S-a adoptat raportul comisiei de mediere.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalãri ale examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999; lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru raportul de mediere?

Mulþumesc. În unanimitate, s-a aprobat raportul comisiei de mediere.

Meritaþi dumneavoastrã aplauzele, nu înainte de a vã ruga sã parcurgem ºi proiectul de Lege privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii cu vârsta cuprinsã între 0 ºi 12 luni. Staþi puþin cã e din Harghita, nu vã supãraþi! Domnule R‡duly, vã amintesc cã sunteþi nãscut în judeþul Harghita ºi este stimulatã Fabrica de lapte praf de la Remetea.

Vã rog sã vã aºezaþi!

Rog iniþiatorul sã prezinte pe scurt proiectul de lege.

Pe scurt, am spus!

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Vã mulþumesc pentru îngãduinþa dumneavoastrã.

Supunem atenþiei dumneavoastrã, în procedurã de urgenþã, proiectul de Lege privind acordarea laptelui praf pentru copiii în vârstã de 0 la 12 luni. Laptele praf se suportã din bugetul Ministerului Sãnãtãþii, distribuþia se face prin consiliile locale, conform Convenþiei de la Geneva semnate în 1994.

Vã mulþumim pentru vot.

Domnule preºedinte Ifrim, vã rog sã vã pronunþaþi în numele comisiei. Tot atât de scurt, v-aº ruga.

Vã mulþumim în mod deosebit cã ne permiteþi sã prezentãm aceastã lege. Vã propunem sã o aprobaþi, ea a trecut prin comisie, s-a rezolvat ºi problema ca distribuirea sã se facã prin medicii de circumscripþie, aºa cã vã rugãm s-o votaþi.

Vã mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu. La titlul proiectului de lege nu s-au fãcut observaþii. Deci se socoteºte adoptat în unanimitate.

La art. 1 ºi 2 nici comisia nu a fãcut observaþii. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 3, vã rog sã observaþi, în raport, amendamentul care propune înlocuirea sintagmei ”vor elaboraÒ cu ”elaboreazãÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Fiind aprobate textele pe articole,

Am rugãmintea, am primit o cerere de la domnul deputat Stanciu Zisu, care doreºte sã facã o declaraþie.

## **Domnul Zisu Stanciu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã anunþ pe aceastã cale cã mã retrag din Grupul parlamentar P.R.M., devenind independent.

De asemenea, îmi dau demisia din toate funcþiile deþinute pe linie de partid.

Singurul motiv care mã îndeamnã la aceasta este de ordin personal.

- Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Doresc sã mulþumesc tuturor deputaþilor care au fãcut eforturi pentru a rãmâne pânã la sfârºitul ºedinþei.

Declarãm închisã ºedinþa de astãzi.

Mâine se lucreazã în comisii.

Vã mulþumesc încã o datã ºi vã doresc o searã plãcutã!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 97/22.VI.2001 conþine 56 de pagini.**

Preþul 41.384 lei