ªtefan Baban

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nimic nou despre sectorul privat. Dincolo de importanþa incontestabilã a reuniunii anuale de la Bucureºti a BERD, cel puþin la nivelul declaraþiilor oficialilor români, s-a lãsat sã se înþeleagã faptul cã reprezentanþii sectorului privat au fost invitaþi sã facã figuraþie. S-au fãcut declaraþii cu duiumul, despre cât de multe investiþii strãine vor fi efectuate în România; despre restructurarea

ireversibilã a industriei de stat; despre politici fiscale restrictive ºi de formã structuralã, despre accelerarea ritmului privatizãrii etc.

Despre susþinerea realã a sectorului privat românesc, cu accent pe I.M.M.-uri rãmase fãrã nici un sprijin de ordin fiscal, discursurile oficialilor români au fost evazive preferându-se datele statistice ºi programele de restructurare macro. Nici de aceastã datã nu s-a înþeles cã degeaba vorbim despre investiþiile structurale, sistem bancar, reducerea inflaþiei, denominarea leului în absenþa unui sector privat real ºi competitiv.

Rateurile ultimilor ani, recentele amânãri primite din partea Bãncii Mondiale ºi a F.M.I. sunt tocmai rezultatele directe ale inhibãrii dezvoltãrii sectorului privat. În timp ce oficialii români au fost abstracþi, insistând mai mult pe punctarea unor obiective impuse prin angajamentele asumate faþã de organismele financiare internaþionale, observatorii strãini au punctat esenþialul. Grava crizã prin care trece sectorul privat, alternativa eficientã a dezvoltãrii economiei naþionale, un debuºeu al forþei de muncã disponibilizat din industria de stat ºi un generator de plus valoare în P.I.B.

Doamnelor ºi domnilor, a venit timpul ca lucrurile sã fie puse la punct de cãderea sectorului privat, puternic generator de ºomaj ºi de pierderi. Peste 50% din firmele private au raportat pierderi financiare, iar 60% din nivelul arieratelor este localizat în acest sector ºi se datoreazã faptului cã politicile guvernamentale au fost adoptate doar în sens restrictiv.

Nici o firmã din România nu poate supravieþui cu o fiscalitate de 70% pe fondul de salarii ºi cu rate ale dobânzilor la credite de peste 45%. Singura soluþie de supravieþuire oferitã de constrângerile fiscale ºi bugetare o constituie refugiul în economia subteranã. De aici, efectele perverse ale tranziþiei, sãrãcia generalizatã, ºomaj cronic ºi transformarea României într-o profitabilã piaþã de desfacere a produselor din import, produse provenite din þãri în care guvernele respective au înþeles importanþa sprijinirii sectorului privat. Sunt speranþe? Dincolo de promisiuni vagi privind introducerea unor stimulente de ordin fiscal în exerciþiul bugetar al anului viitor, nimic nou sub soare.

Dintre nemulþumirile pe care, de obicei, oamenii de afaceri le menþioneazã, toate au ca obiect politica fiscalã, legislaþia fiscalã foarte complicatã, cu numãr mare de taxe ºi impozite, inflaþia, dobânzile înalte, lipsa creditului, privilegiile acordate sectorului de stat, inconsecvenþa ºi instabilitatea legislativã etc.