Stenogramă plen

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul Emil Rãdulescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Interpelarea de astãzi, declaraþia politicã, este intitulatã ”Clujeni, vi se pregãteºte ceva!Ò.

Nu o datã constat cã la Consiliul judeþean Cluj se acþioneazã, în primul rând ºi exclusiv, pentru satisfacerea intereselor clientelei politice, pentru repartizarea fondurilor nu dupã criterii obiective sau în raport cu prioritãþi ale dezvoltãrii economico-sociale ale judeþului, ci pentru ca fondurile sã se scurgã în buzunarele unor firme ale apropiaþilor partidului de guvernãmânt.

Rãmân celebre ºi, evident, nesancþionate încã de actuala putere cazul risipirii fãrã absolut nici o finalitate concretã a peste 50 miliarde lei în septembrie 2001 pentru nicicând finalizata excursie a cancelarului Schršder pe meleagurile clujene ºi cazul alocãrii a peste 100 milioane lei, la iniþiativa vicepreºedintelui Liviu Medrea, pentru construirea unui stadion de fotbal în satul Popeºti, comuna Baciu, de care beneficiazã în prezent doar gâºtele ºi vitele de pe islaz, cãci populaþiei îmbãtrânite de aici nu prea pare sã-i ardã de fotbal.

Am semnalat, de asemenea, ºi achiziþionarea în condiþii nu tocmai ortodoxe, fãrã licitaþie, a unor utilaje pentru care, cu certitudine, au rezultat avantaje substanþiale pentru factorii decidenþi.

Constatând probabil cã toate semnalele opoziþiei au rãmas fãrã efect, iar hoþiile, abuzurile ºi ilegalitãþile comise n-au fost sancþionate, conducerea Consiliului judeþean Cluj îºi continuã nestingherit activitãþile contrare intereselor locuitorilor judeþului.

Cea mai recentã întâmplare în acest sens s-a petrecut în ºedinþa din 24 mai a.c. Din sinteza lucrãrilor ºedinþei aflãm cã la punctul 11 s-a discutat un proiect de hotãrâre cu privire la mãsurile necesare creditãrii ºi achiziþionãrii de cãtre RAJAC Ð Cluj a utilajelor necesare realizãrii rampelor ecologice zonale, deci, Gherla ºi Turda Ð Câmpia Turzii.

La prima vedere iniþiativa este mai mult decât lãudabilã, dat fiind faptul cã rampele ecologice reprezintã o necesitate în toate zonele judeþului Cluj. Ce este însã surprinzãtor este faptul cã, în pofida specificului sãu de activitate, sarcina creditãrii ºi achiziþionãrii unor astfel de utilaje a fost atribuitã Regiei Autonome Judeþene de Apã Ð Canal Cluj.

Dupã cum reiese din însãºi titulatura regiei, ea are atribuþii exclusiv în domeniul aprovizionãrii cu apã ºi al canalizãrii, nicidecum în realizarea de rampe ecologice. Dupã ºtiinþa noastrã, este pentru prima datã când conducerea Consiliului judeþean delegã unei regii alte atribuþii decât cele specifice.

Am constatat ºi alte lucruri la fel de uimitoare. Astfel, pânã la ora actualã, nu existã avize ºi aprobãri de la Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul Finanþelor Publice sau Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului pentru achiziþionarea unor asemenea utilaje sau pentru repartizarea acestor sarcini RAJACÐCluj.

În altã ordine de idei, nu cunoaºtem sã se fi întocmit caietele de sarcini în vederea organizãrii de licitaþii publice, în care sã se specifice condiþiile tehnice ºi financiare pentru aceste utilaje.

Nu în ultimul rând, nu ne sunt cunoscute motivele pentru care sarcina a fost repartizatã RAJAC, cu toate cã regia nu asigurã serviciile sale municipiilor Dej, Turda sau Câmpia Turzii.

Constatând cã ºi Comisia de buget-finanþe a Consiliului judeþean a solicitat ”prezentarea variantelor, cel puþin trei tehnologii pentru asigurarea comparabilitãþii costurilor instalaþiei, precum ºi precizarea montajului financiar al investiþiilor, deoarece nu reiese clar valoarea investiþiilor, valoarea împrumuturilor ºi obligaþiile financiare

ale RAJAC ºi ale Consiliului judeþeanÒ, ne punem întrebarea fireascã: De ce sunt eludate asemenea aspecte?

Demersul Consiliului judeþean nu este doar ilegal, el urmãreºte sã aducã prejudicii locuitorilor municipiului ClujNapoca, principalii beneficiari ai serviciilor RAJAC. Pentru a-ºi recupera investiþiile fãcute, RAJACÐCluj va fi nevoitã sã-ºi mãreascã în viitorul apropiat costurile pentru servicii, costuri care vor fi suportate de locuitorii municipiului ClujNapoca, deºi beneficiarii investiþiei sunt cu totul alþii.

Sã nu se înþeleagã greºit. Apreciem ca foarte necesare asemenea rampe ecologice zonale la Dej, Gherla ºi Câmpia TurziiÐTurda ºi nu avem nimic împotrivã ca fondurile sã fie asigurate de Consiliul judeþean, dar nu putem tolera acest joc murdar promovat de extremiºti fanatici ºi abuzivi ca Liviu Medrea, care pentru a-ºi rãzbuna propriile neîmpliniri ºi a-ºi acoperi gravele abuzuri sãvârºite, atenteazã iresponsabil la buzunarele clujenilor.

Dacã Poliþia municipiului Cluj-Napoca, în fruntea cãreia se gãseºte un colonel infractor, Teodor Pop Puºcaº, nu ar fi aservitã slugarnic intereselor puterii politice actuale, ar exista suficiente motive ca aceasta sã se autosesizeze ºi sã demareze, fãrã întârziere, cercetãrile în cazul acestei noi tentative de fraudã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul Emil Rãdulescu. Se pregãteºte domnul Miticã Bãlãeþ.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

Acordul stand-by este blocat, iar Banca Mondialã a amânat discutarea PSAL II pentru cã F.M.I. considerã cã Executivul nu ºi-a respectat angajamentul, punând pe liber mai puþini angajaþi din sectorul de stat decât promisese. Tranºele pe care le avem de primit din împrumutul de 333 milioane de dolari au fost blocate. În tandem, Banca Mondialã a amânat discutarea Programului PSAL II. Ar fi, deci, încã vreo 300 milioane de dolari rãmase pe tuºã. Sumele sunt picãtura de apã în deºert. Ce conteazã este semnalul transmis de cele douã instituþii financiare pieþelor internaþionale de capital. El ar putea suna în felul urmãtor: ”România nu-ºi respectã angajamentele. România nu face reformã. România este o þarã riscantãÒ. Dobânzile la creditele internaþionale vor fi peste ceea ce România îºi poate permite. Nici o noutate. Guvernele postdecembriste, in corpore, au ratat acordurile cu F.M.I. Reþetele de þarã la F.M.I. au dat greº. În est, Polonia ºi-a respectat contractul, iar acum o duce greu. La fel de rãu o duc ºi românii, cu menþiunea cã ei nu au fost consecvenþi în respectarea acordurilor stand-by. Acesta este contextul regional în care criticile economistului Joseph Stiglitz, câºtigãtorul Premiului Nobel pentru economie, se fac din nou auzite. F.M.I.-ul, în principiu, împreunã cu Banca Mondialã ºi Organizaþia Mondialã a Comerþului sunt slabi gestionari ai globalizãrii. Ponoasele le trag naþiunile sãrace. Guvernele au nevoie de F.M.I. pentru o bunã imagine pe pieþele internaþionale de capital, dar ºi pentru echilibrarea deficitului bugetar, pentru cã acesta este destinat împrumuturilor acordate de instituþia financiarã. F.M.I. pretinde, în schimb, respectarea unui program de þarã în patru paºi.

Primul pas este privatizarea. Sub acoperirea ºi folosind condiþiile impuse de Banca Mondialã pentru acordarea de credite, politicienii locali se grãbesc sã privatizeze companiile, în dezavantajul naþional, dar cu avantaje personale. Corporaþiile multinaþionale pot cumpãra ieftin industriile locale. În competiþie pentru capitalul strãin, statele superoferteazã. Facilitãþi fiscale, salarii mici, zonã liberã, promisiuni de descurajare a miºcãrii sindicale. Se poate ajunge ca multinaþionalitatea sã deþinã controlul total în anumite ramuri ale economiei, cu riscurile de rigoare, pentru economiile naþionale.

Liberalizarea pieþei de capital este al doilea pas. Teoretic, acesta permite investitorilor de capital sã intre ºi sã iasã din economiile naþionale. Experienþa unor þãri ca Brazilia sau Indonezia aratã cã banii mai mult ies din þarã decât intrã în þarã. Economistul american Joseph Stiglitz îl numeºte ”fenomen din ciclul banilor fierbinþiÒ. Ei intrã în þarã, sunt folosiþi în speculaþii mobiliare ºi valutare, iar la cel mai mic semn de dezechilibru economic sunt retraºi. În acest fel, rezervele unei naþiuni seacã rapid. ªi, când se întâmplã, F.M.I. vine cu soluþia pentru a convinge fondurile strãine de investiþii sã returneze unei þãri propriile capitaluri. Aceasta trebuie sã creascã dobânzile la 30Ñ50, chiar 80%. Rezultatul este previzibil. Ratele înalte ale dobânzii distrug producþia industrialã, dreneazã bugetul de stat, împing companiile naþionale cãtre faliment.

Cel de-al treilea pas recomandat de F.M.I. pe post de medicament unei economii cu probleme este liberalizarea preþurilor Ñ a se înþelege creºterea preþurilor alimentelor, a utilitãþilor publice. Aceasta duce la pasul trei ºi jumãtate: ”revoltã contra F.M.I.Ò. Când o economie este la pãmânt, F.M.I. stoarce ºi ultima picãturã de sânge.

Când, la recomandarea F.M.I., Guvernul indonezian a eliminat în Õ98 subvenþiile la alimente ºi combustibil, a izbucnit revolta popularã. În Õ99 ºi 2000 Bolivia s-a confruntat cu aceeaºi situaþie. Renunþarea la subvenþionare a metrului cub de apã a scos în stradã oamenii. La fel, în Ecuador. Ulterior, s-a aflat cã în cazul Ecuadorului, un raport secret al Bãncii Mondiale prognoza rece o asemena situaþie. Cu toate acestea, evenimentele au fost lãsate sã-ºi urmeze cursul.

În sfârºit, cel de-al treilea pas: liberalizarea comerþului dupã regulile Organizaþiei Mondiale a Comerþului ºi Bãncii Mondiale. Americanii ºi vest-europenii dãrâmã barierele vamale ce-i despart de Asia, America Latinã, Africa ºi Europa de Est, în timp ce se blindeazã împotriva exporturilor agricole provenite din aceste zone.

Economiile subdezvoltate sunt copleºite de importuri. Industria naþionalã închide porþile. ªomajul creºte. Aceasta este situaþiaÉ

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Dumitru Bãlãeþ. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã fac în faþa dumneavoastrã urmãtoarea declaraþie politicã personalã.

Mutarea Guvernului într-o altã clãdire decât aceea pe care o ocupã în prezent, datoritã fricii de cutremur, nu este o problemã numai a Guvernului, ci ºi a Parlamentului. Dacã vreþi, în primul rând a Parlamentului, având în vedere importanþa naþionalã a problemei.

Am aflat însã cã Guvernul vrea sã trateze aceastã problemã de unul singur ºi se vehiculeazã cea mai proastã soluþie posibilã, ºi anume ocuparea cu japca a noului local al Bibliotecii Naþionale. Se procedeazã ca în fabula lui La Fontaine cu animalele bolnave, fabulã prelucratã ºi la noi de Grigore Alexandrescu. ”Care-i cel mai puternic animal Ñ glãsuieºte fabula respectivã Ñ spre a fi sacrificat?Ò Animalele adunate în sobor încep sã se plângã, care mai de care, de slãbiciuni. Leul cã are tuse, ursul cã îl doare spinarea, lupul cã-i scrântit la o labã, vulpea cã nu mai vede. Când ajunserã sã-l întrebe ºi pe iepure, acesta stãtea chircit într-un colþ de fricã. ”A, ha, ha!Ò Ñ zice leul din fruntea adunãrii Ñ ”Am descoperit pe cel mai puternic ºi mai feroce dintre animale.Ò ªi toate cele de mai sus începurã sã-l aplaude pe leu ºi sã-l sfâºie pe bietul iepure.

Aºa ºi la noi cu Biblioteca Naþionalã. Dupã ce a fost jefuitã în mod barbar la evenimentele din 1989, dupã ce, an de an, sumele acordate prin buget de Parlament pentru finisarea ei au fost fiftuite de Ministerul Culturii, mai bine zis al ”inculturiiÒ, acum am ajuns la soluþia cea mai proastã posibilã: sacrificarea noii clãdiri pe altarul inconºtienþei guvernamentale despre rosturile unei biblioteci naþionale în cadrul culturii acestei þãri. ªi asta, dupã ce oameni de specialitate în domeniu reuºiserã sã depãºeascã (vai, cât de greu ºi cât de târziu!) obtuzitatea vechiului regim ºi sã demareze construcþia dupã cele mai noi ºi mai riguroase experienþe internaþionale în domeniu.

ªi este deja finisatã în proporþie de 50% ca spaþiu de bibliotecã. S-a demarat însã greºit: întâi, cu depozitele, la poruncile unor nepricepuþi în ale bibliotecilor din Ministerul ”InculturiiÒ. ªi s-a mai nãscut ºi gogoriþa cã finisarea Bibliotecii Naþionale ar necesita o investiþie de peste 2.000 miliarde, când, de fapt, ea ar putea fi datã parþial în folosinþã doar cu bugetul modest de 70 miliarde, atribuit ei pe acest an. ªi se mai vehiculeazã ºi o altã gogoriþã: cã ar avea prea mult spaþiu, cam 100.000 m[2] , pe când a Franþei are peste 300.000, ºi ale altor þãri europene depãºesc cu mult pe a noastrã.

Dar ce conteazã toate aceste chestiuni de adevãr, de logicã, de cinste, de dreptate, când biata construcþie a Bibliotecii noastre Naþionale nu are spate puternic care sã o susþinã, iar Ministerul Culturii noastre nu o apãrã?

Este ºi motivul pentru care, din cele vreo patru-cinci variante posibile de mutare a Guvernului, se vehiculeazã cea mai nepotrivitã. Iatã, de pildã, varianta palatului din dreapta Casei Poporului. Nu, el aparþine Academiei Române! Preºedintele Academiei, domnul Eugen Simion, când graseiazã cu ochelarii pe nas, chiar seamãnã cu leul din fabulã. Dinspre partea dumnealui s-a rãspândit gogoriþa cã dacã în Bucureºti s-au dat în folosinþã parþialã douã biblioteci moderne, la ce ne-ar mai trebui ºi o a treia...

Le rãspundem acestor domni cã jumãtate din Bucureºti dacã s-ar transforma în spaþiu de bibliotecã tot n-ar fi de ajuns pentru nevoile de educaþie profundã ale acestui popor. În spatele prejudecãþii de mai sus se aflã însã altceva: faptul cã organizarea spaþiului intern de bibliotecã este mai bun, mai conform normelor moderne la Biblioteca Naþionalã. Este pãcat însã cã o invidie colegialã atât de mãruntã se transformã într-o prejudecatã cu urmãri atât de grave în planul culturii naþionale.

Ar mai fi ºi alte soluþii pentru mutarea Guvernului. De pildã, aºa-zisul ”Palat RadioÒ, aºezat pe malul stâng la Dâmboviþei, vizavi de Spitalul Municipal. Nu, nu se poate! Acest palat în jurul cãruia acum cresc bãlãriile ar fi vândut unor societãþi strãine.

O altã soluþie ar fi ºi palatul actual al Senatului, care se elibereazã prin mutarea de acolo a Senatului. Nu, nici aceastã soluþie nu se poate! Clãdirea este revendicatã de Ministerul de Interne. ”Cum sã ne certãm noi Ñ zic guvernanþii Ñ cu generalii de-acolo?Ò

Ar mai fi ºi o a cincea soluþie, ºi anume: mutarea Guvernului într-o laturã a Casei Poporului, prin eliberarea ei de instituþiile mãrunte, care ar putea lucra ºi în alte pãrþi. Nu, nici aceastã soluþie pare a nu fi agreatã de Guvern, care nu vrea sã fie prea aproape de Parlament. Cum s-ar mai scãlda el în nãmolul de ordonanþe de urgenþã în care se scaldã acum? Cum ar mai putea întreþine un minister al relaþiei cu Parlamentul care consumã anual peste 50 miliarde din bugetul þãrii?

Iatã, domnilor, cum, din interese mãrunte, meschine, de clan, se pierd din vedere marile noastre interese în domeniul culturii ºi educaþiei naþionale! Iatã de ce, domnilor, socotesc cã mutarea Guvernului Ñ o cerinþã imperioasã, în eventualitatea unui cutremur Ñ trebuie discutatã în Parlament cu obiectivitate, transparent, în faþa întregii noastre opinii publice ºi în multitudinea variantelor sale posibile, pentru a nu ajunge la aberaþiile din cuprinsul fabulei.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nimic nou despre sectorul privat. Dincolo de importanþa incontestabilã a reuniunii anuale de la Bucureºti a BERD, cel puþin la nivelul declaraþiilor oficialilor români, s-a lãsat sã se înþeleagã faptul cã reprezentanþii sectorului privat au fost invitaþi sã facã figuraþie. S-au fãcut declaraþii cu duiumul, despre cât de multe investiþii strãine vor fi efectuate în România; despre restructurarea

ireversibilã a industriei de stat; despre politici fiscale restrictive ºi de formã structuralã, despre accelerarea ritmului privatizãrii etc.

Despre susþinerea realã a sectorului privat românesc, cu accent pe I.M.M.-uri rãmase fãrã nici un sprijin de ordin fiscal, discursurile oficialilor români au fost evazive preferându-se datele statistice ºi programele de restructurare macro. Nici de aceastã datã nu s-a înþeles cã degeaba vorbim despre investiþiile structurale, sistem bancar, reducerea inflaþiei, denominarea leului în absenþa unui sector privat real ºi competitiv.

Rateurile ultimilor ani, recentele amânãri primite din partea Bãncii Mondiale ºi a F.M.I. sunt tocmai rezultatele directe ale inhibãrii dezvoltãrii sectorului privat. În timp ce oficialii români au fost abstracþi, insistând mai mult pe punctarea unor obiective impuse prin angajamentele asumate faþã de organismele financiare internaþionale, observatorii strãini au punctat esenþialul. Grava crizã prin care trece sectorul privat, alternativa eficientã a dezvoltãrii economiei naþionale, un debuºeu al forþei de muncã disponibilizat din industria de stat ºi un generator de plus valoare în P.I.B.

Doamnelor ºi domnilor, a venit timpul ca lucrurile sã fie puse la punct de cãderea sectorului privat, puternic generator de ºomaj ºi de pierderi. Peste 50% din firmele private au raportat pierderi financiare, iar 60% din nivelul arieratelor este localizat în acest sector ºi se datoreazã faptului cã politicile guvernamentale au fost adoptate doar în sens restrictiv.

Nici o firmã din România nu poate supravieþui cu o fiscalitate de 70% pe fondul de salarii ºi cu rate ale dobânzilor la credite de peste 45%. Singura soluþie de supravieþuire oferitã de constrângerile fiscale ºi bugetare o constituie refugiul în economia subteranã. De aici, efectele perverse ale tranziþiei, sãrãcia generalizatã, ºomaj cronic ºi transformarea României într-o profitabilã piaþã de desfacere a produselor din import, produse provenite din þãri în care guvernele respective au înþeles importanþa sprijinirii sectorului privat. Sunt speranþe? Dincolo de promisiuni vagi privind introducerea unor stimulente de ordin fiscal în exerciþiul bugetar al anului viitor, nimic nou sub soare.

Dintre nemulþumirile pe care, de obicei, oamenii de afaceri le menþioneazã, toate au ca obiect politica fiscalã, legislaþia fiscalã foarte complicatã, cu numãr mare de taxe ºi impozite, inflaþia, dobânzile înalte, lipsa creditului, privilegiile acordate sectorului de stat, inconsecvenþa ºi instabilitatea legislativã etc.

ªi, deºi sunt de mulþi ani evidenþiate, în multe momente ºi întruniri, nimeni ºi nimic nu reacþioneazã pentru a crea un sistem de mãsuri ºi acþiuni, pentru a diminua ºi chiar anula efectele negative ale politicii fiscale româneºti.

Doamnelor ºi domnilor colegi, succesul unei economii depinde de sectorul privat, iar acesta se poate dezvolta în condiþiile unui climat de aplicare a legilor, respectarea contractelor ºi stabilitatea economicã. Pânã nu vom reuºi sã acþionãm eficient în aceste trei mari direcþii, sectorul privat românesc nu va aduce nimic nou în economia româneascã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Paula Ivãnescu. Se pregãteºte domnul Cristian Sandache.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sãptãmâna aceasta avem o sãrbãtoare, o zi care se sãrbãtoreºte nu numai în România, ci în toatã lumea, ºi anume 1 Iunie Ð Ziua Internaþionalã a Copilului.

Este foarte adevãrat cã deja am început sã vedem pe micile ecrane jocurile de imagine ale guvernanþilor, care îmbrãþiºeazã ºi cadorisesc copiii din diverse locuri, uitând cum se comportã faþã de ei de-a lungul anului ºi anilor.

Departe de mine gândul de a nu aprecia sentimentele ºi acþiunile care aduc un pic mai bine faþã de un semen de-al nostru, cu atât mai mult cu cât acesta este la o vârstã la care are nevoie de preþuire, de grijã, de dragoste, dar mai are nevoie ºi de altceva. Acel altceva guvernanþii de astãzi nu sunt în stare sã-l ofere copiilor din România.

Nu mã situez pe poziþia organismelor din exterior, nici pe cea a baroanei Nicholson, care, pe bunã dreptate, sunt revoltate de modul în care societatea, în general, ºi guvernanþii, în special, acþioneazã în interesul copiilor. Astãzi vedem cã în maternitãþi copiii mor pe capete sau, dacã, cumva, n-au ei de la naturã aceastã tendinþã, sunt ajutaþi. Pãrinþii, din disperare, îºi omoarã sau îºi aruncã copiii, ºi dacã nu fac asta la naºtere, o fac mai târziu, din cauzã cã duc ei înºiºi o viaþã de câine. Pãrinþii nu mai au cu ce sã-ºi susþinã copiii, pentru cã viaþa din România se degradeazã zi de zi, pentru cã resursele, acelea care sunt, puþine, nu ajung exact acolo unde trebuie, ci ajung numai în buzunarele potentaþilor politici; se furã la drumul mare banii din sãnãtate, banii din ºomaj, banii din pensii, banii din buget, iar copiii mor cu zile în þara asta. ªi, dacã apucã sã trãiascã, suferã de grave maladii datorate anemiilor, hranei proaste, lipsei de proteine de bunã calitate, lipsei de vitamine, lipsei de minerale.

La toate astea, dacã adãugãm modul în care se face educaþia organizatã, educaþia care aparþine ºi este în grija statului, vedem un tablou sumbru al generaþiilor care vor sã vinã. Pânã în acest moment, nu existã nici mãcar o tendinþã de politicã demograficã, cãci aceasta ar însemna politici sociale dedicate familiei, dedicate educaþiei ºi dedicate sãnãtãþii.

Aceste politici nu existã, pentru cã singura politicã care astãzi guverneazã în România este cea a jafului naþional.

Oameni buni, trebuie sã ne gândim cã în þara aceasta sunt copii, sunt copiii noºtri, sunt copiii vecinilor noºtri, prietenilor noºtri, sunt cei care mâine vor duce România înainte, sunt cei care mâine ne vor susþine pe noi, care astãzi suntem de vârstã activã ºi nu trebuie numai de 1 Iunie sã le ducem ciocolatã, bomboane ºi napolitane, ci trebuie sã le oferim hrana de zi cu zi ºi nu numai hrana naturalã, fiziologicã, ci ºi hrana spiritualã. Aceasta

este o atitudine responsabilã faþã de copii, faþã de familie, faþã de viitorul României. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Sandache ºi se pregãteºte doamna deputat Leonida Lari.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Categoria persoanelor cu handicap sau a persoanelor cu nevoi speciale reprezintã un segment al societãþii româneºti pe care, din pãcate, unii îl privesc fie ca pe o bizarerie, fie ca pe un element minor, cu totul marginal. Ce-i drept, în ultima vreme s-au semnalat o serie de demersuri oficiale prin care se încearcã integrarea socialã ºi a acestor oameni, astfel încât ei sã nu se mai simtã excluºi ori abandonaþi.

Existã însã aspecte rãmase nerezolvate, printre care problema accesibilitãþii deplasãrii anumitor categorii ale persoanelor cu nevoi speciale pe drumurile publice. Infrastructura specificã în acest sens Ñ rampe, semnale acustice sau luminoase Ñ fie cã lipseºte, fie cã este cu totul insuficientã.

Nu doresc în nici un fel sã fiu patetic sau sã adopt accente de un sentimentalism gratuit, ci pur ºi simplu sã reamintesc faptul cã mulþi dintre aceºti oameni sunt, sub aspectul capacitãþii intelectuale, peste medie ºi conºtientizeazã cu o dureroasã acuitate propria lor condiþie, neavând nici un fel de vinã în acest sens. Unele normative au fost emise în anii din urmã, însã lipseºte acel cadru legislativ articulat care sã ofere prevederi clare, cu valoare generalã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari Iorga. Se pregãteºte domnul Ioan Onisei.

## Stimaþi colegi,

Cicã exista pe lume un trib Afar, un trib destul de interesant în ce priveºte onoarea. De exemplu, în tribul Afar era o onoare uciderea de oameni.

De ce am început discursul meu cu tribul Afar, cu apucãturile tribale? Din simplul motiv cã nu consider o onoare uciderea de fiinþe umane. Însã, tribul Afar îºi omora duºmanii, nu fraþii!

Ce se întâmplã însã cu þãrile care au apucãturi tribale, care nu-ºi ucid mãcar duºmanii, ci fraþii?

Asemenea porniri tribale a demonstrat, din pãcate, ºi România în 1997, în iunie, când a semnat Tratatul cu Ucraina, lãsând în vitregia sorþii peste 1.500.000 de mii de români bucovineni.

Dar iatã cã faptele rele aduse neamului românesc sunt rãsplãtite de duºmani, nu de neam. Adicã, dacã analizãm la rece, e ceva mai cumplit decât în tribul Afar sã te rãsplãteascã duºmanii cãrora le-ai fãcut cheful, dãruindu-le, pe timp de pace ºi nesilit de nimeni, vaste teritorii româneºti cu fraþi români.

Pe 27 aprilie 2002, Radio România Actualitãþi a transmis cã Leonid Kucima, preºedintele Ucrainei, a înmânat ex-preºedintelui Constantinescu Emil cel mai mare ordin al Ucrainei, ”Ieroslav MudriÒ, în traducere, ”Ieroslav ÎnþeleptulÒ.

Nu este nevoie de mare inteligenþã ca sã ne punem întrebarea: cu ce ocazie ºi pentru care merite?! Oare nu este clar, cum îi place domnului Constantinescu sã se exprime, cã s-a fãcut plata pentru trãdarea de neam ºi de þarã din iunie 1997, prin semnarea nemernicã a Tratatului dintre România ºi Ucraina, lãsându-i pe fraþii bucovineni sã înfrunte un calvar mai greu ca cel de dupã al Doilea Rãzboi Mondial, calvarul semnat de mâna aºaziºilor fraþi. Este clar ca bunã ziua cã asemenea omucideri de destine omeneºti nu sãvârºea nici chiar tribul Afar.

Acum se poartã negocieri, mai bine zis, s-au purtat deja negocieri între România ºi Rusia, în vederea tratatului de bunã amiciþie ºi vecinãtate.

Oare nu cumva ºi actualii guvernanþi care n-au catadicsit sã voteze pentru moþiunea ”TezaurulÒ, Pactul Ribbentrop-Molotov, la fel ºi pentru moþiunea ”Basarabia ºi BucovinaÒ, vor sã repete actul politic trãdãtor al expreºedintelui Constantinescu?

Oare chiar ar urma ca peste câteva luni (14) dupã semnarea tratatului dintre România ºi Rusia sã aterizeze ºi pe pieptul viguros al preºedintelui actual, Ion Iliescu, vreun mare ordin sau mãcar o medalie din partea Moscovei, de aceastã datã de la preºedintele rus Vladimir Putin?

Ca sã evitãm asemenea nefericite onoruri, consider cã ar fi cazul ca domnul ex-preºedinte Emil Constantinescu sã fie audiat în Parlament, sã ne lãmureascã ºi pe noi ce este cu acest ordin ”Ieroslav MudriÒ? Poate cã în felul acesta vom preîntâmpina momentul dizgraþios ca actualul Preºedinte sã primeascã Ordinul ”Steaua RoºieÒ sau ”Secera ºi CiocanulÒ.

Nu este cazul ca poporul român sã ajungã ºi mai rãu decât tribul Afar!

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Onisei. Se pregãteºte domnul Napoleon Pop.

## Domnule vicepreºedinte, Domnule secretar,

## Stimaþi colegi,

Mã voi referi la noul proiect al Legii audiovizualului. Analiza proiectului noii Legi a audiovizualului, astfel cum acesta a fost aprobat de Senat, reliefeazã încã o datã tendinþa Guvernului Nãstase ºi a majoritãþii P.S.D. de a controla, subordona ºi acapara mijloacele de informare în masã.

Primul ºi cel mai grav aspect îl constituie încercarea de a imixtiona Guvernul ºi structuri ale administraþiei centrale în procesul de reglementare ºi control al domeniului

audiovizualului, domeniu care, prin excelenþã, este al libertãþii de exprimare ºi al concurenþei libere.

Modalitatea de stabilire de cãtre Guvern a evenimentelor considerate de importanþã majorã ºi a procentului din populaþie care va reprezenta ”o parte importantã a publiculuiÒ constituie o nouã, vãditã ºi grosolanã încercare a Cabinetului Nãstase de a influenþa politic audiovizualul ºi a manipula opinia publicã.

Partidul Democrat apreciazã cã este inacceptabil ca Guvernul sã stabileascã ce crede el cã este important pentru români sã urmãreascã la televizor.

Probabil cã videoguvernarea Nãstase îºi doreºte sã listeze, pe secvenþe, monologul actualului prim-ministru în Babilonul care a ajuns, din cauza sa, România.

Televiziunile private ar urma sã fie obligate sã intoxice milioane de români cu imaginea, plinã de suficienþã ºi aroganþã a domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al Guvernului Nãstase.

Partidul Democrat susþine ideea ca aceastã listã sã fie stabilitã de Consiliul Naþional al Audiovizualului, autoritatea autonomã supusã numai controlului parlamentar, Guvernul urmând doar sã transmitã lista Comisiei Europene.

Un alt aspect îngrijorãtor este acela cã în procesul de autorizare a difuzãrii unor servicii de programe audiovizuale, licenþa audiovizualã se acordã pe baza obþinerii în prealabil a avizului tehnic, eliberat de ”autoritatea de reglementare în comunicaþii, în condiþiile stabilite de aceastaÒ.

Dacã ne uitãm însã în Legea nr. 74 din 1996 a telecomunicaþiilor vom vedea cã, potrivit art. 5, Ministerul Comunicaþiilor, ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale, este autoritatea de reglementare.

Dincolo de caracterul confuz ºi contradictoriu al dispoziþiilor art. 50, 53, 56, 57 ºi 58 din lege, care instituie un cerc vicios ºi birocratic al jocului de-a licenþele, autorizaþiile, avizele, deciziile, iar pe de altã parte controlul asupra audivizualului de cãtre un ministru, deci de cãtre politic, noi susþinem cã aceste licenþe trebuie la rândul lor sã fie emise de cãtre o autoritate autonomã, în sensul art. 115, 116 din Constituþia României.

Partidul Democrat apreciazã cã numai o autoritate autonomã, aºadar o autoritate de tipul Consiliului Naþional al Audiovizualului, supusã numai controlului parlamentar, poate asigura obiectivitatea ºi corectitudinea procesului de acordare a licenþelor, independenþa acestuia faþã de Guvern ºi poate asigura libertatea ºi pluralismul în activitatea presei audiovizuale.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

De multe ori în susþinerile noastre politice privind opþiunea deplinã ºi definitivã pentru integrarea euroatlanticã ne place sã afirmãm cã nimic nu ne mai poate întoarce din drumul spre o democraþie consolidatã, România satisfãcând criteriul politic de a deveni membrã a selectei constelaþii euroatlantice. Oare sã fie chiar aºa, pentru o democraþie de 12 ani, când recent Franþa, o þarã cu experienþã democraticã incontestabilã, era pe cale, chiar ºi parþial sau ca avertisment, sã ne demonstreze cã drumul ca direcþie poate avea douã sensuri?

Realitatea francezã din primul tur de prezidenþiale are ca învãþãmânt suprem pentru noi îndepãrtarea clasei politice, tocmai a aceleia care este cea mai totalã pentru democraþie, de la agenda realã a cetãþeanului. Interesele acesteia pe termen lung, progres, prosperitate, viitor pentru copii, retragere la pensionare cu un venit decent, sunt tratate cu soluþii conjuncturale ºi paleative la problemele sale acute, de ieri ºi de astãzi, mãsurile reflectând o mare dozã de populism ºi nesustenabilitate economicã pe termen mediu ºi lung.

Noile reglementãri de politicã economicã ºi fiscalã, corect motivate în primul rând prin necesitatea creºterii încasãrilor la buget ºi numai apoi prin prisma alinierii la standardele europene, vin sã demonstreze faptul cã momentul scadenþei promisiunilor populiste, din punct de vedere al epuizãrii resurselor, se apropie. Privatizarea ºi restructurarea, poate bine cotate ca indici cantitativi, nu au efectele calitative scontate, negociate cu Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã, iar lipsa de capacitate de gestiune instituþionalã a reformelor promise Ð ca extensie a unei voinþe politice aflate ºi ea în derivã Ð ne aratã cã gradul de colectare a taxelor ºi impozitelor, deja aflate la niveluri insuportabile, este scãzut, punând în pericol limitele deficitului bugetar ºi ale inflaþiei, pe lângã neonorarea cheltuielilor prevãzute politicilor sociale.

Mugurii clasei mijlocii încã nu apar, în schimb, documente oficiale confirmã, spre mirarea chiar a primuluiministru, pe care o consider sincerã, procese de sãrãcire ºi excluziune socialã aflate Ð atenþie! Ð pe o tendinþã de cronicizare prin degradarea capacitãþilor ºi pattern-urilor social-culturale de viaþã (citat din versiunea pentru consultãri a Planului Naþional Anti-Sãrãcie ºi Promovare a Incluziunii Sociale).

Într-o declaraþie politicã anterioarã vorbeam despre pericolul revenirii la sloganul asimilãrii reformelor de cãtre populaþie, care ar trebui sã exprime grija guvernului faþã de suportabilitatea cetãþeanului.

## Stimaþi colegi,

ªtim exact unde suntem cu aplicarea acestui slogan, exclusiv electoral ºi populist, iar revenirea la el de data aceasta este o simplã scuzã care vrea sã acopere o mare responsabilitate a clasei politice ºi mai ales a tuturor executivelor în întârzierea nepermisã a transformãrilor de sistem, blamând în mod indirect cetãþenii care suportã de peste 10 ani consecinþele negative ale acestei întârzieri.

Sunt nevoit sã fac un apel de la aceastã tribunã, folosind cuvânt cu cuvânt textul care mi-a fost adresat mie de domnul M. Cãlin din Roman ºi care consider cã se adreseazã, de fapt, întregii clase politice: ”Trebuie ca ºi mai multe partide politice sã se aplece cu atenþie asupra clasei muncitoare productive româneºti, pentru ca deznãdejdea sã n-o arunce în braþele populism-extremismului. S-o facã sã înþeleagã cã membrii ei cei mai isteþi, ordonaþi, harnici, cu dorinþa de perfecþionare profesionalã continuã n-au a se teme de privatizare ºi globalizare.

Aceºtia îºi vor gãsi un loc de muncã oriunde ºi oricând. S-o facã sã înþeleagã cã trebuie sã cântãreascã de douã ori îndemnurile nesãbuite la grevã ale unor lideri sindicali. S-o facã sã înþeleagã cã o clasã muncitoare dintr-o firmã cu capital majoritar de stat poate contribui mult la facilitarea privatizãrii, deoarece un patron are nevoie de muncitori isteþi, harnici, ordonaþi, cu dorinþã de perfecþionare profesionalã, pentru a face faþã în acerba competiþie a economiei de piaþã.

Numai o clasã muncitoare de acest fel ne poate scurta hotãrâtor drumul integrãrii în noua Uniune EuropeanãÒ.

Domnilor, puþin idealism cu optimism este oricum mai bun decât orice formã a populismului fãrã nici o acoperire.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu ºi va urma domnul Nicolae Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-o scrisoare semnatã de domnul ministru Ioan Rus în ziua de 15 aprilie 2002 se prezintã mãsurile luate de Inspectoratul Judeþean de Poliþie Harghita, legate de cazul de corupþie existentã în zona Gheorgheni.

Domnia sa, pentru a abate atenþia de la ilegalitãþile reale, prezintã mãsurile luate împotriva unor ofiþeri de poliþie care aparent nu erau în legãturã cu acest caz. Însã hoþia ºi ilegalitãþile sunt în continuare acoperite.

Cazul cel mai concret îl prezintã faptul cã organele abilitate ale statului nu au cercetat pe principalul vinovat pentru eliberarea celor 24 de blocuri de foi de însoþire în alb a materialului lemnos, cu ajutorul cãrora mafia lemnului a defriºat pãdurea Osšerde nr. 7 din Remetea.

Se pare cã protejarea celor de la Ocolul silvic Gheorgheni întrece orice mãsurã, atât din partea organelor de poliþie, cât ºi din partea unor funcþionari de la direcþia de regim silvic din cadrul Ministerului Agriculturii.

Pentru deblocarea anchetei parlamentare începutã în zilele de 4Ð6 iulie 2001 ar trebui sã primim rãspunsuri concrete, la obiect, la urmãtoarele întrebãri: de ce nu ni s-a comunicat situaþia exactã a materialelor folosite de Ocolul silvic Gheorgheni pentru repararea sau renovarea pãstrãvãriei ºi a cantoanelor silvice din cadrul Ocolului silvic Gheorgheni?

De ce era însãrcinat cu aceastã activitate locotenentul Diaconiþã? Deoarece mama acestuia este administratoarea pãstrãvãriei de la Lacul Roºu. De ce îl puneþi pe acest tânãr ofiþer într-o situaþie neplãcutã?

Nu înþeleg cum nu au putut fi verificate, în mod concret, toate persoanele care au beneficiat de dreptul de a cumpãra material lemnos din aceastã zonã, din luna iulie 2001 pânã în prezent, þinând cont de numãrul efectivului de poliþie situat în bazinul Gheorghenilor.

Avem informaþii cã numãrul lor este în jur de 2.200 de beneficiari, dintre care peste 100 de poliþiºti. De ce au fost schimbaþi cei doi subofiþeri din staþiunea Lacul Roºu, care au fost apreciaþi de populaþia din zonã, ºi a fost numit unul singur care sãptãmânal însoþeºte 20 Ð 30 maºini cu lemne spre direcþia Neamþului? Între acestea se aflã maºina înmatriculatã cu numãr NT 50 ADP, maºinã cu remorcã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Vasilescu ºi se pregãteºte un alt tânãr deputat, Vlad Hogea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

În timp ce alte popoare îºi confecþioneazã o istorie plauzibilã, noi ne cerem câteodatã scuze cã am avut tupeul sau neruºinarea sã rezistãm cotropitorilor ºi sã ºtergem chiar orice urmã de eroi sau a simbolurilor lor care ar aminti, totuºi, de jertfele acestui popor.

Parcã premonitor, Antonescu îl cita pe Hanibal: ”Iar þie, popor ingrat, nu-þi va rãmâne nici mãcar cenuºa meaÒ.

La începutul acestui an, Adrian Nãstase, primul-ministru al României, a mai fãcut un voiaj în Statele Unite Ð nu ºtim cu exactitate dacã voiajul a fost fãcut din raþiuni de stat, din dorinþa de a se plimba cât mai mult peste hotare pe banii secãtuitului popor român sau la ordinul stãpânilor sãi de peste Ocean. Premierul s-a grãbit în a incrimina încã o datã poporul român ca fiind intolerant, xenofob ºi antisemit, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 31/28.03.2002 care vorbeºte despre interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist ºi xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii.

Nu ºtim ca þara noastrã sã fie confruntatã în prezent cu manifestãri de fascism, rasism sau xenofobie, manifestãri care sã punã în pericol societatea româneascã. Cu atât mai puþin nu ºtim sã existe infracþiuni contra pãcii ºi omenirii.

Atunci, de unde aceastã stare de panicã ºi psihozã la guvernanþii noºtri? Pentru motive inexistente Guvernul emite ordonanþe de urgenþã. Împotriva sãrãciei nu am auzit de nici o ordonanþã de urgenþã, cu toate cã ea ar fi necesarã ºi chiar explicabilã. Trebuie arãtat foarte clar, pe înþelesul tuturor, cã ordonanþa în cauzã reprezintã o insultã la adresa societãþii ºi urmãreºte lupta cu stafiile, cu umbrele statuilor ridicate în memoria unora dintre eroii neamului, precum ºi a tuturor simbolurilor care þin inclusiv de mareºalul Ion Antonescu.

Mai mult decât atât. S-a mers pânã acolo încât Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase, în nenumãrate rânduri, voind sã facã pe plac grupurilor de interese strãine ostile þãrii noastre, l-au numit pe mareºalul Ion Antonescu criminal de rãzboi, deºi acesta nu a fost judecat sau condamnat de justiþie ºi nici de vreo instanþã judecãtoreascã internaþionalã ca atare.

Cum va proceda Adrian Nãstase sau cum vor proceda stimaþii conducãtori ai României dacã, prin absurd, un for internaþional ar condamna þara de holocaust sau de tero-

rism, cine ar trebui sã facã pe avocatul României dacã ei, fãrã motiv, fac pe procurori, incriminând-o?

”Daþi istoriei adevãrul ºi nu încercaþi doar sã faceþi faþã unei situaþii de momentÒ Ñ spunea Antonescu parcã ghicind peste veacuri gândurile mârºave. Vorbele goale, ecoul ordinelor primite de la stãpânii Guvernului Nãstase nu pot înlocui faptele ºi realitatea.

Niciodatã nu am atins o treaptã mai josnicã, un nivel moral mai degradant decât acum, prin servilismul Guvernului Nãstase faþã de interesele strãine, când el, Guvernul, îºi suprimã eroii fãrã drept de apel. Astãzi, iatã, cunoaºtem cu toþii cã acuzaþiile aduse mareºalului sunt bazate pe un proces desfãºurat la comanda ocupanþilor sovietici ºi, ca atare, ele nu pot fi decât nule.

Napoleon spunea: ”Cine salveazã o naþiune nu încalcã nici o legeÒ Ñ dicton necunoscut celor care, datoritã acestor eroi, pot guverna peste o Românie aproximativ mare ºi nu doar peste o regiune a ei.

În contextul geopolitic existent în toamna anului 1940, când din trupul þãrii erau rupte nordul Bucovinei, Basarabia, nord-vestul Transilvaniei ºi sudul Dobrogei, conducãtorul statului român, generalul Ion Antonescu, a apreciat cã singura politicã normalã, rezonabilã era alianþa cu Germania ºi Italia, pentru redobândirea pãmânturilor româneºti.

Verdictul lui Hitler era dictat imperativ ºi implacabil: ori acceptãm condiþiile tratativelor, ori asistãm la distrugerea României.

Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei, afirma cã ”România s-a constituit prin nedreptãþirea ungurilor ºi bulgarilorÒ, iar Molotov, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, declara reprezentantului Ungariei la Moscova cã: ”Consider revendicãrile Ungariei la adresa României tot aºa de juste ca revendicarea de cãtre ruºi a BasarabieiÒ.

Aderarea la Axã ºi tatonãrile pe lângã Germania nu aveau altã motivaþie decât aceea de a reintra în stãpânirea pãmânturilor pierdute.

Acest fapt l-a recunoscut unul dintre cei mai marcanþi opozanþi ai lui Antonescu, ambasadorul României la Moscova, Grigore Gafencu, care nota: ”Rãzboiul cu Rusia, în care luptãm alãturi de nemþi, nu are pentru noi acelaºi înþeles ºi acelaºi þel ca pentru Germania. Pentru noi înseamnã suprimarea unei nedreptãþi ºi reîntregirea hotarelor noastreÒ.

În aceste condiþii a fost chemat Antonescu sã preia conducerea þãrii. Moºtenind un bilanþ dezastruos în politica externã, cu repercusiuni inerente pe plan intern, dupã cum afirma în testamentul politic, a acþionat, numai pentru binele acestui popor. Vina acestui militar integru este cã ºi-a apãrat þara în condiþiile vitrege ale acelei vremi.

El repeta mereu ostaºilor: ”Suntem armata dreptului ºi a dreptãþii, a ordinii, a cinstei ºi a omenieiÒ.

Se vorbeºte acum de evreii pe care nu a putut sã-i salveze din ghearele rãzboiului, dar de evreii ajutaþi de el sã plece în Palestina, de cei care au fost bãgaþi în lagãrele de concentrare româneºti pentru a nu fi deportaþi în lagãrele de exterminare naziste, nici o vorbã.

Finalizez aceastã declaraþie politicã cu memorabilele cuvinte lãsate ca testament politic de mareºal: ”Dumneavoastrã ºi urmaºii dumneavoastrã veþi face mâine ceea ce eu am încercat sã fac astãzi, dar am fost înfrânt. Las þãrii tot ce a fost mai bun în guvernarea mea, tot ce a fost rãu iau asupra mea, în afarã de crimãÒ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Vlad Hogea ºi urmeazã domnul Eugen Pleºa.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi, Principalul efect al câºtigãrii alegerilor din noiembrieÐ decembrie 2000 de cãtre P.S.D. a fost deteriorarea continuã a nivelului de trai.

Sãrãcia a devenit dominantã într-o þarã prãbuºitã sub greutatea preþurilor imense, a taxelor ºi impozitelor mereu în creºtere, a clanului mafiot care dominã viaþa politicã, economicã ºi culturalã a României.

Orice încercare de criticare constructivã a greºelilor puterii este înãbuºitã de mass-media aservitã intereselor oculte alte structurilor crimei organizate care ºi-au fãcut loc la masa oficialã ca un firicel de apã care o datã cu trecerea timpului reuºeºte sã erodeze cea mai tare stâncã, pãtrunzând acolo unde nici gândul nu visa odinioarã.

Cu atât mai mult neghina a putut sã se amestece în timp record cu grâul din hambarele þãrii, din momentul în care paznicii nu au mai ºtiut sau nu au mai vrut sã-ºi facã datoria.

Murdãria tinde sã acopere întreaga societate româneascã, iar numãrul celor nepãtaþi se micºoreazã de la un an la altul.

Politicieni nedemni din partide vândute intereselor strãinãtãþii sau cercurilor de putere ale lumii interlope ajung sã punã stãpânire pe tot ce a reuºit sã dureze de-a lungul sutelor de ani un popor harnic ºi rãbdãtor.

În ultima vreme, delãsarea ºi hoþia au înlocuit munca cinstitã ºi spornicã, iar prudenþa noastrã înnãscutã a dispãrut inexplicabil, lãsând drumul deschis pentru iresponsabilitate sinucigaºã.

Mesajul Imnului Naþional ”Deºteaptã-te, române!Ò s-a întors din nou în cãrþi, pentru cã acum e la modã somnul raþiunii ºi al naþiunii.

Douãzeci ºi douã de milioane de oameni sunt supuºi unui regim de exterminare rapidã, dar nimeni nu se grãbeºte sã-i condamne pe cei vinovaþi pentru sãvârºirea de crime contra pãcii ºi omenirii.

Ce altceva e genocidul îndreptat împotriva poporului român decât o sfidare supremã la adresa umanitãþii?

În schimb, Guvernul P.S.D. sau Guvernul Adrian Nãstase, cum scrie pe toate gardurile spoite cu vopsea de la buget, condamnã cu ”mânie proletarãÒ personalitãþile istoriei naþionale, prin intermediul unor ordonanþe de urgenþã profund abuzive, intrate prin efracþie în ”Monitorul OficialÒ.

Sunt vremuri tulburi la care cândva ne vom raporta cu uimire justificatã, pentru cã este puþin probabil sã fie mai greu decât e acum, sã fie mai întuneric decât în aceastã

lungã noapte a spiritului românesc, sã fie mai îngust drumul decât în acest început de mileniu.

Spuneam cã evenimentele cãrora noi le dãm astãzi inutil atâta importanþã vor fi tratate odatã ºi odatã la capitolul ”DiverseÒ, iar imensa sferã a minciunii în care ne-au închis ermetic ispravnicii planetari se va sparge în mii ºi mii de bucãþi.

Atenþie, deci, P.S.D.! Aveþi mare grijã sã nu cãlcaþi pe cioburi!

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul deputat Eugen Pleºa.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Fac prezenta declaraþie politicã.

În legãturã cu repetatele atacuri ºi reclamaþii îndreptate împotriva procurorului general al României, ca ”subordonatÒ al Guvernului, doresc sã intervin cu urmãtorul text. Acuzaþii privind relaþiile de obedienþã oarbã dintre instituþia Parchetului General ºi Guvern sau chiar Preºedinþie pot emite numeroase persoane, dar, în nici un caz, persoane din elita P.N.L. ºi P.D.

Dacã domnul deputat Boc a enumerat 12 cazuri de intervenþie a procurorului general prin recurs în anulare, eu pot afirma cã în perioada 1996 Ð 2000, defunctul Sorin Moisescu, asemeni unui kamikadze, ºi-a permis, în calitate de procuror general, sã retragã Ð fãrã motivare, deci ilegal, un numãr de peste 1.100 recursuri în anulare declarate împotriva impostorilor ºi biºniþarilor de imobile naþionalizate.

Prin complicitatea justiþiei cu Primãria Capitalei s-a dat curs liber fraudei, astfel cã, în prezent, sute de imobile au fost ”pasateÒ profitorilor necinstiþi, care imediat le-au vândut, batjocorind plânsetul vãicãrit legat de dragostea pentru strãmoºi ºi bunurile realizate de ei, pe care poate nici nu i-au cunoscut.

Dar foarte grav, inadmisibil, este cã oameni nevinovaþi ºi îndreptãþiþi, chiriaºii din casele naþionalizate, au fost azvârliþi din locuinþe brutal, înjosiþi, cu demnitatea ºi drepturile democratice încãlcate abuziv.

De asemenea, statul a fost pãgubit scandalos în beneficiul unor aventurieri întorºi prin þarã sã-ºi mai alimenteze conturile de paraziþi eterni.

Consider cã Parchetul General trebuie sã-ºi facã datoria, conform Constituþiei, sã vegheze ºi sã corecteze erorile comise în instanþele judecãtoreºti, campioane în topul corupþiei din perioada 1990-2002, încurajate ºi chiar dirijate de mãsuri instituite de un Stoica Valeriu, Dobrescu Rãsvan, Frunda Gheorghe, Popescu Emil, Mihai Luchian, Chiliman Andrei ºi alte nume foste sau încã actuale în funcþie.

Mai mult. Conducerea Ministerului Justiþiei ºi Parchetului General au obligaþia sã reconsidere modul în care s-au materializat mãsurile reparatorii, anarhic, pe bani mulþi, prin cea mai evidentã formã a corupþiei. Eventualele argumente legate de Europa sau modul de rezolvare în alte þãri foste socialiste a problemei reparaþiilor în domeniul imobiliar sunt, în realitatea lor, total defavorabile impostorilor. Nu de puþine ori, persoane din cele nominalizate mai sus au minþit cu neobrãzare o þarã întreagã. Pânã când nu vor fi puºi sã plãteascã pentru toate relele sãvârºite în perioada cât au deþinut funcþii de demnitate publicã toþi care au prãdat þara, direct sau indirect, vor exista ”voci otrãviteÒ ale hoþilor care se simt furaþi.

Aceastã intervenþie a mea doresc sã aminteascã tuturor celor implicaþi ºi responsabili faptul cã, fãrã mãsuri concrete de curãþenie, de punere sub acuzaþie pentru ce au fãcut în folosul infractorilor de cãtre persoane care au cochetat cu puterea, deci, pânã atunci, vom asista la nesfârºit la acuze clamate, la diverse tribune, împotriva puterii actuale din România, iar þara va fi jefuitã în mod barbar.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Costache Mircea.

naþional, dacã vrei sã-þi fie bine, ar trebui sã treci în rândul unei minoritãþi.

Eu aº sugera tuturor românilor sã se înscrie la niºte minoritãþi, pentru cã vor avea prioritãþi: nu le va demola nimeni statuile, nu vor mai fi alungaþi din ºcoli, în sfârºit, tratamentul minoritarului în þara noastrã este profitabil. Drama este a celor care reprezintã majoritatea: majoritatea celor rãmaºi fãrã muncã, majoritatea celor care se zbat în zadar, majoritatea celor care nu-ºi pot acoperi necesitãþile strict de întreþinere, majoritatea celor care nu-ºi mai pot trimite copiii la ºcoalã, mai ales în mediul rural, majoritatea celor care suportã povara, greul, lipsa de sens, teroarea minoritãþii asupra majoritãþii este o realitate ºi poate cã, cu bunã-credinþã ºi spãrgând graniþele dintre aºa-zisele doctrine ºi ideologii Ð care nici nu existã, pentru cã în România nu existã partide politice, ci numai grupuri mafiote care au ruinat o þarã Ñ, teroarea minoritãþii ar trebui sã înceteze.

Mulþumesc.

## **Domnul Vasile Bleotu** _(din salã):_

Nici mãcar în P.R.M. nu se întâmplã altfel?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Una dintre ideile care m-a trimis de data aceasta la microfon este aceea cã se constatã cã majoritatea, în aceastã þarã, nu prea mai are cuvânt, cã majoritatea are cu totul ºi cu totul alte aspiraþii decât i se impun de cãtre o anume minoritate sau de cãtre anumite minoritãþi. ªi, pentru cã s-ar putea înþelege cã mã refer în sens strict etnic, amintesc doar intervenþia Preºedintelui României într-o emisiune televizatã a postului francez TV5, în care Domnia sa, la întrebarea adresatã de reporter cu privire la starea jalnicã a agriculturii româneºti, spunea, într-o francezã destul de agreabilã, cã: ”Þãranii români, în 1989, au dorit Ð ei! Ð sã îºi demoleze toate cooperativele agricoleÒ.

Noi ºtim foarte bine ce au însemnat conducerile, în bine ºi în rãu, în aceastã þarã ºi cât de mult sunt obiºnuiþi cetãþenii României sã li se dea un sens, sã li se traseze o direcþie, sã li se argumenteze un drum, sã li se contureze o traiectorie. Cã nu totdeauna suntem consecvenþi este la fel de drept, dar, aºa cum ne amintim cu toþii, în decembrie 1989 nu s-a rostit niciodatã o frazã clarã în legãturã cu sensul pe care trebuie sã îl ia societatea româneascã ºi, mai ales, cu comportamentul pe care trebuie sã îl aibã, în acele momente ºi în ceea ce a urmat, cetãþenii României faþã de patrimoniul public, faþã de avutul obºtii, faþã de tot ceea ce se rostuise cu mari eforturi pânã la acea datã.

Ca sã vii ºi sã spui, dupã 12 ani: ”Les paysans roumains dŽsiraint ˆ dŽmolŽr toutes les coopŽratives agricolesÒ (”þãranii români au dorit ei înºiºi sã-ºi dãrâme, sã-ºi demoleze cooperativele agricoleÒ) mi se pare un lucru, nu numai forþat, dar fundamental neadevãrat.

Despre teroarea minoritãþii asupra majoritãþii putem extinde: o minoritate subordoneazã voinþa majoritãþii din partide, sã spunem. Baza nu doreºte întotdeauna ce face centrul, o minoritate, întotdeauna, clientelarã, obscurã, legatã prin interese, impune un anume comportament. De asemenea, nu numai în interiorul partidelor. La nivel

P.R.M.-ul este miºcare naþionalã, nu partid politic!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

## Vã mulþumesc ºi eu.

Din lipsã de combatanþi ºi având în vedere ºi timpul care s-a scurs prevãzut pentru aceste declaraþii politice, închei prima parte a ºedinþei noastre.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã deschid a doua parte a ºedinþei de astãzi, anunþându-vã cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 288, 56 sunt absenþi, din care 23 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã supun, înainte de a trece la dezbaterea rapoartelor de mediere înscrise pe ordinea de zi ºi a celorlalte proiecte de lege, douã comisii de mediere:

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea ºi completarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureºti la 13 octombrie 1999, unde sunt propuºi domnii deputaþi: Bar Mihai, Bercãroiu Victor, Boajã Minicã, Ionescu Daniel, Baban ªtefan, Gladovan Teodor, Sali Negiat.

Cine este pentru? Mulþumesc. În unanimitate a fost aprobatã prima comisie. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, unde sunt propuºi domnii deputaþi: Bozgã Ioan, Sbârcea Tiberiu, Stan Ioan, Sadici Octavian, Pereº Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi de astãzi sunt urmãtoarele: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere; raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000; raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000; raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 117/1999 ºi raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 169/2001.

Le luãm pe rând. Primul priveºte, deci, aprobarea Ordonanþei nr. 249/2000.

La primul punct avem textul Senatului, propus de comisia de mediere.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Punctul 2, varianta Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Punctul 3, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Punctul 4, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 5, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Vom supune raportul votului final, rog staff-ul sã treacã la sfârºitul listei de vot final aceste rapoarte.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credite în vederea înregistrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Primul punct din raportul de mediere, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Punctul 2, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 3, din nou, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi

De asemenea, vom supune raportul votului final de astãzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc.

Punctul 1, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi

E singurul punct, de altfel, din raportul de mediere. Vom supune raportul votului final la sfârºitul ºedinþei de vot final de astãzi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Titlul legii, la primul punct, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri.

Punctul 2, tot varianta Camerei Deputaþilor. Punctele 3, 4, variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 5, 6, variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 7, 8, tot Camera Deputaþilor. Punctul 9, Camera Deputaþilor. Punctul 10, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctele 11, 12 ºi 13, variantele Camerei Deputaþilor. Punctele 14, 15, variantele Camerei Deputaþilor.

Punctul 16, de asemenea, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 17, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 18, varianta Camerei Deputaþilor. Ultima a fost.

Vom supune raportul votului dumneavoastrã final de la sfârºitul acestei zile.

Urmãtorul raport de mediere este cel cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare.

Punctul 1, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Punctul 2, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitatea celor prezenþi, s-a votat textul comun.

La punctul 3, varianta Camerei Deputaþilor, în consecinþã, nu se fac dezbateri, nici vot.

Punctele 4 ºi 5, tot variantele Camerei Deputaþilor. Punctul 6, varianta Camerei Deputaþilor.

ªi punctul 7, care este ºi ultimul, tot varianta Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Vom supune ºi acest raport de mediere votului final de la sfârºitul acestei zile.

Pânã la ora 11,30, când e stabilit votul final, vom continua dezbaterile la proiectul de Lege privind statutul aleºilor locali.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, le rog sã îºi ocupe locul.

Am ajuns, stimaþi colegi, la punctul 10, cel cu privire la art. 9, unde colegul nostru de la P.D. are un amendament.

Vã ascult, domnule deputat. Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Amendamentul pe care l-am propus ºi a fost discutat în cadrul celor douã comisii încearcã sã opreascã un fenomen extraordinar de grav care se produce în aceastã tranziþie spre democraþie a României, aceastã migraþie a omului politic. ªi, într-adevãr, primul om politic este consilierul local.

În decursul celor 12 ani, s-a observat permanent cã ceea ce a hotãrât electoratul prin votul sãu, întotdeauna, a fost schimbat în imediatul timp dupã alegerile respective, astfel încât în deciziile care au fost luate la nivelul consiliilor judeþene sau municipale a fost net schimbatã voinþa electoratului.

Din acest motiv, practic, încã de când am început eu activitatea politicã, am sondat opinia electoratului ºi în marea majoritate electoratul român (am mii de semnãturi) solicitã acest lucru: oprirea acestui fenomen, transmis de la nivelul consilierilor, primarilor, pânã la nivelul parlamentarilor.

Motivaþia care a fost datã de comisie, cã amendamentul nu se justificã, întrucât aleºii locaºi sunt în serviciul colectivitãþii care i-a ales, nu justificã sub nici o formã respingerea acestui amendament, deoarece chiar în textul legii se prevede foarte clar cã sunt ºi alte condiþii care ar putea sã impunã o astfel de mãsurã, cum ar fi chiar schimbarea domiciliului sau lipsa nemotivatã. Deci, dacã este un vot al electoratului, a trebui sã fie indiferent de condiþiile în care îºi desfãºoarã activitatea.

Eu cred cã oprirea acestui fenomen, fapt semnalat ºi de toate formele mediatice din þara noastrã, ar reprezenta un mare pas.

Pe de altã parte, stimaþi colegi de la partidul de guvernãmânt, pãrerea mea este sã nu ne daþi ”gloanþeÒ pentru a începe campania electoralã din 2004 cu voinþa dumneavoastrã, care respinge voinþa electoratului. Ceea ce vrea electoratul este ca aceastã migraþie sã se opreascã ºi, chiar dacã existã o justificare privind moralitatea celui care a fost pe listã, ºtiþi foarte bine cã nu este vorba numai de moralitate, este vorba ºi de constrângerile la care sunt supuºi o parte din consilieri.

Ca sã nu mai spun cã existã, cel puþin ipotetic, ºi o posibilitate foarte clarã: unul cu bani nici nu are nevoie sã facã politicã, va cumpãra toþi consilierii ºi a fãcut partidul sãu.

Din aceastã motivaþie, vã rog foarte mult sã vã gândiþi bine când votaþi acest amendament. ªi cred cã, o datã votat, va demonstra cã ºi oamenii politici de la nivelul Parlamentului doresc ceea ce doreºte electoratul. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Stimate coleg,

Dumneavoastrã aþi ridicat un amendament la lit. b) de la alin. 2.

Întreb plenul dacã la art. 9 alin. 1 aveþi vreo observaþie, la amendamentul nr. 10 al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 10, se modificã art. 9 alin. 1.

De asemenea, la preambulul alin. 2, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 11.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 11, numai cu privire la preambul, fãrã litere? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, modificat preambulul alin. 2 în mod corespunzãtor.

La lit. a) ºi b), comisia nu a avut amendamente. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Dupã actuala lit. b), colegul nostru, domnul deputat Mircea Toader, a propus introducerea lit. b[1] ). Doriþi sã interveniþi ºi dumneavoastrã aici? Dacã nu, staþi puþin, sã lãmurim mai întâi amendamentul colegului dumneavoastrã.

Îl rog pe domnul ministru sã se pronunþe cu privire la amendamentul nr. 122 de la lit. b[1] ). ªi comisia, de asemenea. **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În realitate, domnul deputat propune introducerea acestui amendament care sã se adauge la celelalte cauze de încetare de drept a mandatului de consilier local. Este vorba de pierderea calitãþii de consilier local în situaþia în care acesta nu mai este membru al partidului pe a cãrui listã a fost ales.

Nu putem accepta, din punctul nostru de vedere, acest amendament, întrucât, aºa cum se aratã ºi în raport, consilierii locali sunt în serviciul colectivitãþii locale indiferent de partidul pe a cãrui listã au fost aleºi ºi nu în serviciul partidului respectiv. O datã ales, el devine membru al organului colectiv de conducere din acea localite ºi în serviciul colectivitãþii.

Deci nu suntem de acord cu amendamentul propus.

Domnule Toader, vrea ºi domnul Dobre, de la P.N.L., sã susþinã un amendament apropiat. Interveniþi dumneavoastrã dupã aceea.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/8.VI.2002

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Amendamentul meu este similiar cu al colegului de la P.D. Ceea ce vreau eu sã atrag atenþia este cã acest fenomen de migraþie politicã duce în prezent la consilii judeþene sau locale care nu mai au legitimitate. ªi aº vrea sã vã dau exemplul numai de la Galaþi, unde partide au dispãrut din consiliul local sau judeþean, deºi fuseserã votate de electorat ºi, în schimb, majoritatea nu mai reprezintã absolut deloc opþiunea electoratului din 2002. Aceste fenomen de migraþie, deci, duce la ilegitimitatea actualelor consilii judeþene sau locale.

De aceea, cred cã trebuie gãsitã o metodã ºi este locul ºi momentul aici sã reglementãm aceastã situaþie. Cu atât mai mult cu cât ea nu intrã în contradicþie cu prevederile constituþionale, care se referã numai la parlamentari.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Sassu înþeleg cã doreºte sã intervinã pe o problemã de procedurã.

## Domnule preºedinte,

Sigur cã ceea ce a propus domnul preºedinte al Comisiei juridice este corect, însã aº vrea sã vã atrag atenþia cã suntem în faþa unei probe, dupã pãrerea noastrã, deosebit de importantã. De foarte multã vreme, de ani de zile, se ridicã problema acestei migraþiuni a aleºilor Ñ în cazul nostru, a aleºilor locali Ñ de la un partid la altul, de la o formaþiune la alta, fãrã a þine cont de votul pe care l-au luat. Cred cã e o problemã atât de importantã încât mãcar asupra ei putem zãbovi ºi asculta argumentele, pentru a vota în cunoºtinþã de cauzã.

E o chstiune care pune sub semnul întrebãrii moralitatea întregii clase politice ºi cred cã nu putem trece cu uºurinþã peste ea. De aceea, vã rog ca la aceste amendamente sã stãm ºi sã putem discuta argumentele pro ºi contra...

Poftiþi, domnule Toader.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Vreau sã spun cã nu sunt de acord cu justificarea domnului secretar de stat, deoarece alegerea consilierilor se face pe liste de partid. Când vom merge pe individual, pe o listã separatã, pe un vot uninominal, ºi pentru aceºti consilieri se va justifica.

În prezent, atâta timp cât este pe listã de partid Ð ºi gândiþi-vã, stimaþi colegi, cã puteþi pãþi acelaºi lucru în 2004, cred cã este bine sã vã gândiþi cã ºi consilierii dumneavoastrã pot sã plece, dacã noi vom lua puterea Ð, ar fi bine sã cumpãniþi foarte bine când daþi acest vot.

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã observaþi cã existã trei amendamente, practic, cu acelaºi conþinut. Toate privesc încetarea calitãþii de membru de partid.

Pe probleme de procedurã, domnul Otleanu.

Dacã, la amendamentul b[1] ), dumneavoastrã aveþi sã aduceþi argumente suplimentare?

Nu. Eu am venit ºi am fãcut un comentariu de principiu...

Noi eram la amendamentul b[1] ).

...ºi, mai târziu, sigur, putem merge pe ceea ce propune domnul preºedinte. Vã mulþumesc.

La b[1] ), stimaþi colegi, aveþi intervenþii? Poftiþi, dar vã rog sã vã referiþi exclusiv la amendamentul domnului Mircea Toader, în legãturã cu pierderea calitãþii de membru al partidului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Cred cã regulamentul ne permite. Pentru a accelera dezbaterile în legãturã cu acest important proiect de lege, am onoarea sã vã propun ca în momentul discutãrii fiecãrui amendament în parte Ð ºi, personal, aº opta pentru discutarea fiecãrui amendament, chiar dacã ele sunt cam aceleaºi Ð sã daþi, domnule preºedinte, cuvântul unui vorbitor în favoarea amendamentului, unui vorbitor împotriva amendamentului ºi, bineînþeles, reprezentanþilor comisiilor ºi reprezentantului Guvernului.

Cred cã este o formulã de dezbatere mai operativã. Altfel, riscãm sã dezbatem ºi sãptãmâna viitoare pe acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Da, domnule preºedinte, la amendamentul 122 mã refer.

Aceste argumente pe care le-am auzit de la colegii din opoziþie au fost dezbãtute ºi în cadrul comisiei ºi sunt foarte multe chestiuni care vin în contraargumentaþia ideii pe care Domnia sa a prezentat-o. Dacã foarte mulþi dintre colegii noºtri sunt aleºi pe o listã separatã (deci, nu o listã de partid), pentru cã legea permite, ce facem?, îi împiedicãm sã-ºi exprime voinþa ºi sã adere la orice partid la care þin, la un moment dat? Ce se întâmplã dacã un partid fuzioneazã cu alt partid ºi o parte dintre colegi nu sunt de acord a urma ideile pe care partidul nou înfiinþat le are? Ce se întâmplã dacã, la un moment dat, partidul deraiazã de la doctrina ºi de la ideile pe care ºi le-a propus în campania electoralã? Eu cred cã mai presus de orice este voinþa electoratului ºi ceea ce se întâmplã în administraþia publicã localã. Cetãþeanul este mandatat de o voinþã politicã, la un moment dat, sã rãspundã de ceea ce se întâmplã într-o comunitate localã, iar, din acel moment, mai puþin conteazã calitatea de partid ºi mai mult conteazã calitatea de reprezentant în administraþia publicã localã.

De aceea, noi, în comisie, Grupul parlamentar al P.S.D., am fost împotriva acestui amendament ºi a celui care urmeazã ºi vã propunem sã le supuneþi votului.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu manifest toatã deschiderea faþã de orice discuþie, dar, de câte ori ne vine câte o idee, sã ne postãm la tribunã ºi sã obligãm preºedintele sã ne dea cuvântul nu sunã frumos, stimate coleg!

Vã rog frumos sã-mi daþi cuvântul!

Poftiþi. Sã pãstrãm, totuºi, o disciplinã a dezbaterilor!

Referitor la aceastã fuziune a partidelor, scrie în Legea electoralã, stimate coleg, ce se întâmplã în acest caz. Deci nu e nevoie sã umblãm pe ea.

## **Domul Radu-Liviu Bara** _(din salã):_

Care se schimbã...

Când se schimbã, o sã vedem cum!

Domnul deputat R‡duly s-a mai înscris, cu privire la acest punct.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aºa cum am discutat deja acest principiu încã de ieri, de la dezbateri generale, avem de-a face, deocamdatã, cu urmãtoarea situaþie: atâta timp cât în România, la nivelul Parlamentului, mandatul nostru va fi unul reprezentantiv, noi vom fi validaþi ca persoane ºi dupã aceea ne vom exercita mandatul ca persoane, în consiliile locale ºi judeþene desfãºurându-se aceeaºi procedurã, persoanele alese fiind validate, iar dupã aceea îºi continuã mandatul ca persoane, nu putem sã avem o asemenea soluþie, ca, în momentul în care cineva pleacã sau este demis dintr-un partid, sã piardã automat calitatea de consilier, de reprezentant al comunitãþii locale.

Ar fi de nedorit ca un preºedinte de filialã sau preºedinte de organizaþie localã sã-ºi sune consilierii ºi sã le spunã: ”Dacã nu votezi cum îþi spun eu, zbori din partid!Ò, pardon de expresie, pentru cã are aceastã posibilitate legalã de a-l da afarã oricând din partid.

Am transforma toatã activitatea legatã de consiliile locale într-un sistem sau într-o verigã de ºantaj din partea celor care au propus respectivii consilieri.

Mergând mai departe, cred cã problema nu este aici. Problema este, de fapt, la partide, la modul în care dânºii selecþioneazã candidaþii. Sunt prea mulþi consilieri locali ºi judeþeni care sunt de o moralitate îndoielnicã, care migreazã, în funcþie de schimbarea puterii de la Bucureºti, de la un partid la altul, ceea ce denotã cã problema nu este neapãrat în legislaþie, ci problema este modul în care ne alegem noi aceºti consilieri locali ºi îi propunem, îi punem pe listã.

Morala în toatã aceastã poveste este ca, pe viitor, sã fim atenþi ºi sã nu încercãm neapãrat sã avem oameni care s-au remarcat în a trece de la un partid la altul ºi de a fi mereu în elita politicã localã, ci, dimpotrivã, cei care doresc sã aibã o linie liberalã, o linie social-democratã sau o linie creºtin-democratã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Sassu, din câte îmi amintesc eu, dumneavoastrã aþi fost la tribunã ºi v-am invitat expres sã vã pronunþaþi cu privire la lit. b[1] ).

## **Domnul Alexandru Sassu**

**:**

Procedurã!

Poftiþi!

## Vã mulþumesc.

Sigur cã, aºa cum spuneam mai devreme, dupã pãrerea mea ºi dupã pãrerea Partidului Democrat, este una dintre chestiunile cele mai importante, ºi anume responsabilitatea aleºilor locali, în cazul de faþã, faþã de mandatul pe care l-au primit. De aici încolo, sigur cã se pot face tot felul de speculaþii, dar nu cred cã sunt reale. Poþi sã te duci cãtre partide, poþi sã faci tot felul de scenarii imaginare Ð cum sunã la telefon nu ºtiu care, cã sã alegem oameni care sunt de o moralitate extraordinarã, care sã nu migreze dupã puterea de la Bucureºti. Sigur cã sunt ºi partide care migreazã dupã cum se schimbã puterea la Bucureºti, dar aceasta este o cu totul altã chestiune, însã eu cred cã aici discutãm despre moralitatea clasei politice ºi cã ceea ce avem de fãcut este sã avem în vedere cã, deocamdatã, ea este pusã sub semnul întrebãrii de cãtre electorat.

Cred cã o astfel de mãsurã ca cea propusã de colegul meu este de naturã sã ducã la o creºtere a imaginii clasei politice în rândul electoratului ºi cred cã este bine sã ne gândim la acest lucru, plus cã este foarte important ca ceea ce a votat electoratul sã ºi aibã în consiliul local, nu dupã cum bate vântul la un moment dat. Vã mulþumesc.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, vã rog sã vã pronunþaþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Foarte pe scurt, concluzia comisiilor reunite a fost cã, fãrã îndoialã, acest amendament nu se justificã în primul rând pentru faptul cã alesul local are o rãspundere în faþa colectivitãþii care l-a ales, ºi nu în faþa unei pãrþi a unui electorat sau a unui partid anume. Prin urmare, concluzia este foarte, foarte clarã.

Aº vrea însã sã adaug, dacã îmi permiteþi, referitor la aceastã chestiune care mi se pare într-adevãr foarte importantã Ð cred cã în momentul de faþã ar trebui sã întãrim legãtura dintre alesul local ºi electoratul respectiv, chiar ºi legãtura dintre parlamentar ºi electorat, pentru cã mi se pare cã aceasta þine de esenþa democraþiei.

Un alt argument, de data aceasta de text: este vorba de Recomandarea 99/8 a Comitetului de miniºtri al Consiliului Europei asupra responsabilitãþii aleºilor locali. Veþi vedea, fãrã îndoialã, cã existã mai multe forme de responsabilitate care privesc aleºii locali, ºi aceastã responsabilitate nu este în nici un caz faþã de partidul care l-a propus pe listã, ci faþã de electorat, indiferent cã l-a votat sau nu.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu aceste precizãri fãcute de autorul amendamentului, domnul deputat Mircea Toader, cu remarcile celorlalþi colegi, punctul de vedere al Guvernului ºi al comisiilor,

Împotrivã? 104 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 104 voturi împotrivã, 37 de voturi pentru, amendamentul domnului Mircea Toader a fost respins.

La lit. c) vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 12. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 12? Nu aveþi. A fost adoptat în unanimitate ºi a fost modificatã lit. c).

Lit. d), text nemodificat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. A rãmas în formularea iniþiatorului.

La lit. e), domnul deputat Boc are un amendament, amendamentul de la punctul 123.

## Domnule preºedinte,

Împreunã cu colegii mei Ioan Onisei ºi Ioan Oltean avem un amendament situat la punctul 123 din raport.

Aici mai am o rugãminte, stimate coleg. Pentru cã aþi fost toþi foarte riguroºi cu literele ºi cu amendamentele, amendamentul dumneavoastrã nu vizeazã modificarea lit. e), ci introducerea unei litere suplimentare.

Exact.

Atunci, daþi-mi voie sã întreb plenul, ca sã lãmurim lit. e), dacã aveþi obiecþiuni la actuala literã e). Nu. Votatã în unanimitate, ºi textul rãmâne nemodificat.

Dupã lit. e) actualã, domnul Boc împreunã cu domnul Ioan Oltean ºi Ioan Onisei vã propun introducerea unei litere suplimentare, lit. e[1] ).

Aveþi cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº vrea sã îi reamintesc distinsului meu coleg R‡duly Ð pe care îl apreciez de altfel foarte mult, ºi ºtie acest lucru Ð cã nu cred cã este cazul aici sã ridicãm la rang de principiu probabil o practicã dintr-un partid politic, probabil din U.D.M.R., unde se dã o dispoziþie la ºeful de filialã sã se voteze într-un anumit fel, ºi cine nu voteazã în felul acesta este exclus din partid. Dacã existã la U.D.M.R., probabil cã este o practicã specificã formaþiunii respective, dar nu trebuie sã generalizãm acest lucru.

Noi nu ne amestecãm în problemele interne ale U.D.M.R.-ului, numai cã nu cred cã avem dreptul aici sã ridicãm la rang de principiu o practicã probabil izolatã existentã în unele partide politice, cu toatã aprecierea.

Amendamentul pe care noi îl formulãm este diferit de cel care s-a discutat pânã acum. Ca sã înþelegeþi despre ce este vorba, la art. 9 se menþioneazã urmãtorul lucru: ”Calitatea de consilier local sau judeþean înceteazã în urmãtoarele condiþii...Ò, ºi noi propunem urmãtoarea formulã: ”...dacã intervine demisia din partidul, alianþa politicã ori alianþã electoralã pe ale cãror liste a fost ales sau înscrierea într-un alt partid decât cel din care a fãcut parte iniþialÒ.

Deosebirea faþã de amendamentul anterior este urmãtoarea: dacã sã spunem cã într-un anumit partid politic ar exista acea practicã prin care preºedintele de filialã, dându-i ordin unui consilier sã voteze într-un anumit fel ºi acesta nu ar vota, preºedintele de filialã ar putea, sã spunem, sã îl dea afarã din partid ºi, atunci, ar urma sã piardã mandatul de consilier. Dumneavoastrã nu aþi fost de acord cu acest lucru, spunând cã este nedemocratic, spunând cã, în fapt, consilierul rãspunde în faþa colectivitãþii, ºi nu în faþa partidului politic. Noi aducem o altã ipotezã în lucru aici: nu îl demite partidul pentru cã nu a votat aºa cum a dictat preºedintele de filialã, ci el, pe baza propriei lui voinþe, demisioneazã ºi se înscrie într-un alt partid politic. Atunci, pe bunã dreptate, nu ar trebui ca acel consilier sã lase mandatul partidului pe listele cãruia a fost promovat? Deci nu partidul îl dã afarã, ci el pleacã.

Nu avem de-a face, oare, în acest caz, cu o înºelare flagrantã a voinþei corpului electoral, a voinþei comunitãþii locale care l-a ales pe considerentul aparteneþei lui la partidul pe listele cãruia a fost ales? Nu servim, oare, mai bine interesele colectivitãþii locale sancþionându-l pe acela care sfideazã de fapt votul comunitãþii, care îi înºealã de fapt pe aceºtia, care nu a urmãrit decât sã obþinã prin funcþia deþinutã în consiliu un beneficiu privat, trecând la partidul de guvernãmânt sau la un partid care oferã mai multe avantaje?

Nu credeþi cã este cazul sã îi sancþionãm pe aceia care intrã în politicã doar pentru avantaje temporare, doar pentru cãutarea unor resurse suplimentare pentru a-ºi îmbunãtãþi propriul nivel de trai?

Nu credeþi, oare, cã, în fapt, dacã nu sancþionãm aceastã migraþie politicã, în realitate consilierul nu va rãspunde decât la tentaþiile oferite de alte partide politice?

Noi trebuie sã legãm consilierul de interesele comunitãþii locale. Nu îl putem lega în actualul sistem decât dacã îl sancþionãm pentru demisia sau plecarea voluntarã. El poate sã nu voteze cum îi dicteazã partidul. Partidul îl dã afarã. Dar, dacã îl dã afarã, nu pierde mandatul de consilier. Dar, dacã el sfideazã de fapt voinþa corpului electoral care l-a desemnat, atunci trebuie sã îl sancþionãm.

S-a spus cã o asemenea practicã nu existã în lume. Aº vrea sã vã reamintesc faptul cã în America, de exemplu, chiar la nivel parlamentar, un parlamentar poate fi revocat pe parcursul mandatului, pentru cã existã o legãturã directã ºi un control direct al circumscripþiei asupra parlamentarului. La propunerea unei treimi din numãrul membrilor circumscripþiei se organizeazã alegeri ºi, dacã în urma alegerilor, iese un alt candidat, evident cã acela îi ia locul celui în cauzã. Cel care este în exerciþiu poate ºi el candida; dacã tot el câºtigã, cei care au iniþiat procedura de înlocuire Ð ”recallÒ, cum se numeºte în America Ñ vor suporta costul alegerilor.

Deci haideþi ºi noi sã responsabilizãm clasa politicã chiar la nivel local, în sensul menþinerii unui control direct asupra acesteia cu privire la modul de desemnare.

În concluzie, amendamentul nostru vizeazã sancþionarea cu pierderea mandatului doar a acelui consilier local ºi judeþean care demisioneazã de bunãvoie sau care se înscrie tot de bunãvoie într-un alt partid politic, altul decât pe listele cãruia a candidat. Este o mãsurã pe de o parte de responsabilizare a clasei poltice, de asansare a acesteia, ºi de transmitere a unui semnal în teritoriu cu privire la ceea ce noi dorim sã facem în administraþia localã.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã în favoarea acestui amendament? Domnul deputat Ioan Oltean, coautor al amendamentului.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pe lângã argumentele pe care colegul meu Emil Boc le-a prezentat, mi-aº îngãdui sã mai prezint câteva care sã vinã ºi sã susþinã amendamentul nostru.

Nimeni nu poate sã conteste cã viaþa politicã românescã este extrem de instabilã. Instabilitatea ei o trãim cu toþii ºi ea este evidentã chiar ºi în zilele acestea.

Aceastã instabilitate politicã este determinatã, printre altele, ºi de aceastã migraþie a alesului, fie el parlamentar, fie el local. Aceastã migraþie, care de multe ori este determinatã de interese personale, trebuie, într-un fel sau altul, sancþionatã ºi trebuie, într-un fel sau altul, sã înceteze.

Amendamentul nostru vizeazã tocmai acest lucru: într-un fel sau altul, stabilitatea vieþii politice româneºti. Iar aceastã stabilitate, din pãcate, neexistând o clasã politicã bine definitã, bine conturatã, ea trebuie sã fie formatã de multe ori prin sancþiune. Aceastã sancþiune se impune de la sine.

Vreau sã precizez cã într-un studiu al Institutului de Politici Publice întocmit anul trecut s-a constatat cã, în mai puþin de un an, peste 22% dintre aleºii locali au migrat spre alte formaþiuni politice decât cele pe listele cãrora au obþinut mandatul. Sigur, este întâmplãtor cã 97% dintre ei au migrat spre partidul de guvernãmânt de astãzi. Noi atacãm aici un principiu, ºi nu o speþã concretã. Poate cã în 2004 vor migra spre alte formaþiuni politice. Ceea ce însã se impune cu necesitate este ca acest fenomen sã înceteze, sã se diminueze.

Dintre þãrile est-europene, numai Bulgaria mai trãieºte un asemenea fenomen. Nici o altã þarã din eºichierul fost comunist nu se confruntã cu un asemenea fenomen politic. Nu mai vorbesc de þãrile occidentale, unde asemenea fenomene politice sunt absolut strãine. Noi nu putem sã le conservãm la parametrii la care ele existã astãzi.

De aceea, considerãm cã un asemenea amendament vine sã preîntâmpine dezvoltarea unui asemenea fenomen politic extrem de pãgubos. Nu numai cã el destabilizeazã viaþã politicã, dar asemenea fenomen vine ºi duce la înºelarea voinþei politice a electoralului, la schimbarea radicalã a voinþei politice a electoratului în mai puþin de câteva luni de când el ºi-a exprimat acest lucru prin vot, ceea ce mi se pare extrem de pãgubos ºi pentru electorat, ºi pentru societate în general, dar ºi pentru omul politic respectiv, care este tot timpul tentat sã-ºi schimbe opþiunea politicã dupã interesul pe care îl poate obþine.

Iatã de ce doar câteva din argumentele pe care noi le-am prezentat sunt de naturã sã susþinã acest amendament ºi v-aº ruga sã vedeþi un argument care vizeazã stabilitatea vieþii politice, ºi nu sancþiunea de moment a unor aleºi locali.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Fleºariu.

## Domnule preºedinte,

Aº ruga sã se observe faptul cã amendamentele respinse de comisie existente la punctul 123 ºi la punctul 125 sunt incluse indubitabil în amendamentul pe care tocmai l-am discutat anterior ºi care a fost respins de cãtre plenul Camerei. Practic, la cele douã amendamente Ð de la punctul 123 ºi de la punctul 125 Ñ este vorba de modalitãþi de realizare a pierderii calitãþii de consilieri ºi nu altceva. Ca atare, respingând amendamentul ante- rior, în mod obligatoriu, spun eu, sunt neacceptate ºi cele douã amendamente prevãzute la punctele 123 ºi 125.

În ceea ce priveºte însã amendamentul propus la lit. e[1] ), cu tot respectul pe care îl am faþã de cei care l-au formulat, aº vrea sã atrag atenþia asupra faptului cã sunt niºte greºeli elementare în modul de formulare, întrucât, dupã ºtiinþa mea, potrivit Legii nr. 27, Legea partidelor politice, alianþele electorale ºi alianþele politice nu se fac între membri de partid, ci se fac între partide ºi aºa mai departe. Deci este greu de crezut cã un membru de partid poate sã-ºi dea demisia dintr-o alianþã politicã sau dintr-o alianþã electoralã. κi dã demisia din partidul care face parte dintr-o alianþã, dar nicidecum dintr-o alianþã. Deci este o greºealã elementarã de redactare a acestui text.

Ca atare, propun respingerea amendamentului formulat.

Domnul Boc. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã lãmuresc douã probleme care au apãrut în discuþie. Prima, cu privire la faptul cã amendamentele ar fi similare.

Domnule ministru, cred cã nu este aºa, din urmãtorul motiv: amendamentul, de exemplu, al domnului Dobre, spune aºa: ”Demiterea sau excluderea din partidul pe a cãrui listã a candidat...Ò, or noi spunem nu demiterea, ceea ce înseamnã cã partidul îl demite ºi îl exclude, ci noi spunem demisia, adicã el, în mod voluntar, îºi prezintã demisia. Este o diferenþã între demitere ºi demisie, domnule ministru. Nu putem confunda cele douã instituþii. Noi avem în vedere situaþii total diferite. Demiterea opereazã pe baza propunerii partidului; demisia este un act unilateral de voinþã ce stã doar în puterea consilierului în cauzã. În consecinþã, cele douã situaþii nu se suprapun, sunt total diferite ºi au consecinþe juridice total diferite.

Noi propunem sancþionarea doar a acelui consilier care, în mod voluntar, fie demisioneazã din partid cu o cerere scrisã prin care îºi anunþã demisia, fie se înscrie într-un alt partid, ceea ce, din punct de vedere juridic, echivaleazã tot cu o demisie din partidul din care face parte. În acest amendament, noi pe aceºti consilieri dorim sã îi sancþionãm, nu pe aceia care ar fi demiºi. Am spus: acest lucru s-a discutat la amendamentul anterior, ºi nu vreau sã readuc discuþia cu privire la acel amendament.

Încã o datã: vizãm situaþia în care consilierul, ca act unilateral de voinþã, îºi prezintã demisia din partidul pe listele cãruia a fost ales.

ªi acum lãmurim ºi cea de-a doua problemã. Partidele politice pot candida în alegeri pe liste comune, pe listele unei alianþe ºi, în cazul în care partidul respectiv intrã într-o alinaþã, evident cã el îºi dã demisia din partidul, din alianþa prin care a candidat. Deci nu existã nici un fel de inconsecvenþã juridicã sau logicã din acest punct de vedere. Viaþa politicã ºi legea electoralã dã posibilitate partidelor politice sã constituie alianþe electorale. Alianþele

electorale nu sunt constituite din oameni, ci din partide politice. În consecinþã, el, implicit, îºi dã demisia din partidul care face parte din alianþa electoralã respectivã. Pentru rigoare am menþionat acest lucru.

Dacã vorbim iarãºi de responsabilitate faþã de comunitatea localã, atunci consilierul local are posibilitatea sã candideze ca independent ºi, atunci, este liber sã se ducã unde doreºte el, nimeni nu îl opreºte, legea îi dã posibilitatea sã se înscrie în competiþia electoralã ca independent, sã rãmânã independent pe parcursul mandatului, nimeni nu îl opreºte. Dacã a optat însã sã candideze pe listele unui partid, atunci are responsabilitatea faþã de acel partid, faþã de corpul electoral care l-a desemnat, în virtutea apartenenþei lui la acest partid politic. Pentru cã dacã ar fi fost vot uninominal, nu s-ar fi pus aceastã problemã, ºi când va fi vot uninominal, toatã aceastã discuþie dispare. Dar, atâta vreme cât consilierul local este ales pe lista unui partid, trecerea lui de la un partid la altul pe parcursul mandatului nu reprezintã altceva decât o sfidare grosolanã a votului dat de cetãþean în ziua alegerilor ºi, implicit, o satisfacere a unui interes personal, clientelar, în contradicþie flagrantã cu interesul comunitãþii.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Înþeleg cã reþinerea domnului ministru Fleºariu se referã, în principal, la faptul cã textul nu ar fi corect formulat, întrucât avem demisie dintr-un partid politic, domnule ministru, îmi îngãduiþi, ºi nu dintr-o alianþã electoralã.

Dacã aceasta este reþinerea dumneavoastrã, domnule ministru, noi putem sã regândim textul, în sensul pe care dumneavoastrã îl doriþi, ºi el ar suna în felul urmãtor: ”Demisia din partidul pe a cãrui listã a fost ales ºi înscrierea într-un alt partid decât cel din care a fãcut parteÒ, ºi, în situaþia aceasta, înlãturãm neajunsul pe care dumneavoastrã l-aþi ridicat, ºi amendamentul rãspunde tuturor cerinþelor pe care dumneavoastrã le-aþi învederat de la acest microfon.

Vã mulþumesc.

Domnul Zgonea.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aþi auzit o dezbatere pro ºi contra în care argumentele pe care domnul preºedinte al comisiei le-a sesizat cã sunt în defavoarea retoricii pe care colegul de la Partidul Democrat v-a prezentat-o dumneavoastrã au schimbat imediat sensul cuvintelor.

Demisia este demisie ºi este un act de voinþã personalã a cetãþeanului care, la un moment dat, simte cã nu mai aparþine conceptului sau traseului pe care partidul l-a avut iniþial.

Moralitatea clasei politice depinde în primul rând de moralitatea conducerii partidelor din acel moment. Noi nu discutãm în acest statut al aleºilor locali moralitatea con- ducerii unui partid care obligã membrii de partid sã plece. Nici nu putem, ca cetãþeni ai comunitãþii locale, sã sancþionãm moralitatea ºi comportamentul unui partid politic pe eºichierul politic. Din acest punct de vedere, acest amendament, dacã ar trebui sã fie dezbãtut de distinºii noºtri colegi care, faþã de mine, aparþin acestei, sã spunem aºa, tagme renumite a juriºtilor, ar trebui sã îl dezbatem în Legea partidelor politice sau în legile electorale. Nu aici este problema noastrã ºi, din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat, în cele douã comisii reunite, ºi-a exprimat votul împotriva acestui nou alineat, tocmai deoarece el nu îºi gãseºte rolul ºi rostul în statutul aleºilor locali.

Nu putem sã vorbim de efect fãrã sã cãutãm cauza. Cauza este în moralitatea conducerii unui partid politic la un anumit moment dat. De aceea, cetãþenii care sunt membri ai acelui partid, la un moment dat, încep sã migreze spre zonele în care simt cã aparþin, dar, în calitatea de ales local, ei reprezintã interesele comunitãþii locale pe care le respectã. Deci ori îi judecãm pentru ceea ce fac ca aleºi locali, ori îi judecãm pentru calitatea de membru de partid. Sunt douã noþiuni diferite pe care distinºii colegi juriºti de altfel ar trebui sã le punã în dezbatere în primul rând în interiorul partidului, ºi dupã aceea sã caute legislaþia care trebuie modificatã.

Partidul Social Democrat este împotriva acestui nou alineat.

ce situaþie ne vom gãsi când existã douã texte divergente, respectiv texte pe care le adoptãm acum ºi textele care au fost adoptate prin Legea nr. 215/2001.

În practicã va fi foarte greu de descurcat în hãþiºul acesta de norme juridice. Lit. f), de exemplu, este prinsã în Legea nr. 215/2001. Trebuie sã ne hotãrâm: o pãstrãm ºi acolo, o adoptãm ºi aici, care este necesitatea sã aparã în douã texte? Trebuie fãcutã o repetiþie, sã priceapã cei care trebuie s-o aplice, sau care este raþiunea, pentru cã, din punct de vedere juridic ºi al tehnicii legislative, nu existã nici o justificare.

Aºadar, ne susþinem ºi acest amendament, ºi celelalte care vizeazã eliminarea unor texte care se gãsesc în Legea nr. 215/2001.

Domnul ministru Fleºariu ºi apoi reprezentanþii comisiilor.

## Domnule preºedinte,

Îmi cer scuze cã nu pot sã fiu de acord cu domnul deputat Moiº, însã, se pare cã dânsul a lipsit de la ultima ºedinþã de analizã în cele douã...

## Domnule ministru,

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu 92 de voturi împotrivã, 55 de voturi pentru ºi o abþinere, amendamentul a fost respins.

La lit. f), comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Adoptat în unanimitate.

Poftiþi.

Domnul deputat Vãsãlie Moiº propune eliminarea lit. f).

## Domnule preºedinte,

Vãd cã Grupul parlamentar al P.S.D.-ului, din care cu onoare faceþi parte, se pricepe foarte bine la adunare ºi, de aceea...

Poate veniþi la ”chestiuneÒ, stimate coleg.

Îndrãznesc sã vã atrag atenþia cã existã o serie de amendamente respinse de cãtre comisie care, de fapt, au aceeaºi motivaþie din partea celui care le-a propus.

Existã o interferenþã între acest proiect de lege ºi Legea nr. 215. Iniþiatorul nu a clarificat, pânã acum, în

V-aº ruga sã vã referiþi strict la argumentele pro ºi contra. Nu faceþi dumneavoastrã prezenþa deputaþilor la comisii.

La ”Dispoziþii finaleÒ, este introdus un text de lege care spune cã art. 60 din Legea nr. 215, care reglementeazã aceeaºi problemã, se abrogã. Probabil cã nu s-a observat acest lucru de cãtre domnul deputat.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Supun, atunci, votului dumneavoastrã amendamentul domnului Vãsãlie Moiº, care propune eliminarea lit. f). Cine este pentru? 47 voturi pentru. Împotrivã? 99 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 99 voturi împotrivã, 47 pentru, amendamentul domnului Moiº a fost respins.

Cine este pentru lit. f) în formularea iniþiatorului? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cine este pentru? Vã rog sã urmãriþi cu atenþie dezbaterile! 99 voturi pentru.

Împotrivã? 42 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Cu 99 pentru, 42 împotrivã, s-a adoptat lit. f) în formularea iniþiatorului.

Lit. g). Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Lit. i).

Domnul deputat Dobre.

Aveþi un amendament dupã lit. g), care a fost adoptatã.

Este amendamentul adãugat, g[1] ), domnule preºedinte.

Da, poftiþi.

Revin. De fapt, este în continuarea dezbaterii de pânã acum. Þin sã remarc faptul cã majoritatea nu doreºte decât sã protejeze consilierii care fac turism politic ºi toate amendamentele noastre care încearcã sã limiteze aceastã imoralitate din viaþa politicã sunt respinse.

Încã o datã: cred cã trebuie sã apãrãm interesele celor care voteazã, ale electoratului, care fac o opþiune pentru un partid sau alianþã, ºi nu pentru un nume de pe listã. Aºa este sistemul nostru electoral ºi noi suntem aici ca sã reprezentãm interesele electoratului, ºi nu ale turiºtilor politici. De aceea vã rog sã aprobaþi acest amendament.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit argumentele Guvernului ºi ale comisiilor la celãlalt amendament formulat de colegii noºtri de la P.D.

Cu 96 voturi împotrivã, 51 pentru, o abþinere, amendamentul 125 a fost respins.

La lit. h), dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în formula iniþialã.

La lit. i), nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 9 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

Alin. 4 de la art. 9. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 10. Urmãriþi amendamentul 13. Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi.

Domnul Damian Brudaºca.

Eu nu doresc decât sã atrag atenþia cã e vorba de câte un preºedinte, ºi nu mai mulþi.

Prin urmare, aº dori sã permiteþi o reformulare a acestui amendament: ”Consilierii locali ºi consilierii judeþeni pot demisiona, anunþând în scris preºedintele de ºedinþã, respectiv preºedintele Consiliului judeþean, care ia act de aceastaÒ. Nu e vorba de mai mulþi preºedinþi, ci de unul singur. În continuare, textul curge identic: ”Preºedintele de ºedinþã sau, respectiv, judeþean propune consiliului adoptarea unei hotãrâri prin care se ia act de demisie ºi se declarã locul vacantÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul profesor Cazimir.

**Domnul ªtefan Cazimir**

**:**

Aºa e!

Poftiþi.

Vã rog sã luaþi act cã mã simt jignit de aceastã observaþie a dumneavoastrã!

Vã simþiþi jignit când un alt coleg al dumneavoastrã doreºte sã-ºi spunã punctul de vedere?! ªi-a exprimat dorinþa sã-ºi punctul de vedere.

Stimaþi colegi,

Aþi ascultat corectura de acord pe care a propus-o domnul deputat, formulare evident greºitã. Dacã sunteþi de acord cu reformularea, pentru a acorda verbul?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci, ”care ia act de aceastaÒ.

Dupã art. 10, comisia ne propune un nou articol, prin amendamentul 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi.

Sper ca ºi de aceastã datã domnul profesor Cazimir sã fie de acord.

”Exercitarea mandatului de cãtre primar, de cãtre consilierii locali sau consilierii judeþeni se suspendã, de drept,Ò ºi restul textului este identic.

Este vorba, dupã cum mi se spune, de o greºealã. Dacã sunteþi de acord cu aceastã corecturã necesarã?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat reformularea, pentru a se corecta greºeala de tipar.

Dupã amendamentul 14, vã rog sã urmãriþi amendamentul 15 cu privire la art. 11 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 15? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Se modificã art. 11 alin. 1 în mod corespunzãtor.

Art. 11 alin. 2. Comisia nu a avut amendamente. Nici la alin. 3. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate, în formularea iniþialã, art. 11 alin. 2 ºi art. 11 alin. 3.

La art. 12 alin. 1, urmãriþi, vã rog, amendamentul 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 16, cu privire la art. 12 alin. 1, care se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 12 alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în formula iniþialã.

Art. 12 alin. 3. Urmãriþi amendamentul 17. Comisia propune eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 17, se eliminã art. 12 alin. 3.

Art. 12 alin. 4. De asemenea, comisia propune, prin amendamentul 18, eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 18, se eliminã alin. 4 de la art. 12.

Titlul secþiunii a II-a. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 13. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

Art. 14 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

Art. 14 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 19. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 19, se modificã art. 14 alin. 2 în mod corespunzãtor.

Art. 14 alin. 3, 4 ºi 5. Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în formularea iniþialã.

Art. 15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþialã.

Art. 16. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã. Art. 17 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea amendamentului. Deci, se admite amendamentul pentru art. 17 alin. 1, respectiv amendamentul 20, ºi se modificã textul de la art. 17 alin. 1.

Art. 17 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 21. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate amendamentul 21, se modificã art. 17 alin. 2.

Art. 17 alin. 3, 4 ºi 5. Comisia nu a mai avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votate în unanimitate, în formularea iniþiatorului.

Titlul secþiunii a III-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate în formularea iniþialã.

Art. 18 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 22. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admisã prima parte a amendamentului 22. Se modificã art. 18 alin. 1 în mod corespunzãtor.

Art. 18 alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 18 alin. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate în formularea iniþialã.

Art. 18 alin. 4. Urmãriþi amendamentul 23. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 23, modificat art. 18 alin. 4.

Art. 19. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea iniþialã.

Titlul capitolului III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþialã.

Art. 20 alin. 1.

Domnul R‡duly...

La b).

La art. 20, partea introductivã, amendamentul 24, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþialã, în unanimitate.

Lit. a). Doreºte cineva sã intervinã? Nu. Votat în unanimitate.

Lit. b).

Domnul deputat R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În primul rând, o observaþie de corelare tehnico-legislativã: în loc de ”aparatul propriu al prefecturiiÒ, trebuie sã se scrie corect ”aparatul propriu al prefectuluiÒ, aºa avem denumit în legislaþia privind administraþia publicã localã, aºa avem denumit în Constituþie. Instituþia prefectului este cea care este consacratã ºi este bine sã utilizãm ºi aici, în acest text. Sper cã domnul Fleºariu va fi de acord.

În al doilea rând, noi am propus o reformulare, plecând, desigur, de la art. 30 din Legea nr. 215/2001, deoarece atunci, în textul iniþial, în propunerea legislativã, nu a fost propus spre abrogare întregul articol privind incompatibilitãþile. Ideea de la care am plecat a fost ca sã separãm, în mod foarte clar, pe de o parte deminitarii, iar pe de altã parte funcþionarii publici, idee pe care s-a mers atunci, în ianuarie Ð februarie 2001, când s-a finalizat Legea privind administraþia publicã localã, ºi idee în care stãruim. Drept urmare, ne susþinem amendamentul de la lit. b).

Vã mulþumesc.

Am o întrebare, stimate coleg. Aþi reproºat textului actual utilizarea greºitã a ”prefecturiiÒ, aparatul fiind al prefectului. Deci ºi dumneavoastrã aþi greºit...

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n** _(din salã):_

## Corect!

## Vã mulþumesc.

Dacã doreºte altcineva sã susþinã acest amendament? Domnule ministru, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul 156, respectiv, cu privire la textul art. 20 lit. b), potrivit modificãrii propuse.

## Domnule preºedinte,

Nouã ni se pare cã propunerea este excesiv de largã. Interdicþia tuturor funcþionarilor publici din România de a face parte din consiliile locale ni se pare exageratã ºi, din aceastã cauzã, susþinem textul aºa cum a fost propus de Guvern ºi cum a fost aprobat de Senat, în sensul cã sã existe interdicþie de a face parte din consiliul respectiv numai pentru funcþionarii din cadrul aparatului propriu al consiliului respectiv, din cadrul aparatului prefectului, bine a zis domnul deputat, ºi din aparatul consiliului judeþean.

Vã mulþumesc.

Comisia? Deci comisia susþine punctul de vedere al Guvernului, de respingere a amendamentului.

Vã rog sã urmãriþi, stimaþi colegi, amendamentul 156. Vi l-a prezentat domnul deputat R‡duly.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/8.VI.2002

Împotrivã? Cu marea majoritate a voturilor, s-a respins amendamentul 156.

La observaþia domnului deputat R‡duly cu privire la înlocuirea ”prefecturiiÒ cu ”aparatul propriu al prefectuluiÒ, cu acordul comisiei ºi al iniþiatorului, vã solicit opinia dumneavoastrã.

Cine este pentru aceastã modificare? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. c), vã rog sã urmãriþi amendamentul 25. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 25? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã precizez faptul cã existã aici douã amendamente. În raport, ne aflãm la amendamentul 157, unde este amendamentul Grupului parlamentar P.D., ºi existã încã un amendament care nu este trecut în raport, dar depus de cãtre Partidul Democrat sub semnãturã, ºi îl avem aici, ºi, potrivit Regulamentului Camerei Deputaþilor, amendamentele respinse care nu figureazã în raport, dar au fost depuse pot fi discutate, dar, în fapt este vorba despre acelaºi lucru. Sã-mi daþi voie sã îl prezint în câteva minute.

Potrivit art. 20, la care suntem acum, calitatea de consilier local sau judeþean este incompatibilã cu: la a), funcþia de prefect; la b), calitatea de funcþionar public. La c), în textul propus dumneavoastrã de cãtre comisie se spune: ”Este incompatibilã aceastã calitate cu: calitatea de conducãtor al unei regii autonome sau societãþi comerciale aflate sub autoritatea consiliului respectiv sau conducãtor al unui serviciu public de specialitate, sau al unei instituþii publice organizate în condiþiile legii, în subordinea consiliului local sau judeþean în cauzãÒ.

Care este problema? Regimul incompatibilitãþilor este definit ºi prin Legea administraþiei publice locale, Legea nr. 215. Noi am convenit ºi am stabilit în comisie cã legea-cadru cu privire la regimul incompatibilitãþilor trebuie sã fie aceasta: Legea cu privire la statutul aleºilor locali.

În consecinþã, în momentul de faþã, existã o discrepanþã, o diferenþã între textul art. 30 lit. c) din Legea administraþiei publice locale ºi textul art. 20 lit. c) din Statutul aleºilor locali. În ce sens? Dacã în Legea administraþiei publice locale se menþioneazã expres faptul cã aceastã calitate de consilier este incompatibilã cu funcþia de manager sau membru în consiliul de administraþie al regiilor autonome ori de conducãtor al societãþilor comerciale înfiinþate de consiliile locale sau de consiliile judeþene, observãm cã în Statutul aleºilor locali nu mai apare incompatibilitatea consilierului cu calitatea de membru în consiliile de administraþie. Pe bunã dreptate, ne punem întrebarea: de ceÉ dupã ce va intra în vigoare aceastã lege, care lege se va aplica, Legea nr. 215 sau aceastã lege?! Dumneavoastrã aþi spus, la un moment dat, cã se aplicã Legea nr. 215 din 2004. Prin aceastã lege nouã, de fapt, vreþi sã spuneþi, ºi vreþi sã spunem noi, ca Parlament, cã, de fapt, aceastã incompatibilitate nu se va mai aplica nici dupã 2004, pentru cã nu se menþioneazã în Statutul aleºilor locali incompatibilitatea

dintre calitatea de consilier ºi cea de membru în consiliile de administraþie.

Vã reamintesc, doamnelor ºi domnilor, cã premierul Adrian Nãstase, într-o ºedinþã extraordinarã a Biroului executiv al partidului de guvernãmânt, a lansat un atac extrem de dur la adresa consilierilor locali care folosesc funcþia publicã în folos propriu ºi încearcã doar sã obþinã beneficii în folos personal, în detrimentul interesului public ºi, în consecinþã, s-a pronunþat, implicit, pentru eliminarea acestei compatibilitãþi ºi înscrierea expresã a incompatibilitãþii calitãþii de consilier local judeþean cu cea de membru în consiliile de administraþie.

Premierul spunea, pe bunã dreptate, cã funcþia din administraþia localã nu este o sursã de venit privat suplimentar în detrimentul interesului public ºi cei care au înþeles acest lucru au înþeles în mod greºit ºi nu au ce cãuta în partidul de guvernãmânt.

Din nefericire, astãzi observãm cã partidul de guvernãmânt nu respectã ceea ce premierul Adrian Nãstase, preºedintele P.S.D., declara în ºedinþa partidului de guvernãmânt, ºi anume, împiedicarea drenãrii banului public prin intermediul consilierilor care fac parte din consiliile de administraþie. Nu se mai înþelege nimic atunci. De ce am adoptat o interdicþie cu privire la dreptul aleºilor locali de a face parte din societãþi comerciale care încheie contracte cu primãriile sau cu consiliile locale ºi judeþene? Care este rostul acelei ordonanþe, dacã acum venim, de fapt, ºi compatibilizãm, legalizãm, pe faþã, o situaþie pe care o criticãm cu toþii?

Reamintesc, cu aceastã ocazie, cã Partidul Democrat a fost acela care ºi-a retras consilierii.

Domnule deputat, vã reamintesc ºi eu cã suntem la lit. c) text, nu la declaraþii politice!

Domnule preºedinte, daþi-mi voie...

Sunteþi împotrivã sau pentru acest text?

Este un amendament al Partidului Democrat ºi daþi-mi voie sã-l susþin aºa cum Partidul Democrat considerã de cuviinþã.

Susþineþi textul, stimate coleg!

Textul se bazeazã pe fapte, domnule preºedinte, ca orice text!

Mulþumesc.

Faptele sunt în realitate, iar realitatea a fost demonstratã, repet, de acþiunea politicã pe care Partidul Democrat a fãcut-o. Ce vã cerem noi dumneavoastrã aici este, pe de o parte sã fiþi consecvenþi cu Legea administraþiei publice locale, sã includem ºi în Statutul aleºilor locali incompatibilitatea dintre calitatea de consilier local ºi cea de membru în consiliile de administraþie, dacã vrem sã fim consecvenþi ºi dacã vrem cu adevãrat sã asanãm viaþa publicã ºi sã luptãm împotriva acelui flagel al corupþiei, acelui cancer care se extinde la nivelul administraþiei publice locale.

În consecinþã, amendamentul pe care noi vi-l propunem sunã în felul urmãtor, textul este de la 20: ”calitatea de consilier local sau judeþean este incompatibilã cuÒ, ºi citez, ”calitatea de manager al unei regii autonome sau societãþi comerciale înfiinþate sau aflate sub autoritatea consiliului local sau judeþean, respectiv calitatea de membru în consiliul de administraþie sau în adunarea generalã a acþionarilor de la regiile sau societãþile comerciale de interes local sau judeþean, precum ºi de conducãtor al unui serviciu public de specialitate ori al unei instituþii publice organizate în condiþiile legii, în subordinea consiliului local sau judeþean în cauzãÒ.

În consecinþã, amendamentul nostru este complex ºi surprinde ambele faþete legate de incompatibilitate, faþete menþionate în Legea nr. 215. Deci trebuie sã compatibilizãm cele douã texte: art. 30 lit. c) din Legea administraþiei publice locale cu art. 20 lit. c) din Statutul aleºilor locali. Altfel, probabil cã acest regim al incompatibilitãþilor va fi aplicat într-o manierã discreþionarã, aºa cum, de altfel, se aplicã ºi în momentul de faþã, dupã ureche.

## Domnule deputat,

La amendamentul 25 al comisiei, admis de comisie, figureazã ºi numele dumneavoastrã.

Stimaþi colegi,

Este trecut de 11,30...

Numai puþin, domnule preºedinte, ca sã finalizãm aceastã chestiune.

Poftiþi.

La amendamentul pe care dumneavoastrã l-aþi spus la punctul 25, colegul nostru era consecvent atunci. Acum nu mai este consecvent Ñ dacã poate sã mã asculte ºi pe mine ar fi foarte interesant Ñ colegul nostru a votat împreunã cu membrii Grupului parlamentar P.D. pentru o noþiune complexã între varianta pe care noi am propus-o, eu cu domnul deputat Bara ºi cu domnul deputat Þibulcã, ºi cea pe care Grupul parlamentar P.D. a propus-o. La momentul acela, a fost de acord ºi de aceea nu se regãseºte amendamentul dânsului. Eu îi aduc aminte, dar, poate data viitoare, facem o stenogramã.

Deci, haideþi sã votãm ºi sã fim consecvenþi, domnule deputat, vã rog eu frumos.

Domnule Zgonea, cred cã dumneavoastrã sunteþi în eroare. Eu am aici, vedeþi în faþa dumneavoastrã, amen-

damentele pe care noi le-am depus la comisie, pe care le-am discutat. Nu figureazã _ad litteram,_ în raportul respins, acest amendament al nostru ºi v-am citit, domnule Zgonea, _expressis verbis,_ incompatibilitatea între calitatea de consilier ºi cea de membru în consiliul de administraþie. Dacã vã amintiþi, ºi putem face apel la stenogramã, a fost o discuþie aprinsã în comisie pe marginea acestui subiect, când exact aceleaºi argumente le-am reluat ºi acolo, ºi dumneavoastrã, cu aceeaºi majoritate debordantã, sfidãtoare, aþi sfidat Legea administraþiei publice locale, aþi sfidat interesul public, aþi sfidat banul public de la nivel local, aþi sfidat modul de gestionare de cãtre aleºii locali a banilor publici. ”Deci avem acest argument, avem acest amendament, el este legal ºi vã rog, în consecinþã, sã-l supuneþi dezbaterii, iar dumneavoastrã va trebui sã alegeþi: votaþi fie cu poziþia premierului Adrian Nãstase ºi a preºedintelui P.S.D., fie cu interesele propriei dumneavoastrã clientele politice. Alegeþi!

Domnul deputat Olteanu, domnul preºedinte al Comisiei juridice.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la considerentele care s-au expus aici, eu cred cã þine de responsabilitatea ambilor preºedinþi ai celor douã comisii faptul cã un amendament al domnului deputat Boc nu apare în raport. Dacã, sã presupunem, prin absurd, eu aº putea sau poziþia mea ar putea fi explicabilã, poziþia domnului preºedinte Ioan Oltean de la Partidul Democrat devine inexplicabilã în raport de faptul cã un amendament al colegului Domniei sale de partid nu figureazã în raport.

Prin urmare, pentru cã programul Camerei, la ora 11 Ñ suntem deja trecuþi de aceastã orã cu un sfert de orã Ñ era prevãzut vot final, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vã propun amânarea dezbaterii acestui proiect ºi dezbaterea legilor în procedurã de vot final, aºa cum era, de altfel, programat pentru ora 11,30.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

E nevoie sã fac urmãtoarea precizare. Amendamentul ce a fost susþinut de cãtre domnul deputat Boc este ºi amendamentul meu, deci suntem coautori ai acestui amendament.

Acest amendament a fost înregistrat la comisie, el a fost dezbãtut în cadrul comisiilor reunite. Cred cã este o scãpare a aparatului tehnic al celor douã comisii, pentru cã nu a lucrat numai aparatul tehnic al Comisiei de administraþie publicã, a lucrat ºi aparatul tehnic al Comisiei juridice, atunci când a inserat amendamentele respinse, dar el este un amendament ce a constituit obiectul dezbaterii la nivelul comisiilor reunite ºi, în consecinþã, el trebuie sã fie supus atenþiei în plenul Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Exact!

Poftiþi.

O procedurã, domnule preºedinte.

Vã aduc la cunoºtinþã, dumneavoastrã ºi colegilor noºtri, cã un numãr de 54 de deputaþi de la P.N.L. ºi P.D. au semnat Moþiunea cu privire la fiscalitate, pe care v-o depunem.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, vã aduc ºi eu la cunoºtinþã procedura reglementarã de a depune moþiuni care nu se depun direct în plen, ci se prezintã preºedintelui.

Ar fi foarte bine sã mai citiþi din când în când regulamentul, mai ales de când depuneþi moþiuni în fiecare sãptãmânã, mã mir foarte tare cã încã nu aþi învãþat textul respectiv.

O sã anunþ cã am primit moþiunea dupã ce voi exercita prerogativele prevãzute în regulament, sã vãd dacã este corect întocmitã ºi semnatã ºi prezentatã.

Stimaþi colegi,

Pentru cã prezenþa în salã este contestatã ºi pentru cã în repetate rânduri colegii nu s-au prezentat, eu vã propun un apel..., de fapt, dispun un apel nominal.

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|Prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Anastasescu Olga Lucheria|prezentã| |Andea Petru|prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent|

|Apostolescu Maria|prezentã| |---|---| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugenu<br>Asztalos Ferenc|prezent<br>prezent| |Baban ªtefan|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|absent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Bartoº Daniela|absentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent| |Bãlãºoiu Amalia<br>Bãncescu Ioan|absentã<br>prezent| |Bâldea Ioan|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre|prezent| |Birtalan çkos|absent| |Bivolaru Ioan|prezent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru|prezent| |Boagiu Anca Daniela|absentã| |Boajã Minicã<br>Boc Emil|prezent<br>prezent| |Bogea Angela|prezent| |Boiangiu Cornel|prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|absent| |Bšndi Gyšngyike|prezent| |BorbŽly L‡szlo|prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile|absent| |Brînzan Ovidiu|absent| |Brudaºca Damian|prezent| |Bucur Constantin|prezent| |Bucur Mircea|absent| |Buga Florea|prezent| |Burnei Ion|prezent| |Buruianã-Aprodu Daniela|absentã| |Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu|prezent<br>prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Canacheu Costicã|absent| |Cazimir ªtefan|prezent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|prezent| |Cãºunean Vlad-Adrian|prezent| |Cerchez Metin|absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Chiriþã Dumitru|prezent| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent| Cîrstoiu Ion prezent Ionescu Dan absent Cladovan Teodor prezent Ionescu Daniel prezent Cliveti Minodora prezentã Ionescu Mihaela prezentã Coifan Viorel-Gheorghe prezent Ionescu Rãzvan prezent Cojocaru Nicu absent Ionescu Smaranda prezentã Crãciun Dorel Petru prezent Iordache Florin prezent Creþ Nicoarã prezent Iriza Marius absentã Cristea Marin prezent Iriza Scarlat prezent Criºan Emil prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Dan Matei-Agathon absent Jipa Florina Ruxandra prezentã Daraban Aurel prezent Kelemen Attila-BŽla-Ladislau prezent Dinu Gheorghe prezent Kelemen Hunor absent Dobre Traian prezent Kerekes K‡roly absent Dobre Victor Paul prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dobrescu Smaranda prezentã Kovacs Csaba-Tiberiu prezent Dolãnescu Ion prezent Kov‡cs Zoltan prezent Dorian Dorel prezent Lari Iorga Leonida absentã Dorneanu Valer prezent Lazãr Maria prezentã Dragomir Dumitru absent Lãpãdat ªtefan prezent Dragoº Liviu Iuliu absent Lãpuºan Alexandru prezent Dragu George prezent Leonãchescu Nicolae prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Lepºa Victor Sorin prezent Dumitrescu Cristian-Sorin absent Loghin Irina absentã Dumitriu Carmen prezentã Longher Ghervazen absent Duþu Constantin absent Luchian Ion absent Duþu Gheorghe prezent Magheru Paul absent Enescu Nicolae prezent Maior Dorin Lazãr absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Makkai Grigore prezent Eserghep Gelil absent Man Mircea absent Fâcã Mihail prezent Manolescu Oana prezentã Firczak Gheorghe prezent Marcu Gheorghe prezent Florea Ana prezentã Mardari Ludovic prezent Florescu Ion prezent Marin Gheorghe prezent Fotopolos Sotiris prezent Marineci Ionel prezent Frunzãverde Sorin prezent M‡rton çrp‡d Francisc prezent Gaspar Acsinte prezent Mãlaimare Mihai Adrian prezent Georgescu Filip absent Mãrãcineanu Adrian prezent Georgescu Florin prezent Mândrea-Moraru Mihaela prezentã Gheorghe Valeriu prezent Mândroviceanu Vasile prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Gheorghiu Adrian prezent Merce Ilie prezent Gheorghiu Viorel prezent Meºca Sever absent Gingaraº Georgiu absent Miclea Ioan prezent Giuglea ªtefan prezent Micula Cãtãlin absent Godja Petre prezent Mihalachi Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Grigoraº Neculai prezent Mincu Iulian prezent Gubandru Aurel prezent Mircea Costache prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Mirciov Petru absent Haºotti Puiu prezent Miron Vasile prezent Hogea Vlad-Gabriel prezent Mitrea Manuela prezentã Holtea Iancu prezent Mitrea Miron Tudor absent Hrebenciuc Viorel absent Mitu Dumitru Octavian absent Ianculescu Marian prezent Miþaru Anton prezent Ifrim Mircea absent Mînzînã Ion absent Ignat Miron prezent Mocioalcã Ion prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Mocioi Ion prezent Ionel Adrian prezent Mogoº Ion prezent Ionescu Anton absent Mohora Tudor prezent Ionescu Costel Marian prezent Moisescu George Dumitru prezent

## 28

Moisoiu Adrian prezent Popescu Virgil prezent Moiº Vãsãlie prezent Posea Petre prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Predicã Vasile absent Moldovan Petre prezent Pribeanu Gheorghe prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Priboi Ristea prezent Moraru Constantin Florentin prezent Purceld Octavian-Mircea prezent Motoc Marian-Adrian prezent Puºcaº Vasile prezent Musca Monica Octavia absentã Puwak Hildegard-Carola absentã Muºetescu Ovidiu-Tiberiu absent Puzdrea Dumitru absent Naidin Petre prezent Radan Mihai prezent Nan Nicolae prezent R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Nassar Rodica prezentã Raicu Romeo-Marius absent Naum Liana-Elena prezentã Rasovan Dan Grigore prezent Nãdejde Vlad-George prezent Rãdoi Ion prezent Nãstase Adrian absent Rãdulescu Grigore Emil prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Roºculeþ Gheorghe prezent Neacºu Ilie prezent Rus Emil prezent Neagu Ion prezent Rus Ioan prezent Neagu Victor prezent Ruºanu Dan-Radu prezent Neamþu Horia-Ion prezent Sadici Octavian prezent Neamþu Tiberiu-Paul absent Sali Negiat prezent Nechifor Cristian prezent Sandache Cristian prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Sandu Alecu absent Nica Dan absent Sandu Ion Florentin prezent Nicolae Ion prezent Sassu Alexandru prezent Nicolaescu Gheorghe-Eugen prezent Saulea Dãnuþ prezent Nicolescu Mihai prezent Savu Vasile Ioan absent Nicolicea Eugen prezent Sãpunaru Nini prezent Niculescu Constantin prezent Sârbu Marian absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Sbârcea Tiberiu-Sergius prezent Nistor Vasile prezent Selagea Constantin prezent Niþã Constantin prezent Sersea Nicolae prezent Oltean Ioan prezent Severin Adrian absent Olteanu Ionel prezent Simedru Dan Coriolan absent Oltei Ion prezent Sireþeanu Mihail prezent Onisei Ioan prezent Sonea Ioan prezent Palade Doru Dumitru prezent Spiridon Nicu prezent Pambuccian Varujan prezent Stan Ioan prezent Paºcu Ioan Mircea absent Stan Ion prezent Pataki Iulia prezentã Stana-Ionescu Ileana prezentã Patriciu Dinu absent Stanciu Anghel prezent Pãun Nicolae prezent Stanciu Zisu absent Pãduroiu Valentin prezent Stãnescu Alexandru-Octavian prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Stãniºoarã Mihai absent PŽcsi Francisc prezent Stoian Mircea absent Pereº Alexandru absent Stoica Valeriu absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Stroe Radu prezent Petruº Octavian Constantin prezent Stuparu Timotei prezent Pleºa Eugen-Lucian prezent Suciu Vasile prezent Pop Napoleon absent Suditu Gheroghe prezent Podgoreanu Radu prezent SzŽkely Ervin Zolt‡n prezent Popa Constanþa prezentã Szil‡gyi Zsolt absent Popa Cornel prezent ªnaider Paul prezent Popa Virgil absent ªtefan Ion absent Popescu-Bejat ªtefan-Marian prezent ªtefãnescu Codrin prezent Popescu Costel Eugen prezent ªtefãnoiu Luca absent Popescu Gheorghe prezent ªtirbeþ Cornel prezent Popescu Dorin Grigore absent Tam‡s S‡ndor prezent Popescu Ioan Dan absent Tãrâþã Culiþã prezent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Târpescu Pavel prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Tcaciuc ªtefan absent ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 91/8.VI.2002

Teculescu Constantin absent Timiº Ioan prezent Toader Mircea Nicu prezent Todoran Pavel prezent Tokay Gheorghe prezent Tor— Tiberiu prezent Tudor Marcu prezent Tudose Mihai prezent Tunaru Raj-Alexandru prezent Þibulcã Alexandru prezent Þocu Iulian Costel absent Varga Attila prezent Vasile Aurelia prezentã Vasilescu Lia-Olguþa prezentã Vasilescu Nicolae absent Vasilescu Valentin prezent Vekov Karoly-Janos prezent Verbina Dan prezent Vida Iuliu prezent Videanu Adriean absent Viºinescu Marinache prezent Voicu Mãdãlin prezent Voinea Florea prezent Winkler Iuliu prezent Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent Zãvoianu Ioan Dorel prezent Zgonea Valeriu ªtefan prezent

Mai strigãm o datã absenþii.

Albu Gheorghe absent Andronescu Ecaterina absentã Antonescu Crin Laurenþiu prezent Baban ªtefan prezent Babiuc Victor absent Baciu Mihai prezent Baltã Tudor absent Bartoº Daniela absentã Bãlãºoiu Amalia prezentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Berceanu Radu Mircea absent Birtalan çkos absent Boagiu Anca Daniela absentã Bolcaº Lucian Augustin absent Bran Vasile absent Brînzan Ovidiu absent Bucur Mircea prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Canacheu Costicã absent Cerchez Metin prezent Ciontu Corneliu absent Cojocaru Nicu absent Dan Matei-Agathon absent Dragomir Dumitru absent Dragoº Liviu Iuliu absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Dumitrescu Sorin-Cristian absent Duþu Constantin absent Ezerghep Gelil absent Georgescu Filip absent Gingãraº Georgiu absent Ionescu Anton absent

|Ifrim Mircea|absent| |---|---| |Ionescu Dan|absent| |Ionescu Anton|absent| |Iriza Marius|absent| |Kelemen Hunor|absent| |Kerekes K‡roly|prezent| |Lari Iorga Leonida|absentã| |Loghin Irina|absentã| |Longher Ghervazen|absent| |Luchian Ion|absent| |Magheru Paul|absent| |Maior Lazãr Dorin|absent| |Man Mircea|absent| |Meºca Sever|absent| |Micula Cãtãlin|absent| |Mirciov Petru|prezent| |Mitrea Miron-Tudor|absent| |Mitu Octavian|prezent| |Mînzînã Ion|prezent| |Musca Monica Octavia|absentã| |Muºetescu Ovidiu|absent| |Neamþu Tiberiu-Paul|absent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent| |Nica Dan|absent| |Paºcu Ioan Mircea|absent| |Patriciu Dinu|absent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent| |Pop Napoleon<br>Popa Virgil|absent<br>absent| |Popescu Grigore Dorin|absent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin|absent| |Predicã Vasile|absent| |Puwak Hildegard-Carola|absentã| |Sandu Alecu|absent| |Savu Vasile Ion|absent| |Sârbu Marian|absent| |Severin Adrian|absent| |Simedru Dan Coriolan|prezent| |Stanciu Zisu|absent| |Stãniºoarã Mihai<br>Stoian Mircea|absent<br>absent| |Stoica Valeriu|absent| |Szil‡gyi Zsolt|absent| |ªtefan Ion|absent| |ªtefãnoiu Luca|absent| |Tcaciuc ªtefan|absent| |Teculescu Constantin|absent| |Þocu Iulian Costel|absent| |Vasilescu Nicolae|absent| |Videanu Adriean|absent|

Stimaþi colegi,

Dacã tot v-aþi adunat în cvorum, vã rog eu frumos sã nu pãrãsiþi sala. Vã rog sã vã aºezaþi în bãncile dumneavoastrã, pentru a putea numãra.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi lista votului final.

Proiectul de Hotãrâre privind înfiinþarea ºi funcþionarea Forumului Constituþional.

Cine este pentru? Împotrivã?

230 de voturi pentru, 41 împotrivã. Abþineri?

Cu 230 de voturi pentru, 41 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de hotãrâre.

Poftiþi, domnule Moiº.

Doriþi sã vã explicaþi votul, bãnuiesc.

## **Domnul Vãsãlie Moiº:**

Da, domnule preºedinte. Vã mulþumesc cã mi-aþi dat posibilitatea sã explic votul împotrivã al Partidului România Mare.

Am fost mandatat de grupul partidului nostru sã explic acest vot împotrivã. El se bazeazã pe trei considerente.

Primul: Partidul România Mare este împotriva modificãrii Constituþiei. Noi nu ducem lipsã, dupã pãrerea noastrã, de prevederi constituþionale, ci de seriozitatea aplicãrii Constituþiei.

Al doilea considerent: Forumul Constituþional este o structurã a societãþii civile. Prin urmare, chiar dacã am accepta ideea necesitãþii lui, ar trebui sã lãsãm societatea civilã sã se organizeze. Considerãm cã Parlamentul nu trebuia sã se amestece în organizarea unor activitãþi ale societãþii civile.

În fine, al treilea considerent: aºa cum este gândit Forumul Constituþional, el nu poate funcþiona ºi nu poate sã-ºi realizeze scopul propus. Dupã pãrerea noastrã, el poate fi apreciat, eventual, ca o acþiune propagandisticã a unor iniþiatori în crizã de idei ºi de credibilitate.

Aceasta este raþiunea pentru care am votat împotrivã.

Domnul Duvãz doreºte sã explice votul Partidului Democrat.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Fãrã prea multe explicaþii, vreau sã mulþumesc tuturor care au avut încredere în acest proiect. Sper sã reuºim, împreunã, sã-l ducem la capãt.

Sunt convins cã dialogul cu societatea civilã, cu presa ºi, în general, cu instituþiile civile este un lucru pozitiv, iar neîncrederea în acest dialog nu duce la stabilizarea democraþiei.

Vã mulþumesc încã o datã pentru vot.

Domnul Ionel Olteanu, din partea P.S.D.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaþilor a votat pentru acest proiect de hotãrâre, considerând cã societatea româneascã are nevoie de mai multã comunicare, are nevoie de o dezbatere profundã, realã, în ceea

ce priveºte modernizarea funcþionãrii instituþiilor statului de drept ºi, bineînþeles, în ceea ce priveºte aplicarea legii.

Chestiunea cu privire la revizuirea Constituþiei este înscrisã ca un obiectiv prioritar al Guvernului Adrian Nãstase ºi, ca atare, acest obiectiv prioritar înþelegem sã-l dezbatem împreunã cu toþi parlamentarii, împreunã cu toatã societatea româneascã. Reprezentanþii O.N.G.-urilor ºi ai societãþii civile în general nu puteau, fãrã îndoialã, sã lipseascã. Este o dezbatere într-un cadru, cred, promiþãtor, pentru revizuirea Constituþiei, în condiþiile aºteptãrii cetãþenilor.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001 Ð lege ce urmeazã a fi votatã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 271 de deputaþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

247 de voturi pentru, 24 împotrivã, nici o abþinere. Domnule deputat, vã rog sã explicaþi votul P.D.-ului.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Explic votul Grupului parlamentar al Partidului Democrat care a votat împotrivã, cu toate cã aceastã ordonanþã se justificã prin adaptarea legislaþiei naþionale privind legislaþia europeanã. Modul de aplicare a acesteia, dupã pãrerea noastrã, este incorect, deoarece nu se coreleazã cu Legea nr. 180 privind fondul special al drumurilor care, se ºtie, acumuleazã o serie de fonduri pentru reabilitarea ºi întreþinerea drumurilor.

Aceastã Ordonanþã nr. 15/2002 vrea sã instituie încã un tarif suplimentar, care duce inevitabil la creºterea costurilor de transport. Tariful acesta, denumit ”rovinetÒ în aceastã ordonanþã, în mod cert va duce cãtre utilizatorii de infrastructurã la creºterea costurilor ºi, implicit, la prestatorii de servicii ºi utilizatori.

Din alt punct de vedere, necorelarea acestuia cu fondul special, care ar fi trebuit, în mod clar, sã fie redus prin taxa de drum, va duce la acumularea unor fonduri, dacã în fondul special, în Legea nr. 118 prevede cum se împart aceste fonduri, fiind distribuite atât la drumurile judeþene, cât ºi la drumurile naþionale, prin aceastã ordonanþã, toate aceste sume se colecteazã la Administraþia Naþionalã a Drumurilor, iar utilizarea este în mâna acestei administraþii, fãrã s-o împartã în mod special ºi cãtre drumurile judeþene.

În al treilea rând, trebuie stabilit foarte clar cã acest tarif de utilizare a infrastructurii este pus la nivelul maxim, la nivelul de utilizare pentru autostrãzi. ªtiþi foarte bine cã în România existã o singurã autostradã ºi încã o porþiune foarte micã între Cernavodã ºi Constanþa ºi ne întrebãm de ce a fost nevoie sã se punã un astfel de tarif foarte ridicat pentru utilizarea celui mai înalt grad de drum public.

Din aceste trei motive, Partidul Democrat a votat împotriva acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc. ªi pentru aplauze vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2001; art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 271 colegi prezenþi.

Proiectul de Lege privind regimul juridic al vehiculelor fãrã stãpân sau abandonate pe terenuri aparþinând domeniului public sau privat al statului; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

265 voturi pentru, 6 abþineri, nici un vot împotrivã. Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Iaslovãþ, judeþul Suceava; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

270 de voturi pentru ºi o abþinere.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Ciocãneºti, judeþul Suceava; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

269 de voturi pentru, douã abþineri, nici un vot împotrivã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50/2000; art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

255 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 16 abþineri.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

270 de voturi pentru, o abþinere, nici un vot împotrivã. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

180 de voturi pentru. Împotrivã? 62 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri. Unii nu voteazãÉ

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2002; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru. Împotrivã? 47 de voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Împotrivã? 47 de voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 184 de voturi pentru, 47 împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat ºi acest proiect.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru. Împotrivã? 45 de voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 193 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 193 de voturi pentru. Împotrivã? 45 de voturi împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere.

193 de voturi pentru, 45 împotrivã, nici o abþinere ºi multe voturi neexprimate.

Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat; art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 247 de voturi pentru, 24 împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 247 de voturi pentru, 24 împotrivã, s-a adoptat ºi acest proiect.

Proiectul de Lege privind calitatea apei potabile; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

270 de voturi pentru, o abþinere, nici un vot împotrivã. Proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Române pentru Investiþiile Strãine; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri?

186 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 57 de abþineri. Domnul Moiº doreºte sã explice votul.

Domnule preºedinte, în numele grupului parlamentar doresc sã motivez votul.

Domnul Moiº doreºte sã explice votul Grupului parlamentar al P.R.M.-ului.

## **Domnul Vãsãlie Moiº:**

Vã mulþumesc pentru precizare.

N-aº dori sã se interpreteze cã Partidul România Mare se opune creãrii unui cadru instituþional pentru investiþiile strãine Ñ de aceea n-am votat împotrivã Ñ ne-am abþinut, însã, pentru cã avem dubii cu privire la funcþionarea acestui organism, pentru trei motive. Primul dintre ele: noi considerãm cã se concentreazã în mâna primului-ministru domeniul investiþiilor strãine, încãlcându-se astfel principiul liberei iniþiative. Prin acest act normativ se creeazã bariere birocratice, în locul unui sistem juridico-economic permisiv. Traseul investiþiilor strãine, în loc sã fie suplu, se va complica ºi mai mult.

Al doilea motiv: instituirea agenþiei va duce, volens nolens, la pesedizarea acestui sector economic de importanþã vitalã pentru economia româneascã. Experienþa o avem din celelalte domenii.

Al treilea motiv: orice structurã birocraticã este generatoare de corupþie, iar dacã aceastã structurã se aflã în subordinea Guvernului, existã riscul corupþiei de stat.

Aºadar, avem dubii cu privire la modul de funcþionare a acestei agenþii, datoritã modului defectuos în care a fost conceput actul normativ, motiv pentru care ne-am abþinut.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 271.

Îmi cer scuze.

Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Farmaciºtilor din România.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

269 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere.

Propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea MaritimãÒ ºi Medalia ”Virtutea MaritimãÒ; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate; 271 de voturi.

Propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea MilitarãÒ ºi Medalia ”Virtutea MilitarãÒ; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 271.

Propunerea legislativã privind Ordinul ”Virtutea AeronauticãÒ ºi Medalia ”Virtutea AeronauticãÒ; art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 271 de voturi.

Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului aflate în administrarea consiliilor

judeþene sau a consiliilor locale. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru respingere?

Stimaþi colegi, n-am înþeles cum a votat România Mare.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Împotrivã?

270 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completa-

rea alin. 3 al art. 5 din Legea nr. 118/1996 privind con-

stituirea ºi utilizarea fondului special al drumurilor publice.

Se propune resingerea de cãtre comisie. Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 15 voturi împotrivã.

Sunt 260 de voturi pentru ºi 15 voturi împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului. De asemenea se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Sunt 270 de voturi pentru, o abþinere, nici un vot împotrivã.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Comisia a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este pentru? 260 de voturi pentru.Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 5 voturi împotrivã.

Abþineri? Douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, care se adoptã conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? 256 pentru, 7 voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

Sunt 256 voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 4 abþineri. Domnul Boc doreºte sã explice votul P.D.-ului. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Emil Boc:**

Partidul Democrat a votat împotriva acestui raport de mediere cu menþiunea cã Partidul Democrat nu este împotriva acestei legi privind vânzarea spaþiilor comerciale, dar este împotriva acestui raport de mediere. ªi uitaþi de ce.

Prin adoptarea acestui raport de mediere, ne aflãm în faþa unei sfidãri fãrã precedent a Constituþiei ºi a procedurilor parlamentare. Pentru prima datã în istoria constituþionalã a României de dupã 1991 o comisie de mediere îºi permite sã medieze ceea ce nu era de mediat. Potrivit Constituþiei, potrivit art. 76 din Constituþie, se mediazã doar textele aflate în divergenþã.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La art. 5 alin. 4 din acest raport de mediere existã douã texte identice adoptate de Camera Deputaþilor ºi de Senat. Se pune întrebarea de ce a fost mediat acest text. Textul spune foarte clar: ”În cazul municipiului Bucureºti, lista spaþiilor supuse vânzãrii se aprobã de cãtre consiliul general pe sectoareÒ. Uitaþi forma Camera Deputaþilor ºi forma Senatului ºi apare un text de mediere. La ce? Textul de mediere sunã aºa Ñ pentru a înþelege de ce: ”În cazul municipiului Bucureºti, lista spaþiilor supuse vânzãrii se aprobã de cãtre consiliul general pe sectoare la propunerea primarilor acestoraÒ. Deci pentru a da o competenþã primarilor P.S.D. partidul de guvernãmânt sfideazã Constituþia, regulamentele, orice, doar pentru a da satisfacþie unor primari de sectoare din Bucureºti. Este un lucru inacceptabil, nemaiîntâlnit în istoria constituþionalã a României. Fraudã la Constituþie, atac la fundamentele statului de drept, atentat la democraþia parlamentarã din România! Sunt puþine aceste cuvinte pentru a exprima ceea ce s-a întâmplat în acest vot dat de cãtre dumneavoastrã astãzi.

În consecinþã, Partidul Democrat va utiliza toate cãile parlamentare pentru a salva democraþia parlamentarã în aceastã þarã. Ne vom adresa ”gardianuluiÒ Constituþiei pentru a opri ofensiva totalitarã a partidului de guvernãmânt. Este singura instituþie din aceastã þarã care mai poate opri aceastã ofensivã la adresa Constituþiei, aceste atentate la adresa democraþiei parlamentare din România.

În consecinþã, doamnelor ºi domnilor, regretãm cã în Parlamentul României a apãrut a treia Camerã. Aceasta a treia Camerã este comisia de mediere, care, de dragul satisfacerii unei clientele politice, adoptã texte peste voinþa celor douã Camere.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã întrerupeþi discuþiile, suntem în anul Caragiale, cum ni l-a invocat acum cineva folosind ”curat ...Ò dar, vã rog sã vã pãstraþi calmul.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adulþilor, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi, 271 de voturi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei asupra protecþiei maternitãþii din, 1952, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor din patrimoniul Companiei de navigaþie maritimã Romline Constanþa, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã?

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 269 voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Domnul Sassu vrea sã motiveze votul Partidului Democrat.

## Da. Vã mulþumesc.

Este pentru a doua sau a treia oarã, cred, când alocãm sume de bani pentru o situaþie pentru care statul român nu este responsabil.

Vinovat este Bãsescu!

Dinainte, se trage din guvernarea, dacã vreþi, 19921996, dar nu asta este important ºi nici nu am votat pentru aceastã chestiune, pentru cã e problema unor cetãþeni români. Totuºi pãrerea noastrã este cã aceastã situaþie care, periodic, se repetã trebuie rezolvatã de fond ºi nu prin alocarea unor sume. Credem cã este necesar ca Guvernul, comisiile de specialitate sã discute acest lucru ºi sã gãseascã o soluþie astfel încât cei care sunt vinovaþi de astfel de chestiuni sã plãteascã, iar pe de altã parte sã nu se mai ajungã ca cetãþeni români sã ajungã în situaþia respectivã, destul de neplãcutã ºi mai ales dureroasã. Am votat pentru, pentru cã nu ne putem permite sã lãsãm oameni, cetãþeni români, în situaþii de tipul acesta, dar, repet, credem cã e necesar sã se discute o datã pentru totdeauna o soluþie, astfel încât lucrurile sã fie puse în sensul lor.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicþii pentru aleºii locali ºi funcþionarii publici Ð art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 269 de voturi pentru, un vot contra, o abþinere s-a votat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nrÉ

Stimaþi colegi, mai sunt doar 5 proiecte, vã rog eu frumos sã mai rãmâneþi în salã. 5 proiecte mai sunt. Rapoartele comisiilor de mediere pe care le-am votat astãzi nu le-aþi comunicat în salã? Nu aþi comunicat?

Stimaþi colegi, sunt rapoartele de mediere de astãzi care, potrivit regulamentului, le-am anunþat eu la votul final astãzi la sfârºitul listei. Deci sunt 5 proiecte, vã rog sã aveþi puþinã rãbdare.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea fondului special pentru produse petroliere, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã?

3 voturi împotrivã, 268 voturi pentru, nici o abþinere. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþiilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Domnule Boc, aveþi cuvântul sã vã susþineþi amendamentul respins.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

5 abþineri, 260 de voturi pentru, nici un vot împotrivã. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? 14 abþineri.

Cu 260 de voturi pentru, 14 abþineri, un vot împotrivã s-a aprobat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru locuinþe, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nici un vot împotrivã.

Abþineri? 8 abþineri.

Cu 258 de voturi pentru, 8 abþineri, nici un vot împotrivã.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2001 privind utilizarea unor sume destinate restructurãrii ºi reorganizãrii agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare, care se adoptã conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 260 de voturi pentru, 10 abþineri, un vot contra, a fost adoptat proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Trecem, în continuare, la proiectul la care am ajuns, respectiv, Statutul aleºilor locali. La sfârºitul ºedinþei o sã vã anunþ ºi moþiunea. Vã rog sã rãmâneþi în salã ºi pentru anunþarea moþiunii ºi pentru dezbaterea acestui proiect la care am vãzut cã acordaþi o atenþie deosebitã.

Stimaþi colegi,

Am rãmas la art. 20 lit. c). Rog întâi comisiile sã-mi precizeze care e situaþia acelui amendament, pentru cã în raport aþi trecut un amendament semnat de domnul Boc ºi de domnul Ioan Oltean, care acum nu-l mai recunosc.

## Domnule preºedinte,

Amendamentul a fost depus, deci el trebuie discutat potrivit regulamentului. Nu este nici o îndoialã cã e o eroare legatã de includerea acestui amendament în raportul comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dar vreau sã ºtiu întâi, acest amendament de acum al comisiei îl mai susþineþi sau nu îl mai susþineþi?

Deci noi nu am avut un asemenea amendament în lista de amendamente depuse de Partidul Democrat, ci în mod eronat apare numele nostru la amendamentele admise de la comisie. Probabil s-a fãcut o mixturã între amendamentele admise ºi respinse, deci noi nu susþinem amendamentul comisiei, unde din greºealã a fost menþionat ºi numele nostru. Susþinem acest amendament al nostru. Care este esenþa amendamentului nostru?

Amendamentul 25...

Pe de o parte, trebuie sã punem de acord prevederile Legii administraþiei publice locale cu privire la incompatibilitãþi cu prevederile Legii statutului aleºilor locali. Deci, dacã în Legea administraþiei publice locale se menþioneazã expres faptul cã în România calitatea de consilier local ºi judeþean este incompatibilã cu calitatea de membru în consiliile de administraþie ale societãþilor comerciale aflate în subordinea consiliilor locale ºi judeþene, nu putem acum sã lãsãm în statutul aleºilor locali doar incompatibilitatea cu privire la calitatea de conducãtor, fãrã a face nici o referire la calitatea de membru în consiliul de administraþie al regiilor menþionate.

Vã daþi seama ºi din punct de vedere juridic ce s-ar întâmpla. Ar fi o derutã totalã în administraþia publicã, oamenii ne vor întreba ce prevederi se vor aplica, cele din Legea administraþiei publice locale sau cele din Legea statutului aleºilor locali.

În consecinþã, trebuie sã punem de acord ºi sã lãmurim o datã pentru totdeauna care este regimul membrilor din consiliile de administraþie ale regiilor autonome aflate în subordinea consiliilor locale ºi judeþene. Este sau nu compatibil statutul acestora cu cel de consilieri locali ºi judeþeni? Am invocat în susþinerea dumneavoastrã ºi afirmaþiile premierului Adrian Nãstase. Premierul Adrian Nãstase a fost în permanenþã ºi consecvent susþinãtor al punctului de vedere cã în administraþia publicã localã trebuie sã respectãm interesul public. ªi citez din declaraþia premierului Adrian Nãstase din 6 februarie 2002.

Domnule deputat, în repetate rânduri v-am rugat sã renunþaþi la repetãrile acestea obositoare ºi enervante.

Domnule preºedinte, Dacã vã deranjeazã...

Nu doriþi decât sã iritaþi sala.

Dacã vã deranjeazã afirmaþiile propriului dumneavoastrã ºef de partid, sã-mi spuneþi.

Nu, nu! Dumneavoastrã repetaþi acest citat pentru a cincea oarã astãzi ºi nu o faceþi decât ca sã enervaþi pe colegii noºtri.

Nu. Sã înþeleg cã pe colegii dumneavoastrã îi enerveazã declaraþiile premierului Adrian Nãstase. Sã înþeleg acest lucru, nu?

Nu, nu, nu mai speculaþi...

Nu, eu asta înþeleg, cã vã deranjeazã ceea ce declarã premierul României... preºedintele Partidului Social Democrat.

Nu. Nu! Nu mai speculaþi, ne deranjeazã repetiþiile dumneavoastrã.

Dacã vã deranjeazã, vã rog sã-i transmiteþi dumneavoastrã, eu nu sunt mesagerul P.S.D.-ului aici. Eu vreau sã susþin un amendament.

Câtã grijã faþã de imaginea dumneavoastrã academicã ºi pentru aceastã imagine v-am sugerat de atâtea ori sã citiþi din ”Monitorul OficialÒ ceea ce interveniþi dumneavoastrã...

Daþi-mi voie sã-mi susþin amendamentul aºa cum apreciez eu de cuviinþã.

Susþineþi-l, dar fãrã sã vã repetaþi de 7 ori, cã nu sunt handicapaþi colegii dumneavoastrã.

În faþa dumneavoastrã am un text care aparþine preºedintelui P.S.D. ºi eu credeam cã vã face onoare ºi cinste sã reauziþi în Parlamentul României o declaraþie fãcutã de primul-ministru, de preºedintele Partidului Social Democrat. Dacã aveþi ceva împotriva Domniei sale, sã spuneþi ca sã ºtiu ºi altã datã nu o sã-i menþionez numele primului-ministru.

Spunea domnul prim-ministru: ”Mulþi dintre liderii locali ai P.S.D. ar trebui sã se întrebe în virtutea cãrui fapt îºi ocupã poziþiile ºi dacã social-democraþia nu e doar o etichetã în spatele cãreia îºi pot ascunde lenea ºi nepãsarea. Cei pentru care o funcþie în administraþie înseamnã sã cheltuiascã bani de la buget au greºit partidul. Mulþi sperã cã asemenea comportamente ºi reacþii vor trece neobservate sau vor fi repede uitate.

Eu le spun însã cã partidul nu le va trece cu vederea ºi chiar dacã partidul ar face-o, la alegeri cetãþenii n-o vor face. De ce ne aflãm la guvernare? Nu ne aflãm pentru a ne servi interesele personale, nu ne aflãm pentru un salariu mai mare, pentru o maºinã mai nouã sau pentru un cont mai gras. Nu ne aflãm aici pentru a ne îmbogãþi. Sunt lucruri clare, sunt adevãruri evidente pe care în mod normal nu ar fi fost nevoie sã le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare cã nu au înþeles acest lucruÒ.

Noi am înþeles acest lucru, domnule preºedinte. În administraþia localã trebuie sã punem capãt scurgerii banului public într-un mod fraudulos. Aceste salarii date consiliilor de administraþie, consilierilor nu sunt altceva decât o formã de a cumpãra, în fapt, tãcerea acestora pentru a stabili salarii mai grase pentru directorii de regii.

Dacã ”Anul CaragialeÒ înseamnã declaraþiile primuluiministru, domnule preºedinte, atunci înseamnã cã în P.S.D. este ”anul CaragialeÒ ºi vã rog s-o consacraþi.

Caragiale înseamnã ”curat neconstituþionalÒ ceea ce tot spuneaþi dumneavoastrã cu ...

Dacã dumneavoastrã asimilaþi discursul premierului cu ”anul CaragialeÒ, vã rog sã-mi spuneþi ca sã ºtiu.

Nu, nu la asta m-am referit. La vorbele dumneavoastrã ”curat neconstituþionalÒ, ”curat murdarÒ, ”curat nelegal...Ò

Sunt afirmaþiile primului-ministru, dacã ele pot fi încadrate în ”anul CaragialeÒ, repet, eu nu am nimic împotrivã.

Dumneavoastrã vã încadraþi, lãsaþi, nu vã mai strãduiþi.

Ceea ce faceþi dumneavoastrã aici nu este decât un recital Caragiale, orchestrat într-o manierã specificã a P.S.D.-ului. Deci noi ºtim foarte bine. Sã înþelegem un lucru, ori sunteþi dumneavoastrã pentru transparenþa gestionãrii banului public în administraþia localã ºi a împiedicãrii scurgerii ºi derulãrii acestui ban în buzunarul consilierilor sau, într-adevãr, doriþi o reformã realã ºi atunci trebuie sã acceptaþi amendamentul nostru. Nu se poate, a treia cale nu existã, _tertium non datur,_ domnule preºedinte. Deci, încã o datã, din motive juridice ºi politice, cele juridice legate de consistenþa legãturii dintre Legea administraþiei publice locale ºi Legea statutului aleºilor locali, pentru a nu crea o degringoladã în teritoriu cu privire la aplicarea acestei legi, iar pe de altã parte, dacã politic suntem pentru o împiedicare a scurgerii banului public, atunci trebuie sã acceptãm acest amendament. Discursul ºi afirmaþiile premierului Nãstase vã obligã la acest lucru.

În consecinþã, nu votaþi pentru P.D., votaþi pentru susþinerea premierului Adrian Nãstase.

Domnul secretar Niþã ºi apoi domnul Zgonea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, domnul Boc este un reputat jurist ºi un foarte bun pedagog. A vãzut cã suntem puþini în salã ºi acum merge. Vreau sã-i spun domnului Boc un singur lucru, cã demagogia P.D.-istã este în floare, adicã am schimbat sau i-am forþat pe consilierii judeþeni ºi locali P.D. sã plece din funcþie, recte Partidul Democrat, ºi ne-am pus în locul lor prietenii, nevestele, copii etc. tot aparþinând de P.D. Deci haideþi sã lãsãm chestiile acestea cã mai ºtim ºi noi ce se întâmplã în teritoriu, nu ne mai daþi lecþii de treaba asta! Întrebaþi-i pe consilierii dumneavoastrã care au plecat pe cine au lãsat în locul lor în consiliile de administraþie, în funcþii etc.

Vã mulþumesc.

Domnul Zgonea.

## Domnule preºedinte,

Preocuparea domnului coleg al nostru de la partidul din opoziþie este strâns legatã ºi de prezenþa colegilor în salã ºi este o chestiune de partid, de altfel. Ceea ce aº vrea sã vã spun este cã ºi înainte de a face votul final i-am reamintit domnului Emil Boc de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã urmãreascã amendamentele, pânã ºi la dispoziþiile finale. La dispoziþiile finale va vedea cã fondul problemei, ceea ce nu-i place Domniei sale sã-ºi aducã aminte, este în Legea nr. 215 ºi articolul respectiv, dacã domnul ministru poate sã-mi confirme aici, se abrogã. De altfel, discuþia am avut-o ºi în comisie. Aceastã lipsã de verticalitate între poziþia în comisie ºi poziþia de aici ºi retorica aceasta deosebitã nu-i face cinste unui coleg pe care eu îl respect ºi de la care cred cã am învãþat foarte multe.

Vã rog frumos sã supuneþi votului, domnule preºedinte, acest articol pentru cã eu cred cã fondul problemei pe care distinsul coleg al nostru l-a ridicat este stabilit de dispoziþiile finale ºi tranzitorii.

## Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Eu nu sunt jurist, însã, lucrând în administraþie, mi-am dat seama de necesitatea unei foarte clare ºi neechivoce

reglementãri a acestui aspect. Am impresia cã prin aceastã încãpãþânare sau, haideþi sã n-o definesc aºa, prin aceastã încrâncenare cu care se doreºte menþinerea în continuare în aceste poziþii a consilierilor locali este o cangrenã care va afecta ºi în perspectivã atât activitatea administrativã, cât ºi, dacã vreþi, credibilitatea politicã a celor care vor deþine asemenea funcþii.

Ca urmare a acestor situaþii se menþine în foarte multe regii ºi societãþi comerciale, aflate în subordinea consiliilor locale, o stare în care ilegalitatea ºi abuzurile sunt frecvente. Nu doresc sã ilustrez în aceastã intervenþie cu situaþii din municipiul Cluj-Napoca sau judeþul Cluj, dar invit ministerul de resort sã gândeascã în dorinþa de a se face curãþenie dacã este posibil ºi a se elimina ºansele de corupþie prin aceastã dublã calitate: pe de o parte, membri în consiliile de administraþie ºi, pe de altã parte, membri în consiliile locale a unor reprezentanþi politici. Pentru cã numai în felul acesta, dacã vreþi, vom avea credibilitate ºi din partea forurilor externe spre care tindem spre a deveni parte componentã.

Altfel, aceastã dublicitate de tratare va pune serioase semne de întrebare asupra dorinþei noastre sincere de a accede în aceste organisme europene. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dobre, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Chiar la punctul 157 existã un amendament comun al meu împreunã cu domnul deputat Toader de la P.D., legat de aceeaºi chestiune. Eu nu vreau sã intru în dezbaterea dintre P.D. ºi P.S.D., vreau sã vã spun un singur lucru ºi aici sunt alãturi de colegul domnul Brudaºca. La ora actualã, consiliile de administraþie ale regiilor ºi societãþilor se împart literalmente între consilierii locali. Nu mai existã nici o instanþã de control a unei societãþi ºi regii, pentru cã nu poate sã se controleze consilierii unii pe alþii. Asta a fost ºi raþiunea acelei Ordonanþe nr. 5/2000 a Guvernului ºi vreau sã atrag atenþia majoritãþii cã sunteþi contradictorii. O datã daþi o ordonanþã ºi o aprobaþi, prin care încercaþi sã limitaþi conflictul de interese, pe de altã parte, respingând aceste amendamente, abrogând prevederea din Legea nr. 215 pe care aþi amânat-o pânã dupã 2004, continuaþi sã creaþi aceastã stare care este ºi imoralã ºi ilegalã, dupã mine, respectiv consilierii locali sunt toþi membri ai consiliilor de administraþie ale societãþilor ºi regiilor, nimeni nu mai controleazã pe nimeni, e loc deschis tuturor abuzurilor ºi ilegalitãþilor.

Fac un apel la dumneavoastrã pentru ca sã facem ceva sã închidem acest robinet al corupþiei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi ascultat amendamentele colegilor noºtri Boc ºi Dobre. Vãd cã e vorba de amendamente care, practic, dau altã variantã amendamentului comisiei ºi, în aceste condiþii, potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei ºi, dacã acesta este adoptat, celelalte amendamente sunt înlãturate de la sine. Deci

Cu 33 voturi pentru, 15 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat amendamentul 25. Consecinþa acestui vot este înlãturarea, deci respingerea celor douã amendamente ale Partidului Democrat ºi Partidului Liberal.

La lit. d), e) ºi f), comisia n-a mai fãcut obiecþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Poftiþi, domnule Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Aici este o exprimare redundantã. Spre exemplu, avem enumerãrile acestor calitãþi care sunt incompatibilitãþi ºi daþi-mi voie sã citesc cum propun eu sã fie forma finalã.

”Calitatea de deputat sau senator, membru al Guvernului, secretar sau subsecretar de stat ori asimilaþii acestora.Ò

Nu mai are rost sã mai reluãm ”precum ºi asimilaþii miniºtrilorÒ, pentru cã avem în enumerãrile respective, acest ”ori asimilaþii acestoraÒ se referã la fiecare din subiectele enumerate mai sus: deputaþi, senatori, membru al Guvernului, secretar sau subsecretar de stat. Este o formulã redundantã în forma în care este în text, pe care doresc s-o îmbunãtãþesc prin propunerea pe care v-am fãcut-o.

Domnul ministru Fleºariu.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã spun cã noi am analizat foarte amãnunþit acest text ºi vreau sã fac urmãtoarele precizãri: aici se vorbeºte despre membrii Guvernului. Membrii Guvernului sunt miniºtrii. Când am zis ”ºi asimilaþii miniºtrilorÒ, bunãoarã, ne-am referit la conducãtorii unor organisme centrale care sunt asimilaþi miniºtrilor, avocatul poporului, dar care nu sunt membri ai Guvernului.

ªi, atunci, nu se face aceastã asimilare dacã nu lãsãm textul aºa cum este. L-am întors pe toate feþele când am fãcut acest text ºi am ajuns la concluzia cã numai în felul acesta putem sã acoperim toate situaþiile care pot apãrea în realitate.

Aveþi amendament aici, domnule Brudaºca?

Problema este urmãtoarea: eu înþeleg limba specialã care se vorbeºte la ministerul pe care-l reprezintã domnul secretar de stat, dar prin ”asimilat al membrului GuvernuluiÒ se înþelege ministrul sau orice altã persoanã care deþine o funcþie echivalentã. N-are rost sã... Atunci, de ce membru al Guvernului...precizãm o datã ”membru al GuvernuluiÒ ºi, dupã aceea, revenim ”precum ºi asimilaþii miniºtrilorÒ. Pãi, nu vedeþi cã n-are logicã aceastã chestiune?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, nu întâmplãtor v-am adus aminte de amendament. Nici n-aþi avut amendament la comisie cu privire la acest text...V-a explicat domnul ministru la cine se referã asimilaþii.

Cu 8 voturi pentru, 22 voturi împotrivã, s-a respins propunerea de reformulare.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 18 voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat lit. e) în formularea iniþialã.

Lit. f). Nu sunt obiecþiuni. Votatã în formularea iniþialã.

La art. 20 alin. 2, urmãriþi amendamentul 26. Comisia a propus eliminarea. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 26? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Se eliminã textul.

Art. 21 ºi 22. Nu sunt obiecþiuni de la comisie. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votate în unanimitate.

Art. 23. Urmãriþi pentru art. 23 alin. 1, amendamentul 27. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 27. Se modificã art. 23 alin. 1 în mod corespunzãltor.

Art. 23 alin. 2. Comisia nu are amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

Art. 24. Urmãriþi amendamentul 28. Nu aveþi obiecþiuni. Votat amendamentul, modificat art. 24.

Art. 25 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat amendamentul 29. Se modificã art. 25 alin. 1.

Art. 25 alin. 2. Scuzaþi-mã! Dupã art. 25 alin. 1, care a format obiectul amendamentului 29, urmeazã art. 25 alin. 2, nou introdus, prin amendamentul 30.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 30? Nu. Admis amendamentul 30. Se introduce art. 25 alin. 2.

Actualul art. 25 alin. 2 devine prin renumerotare...La care aveþi intervenþii?

La art. 25 alin. 2.

Vã rog sã interveniþi, domnule deputat! Urmãriþi, vã rog, amendamentul 170, respins.

Este o observaþie tehnicã. De regulã, aceste probleme de incompatibilitãþi le trateazã nu o comisie de specialitate, ci comisia de validare care se formeazã la începutul funcþionãrii consiliului local ºi funcþioneazã pe întreaga perioadã. De aceea, propunerea mea ºi a colegului Toader de la P.D. este ca în loc de ”comisia de specialitateÒ, sã fie trecutã ”comisia de validareÒ.

Mulþumesc.

Domnul ministru Fleºariu.

## Domnule preºedinte,

La un text anterior se prevede cã starea de incompatibilitate este analizatã nu de comisia de validare Ñ s-a propus ºi aceastã variantã Ñ, ci de comisia permanentã a consiliului local care are în atribuþii probleme de naturã juridicã.

În consecinþã, este logic ca atunci când starea de incompatibilitate, consilierii au fãcut sã înceteze starea de incompatibilitate anterior discutãrii în consiliu, tot aceastã comisie care este comisia care are în atribuþii probleme juridice sã intervinã, ºi nu comisia de validare. Comisia de validare are un singur scop: sã analizeze dosarele dupã alegerea consilierilor, sã vadã dacã sunt în conformitate cu prevederile legale ºi sã propunã validarea mandatelor, iar pe parcurs, în condiþiile în care urcã un supleant, sã facã exact acelaºi lucru. Ãsta e rolul, singurul rol al comisiei de validare, ºi nu sã facã altceva.

Stimaþi colegi, încã o datã vã rog sã urmãriþi amendamentul 30, cel cu privire la art. 25 alin. 2, sã aveþi în vedere ºi amendamentul domnului deputat Dobre. Eu supun întâi votului amendamentul comisiei, potrivit regulamentului, nu pentru cã aº vrea eu aºa.

Cine este pentru amendamentul 30? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. 20 voturi pentru.

Împotrivã? 3 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 20 voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat amendamentul comisiei ºi, în consecinþã, s-a respins amendamentul domnului Dobre.

Art. 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

Art. 27. Urmãriþi amendamentul 32. Domnul R‡duly.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Observaþi cã, la amendamente respinse, la numãrul curent 173, se aflã amendamentul nostru de reformulare a art. 27. În acest articol, de fapt, se întâmplã ceea ce am discutat ºi adineauri, n-are rost sã reluãm. Aº vrea, de aceastã datã, sã vã propun o reformulare din punct de vedere al tehnicii legislative a acestui articol 27, care sã ne arate foarte clar cã aceste adunãri generale ale acþionarilor în care ºi unitãþile administrativ-teritoriale sã fie acþionari majoritari.

Reformularea sunã în felul urmãtor: ”Primarii ºi viceprimarii, preºedintele ºi vicepreºedinþii consiliilor judeþene nu pot fi reprezentanþi ai statului sau ai unitãþilor administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale acþionarilor de la

societãþile comerciale cu capital majoritar de stat, respectiv ale societãþilor comerciale la care unitatea administrativ-teritorialã este acþionar majoritar, dupã caz, ºi nu pot face parte din consiliile de administraþie ale regiilor autonomeÒ.

Pe fond, nu am schimbat nimic, doar cã am fãcut textul clar, pentru cã, în opinia noastrã, acest text, cum este formulat, nu este suficient de clar. Vã mulþumesc.

Domnule ministru Fleºariu, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul domnului R‡duly.

## Domnule preºedinte,

Sincer sã fiu, cu toatã atenþia datã textului, nu reuºesc sã realizez care este diferenþa între textul adoptat de comisie ºi textul pe care-l propune domnul deputat R‡duly ºi care a fost respins de cãtre comisie.

Comisia a reformulat acest text, art. 27, ºi noi considerãm cã formularea este cuprinzãtoare ºi suficient de clarã pentru a nu da naºtere la controverse ºi la discuþii nesãnãtoase.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia îºi menþine punctul de vedere? Da.

Abþineri? O abþinere.

Cu 23 voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat amendamentul 32 cu privire la art. 27 ºi, în consecinþã, a cãzut amendamentul domnului R‡duly. La art. 28, amendamentul...

La art. 27, propunem un art. 27[1] .

Da. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Spuneþi poziþia la care vã referiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La poziþia 174 de la ”amendamente respinseÒ, propunem introducerea unui articol nou, 27[1] , în care sã spunem foarte clar cã ”exercitarea funcþiilor didactice ºi a funcþiilor din cadrul unor fundaþii, ale unor organizaþii neguvernamentale nu este incompatibilã cu calitatea de primar, respectiv, viceprimarÒ. Asta a fost ideea.

Aºa cum art. 62, astãzi în vigoare Ñ lit. c), de fapt, a aceluiaºi articol Ñ, garanteazã excepþie de la incompatibilitate pentru primarii, viceprimarii aleºi, din Legea 215/2001. Motivaþia respingerii a fost cã nu se justificã introducerea unui nou articol, reglementãrile din proiectul de lege fiind suficiente în acest domeniu, spune comisia. Eu aº vrea sã-i întreb atunci, pentru a fi eventual de acord cu dumnealor, dacã abrogãm art. 62, cum este propus spre abrogare de comisie, din Legea nr. 215/2001, care va fi textul expres în Legea privind statutul aleºilor locali care sã garanteze primarilor ºi viceprimarilor aceeaºi excepþie de la incompatibilitate, care a fost garantatã sau care este garantatã astãzi în textul în vigoare privind art. 62 lit. c).

Vã mulþumesc.

ªi atunci dacã primesc un rãspuns, bineînþeles, suficient de explicit, pot sã retrag amendamentul. Dacã nu, o sã fiu obligat sã stãrui în susþinerea acestuia.

Domnule ministru, vã rog sã oferiþi un argument suficient de explicit ºi de convingãtor.

## Domnule preºedinte,

Nu am plecat de la premisa, când am reglementat incompatibilitãþile, cã, în fond, aceastã instituþie juridicãÉ sunt niºte interdicþii aceste incompatibilitãþi. Interdicþiile, potrivit unor reguli generale ale dreptului românesc, trebuie sã fie prevãzute în mod expres de lege. Noi prevedem în aceastã lege, în mod expres, care sunt incompatibilitãþile, ce nu poate sã fie un ales local în acelaºi timp. _Per a contrario,_ ceea ce nu este prevãzut în lege ca interdicþie înseamnã cã poate fi exercitat de cãtre primar, viceprimar etc, etc, inclusiv calitatea de cadru didactic în învãþãmântul elementar. Nici pânã acum, deºi nu exista o asemenea prevedere expresã în lege, legea nu spune ce poate sã fie, legea spune ce nu poate sã fie.

Interdicþiile, ele sunt exprese ºi, ca atare, se aplicã în mod concret. Nu credem cã este necesar sã introducem acest text pe care-l propune domnul R‡duly.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Amendamentul pe care-l avem la 176 din raport vizeazã eliminarea art. 29, întrucât se regãseºte...

Staþi puþin, cã la 176 avem altceva noi, un amendament al...Ba da, ba da, ba da! Scuzaþi-mã!

## Domnule preºedinte,

Sper cã nu puneþi la îndoialã buna noastrã credinþã.

Nu, nu! Eram doar uºor derutat cã autorul principal al amendamentului este domnul Vasile Moiº ºi nu vã regãseam ºi pe dumneavoastrã.

Nu înþeleg de unde deduceþi dumneavoastrã acest lucru. Eu nu deduc acest lucru cã ar exista un autor principal ºi un autor secundar la acest amendament. Aici scrie aºa: domnul deputat Vasile Moiº ºi domnii deputaþi: Emil Boc, Ioan Oltean ºi Onisei. De unde diferenþierea? N-am înþeles-o gramatical, sau nu citim în aceeaºi limbã, domnule preºedinte?

Eram obiºnuit sã vã gãsesc mai în faþã. Asta era tot.

Apreciez acest lucru dar iau toatã aprecierea pentru colegul meu Vãsãlie Moiº ºi îmi face plãcere sã susþin un amendament pe care ºi Domnia sa l-a susþinut în comisie.

Fãrã a intra în alte detalii, propunem eliminarea art. 29 care vizeazã faptul cã prevederea art. 26 din prezenta lege se aplicã în mod corespunzãtor ºi în cazul viceprimarilor, preºedinþilor ºi vicepreºedinþilor consiliilor judeþene.

Cum se regãseºte aceastã prevedere în Legea 215/2001, dublarea este inutilã.

Mulþumesc.

Domnul ministru Fleºariu.

## Domnule preºedinte,

La art. 26 din lege, noi am tratat problema incompatibilitãþilor unei pãrþi din incompatibilitãþi pentru primari, am zis cã prevederile art. 20 lit. a), acolo unde e vorba de incompatibilitãþile pentru consilierii locali, anumite litere de acolo, a), b), c) ºi e), se aplicã ºi primarului. Nu am zis absolut nimic despre viceprimar, despre preºedintele consiliului judeþean sau despre vicepreºedinþii consiliilor judeþene.

ªi atunci, normal, s-a simþit nevoia ca la acest articol sã spunem cã prevederile art. 26, referitoare la incompatibilitãþile pentru primari, se aplicã ºi viceprimarului, pentru cã ºi el, o datã ales în funcþie, devine salariat, acolo, devine, face parte, intrã în Executiv ºi preºedintele consiliului judeþean ºi vicepreºedinþilor.

Este un text corect, de trimitere, care neapãrat trebuie sã-ºi gãseascã locul în aceastã lege. Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia susþine acelaºi punct de vedere? Da.

Potrivit regulamentului, trebuie sã supun întâi, însã, votului amendamentul domnului Boc ºi al colegilor sãi, pentru cã propune eliminarea textului. Cine este pentru amendamentul domnului Boc? Douã voturi pentru.

Împotrivã? 20 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Stimaþi colegi, mi se pare nedemocratic sã continuãm la un scor de 20 la 2. Dupã regulament, merge. Vã rog, domnule Olteanu! E ºi ora 13,30...Vã rog sã vã pronunþaþi. Eu n-am nimic împotrivã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere cã noi, Comisia juridicã, am fãcut imprudenþa de a stabili ca orã de începere a dezbaterilor la Comisia juridicã, orele 14,30, cred cã ar fi incorect faþã de membrii Comisiei juridice sã nu le dãm posibilitatea unei pauze de care alþii beneficiazã din plin.

Prin urmare, pentru raþiuni de echitate, v-aº propune, domnule preºedinte, sã suspendãm dezbaterile aici.

Oricum, aceastã lege are ºi numeroase alte articole ºi pot continua dezbaterile într-o altã zi.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 91/8.VI.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei