Szab— K‡roly-Ferenc

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Mai întâi, legat de faptul cã timpul este extrem de scurt ºi în pofida acestuia, vã rog sã-mi acordaþi un minut bonificaþie pentru a expune o problemã în legãturã cu care vã veþi convinge cã aþi fãcut bine dacã mi-aþi acordat bonificaþia.

Baza legalã a dezbaterii noastre de astãzi se aflã în Legea nr. 63/2000 care, ea însãºi, este o lege de aprobare a unei ordonanþe a Guvernului din acea vreme, lege care se referã la planificarea apãrãrii naþionale. Acceptaþi, vã rog, distinºi membrii ai corpurilor legiuitoare, cã securitatea naþionalã este un domeniu care înglobeazã apãrarea ºi cã apãrarea este un element particular aparþinãtor acestui domeniu, dar unul dintre ele, ºi din aceastã cauzã se pare cã va trebui corectatã aceastã chestiune.

În altã ordine de idei ºi tot la bonificaþie vã rog sã observaþi cã legea amintitã stabileºte un termen de 3 luni dupã preluarea mandatului înlãuntrul cãruia preºedintele þãrii ar trebui sã prezinte acest document Parlamentului spre aprobare. Vã rog, consemnaþi cã nici nu-mi trece prin gând sã incriminez întârzierea, ba, dimpotrivã, trebuie sã modificãm acest termen total inadecvat în legea amintitã, pentru cã în mod evident strategia de securitate naþionalã prezintã elemente de continuitate care fac pe deplin posibilã exercitarea unui mandat de preºedinte cu o strategie adoptatã într-un mandat anterior.

ªi acuma voi trece la problema de fond.

Onoraþi colegi,

În ultima vreme, substantivul ”securitateÒ a cãpãtat conþinutul acela pe care trebuie sã-l aibã în societatea democraticã ºi chiar ºi numai acest lucru este un element de normalitate. Trebuie sã observãm, raportându-ne la documentul prezentat, cã a evoluat în plan politic ºi profesional calitatea conceptualã a elaborãrii acestui document. Ne-am putut convinge cei care am fost ºi membrii ai trecutei legislaturi. ªi acesta este un element care trebuie subliniat. Avem de-a face cu o evoluþie pozitivã.

Aici, atunci când vorbim despre guvernarea cu consimþãmântul celor guvernaþi trebuie sã apreciem un lucru: cã democraþia, deci Ñ cã aceasta este guvernarea cu consimþãmântul celor guvernaþi Ñ, democraþia este o resursã de securitate. Acesta este un element de care trebuie sã þinem cont.

Nu voi putea face ºi nici nu-mi propun, pentru cã mai sunt ºi alþi vorbitori, chiar din grupul meu parlamentar, sã mã refer la întregul conþinut al materialului.

Mã voi opri la câteva aspecte din capitolul care se referã la factorii de risc. Acolo, foarte bine, ºi aici se constatã cele ce am enunþat referitor la evoluþia în plan politic ºi profesional al documentului, foarte bine se enumãrã noi factori de risc, aceia cu care nu ne-am întâlnit pânã acuma, însã referitor la doi dintre ei, factori veniþi din afarã, ºi anume acþiuni individuale sau colective de accesare ilegalã a sistemelor informatice sau acþiunile destinate în mod premeditat afectãrii sub diferite forme ºi în varii împrejurãri a imaginii României în plan internaþional, eu m-aº feri sã-i trec pe aceºtia printre adevãraþii factori de risc. Aici este vorba de hackeri, ca factori de risc la adresa siguranþei naþionale. Societatea deschisã este mai vulnerabilã decât dictatura, dar aceasta nu înseamnã sã revenim la principii care ne duc cu gândul la vremurile în care caracterele fiecãrei maºini de scris puteau ºi trebuiau sã fie evidenþiate într-un inventar. Cu alte cuvinte, protejarea sistemelor informatice este o treabã a acelora care le gestioneazã.